Director ION CRISTOIUAnul IX, numãrul 320 (2365), joi, 27 mai 1999, 20 pagini, douã ediåii, 2000 lei

Adresã pe Internet: www.cotidianul.ro

Pre limba scriitorului

„De unul singur nu poåi reali-za ceva, poåi doar aætepta pânãcând auzi rãsunând paæii luiDumnezeu trecând prin eve-nimente; atunci sã-i sari înainteæi sã-i apuci colåul mantiei,asta-i tot“. Sunt zisele lui Bis-marck æi vor fi gãsitetocmai nimerite decãtre cancelarul Hel-mut Kohl pentru adobândi de la Gor-baciov ce mai era îniulie 1990 de dobândit:acceptul acestuia caGermania reunificatãsã aparåinã NATO. Intuiåie per-fectã, rezultat pe mãsurã.

Dintre toåi câåi îæi duc exis-tenåa pe peticul de pãmânt nu-mit åarã, liderii politici sunt ceidintâi obligaåi în a sesiza azimu-turile prioritare æi vectorii de îna-intare pe direcåia principalã deatac. Pãi, noi? Vom murmura în-cruntaåi. Noi, alegãtorii? Noi,contribuabilii? Noi, ce din trudanoastrã abia putem trãi, dar neplãtim conætiincios dãrile, nu

avem noi prin Constituåie drep-tul sã...De bunã seamã, vi se varãspunde de cãtre oricine, dacãn-a apucat sã pronunåe mairepede, rotunjindu-æi buzele,clasicul of course, ætiut dinleagãn. Noi îi votãm. Ei conduc.

Noi îi lãudãm sau îicriticãm. Sau nu-ibãgãm în seamã. Ei aude lucru æi se cuvinesã-æi vadã de treburi.

Avem pe suflet ovrere: sã mergem spreOccident, sã fim lângãel æi sã nu ne despãr-

åim de el. Sã ni-l facem prietendrag la fericire æi durere. Ætimmai bine acum æi numele acelorprieteni îndelung curtaåi: NATOæi UE. Mai ales ei. Cu marileavantaje ce le oferã. Dar æi cuinconfortul ce decurge dintr-ostrânsoare la piept pentru carenu este pregãtit. Dacã citimatent unde trebuie, mai æi aflãmcâte ceva.

(continuare în pagina 5)

Neagu Udroiu

De-acum e sigur: Rapid e noua campioanã a României la fotbal

Citate

Pe drumulde la ae-

roportul militar(unde am ateri-zat dupã o cãlã-torie de 4 ore æiceva de la Lond-

ra, cu un avion al Royal AirForce) pânã în capitala Ma-cedoniei, am vãzut la un mo-ment dat o tãbliåã indica-toare: Belgrad - Înainte, Priæ-tina - Înainte, Skopje - Ladreapta. Tãbliåa m-a dusimediat cu gândul la un ade-vãr pe care mulåi l-am uitat:Macedonia a fost cândva orepublicã a Federaåiei Iugos-lave. Cele trei localitãåi apar-åineau aceluiaæi stat. AcumBelgrad e capitala Serbiei,Skopje, capitala Macedoniei,iar Priætina capitala unui teri-toriu pe cale de a deveni unprotectorat NATO.

Macedonia a fost unadin republicile Iugos-

laviei. Acum ea e trecutã întoate enciclopediile drept oåarã de sine stãtãtoare. To-tuæi, din câte am vãzut pânãacum, nu e o åarã-åarã, pre-cum România sau Anglia, ciun spaåiu fantasmagoric, pecare mi-e greu sã-l definescdin punct de vedere ætiinåific.Sunt mai întâi urmele vizibileale fostei Iugoslavii. Autostra-da care o strãbate, ca æi toatemarile clãdiri din Skopje, suntde pe vremea lui Tito. Statuiaacestuia din urmã o întâlnesc,în mãrime naturalã, la hote-lul Ambasador, deæi Ma-cedonia a devenit indepen-dentã, sfidând construcåiarealizatã de Tito. Teoretic arfi trebuit ca statuia lui Tito,cel acuzat de macedoneniinclusiv cã ar fi åinut la un locîn chip foråat åãri ce voiau sãzburde libere, sã fie dãrâ-matã. Iat-o rãmasã însã înpicioare, izbindu-åi privirea,la un hotel din centrul ora-æului Skopje. Simt apoi sem-nele prezenåei în acestteritoriu a douã foråe care aupus stãpânire pe åarã: trupeleNATO æi hoarda de politi-cieni, vedete de cinema, jur-naliæti, reporteri de televiziu-ne, hoardã ajunsã în Mace-donia pentru a-i boci perefugiaåii albanezi, dupã ce le-au vizitat taberele, pentru caseara sã-æi risipeascã dolariila restaurantele scumpe. Suntprezenåe temporare, provoca-te de criza din Kosovo, dar ca-re fac din Macedonia un statprovizoriu, în care se vine æise pleacã mai rãu ca într-ogarã. Trupele NATO, maiprecis cele aparåinând Angli-ei, sunt instalate în afaraoraæului. Avem æansa de avizita Înaltul Comandamental Brigãzii a IV-a de Blindate,adusã în Macedonia în cadruloperaåiunii „Agricola“, opera-åiune deja echivocã. Gânditãiniåial pentru a se deplasa înMacedonia dupã Acordul de laParis, Brigada a IV-a cons-tituie nucleul posibilei armateterestre care ar putea invadaKosovo. E o tabãrã militarã întoatã regula, înzestratã cutehnologie de ultimã orã (tan-curi Challenger 1 æi vehiculeblindate de luptã numite„Warrior“, elicoptere „Lynx“),corturi, soldaåi umblând în-colo æi-ncoace înarmaåi pânã-n dinåi. Juri cã te afli într-oåarã în plin rãzboi. Numai cãpuåin mai încolo de tabãra

militarã NATO, la câteva sutede metri de drumul rãscolit deæenilele tancurilor, vezi oturmã de oi, strânsã sub unsalcâm, bete de cãldurã, lângãstãpânul care doarme dus.Deæi tot ce vezi aparåinemaæinãriei ucigãtoare, deæi deaici ar putea porni invaziaterestrã, totuæi nu reuæesc sãmã încarc de tensiunea pra-fului de puæcã. La cantinã,instalaåi într-un cort, undeluãm masa alãturi demilitarii NATO, soldaåii vincu puætile în mânã. Le pun peumãr în timp ce se autoser-vesc (mâncare bunã, ce-arputea s-o concure oricând pecea a unui restaurant româ-nesc), merg la mesele de lemnæi punându-æi puætile lapicioare, mãnâncã din farfuriide plastic, cu furculiåe æicuåite tot de plastic. Apoiaruncã totul într-o cutie. Unfel de McDonald’s al NATO.De viaåa civilã åine æi confe-rinåa de presã la care partici-pãm, conferinåã ce se desfã-æoarã într-un loc specialamenajat. Ascultãm persona-litãåi militare de excepåieprecum Bill Rolo, coman-dantul Brigãzii a IV-a deBlindate, a cãrui biografieimpresioneazã prin åãriletraversate: Germania, Cana-da, Bosnia. Intervenåiile lormã surprind plãcut prin con-cizie, firesc æi, deæi ar putea sãparã ciudat, prin bunãvoinåade tip civil. Te-ai aætepta, datefiind gradele æi funcåiile lor, laniæte moæ Teacã ai NATO.Întâlneæti însã oameni subtili,tineri æi eleganåi. Dacã nu i-aivedea în åinutã militarã, aicrede cã nu te afli într-otabãrã NATO, ci la un clubdin Londra. Militarii NATOsunt o prezenåã obisnuita înMacedonia. Microbuzul cucare cãlãtorim are pe parbrizinscripåia NATO. La taxareade pe autostradã, trecem fãrãsã plãtim, dupã ce æoferul, îm-brãcat în åinutã militarã, îlsalutã din mers pe cel de labarierã.

Militarii NATO sunttotuæi discreåi. Adevã-

rata trupã de ocupaåie înMacedonia o reprezintã ceiveniåi pentru refugiaåi, pen-tru albanezii din tabãra Stan-kovici 1 îndeosebi. Zilnic ora-æul e asaltat de politicieni (peaici au fost Tony Blair, HilaryClinton), vedete (Roger Mo-ore), trimiæi ai sutelor de or-ganizaåii umanitare de peglob, dar mai ales de jurna-liæti. Skopje n-a fost pregãtitãpentru aceastã invazie. Hote-lurile sunt arhipline. La Am-basador, hotelul unde tragem,suntem obligaåi sã stãm câtedoi în camerã, pentru cã numai sunt locuri. Un al treileapat aratã cã hotelul e gata sãfacã faåã æi altor invadatori.Toatã aceastã hoardã bântuieprin oraæ, merge în taberelede refugiaåi, plânge pe umã-rul kosovarilor, scrie æitrimite acasã reportaje lacri-mogene. Astfel cã, alãturi demacedoneni care vând varzãla piaåã sau taie frunzã lacâini, deoarece sunt æomeri,oraæul e plin de inæi care vin æipleacã. Acelaæi lucru seîntâmplã în toatã Macedonia.Cât timp va dura criza dinKosovo, Macedonia va rãmâ-ne un stat ca o garã.

pagina 12

Un pericol ignorat pe fondul crizei din Kosovo

Rãzboi în Asia Artileria indianã îi bombardeazã pe pakistanezi.

Ambele åãri deåin arma nuclearã

Albanezii dinKosovo au ajuns

sã se certe între eipagina 2

InBriefOn two

wheelssee page 10

Sare æi piper

Corespondenåã de rãzboi de la NATO

Ion Cristoiu

universul familiei + eveniment editorial

Politica æi fotbalul au trecut pe un plan secund

În locul sindicatelor,bancherii sunt cei carescot oamenii în stradã

Foråele de ordine fac faåã cu greu situaåiei

În timpul vizitei generalului Wesley Clark

România va fi solicitatã sã participe la foråa terestrãcare va intra în Iugoslavia

MAE susåine cã în acest moment „nu existã decâtsupoziåii“

Cu toate cã Alianåa Nord-Atlanticã continuã sã nege cã se pregã-teæte pentru o invazie terestrã în Kosovo, România va fi solicitatã sãparticipe cu trupe la constituirea foråei care va fi trimisã în zonã. Ofi-cialii de la Bucureæti evitã sã precizeze în ce termeni va fi formulatãcererea, dar precizeazã cã existã semnale cã România va fi solicitatãsã se implice efectiv în foråa care va pãtrunde pe teritoriul Iugoslaviei.

Purtãtorul de cuvânt al MAE, Simona Miculescu, a declarat cã înacest moment nu existã decât supoziåii referitoare la faptul cãRomânia va primi o solicitare în acest sens. Purtãtorul de cuvânt aprecizat cã o asemenea cerere nu poate fi fãcutã decât ca urmare aunui acord care sã întruneascã exigenåele comunitãåii internaåionale.

Surse de la Cartierul general al NATO de la Bruxelles ne-au de-clarat cã, în urmãtoarele 10 zile, România va primi aceastã solicitare.Cererea va fi fãcutã în timpul unei scurte vizite pe care generalulWesley Clark, comandantul foråelor aliate din Europa, o va efectua laBucureæti. Opiniile mai multor diplomaåi converg spre ideea cã foråamultinaåionalã care va pãtrunde în Kosovo, indiferent de natura ei(de securitate, umanitarã, de escortare a refugiaåilor), va fi consiti -tuitã æi cu participarea statelor din Parteneriatul pentru Pace.

Irina ZIDARU

Serghei Hruæciov, fiul fostului li -der sovietic Nikita Hruæciov, ur-meazã sã devinã în curând cetã-

åean american. Serghei, în vârstãde 63 de ani, æi soåia sa, Valentina,vor trece în urmãtoarea lunã de zile

testul de cunoætinåe despre istoriaæi politica SUA, premergãtor natu-ralizãrii lor. Serghei Hruæciov s-aocupat în trecut de programele derachete sovietice æi locuieæte înStatele Unite de peste 8 ani. El ascris mai multe cãråi despre tatãlsãu, cunoscut pentru denunåareacultului personalitãåii practicat depredecesorul sãu la conducereaURSS, Stalin. Serghei Hruæciov nueste singura odraslã a unui lidercomunist care a renunåat la „raiul“comunist în favoarea decadenteisocietãåi capitaliste, înaintea safiind fiica lui Fidel Castro, care aales sã trãiascã nu prea departede „El Lider Maximo“, undeva înFlorida.

Premierã absolutã în materie de cosmetice

Nemåii au inventatdeodorantul sub formã de pastile care se înghitO întreprindere germanã de produse cosmetice a anunåat

cã va lansa în luna iunie a.c. un deodorant sub formã depastile care se înghit dimineaåa, provocând stupoare înmediile medicale.

Micile pilule verzi ale societãåii E. Braun, produse pe bazãde alge, acåioneazã asupra rinichilor æi asupra ficatului, neu-tralizând mirosurile „neplãcute“ ale transpiraåiei æi evitândprocesul de „fermentare de la nivelul pielii“, a asigurat secre-tarul general al companiei, Egon Braun.

„Lumea nu va mai avea nevoie de deodorant“, a promisBraun, explicând cã testele efectuate asupra culturiætilor audovedit eficacitatea descoperirii sale: „chiar æi vestiarele nuau mai mirosit urât în cluburile de body-building“.

Lumea medicalã rãmâne însã mai circumspectã. ProfesorulPerry Lehmann, de la Spitalul din Düseldorf, a declarat cãnu-æi poate imagina cum reacåioneazã acest produs.

Arina AVRAM

Dând dovadã de o tot mai mareneîncredere în sistemul bancar æiîn declaraåiile oficiale ale BNR æiBankcoop, tot mai multe persoaneiau cu asalt în întreaga åarã filialeleBãncii de Credit æi Promovare SA..400 de persoane în Bucureæti, 300de deponenåi la Cluj æi circa 200de oameni la Suceava æi-au sa-crificat somnul pentru a putea sãvinã încã de la prima orã adimineåii la cozile care aminteaude Epoca de Aur, încercând cudisperare sã-æi recupereze câtmai repede economiile de o viaåã.Cum panica se extinde vãzând cuochii, este sigur cã astãzi vor fi æimai mulåi oameni.

pagina 3

ÎnvãåãmântElevii vor avea mai puåine ore pe sãptãmânã

pagina 3

Politic

CSAT va hotãrî care dindosarele Securitãåii nupot fi publicate pentrucã ar afecta siguranåanaåionalã

pagina 4

SocialSalariaåii pot utilizaîntr-o zi maximum douãbonuri de masã

pagina 5

CulturãTârgul Internaåional de Carte Bucureæti

pagina 8

Ironiile istoriei

Fiul lui Hruæciov va deveni cetãåean american

Copiii lor au ales SUA

pagina 11

Macedonia - un stat ca o garã