Cot i Dian Ul 27051999
1
Director ION CRISTOIU Anul IX, numãrul 320 (2365), joi, 27 mai 1999, 20 pagini, douã ediåii, 2000 lei Adresã pe Internet: www.cotidianul.ro Pre limba scriitorului „De unul singur nu poåi reali- za ceva, poåi doar aætepta pânã când auzi rãsunând paæii lui Dumnezeu trecând prin eve- nimente; atunci sã-i sari înainte æi sã-i apuci colåul mantiei, asta-i tot“. Sunt zisele lui Bis- marck æi vor fi gãsite tocmai nimerite de cãtre cancelarul Hel- mut Kohl pentru a dobândi de la Gor- baciov ce mai era în iulie 1990 de dobândit: acceptul acestuia ca Germania reunificatã sã aparåinã NATO. Intuiåie per- fectã, rezultat pe mãsurã. Dintre toåi câåi îæi duc exis- tenåa pe peticul de pãmânt nu- mit åarã, liderii politici sunt cei dintâi obligaåi în a sesiza azimu- turile prioritare æi vectorii de îna- intare pe direcåia principalã de atac. Pãi, noi? Vom murmura în- cruntaåi. Noi, alegãtorii? Noi, contribuabilii? Noi, ce din truda noastrã abia putem trãi, dar ne plãtim conætiincios dãrile, nu avem noi prin Constituåie drep- tul sã... De bunã seamã, vi se va rãspunde de cãtre oricine, dacã n-a apucat sã pronunåe mai repede, rotunjindu-æi buzele, clasicul of course , ætiut din leagãn. Noi îi votãm. Ei conduc. Noi îi lãudãm sau îi criticãm. Sau nu-i bãgãm în seamã. Ei au de lucru æi se cuvine sã-æi vadã de treburi. Avem pe suflet o vrere: sã mergem spre Occident, sã fim lângã el æi sã nu ne despãr- åim de el. Sã ni-l facem prieten drag la fericire æi durere. Ætim mai bine acum æi numele acelor prieteni îndelung curtaåi: NATO æi UE. Mai ales ei. Cu marile avantaje ce le oferã. Dar æi cu inconfortul ce decurge dintr-o strânsoare la piept pentru care nu este pregãtit. Dacã citim atent unde trebuie, mai æi aflãm câte ceva. (continuare în pagina 5) Neagu Udroiu De-acum e sigur: Rapid e noua campioanã a României la fotbal Citate P e drumul de la ae- roportul militar (unde am ateri- zat dupã o cãlã- torie de 4 ore æi ceva de la Lond- ra, cu un avion al Royal Air Force) pânã în capitala Ma- cedoniei, am vãzut la un mo- ment dat o tãbliåã indica- toare: Belgrad - Înainte, Priæ- tina - Înainte, Skopje - La dreapta. Tãbliåa m-a dus imediat cu gândul la un ade- vãr pe care mulåi l-am uitat: Macedonia a fost cândva o republicã a Federaåiei Iugos- lave. Cele trei localitãåi apar- åineau aceluiaæi stat. Acum Belgrad e capitala Serbiei, Skopje, capitala Macedoniei, iar Priætina capitala unui teri- toriu pe cale de a deveni un protectorat NATO. M acedonia a fost una din republicile Iugos- laviei. Acum ea e trecutã în toate enciclopediile drept o åarã de sine stãtãtoare. To- tuæi, din câte am vãzut pânã acum, nu e o åarã-åarã, pre- cum România sau Anglia, ci un spaåiu fantasmagoric, pe care mi-e greu sã-l definesc din punct de vedere ætiinåific. Sunt mai întâi urmele vizibile ale fostei Iugoslavii. Autostra- da care o strãbate, ca æi toate marile clãdiri din Skopje, sunt de pe vremea lui Tito. Statuia acestuia din urmã o întâlnesc, în mãrime naturalã, la hote- lul Ambasador, deæi Ma- cedonia a devenit indepen- dentã, sfidând construcåia realizatã de Tito. Teoretic ar fi trebuit ca statuia lui Tito, cel acuzat de macedoneni inclusiv cã ar fi åinut la un loc în chip foråat åãri ce voiau sã zburde libere, sã fie dãrâ- matã. Iat-o rãmasã însã în picioare, izbindu-åi privirea, la un hotel din centrul ora- æului Skopje. Simt apoi sem- nele prezenåei în acest teritoriu a douã foråe care au pus stãpânire pe åarã: trupele NATO æi hoarda de politi- cieni, vedete de cinema, jur- naliæti, reporteri de televiziu- ne, hoardã ajunsã în Mace- donia pentru a-i boci pe refugiaåii albanezi, dupã ce le- au vizitat taberele, pentru ca seara sã-æi risipeascã dolarii la restaurantele scumpe. Sunt prezenåe temporare, provoca- te de criza din Kosovo, dar ca- re fac din Macedonia un stat provizoriu, în care se vine æi se pleacã mai rãu ca într-o garã. Trupele NATO, mai precis cele aparåinând Angli- ei, sunt instalate în afara oraæului. Avem æansa de a vizita Înaltul Comandament al Brigãzii a IV-a de Blindate, adusã în Macedonia în cadrul operaåiunii „Agricola“, opera- åiune deja echivocã. Gânditã iniåial pentru a se deplasa în Macedonia dupã Acordul de la Paris, Brigada a IV-a cons- tituie nucleul posibilei armate terestre care ar putea invada Kosovo. E o tabãrã militarã în toatã regula, înzestratã cu tehnologie de ultimã orã (tan- curi Challenger 1 æi vehicule blindate de luptã numite „Warrior“, elicoptere „Lynx“), corturi, soldaåi umblând în- colo æi-ncoace înarmaåi pânã- n dinåi. Juri cã te afli într-o åarã în plin rãzboi. Numai cã puåin mai încolo de tabãra militarã NATO, la câteva sute de metri de drumul rãscolit de æenilele tancurilor, vezi o turmã de oi, strânsã sub un salcâm, bete de cãldurã, lângã stãpânul care doarme dus. Deæi tot ce vezi aparåine maæinãriei ucigãtoare, deæi de aici ar putea porni invazia terestrã, totuæi nu reuæesc sã mã încarc de tensiunea pra- fului de puæcã. La cantinã, instalaåi într-un cort, unde luãm masa alãturi de militarii NATO, soldaåii vin cu puætile în mânã. Le pun pe umãr în timp ce se autoser- vesc (mâncare bunã, ce-ar putea s-o concure oricând pe cea a unui restaurant româ- nesc), merg la mesele de lemn æi punându-æi puætile la picioare, mãnâncã din farfurii de plastic, cu furculiåe æi cuåite tot de plastic. Apoi aruncã totul într-o cutie. Un fel de McDonald’s al NATO. De viaåa civilã åine æi confe- rinåa de presã la care partici- pãm, conferinåã ce se desfã- æoarã într-un loc special amenajat. Ascultãm persona- litãåi militare de excepåie precum Bill Rolo, coman- dantul Brigãzii a IV-a de Blindate, a cãrui biografie impresioneazã prin åãrile traversate: Germania, Cana- da, Bosnia. Intervenåiile lor mã surprind plãcut prin con- cizie, firesc æi, deæi ar putea sã parã ciudat, prin bunãvoinåa de tip civil. Te-ai aætepta, date fiind gradele æi funcåiile lor, la niæte moæ Teacã ai NATO. Întâlneæti însã oameni subtili, tineri æi eleganåi. Dacã nu i-ai vedea în åinutã militarã, ai crede cã nu te afli într-o tabãrã NATO, ci la un club din Londra. Militarii NATO sunt o prezenåã obisnuita în Macedonia. Microbuzul cu care cãlãtorim are pe parbriz inscripåia NATO. La taxarea de pe autostradã, trecem fãrã sã plãtim, dupã ce æoferul, îm- brãcat în åinutã militarã, îl salutã din mers pe cel de la barierã. M ilitarii NATO sunt totuæi discreåi. Adevã- rata trupã de ocupaåie în Macedonia o reprezintã cei veniåi pentru refugiaåi, pen- tru albanezii din tabãra Stan- kovici 1 îndeosebi. Zilnic ora- æul e asaltat de politicieni (pe aici au fost Tony Blair, Hilary Clinton), vedete (Roger Mo- ore), trimiæi ai sutelor de or- ganizaåii umanitare de pe glob, dar mai ales de jurna- liæti. Skopje n-a fost pregãtitã pentru aceastã invazie. Hote- lurile sunt arhipline. La Am- basador, hotelul unde tragem, suntem obligaåi sã stãm câte doi în camerã, pentru cã nu mai sunt locuri. Un al treilea pat aratã cã hotelul e gata sã facã faåã æi altor invadatori. Toatã aceastã hoardã bântuie prin oraæ, merge în taberele de refugiaåi, plânge pe umã- rul kosovarilor, scrie æi trimite acasã reportaje lacri- mogene. Astfel cã, alãturi de macedoneni care vând varzã la piaåã sau taie frunzã la câini, deoarece sunt æomeri, oraæul e plin de inæi care vin æi pleacã. Acelaæi lucru se întâmplã în toatã Macedonia. Cât timp va dura criza din Kosovo, Macedonia va rãmâ- ne un stat ca o garã. pagina 12 Un pericol ignorat pe fondul crizei din Kosovo Rãzboi în Asia Artileria indianã îi bombardeazã pe pakistanezi. Ambele åãri deåin arma nuclearã Albanezii din Kosovo au ajuns sã se certe între ei pagina 2 InBrief On two wheels see page 10 Sare æi piper Corespondenåã de rãzboi de la NATO Ion Cristoiu universul familiei + eveniment editorial Politica æi fotbalul au trecut pe un plan secund În locul sindicatelor, bancherii sunt cei care scot oamenii în stradã Foråele de ordine fac faåã cu greu situaåiei În timpul vizitei generalului Wesley Clark România va fi solicitatã sã participe la foråa terestrã care va intra în Iugoslavia MAE susåine cã în acest moment „nu existã decât supoziåii“ Cu toate cã Alianåa Nord-Atlanticã continuã sã nege cã se pregã- teæte pentru o invazie terestrã în Kosovo, România va fi solicitatã sã participe cu trupe la constituirea foråei care va fi trimisã în zonã. Ofi- cialii de la Bucureæti evitã sã precizeze în ce termeni va fi formulatã cererea, dar precizeazã cã existã semnale cã România va fi solicitatã sã se implice efectiv în foråa care va pãtrunde pe teritoriul Iugoslaviei. Purtãtorul de cuvânt al MAE, Simona Miculescu, a declarat cã în acest moment nu existã decât supoziåii referitoare la faptul cã România va primi o solicitare în acest sens. Purtãtorul de cuvânt a precizat cã o asemenea cerere nu poate fi fãcutã decât ca urmare a unui acord care sã întruneascã exigenåele comunitãåii internaåionale. Surse de la Cartierul general al NATO de la Bruxelles ne-au de- clarat cã, în urmãtoarele 10 zile, România va primi aceastã solicitare. Cererea va fi fãcutã în timpul unei scurte vizite pe care generalul Wesley Clark, comandantul foråelor aliate din Europa, o va efectua la Bucureæti. Opiniile mai multor diplomaåi converg spre ideea cã foråa multinaåionalã care va pãtrunde în Kosovo, indiferent de natura ei (de securitate, umanitarã, de escortare a refugiaåilor), va fi consiti- tuitã æi cu participarea statelor din Parteneriatul pentru Pace. Irina ZIDARU Serghei Hruæciov, fiul fostului li- der sovietic Nikita Hruæciov, ur- meazã sã devinã în curând cetã- åean american. Serghei, în vârstã de 63 de ani, æi soåia sa, Valentina, vor trece în urmãtoarea lunã de zile testul de cunoætinåe despre istoria æi politica SUA, premergãtor natu- ralizãrii lor. Serghei Hruæciov s-a ocupat în trecut de programele de rachete sovietice æi locuieæte în Statele Unite de peste 8 ani. El a scris mai multe cãråi despre tatãl sãu, cunoscut pentru denunåarea cultului personalitãåii practicat de predecesorul sãu la conducerea URSS, Stalin. Serghei Hruæciov nu este singura odraslã a unui lider comunist care a renunåat la „raiul“ comunist în favoarea decadentei societãåi capitaliste, înaintea sa fiind fiica lui Fidel Castro, care a ales sã trãiascã nu prea departe de „El Lider Maximo“, undeva în Florida. Premierã absolutã în materie de cosmetice Nemåii au inventat deodorantul sub formã de pastile care se înghit O întreprindere germanã de produse cosmetice a anunåat cã va lansa în luna iunie a.c. un deodorant sub formã de pastile care se înghit dimineaåa, provocând stupoare în mediile medicale. Micile pilule verzi ale societãåii E. Braun, produse pe bazã de alge, acåioneazã asupra rinichilor æi asupra ficatului, neu- tralizând mirosurile „neplãcute“ ale transpiraåiei æi evitând procesul de „fermentare de la nivelul pielii“, a asigurat secre- tarul general al companiei, Egon Braun. „Lumea nu va mai avea nevoie de deodorant“, a promis Braun, explicând cã testele efectuate asupra culturiætilor au dovedit eficacitatea descoperirii sale: „chiar æi vestiarele nu au mai mirosit urât în cluburile de body-building“. Lumea medicalã rãmâne însã mai circumspectã. Profesorul Perry Lehmann, de la Spitalul din Düseldorf, a declarat cã nu-æi poate imagina cum reacåioneazã acest produs. Arina AVRAM Dând dovadã de o tot mai mare neîncredere în sistemul bancar æi în declaraåiile oficiale ale BNR æi Bankcoop, tot mai multe persoane iau cu asalt în întreaga åarã filialele Bãncii de Credit æi Promovare SA.. 400 de persoane în Bucureæti, 300 de deponenåi la Cluj æi circa 200 de oameni la Suceava æi-au sa- crificat somnul pentru a putea sã vinã încã de la prima orã a dimineåii la cozile care aminteau de Epoca de Aur, încercând cu disperare sã-æi recupereze cât mai repede economiile de o viaåã. Cum panica se extinde vãzând cu ochii, este sigur cã astãzi vor fi æi mai mulåi oameni. pagina 3 Învãåãmânt Elevii vor avea mai puåine ore pe sãptãmânã pagina 3 Politic CSAT va hotãrî care din dosarele Securitãåii nu pot fi publicate pentru cã ar afecta siguranåa naåionalã pagina 4 Social Salariaåii pot utiliza într-o zi maximum douã bonuri de masã pagina 5 Culturã Târgul Internaåional de Carte Bucureæti pagina 8 Ironiile istoriei Fiul lui Hruæciov va deveni cetãåean american Copiii lor au ales SUA pagina 11 Macedonia - un stat ca o garã
-
Upload
gabioprearulz -
Category
Documents
-
view
217 -
download
0
description
Cotidianul radu vasile
Transcript of Cot i Dian Ul 27051999
Director ION CRISTOIUAnul IX, numãrul 320 (2365), joi, 27 mai 1999, 20 pagini, douã ediåii, 2000 lei
Adresã pe Internet: www.cotidianul.ro
Pre limba scriitorului
„De unul singur nu poåi reali-za ceva, poåi doar aætepta pânãcând auzi rãsunând paæii luiDumnezeu trecând prin eve-nimente; atunci sã-i sari înainteæi sã-i apuci colåul mantiei,asta-i tot“. Sunt zisele lui Bis-marck æi vor fi gãsitetocmai nimerite decãtre cancelarul Hel-mut Kohl pentru adobândi de la Gor-baciov ce mai era îniulie 1990 de dobândit:acceptul acestuia caGermania reunificatãsã aparåinã NATO. Intuiåie per-fectã, rezultat pe mãsurã.
Dintre toåi câåi îæi duc exis-tenåa pe peticul de pãmânt nu-mit åarã, liderii politici sunt ceidintâi obligaåi în a sesiza azimu-turile prioritare æi vectorii de îna-intare pe direcåia principalã deatac. Pãi, noi? Vom murmura în-cruntaåi. Noi, alegãtorii? Noi,contribuabilii? Noi, ce din trudanoastrã abia putem trãi, dar neplãtim conætiincios dãrile, nu
avem noi prin Constituåie drep-tul sã...De bunã seamã, vi se varãspunde de cãtre oricine, dacãn-a apucat sã pronunåe mairepede, rotunjindu-æi buzele,clasicul of course, ætiut dinleagãn. Noi îi votãm. Ei conduc.
Noi îi lãudãm sau îicriticãm. Sau nu-ibãgãm în seamã. Ei aude lucru æi se cuvinesã-æi vadã de treburi.
Avem pe suflet ovrere: sã mergem spreOccident, sã fim lângãel æi sã nu ne despãr-
åim de el. Sã ni-l facem prietendrag la fericire æi durere. Ætimmai bine acum æi numele acelorprieteni îndelung curtaåi: NATOæi UE. Mai ales ei. Cu marileavantaje ce le oferã. Dar æi cuinconfortul ce decurge dintr-ostrânsoare la piept pentru carenu este pregãtit. Dacã citimatent unde trebuie, mai æi aflãmcâte ceva.
(continuare în pagina 5)
Neagu Udroiu
De-acum e sigur: Rapid e noua campioanã a României la fotbal
Citate
Pe drumulde la ae-
roportul militar(unde am ateri-zat dupã o cãlã-torie de 4 ore æiceva de la Lond-
ra, cu un avion al Royal AirForce) pânã în capitala Ma-cedoniei, am vãzut la un mo-ment dat o tãbliåã indica-toare: Belgrad - Înainte, Priæ-tina - Înainte, Skopje - Ladreapta. Tãbliåa m-a dusimediat cu gândul la un ade-vãr pe care mulåi l-am uitat:Macedonia a fost cândva orepublicã a Federaåiei Iugos-lave. Cele trei localitãåi apar-åineau aceluiaæi stat. AcumBelgrad e capitala Serbiei,Skopje, capitala Macedoniei,iar Priætina capitala unui teri-toriu pe cale de a deveni unprotectorat NATO.
Macedonia a fost unadin republicile Iugos-
laviei. Acum ea e trecutã întoate enciclopediile drept oåarã de sine stãtãtoare. To-tuæi, din câte am vãzut pânãacum, nu e o åarã-åarã, pre-cum România sau Anglia, ciun spaåiu fantasmagoric, pecare mi-e greu sã-l definescdin punct de vedere ætiinåific.Sunt mai întâi urmele vizibileale fostei Iugoslavii. Autostra-da care o strãbate, ca æi toatemarile clãdiri din Skopje, suntde pe vremea lui Tito. Statuiaacestuia din urmã o întâlnesc,în mãrime naturalã, la hote-lul Ambasador, deæi Ma-cedonia a devenit indepen-dentã, sfidând construcåiarealizatã de Tito. Teoretic arfi trebuit ca statuia lui Tito,cel acuzat de macedoneniinclusiv cã ar fi åinut la un locîn chip foråat åãri ce voiau sãzburde libere, sã fie dãrâ-matã. Iat-o rãmasã însã înpicioare, izbindu-åi privirea,la un hotel din centrul ora-æului Skopje. Simt apoi sem-nele prezenåei în acestteritoriu a douã foråe care aupus stãpânire pe åarã: trupeleNATO æi hoarda de politi-cieni, vedete de cinema, jur-naliæti, reporteri de televiziu-ne, hoardã ajunsã în Mace-donia pentru a-i boci perefugiaåii albanezi, dupã ce le-au vizitat taberele, pentru caseara sã-æi risipeascã dolariila restaurantele scumpe. Suntprezenåe temporare, provoca-te de criza din Kosovo, dar ca-re fac din Macedonia un statprovizoriu, în care se vine æise pleacã mai rãu ca într-ogarã. Trupele NATO, maiprecis cele aparåinând Angli-ei, sunt instalate în afaraoraæului. Avem æansa de avizita Înaltul Comandamental Brigãzii a IV-a de Blindate,adusã în Macedonia în cadruloperaåiunii „Agricola“, opera-åiune deja echivocã. Gânditãiniåial pentru a se deplasa înMacedonia dupã Acordul de laParis, Brigada a IV-a cons-tituie nucleul posibilei armateterestre care ar putea invadaKosovo. E o tabãrã militarã întoatã regula, înzestratã cutehnologie de ultimã orã (tan-curi Challenger 1 æi vehiculeblindate de luptã numite„Warrior“, elicoptere „Lynx“),corturi, soldaåi umblând în-colo æi-ncoace înarmaåi pânã-n dinåi. Juri cã te afli într-oåarã în plin rãzboi. Numai cãpuåin mai încolo de tabãra
militarã NATO, la câteva sutede metri de drumul rãscolit deæenilele tancurilor, vezi oturmã de oi, strânsã sub unsalcâm, bete de cãldurã, lângãstãpânul care doarme dus.Deæi tot ce vezi aparåinemaæinãriei ucigãtoare, deæi deaici ar putea porni invaziaterestrã, totuæi nu reuæesc sãmã încarc de tensiunea pra-fului de puæcã. La cantinã,instalaåi într-un cort, undeluãm masa alãturi demilitarii NATO, soldaåii vincu puætile în mânã. Le pun peumãr în timp ce se autoser-vesc (mâncare bunã, ce-arputea s-o concure oricând pecea a unui restaurant româ-nesc), merg la mesele de lemnæi punându-æi puætile lapicioare, mãnâncã din farfuriide plastic, cu furculiåe æicuåite tot de plastic. Apoiaruncã totul într-o cutie. Unfel de McDonald’s al NATO.De viaåa civilã åine æi confe-rinåa de presã la care partici-pãm, conferinåã ce se desfã-æoarã într-un loc specialamenajat. Ascultãm persona-litãåi militare de excepåieprecum Bill Rolo, coman-dantul Brigãzii a IV-a deBlindate, a cãrui biografieimpresioneazã prin åãriletraversate: Germania, Cana-da, Bosnia. Intervenåiile lormã surprind plãcut prin con-cizie, firesc æi, deæi ar putea sãparã ciudat, prin bunãvoinåade tip civil. Te-ai aætepta, datefiind gradele æi funcåiile lor, laniæte moæ Teacã ai NATO.Întâlneæti însã oameni subtili,tineri æi eleganåi. Dacã nu i-aivedea în åinutã militarã, aicrede cã nu te afli într-otabãrã NATO, ci la un clubdin Londra. Militarii NATOsunt o prezenåã obisnuita înMacedonia. Microbuzul cucare cãlãtorim are pe parbrizinscripåia NATO. La taxareade pe autostradã, trecem fãrãsã plãtim, dupã ce æoferul, îm-brãcat în åinutã militarã, îlsalutã din mers pe cel de labarierã.
Militarii NATO sunttotuæi discreåi. Adevã-
rata trupã de ocupaåie înMacedonia o reprezintã ceiveniåi pentru refugiaåi, pen-tru albanezii din tabãra Stan-kovici 1 îndeosebi. Zilnic ora-æul e asaltat de politicieni (peaici au fost Tony Blair, HilaryClinton), vedete (Roger Mo-ore), trimiæi ai sutelor de or-ganizaåii umanitare de peglob, dar mai ales de jurna-liæti. Skopje n-a fost pregãtitãpentru aceastã invazie. Hote-lurile sunt arhipline. La Am-basador, hotelul unde tragem,suntem obligaåi sã stãm câtedoi în camerã, pentru cã numai sunt locuri. Un al treileapat aratã cã hotelul e gata sãfacã faåã æi altor invadatori.Toatã aceastã hoardã bântuieprin oraæ, merge în taberelede refugiaåi, plânge pe umã-rul kosovarilor, scrie æitrimite acasã reportaje lacri-mogene. Astfel cã, alãturi demacedoneni care vând varzãla piaåã sau taie frunzã lacâini, deoarece sunt æomeri,oraæul e plin de inæi care vin æipleacã. Acelaæi lucru seîntâmplã în toatã Macedonia.Cât timp va dura criza dinKosovo, Macedonia va rãmâ-ne un stat ca o garã.
pagina 12
Un pericol ignorat pe fondul crizei din Kosovo
Rãzboi în Asia Artileria indianã îi bombardeazã pe pakistanezi.
Ambele åãri deåin arma nuclearã
Albanezii dinKosovo au ajuns
sã se certe între eipagina 2
InBriefOn two
wheelssee page 10
Sare æi piper
Corespondenåã de rãzboi de la NATO
Ion Cristoiu
universul familiei + eveniment editorial
Politica æi fotbalul au trecut pe un plan secund
În locul sindicatelor,bancherii sunt cei carescot oamenii în stradã
Foråele de ordine fac faåã cu greu situaåiei
În timpul vizitei generalului Wesley Clark
România va fi solicitatã sã participe la foråa terestrãcare va intra în Iugoslavia
MAE susåine cã în acest moment „nu existã decâtsupoziåii“
Cu toate cã Alianåa Nord-Atlanticã continuã sã nege cã se pregã-teæte pentru o invazie terestrã în Kosovo, România va fi solicitatã sãparticipe cu trupe la constituirea foråei care va fi trimisã în zonã. Ofi-cialii de la Bucureæti evitã sã precizeze în ce termeni va fi formulatãcererea, dar precizeazã cã existã semnale cã România va fi solicitatãsã se implice efectiv în foråa care va pãtrunde pe teritoriul Iugoslaviei.
Purtãtorul de cuvânt al MAE, Simona Miculescu, a declarat cã înacest moment nu existã decât supoziåii referitoare la faptul cãRomânia va primi o solicitare în acest sens. Purtãtorul de cuvânt aprecizat cã o asemenea cerere nu poate fi fãcutã decât ca urmare aunui acord care sã întruneascã exigenåele comunitãåii internaåionale.
Surse de la Cartierul general al NATO de la Bruxelles ne-au de-clarat cã, în urmãtoarele 10 zile, România va primi aceastã solicitare.Cererea va fi fãcutã în timpul unei scurte vizite pe care generalulWesley Clark, comandantul foråelor aliate din Europa, o va efectua laBucureæti. Opiniile mai multor diplomaåi converg spre ideea cã foråamultinaåionalã care va pãtrunde în Kosovo, indiferent de natura ei(de securitate, umanitarã, de escortare a refugiaåilor), va fi consiti -tuitã æi cu participarea statelor din Parteneriatul pentru Pace.
Irina ZIDARU
Serghei Hruæciov, fiul fostului li -der sovietic Nikita Hruæciov, ur-meazã sã devinã în curând cetã-
åean american. Serghei, în vârstãde 63 de ani, æi soåia sa, Valentina,vor trece în urmãtoarea lunã de zile
testul de cunoætinåe despre istoriaæi politica SUA, premergãtor natu-ralizãrii lor. Serghei Hruæciov s-aocupat în trecut de programele derachete sovietice æi locuieæte înStatele Unite de peste 8 ani. El ascris mai multe cãråi despre tatãlsãu, cunoscut pentru denunåareacultului personalitãåii practicat depredecesorul sãu la conducereaURSS, Stalin. Serghei Hruæciov nueste singura odraslã a unui lidercomunist care a renunåat la „raiul“comunist în favoarea decadenteisocietãåi capitaliste, înaintea safiind fiica lui Fidel Castro, care aales sã trãiascã nu prea departede „El Lider Maximo“, undeva înFlorida.
Premierã absolutã în materie de cosmetice
Nemåii au inventatdeodorantul sub formã de pastile care se înghitO întreprindere germanã de produse cosmetice a anunåat
cã va lansa în luna iunie a.c. un deodorant sub formã depastile care se înghit dimineaåa, provocând stupoare înmediile medicale.
Micile pilule verzi ale societãåii E. Braun, produse pe bazãde alge, acåioneazã asupra rinichilor æi asupra ficatului, neu-tralizând mirosurile „neplãcute“ ale transpiraåiei æi evitândprocesul de „fermentare de la nivelul pielii“, a asigurat secre-tarul general al companiei, Egon Braun.
„Lumea nu va mai avea nevoie de deodorant“, a promisBraun, explicând cã testele efectuate asupra culturiætilor audovedit eficacitatea descoperirii sale: „chiar æi vestiarele nuau mai mirosit urât în cluburile de body-building“.
Lumea medicalã rãmâne însã mai circumspectã. ProfesorulPerry Lehmann, de la Spitalul din Düseldorf, a declarat cãnu-æi poate imagina cum reacåioneazã acest produs.
Arina AVRAM
Dând dovadã de o tot mai mareneîncredere în sistemul bancar æiîn declaraåiile oficiale ale BNR æiBankcoop, tot mai multe persoaneiau cu asalt în întreaga åarã filialeleBãncii de Credit æi Promovare SA..400 de persoane în Bucureæti, 300de deponenåi la Cluj æi circa 200de oameni la Suceava æi-au sa-crificat somnul pentru a putea sãvinã încã de la prima orã adimineåii la cozile care aminteaude Epoca de Aur, încercând cudisperare sã-æi recupereze câtmai repede economiile de o viaåã.Cum panica se extinde vãzând cuochii, este sigur cã astãzi vor fi æimai mulåi oameni.
pagina 3
ÎnvãåãmântElevii vor avea mai puåine ore pe sãptãmânã
pagina 3
Politic
CSAT va hotãrî care dindosarele Securitãåii nupot fi publicate pentrucã ar afecta siguranåanaåionalã
pagina 4
SocialSalariaåii pot utilizaîntr-o zi maximum douãbonuri de masã
pagina 5
CulturãTârgul Internaåional de Carte Bucureæti
pagina 8
Ironiile istoriei
Fiul lui Hruæciov va deveni cetãåean american
Copiii lor au ales SUA
pagina 11
Macedonia - un stat ca o garã
