Corpul fizic

6
Corpul fizic e format din trei părţi principale: celule şi două lichide (sânge şi limfă). Sângele alimentează cu ”hrană” toate celulele din corpul nostru, iar limfa preia toxinele rezultate în urma simplei funcţionări a celulelor şi le duce la organele de detoxifiere (piele, ficat, rinichi), pentru a le scoate din corp. Un nou-născut pentru a creşte, are nevoie de două lucruri vitale: să fie hrănit şi să i se schimbe scutecele. Exact la fel e şi cu celulele noastre. Ele au nevoie de hrană (prin sânge) şi de detoxifiere (prin limfă). Lichidul acesta “uleios”, limfa, şi mai vâscos decât sângele, care preia toxinele din celule, are o problemă: este staţionar în corpul nostru, nu este împins/pompat – asemenea sângelui de către inimă. Iar pentru a-l mişca, este nevoie de mişcare fizică – mişcarea muşchilor îl pune în mişcare. Sistemul limfatic începe să se mişte, toxinele sunt duse la cel mai mare organ de detoxifiere, pielea, şi aceasta le elimină foarte uşor atunci cand ne miscam alert. Creierul nostru, pancreasul, ficatul, pielea, tot corpul uman e ”o grămadă” de celule. Sângele are un ph de 7,35 – 7,45: aşa a fost creat, aşa trebuie să rămână ! În aproximativ patru minute, corpul trebuie să ridice valorile ph-ului la aceste valori, indiferent de situatie; altfel, viaţa ar înceta în corpul acesta. Fructele şi legumele consumate în stare crudă acidifică sângele CEL MAI PUTIN. Aceleaşi legume, însă, gătite induc o aciditate mai mare sângelui nostru, iar preparate altfel decât prin fierbere şi coacere, îl acidifică şi mai mult. Proteina animală

description

Detalii despre corpul fizic.

Transcript of Corpul fizic

Corpul fizic e format din trei pri principale: celule i dou lichide (snge i limf).Sngele alimenteaz cu hran toate celulele din corpul nostru, iar limfa preia toxinele rezultate n urma simplei funcionri a celulelor i le duce la organele de detoxifiere (piele, ficat, rinichi), pentru a le scoate din corp.Un nou-nscut pentru a crete, are nevoie de dou lucruri vitale: s fie hrnit i s i se schimbe scutecele. Exact la fel e i cu celulele noastre. Ele au nevoie de hran (prin snge) i de detoxifiere (prin limf). Lichidul acesta uleios, limfa, i mai vscos dect sngele, care preia toxinele din celule, are o problem: este staionar n corpul nostru, nu este mpins/pompat asemenea sngelui de ctre inim. Iar pentru a-l mica, este nevoie de micare fizic micarea muchilor l pune n micare. Sistemul limfatic ncepe s se mite, toxinele sunt duse la cel mai mare organ de detoxifiere, pielea, i aceasta le elimin foarte uor atunci cand ne miscam alert. Creierul nostru, pancreasul, ficatul, pielea, tot corpul uman e o grmad de celule.Sngele are un ph de 7,35 7,45: aa a fost creat, aa trebuie s rmn ! n aproximativ patru minute, corpul trebuie s ridice valorile ph-ului la aceste valori, indiferent de situatie; altfel, viaa ar nceta n corpul acesta. Fructele i legumele consumate n stare crud acidific sngele CEL MAI PUTIN. Aceleai legume, ns, gtite induc o aciditate mai mare sngelui nostru, iar preparate altfel dect prin fierbere i coacere, l acidific i mai mult. Proteina animal induce o aciditate i mai mare. Alimentele superprocesate i rafinate (bomboane, dulciuri, sucuri acidulate, cafea) induc sngelui o aciditate extrem de mare!Cum spuneam, sngele are la dispoziie patru minute s ajung la un ph de 7,35; dac are puin aciditate de neutralizat, acesta va folosi baze din corpul nostru (calciu i magneziu luate direct din oase i dini), aceasta ducnd n timp la slbirea densitii osoaselor. Problema mai mare e cnd aciditatea este foarte mare i corpul nu mai poate, n patru minute, s ridice ph-ul sngelui. Spuneam mai devreme c sngele alimenteaz i e n contact permanent cu toate celulele din corpul nostru. Ce poate face ca s scape rapid de aciditate i s rmn alcalin? Arunc toat aciditatea pe celule! i la multi dintre noi face aceasta de trei ori pe zi.Starea normal a celulelor noastre e una alcalin. ntr-un mediu aerob (cu oxigen), fiecare celul i produce energia prin mitocondrii numite i uzine energetice, deoarece conin enzimele oxido-reductoare necesare respiraiei. Respiraia produce energia necesar organismelor, iar aceast energie este nmagazinat n moleculele de ATP. Mitocondriile au material genetic propriu - ADN mitocondrial - care conine informaia genetic necesar sintezei enzimelor respiratorii, oxigenul, glucoza i fructoza fiind eseniale!Acum, imaginai-v c sngele scap zilnic de excesul de aciditate, aruncnd-o pe celule. Celula sntoas devie astfel un mediu foarte acid, unde oxigenul ajunge sa existe n cantiti foarte mici. Acum, ea are doar dou variante: ori s moar, ori s se transforme, la fel cum am educa un copil. De obicei se transform i devine o celul care se adapteaz mediului fr oxigen, nvnd s triasc ntr-un mediu anaerob, producndu-i energia prin fermentaie. Aceasta este celula canceroas. Lucrul acesta nu trebuie s ne sperie; toi avem ntre 1.000 i 10.000 de celule canceroase, zilnic, n corp.Sistemul imunitar i globulele albe le distrug. n cazul acesta, se ridic ntrebarea: Atunci, de ce cancerul face aa mari ravagii? De ce nu sunt protejai toi de propriul sistem imunitar i de globulele albe proprii? Aici e partea interesant celulele au o inteligen proprie.Celula aceea, cnd devine canceroas, tie c va fi decimat de globulele albe i gsete o cale s se fac invizibil pentru sistemul imunitar: se nvelete cu nite celule normale i sntoase care aparin corpului, celule trofoblaste i astfel, sistemul imunitar nu vede ce e nuntru. Exact acelai lucru l mai ntlnim in cazul fetusului, n corpul mamei, fiind format din cromozomi de la ambii prini, dac sistemul imunitar al mamei l-ar vedea, l-ar ataca imediat. n 1902, John Beard, profesor de embriologie la Universitatea din Edinburgh, Scoia, scria un articol publicat n jurnalul medical Lancet, n care declara c ntre celulele canceroase i anumite celule prembrionare caracteristice fazei iniiale a graviditii, nu exist nicio diferen.Beard a observat c placenta (care e, de fapt, format din celule trofoblaste) seamn aproape identic cu inveliul celulelor canceroase. Iar placenta crete exploziv n primele trei sptmni de sarcin, dup care se oprete din cretere. De ce?Pancreasul copilului ncepe s funcioneze dup a treia sptmn de sarcin, producnd o enzim numit tripsin. i se pare c aceast enzim oprete din cretere placenta. Pn n a noua lun, creterea placentei este foarte lent. n luna a noua pancreasul ftului, care lucreaz deja la capacitate maxim, mpreun cu pancreasul mamei, produc aceast enzim n cantiti suficient de mari nct s gureasc placenta. Odata placenta perforat, lichidul amniotic iese (se rupe apa) i sistemul imunitar vede ce se ascunde acolo, declannd imediat durerile naterii; practic, l d afar pe parazit.Tripsina, n afara faptului c diger celulele trofoblaste (placenta), mai face ceva: diger proteina animal. Cu o diet omnivor, n care unii dintre noi trimit cantiti mari de tripsin spre digestia alimentelor de trei ori pe zi suprasolicitand pancreasul, acesta nu poate produce tripsin suficient nici pentru digestie, cu atat mai putin pentru a distruge nveliul (placenta) cu care celulele canceroase s-au ascuns de sistemul imunitar.Acesta este motivul pentru care creterile tumorale depind att de mult de stilul de via i de obiceiurile alimentare.Dac inem posturi n care o perioad nu mncm nimic de origine animal, toat tripsina disponibil va merge i va digera nveliul celulelor canceroase, care vor deveni astfel vizibile pentru globulele albe, iar acestea vor fi capabile s-i ndeplineasc rolul. n multe fructe i legume exist colorani substante care confera acestora culoare. Aceti colorani sunt, de fapt, nite otrvuri foarte puternice pentru celulele canceroase. Colorantul negru (resveratrolul) e cel mai potent.Celulele canceroase sunt foarte ineficiente n a-i produce energia, ntruct o produc prin fermentaie, deci au nevoie de mult zahr ca s creasc. Dar consumnd zahrul asimilat din fructe, de culoare neagr de exemplu, concomitent cu consumarea zahrului, celulele canceroase vor consuma i resveratrolul care le va distruge.Celula canceroas fiind distrusa, n locul ei rmne un lichid foarte toxic. Aceasta otrav trebuie scoas din organism prin sistemul limfatic.Exist dou alimente care pun n micare limfa: lmia i echinaceea.Consumul a 3-4 lmi stoarse i diluate cu ap, zilnic, i a 2-3 lingurie de pulbere de echinaceea vor asigura micarea sistemului limfatic, care va prelua lichidul acela foarte toxic i l va duce n ficat. Ficatul amestec aceast otrava cu bila i o vars n intestin, de acolo merge n colon i ateapt s fie eliminat. Aici mai apare o problem: deoarece colonul reabsoarbe apa, el va reabsorbi i otrava i o va reintroduce n ficat. Aceasta mrete riscul de ciroz la ficat. Soluia salvatoare ar fi s form cumva ficatul s i verse bila mult mai des i apoi s scoatem imediat din intestine lichidul acela toxic. Clismele cu cafea sunt o solutie, cafeaua stimuleaz ficatul s i verse bila (cu toxinele rezultate din fostele celule canceroase), bila se amestec cu cafeaua n intestin i colon i este eliminat imediat din organism.Acesta este ciclul: 12 ore de flux continuu de resveratrol i zahr n snge, apoi 12 ore de post (peste noapte), prin care nfometm, pn dimineaa, celulele canceroase. Apa cu lamaie i echinaceea duc prin micarea limfei otrvurile n ficat, iar clismele cu cafea din or n or asigur eliminarea toxinelor ct mai repede posibil, nelsndu-le s se reabsoarb.