ffiru fiffi&ffiffi p#,.Yffi#ffiY ffi#ffieru

j:j=:r-:,i:

l::t::=::i ;_

:.:: :-_::; : ::'- :::,-:

Corneliu Vadim TudorI TRIBUNUL I

UN MARE PATRIOT ROMANcolrNEl.lu vADitvl TuriorrDupa evenimentele tenebroase din decembrie lg8g, viafa po-

litica qi social-economicd a Romdniei a cunoscut risturndri spec-taculoase, dinamice, dar qi numeroase manifestdri anarhice, demo-latoare de fara. pluripartidismur, benefic in esenla sa, a scos inprim-planul vielii politice numerogi aventurieri, impostori gi lichele.o data cu acest adevdrat dezmaq politic, care a g*n.rut confuzie,deruta gi anarhie sociald, un proces intens de prabigire au cunoscutaproape toate domeniile vie{ii economice gi iociale. s-au degradatvizibil industria, agricultura, qtiinfa, cultura, invaq[mantul, ocrotireasanatlfii publice. s-au produs, de asemenea, atacuri vehementeasupra Istoriei na(ionale, literaturii qi artei. Mihai viteazul a fostconsiderat paranoic, Mihai Eminescu a fost etichetat drept precursoral legionarismului, iar poporului Romin, in ansamblu, i s-au apricatcalificative jignitoare - ca popor bicisnic, raq, incapabil de mari per-formantre. Toate aceste atacuri la adresa fiinfei noastre naqionale auprimit sprijinul direct gi interesat al organiza;iei de tip fascistU'D'M:R - care' prin programul ei, igi propune dezrnembrarea teri-toriala a Romdniei. profitand de libertat.i de exprimare, o parte apresei, incaputd in buna masuri pe mdna unor forle poriticc oculte, acontribuit qi contribuie din plin la grabirea catastrofei Romdniei.

Pe fondul acestor convulsii ale vie[ii economice, sociale r;i poli-tice, inci din primele luni hle anului 1990 a inceput si se disiingi ovoce patrioticd, justlliari, onesth gi deosebit de ionvingitoare. Eravocea unui tdnir politician romdn in plina ifirmare, cunoscut pdniatunci ca poet' pamfletar qi publicist de mare for{d qi curaj, dir alecdrui intervenlii publice, inclusiv inainte de lg8g, vizau direct sfera

ffiru ffi&ffiffi ffie-ffi$#€ ffiffiW,eru

politicului, prin condamnarea unor fapte antina{ionale orisugerarea de direclii favorabile progresului Romdniei.

Numele lui - Corneliu Vadim Tudor.Propundndu-qi si-gi dedice intreaga capacitate, forfa creatoare,

tenacitatea gi tot spiritul sdu justiliar salvdrii Patriei, Corneliu VadimTudor a reugit, cu eforturi gi sacrificii deosebit de mari, sf, tipf,reascd,in vara anului 1990, impreuni cu mentorul siu spiritual, marelescriitor Eugen Barbu, primul numir al unei reviste - Romknia Mare

- care avea sd produci un adevirat cutremur in mass-media,trezind speran{e tulburitoare in sufletele rominilor indurera{i de

soarta [irii. S-a niscut, astfel, ,,Fenomenul Romdnia Mare.". Pe

baza programului de idei al noii reviste avea si se creeze, dupinumai un an, Partidul Romdnia Mare. in anii care au urmat, Cor-neliu Vadim Tudor a devenit o personalitate bine cunoscuti in f,arigi peste hotare. Impundnd, prin presta{ia sa politicd, un nou mod de

a gdndi, pornind in primul rAnd de la interesele ]arii gi ale PoporuluiRomin, ceea ce evident a provocat, prin revers, spaima celor vinovafide dezastrul gi haosul din Jard, personalitatea lui Corneliu VadimTudor a inceput si fie recunoscutd atAt de prieteni, cAt gi de adversariisdi politici. Contestat de unii- pufini- gi apreciat la superlativ de allii

- cei mai multri -, Corneliu Vadim Tudor s-a profilat tot mai clar ca unmare patriot, ca o figurd luminoasa, de adevdrat Tribun, in Istoria

Jdrii, omul politic fiind dublat qi sus{inut valoric de scriitor 9i publi-cist. Recent, dupd atd;ia ani, un ofi1er (r) al Ministerului de Interne a

recunoscut public, la postul Tele 7-ABC, cf, in 1991 se ddduse ordinulde asasinare a incomodului politician, pe care numai o minune la

salvat. Azi, dupd aproape un deceniu de impletire a tuturor mij-loacelor de lupti, Corneliu Vadim Tudor poate fi invinuit, in modpervers, de orice, dar nimeni nu-i poate nega dragostea de Patrie gi

de Adevdr, cinstea, cultura enciclopedici, puterea de convingere qi

marile calitili de poet qi pamfletar.Deqi in viala publici s-a impus prin calitl{ile enumerate, dar 9i

prin charismi gi garm, viala lui Corneliu Vadim Tudor, datele bio-grafice, in esenlialitatea lor, sunt inci insuficient cunoscute de cei

care il stimeazi, il apreciazi gi il urmeazl. Faptul se explici mai ales

prin modestia sa qi relinerile pe care le-a manifestat fafl de popu-

A

lartzarea biografiei de citre partidul pe care l-a fondat. $i totugi,avand in vedere ci a devenit un candidat autentic qi credibil, cu$anse reale, la Pregedinfia Romdniei, corneliu Vadim Tudor trebuiebine cunoscut de citre romanii care investesc incredere in perso-nalitatea sa. Acesta este argumentul pentru care comitetul Directoral Partidului Romdnia Mare a decis si-i popularizezebiografia.

Bunicii gi pdrintiicorneliu vadim Tudor are radicini adanci in solul romdnesc. Bu-

nicul sdu dinspre mamd, Gheorghe M[dareanu, era originar din co-muna Bartolomeu, de ldngd Braqov, gi a trait in perioada 1886-1968.Era un om foarte sb.rac, dar chipeg, voinic, harnic ai cinstit. Laizbucnirea primului razboimondial, de teama de a nu fi mobilizat inarmata austro-ungard gi de a lupta impotriva fra{ilor sii romdni,Gheorghe Midf,reanu se refugiazd cu familia in Bucureqti. Dar esteprins de autoritdli gi trimis inapoi. Evadeazd in cateva rdnduri, dareste din nou prins gi condamnat de unguri, de doua ori, la moarte.A avut insd noroc ai a scf,pat cu viafa. Bunica, Maria Vrdddreanu, eracu trei ani mai micd decdt soqul sdu. parinfii ei erau originari din co-muna Bran gi din odorheiul secuiesc qi se inrudeau cu poetul$t. o. Iosif. Parinlii lui corneliu Vadim Tudor au fbst Ilie Tudor 03 a-prilie l9l3-3 august 1993) gi EugeniaTudor (6 aprilie rgt4-20 clecem-brie l9BB). Ilie Tudor era oltean, ndscut la cherlegti - Slatina. A absol-vit Liceul ,,Radu Greceanu" din slatina. Mdnat de sardcia de acasd,ajunge la Bucuregti, unde face temeinice studii de Teologie. Apoi,pentru a-gi intrefine familia in acele vremuri grele, invafd croitoria.Era un barbat mdrun{el, firav, dar fiirrd foarte dinamic ai ambiliosajunge un meseriag de priml clasa. prin lg33 o cunoa$te pe EugeniaVlddf,reanu, care venise cu familia in Bucureqti gi locuia pe -deaGrivi{ei, str. Lainici. in 1938 s-au cdsdtorit. in iunie I941, Ilie Tudor aplecat la rdzboi, dar a fost rdnit la odessa qi s-a intors acasi. A fost de-corat. Dupa demobilizare a lucrat, un timp, la cooperativa evreiascd,,Vapniarca". Mama lui Corneliu Vadim Tudor, Eugenia Tudor, acopildrit gi gi-a petrecut prima tinere[e in $cheii Bragovului. A absolvitLiceul ,,Andrei $aguna". Era o femeie foarte inteligent[, religioasr, dar

pnn

plind de via15 gi foarte demni. Era ceea ce putem numi o luptitoare.Avea un suflet minunat, milostiv, cregtin. Era, deci, o romdncf, ex-

traordinarf,, care qi-a educat copiii in spiritul adevarului, cinstei,

dreptaEii gi patriotismului. De la ea a mo$tenit Corneliu Vadim Tudordragostea de carte, de lecturd, pasiunea pentru cultura.

Fratii gi surorileSolii llie gi Eugenia au avut cinci copii care se alla, to1i, in viafa.

Marcu Tudor este militar de cariera. Actualrnente - colonel (r), in-giner. La alegerile parlamentare din noiembrie 1996 a fost ales

deputat P.R.M. de Prahova.

Maria Magdalena Dumitru este o fiinga foarte religioasa. Ea bine-cuvdnteazd pe toata lumea gi tr[iegte intr-o mare simplitate. Este

deosebit de modestd, linigtiti gi miloas[.

Lidia Samson, economistd, are o fire energicd 9i activ6. indeplinegtefunc{ia de directoare a Funda{iei Umaniste ,,Romdnia Mare".

Pavel Tudor este intreprinzdtor particular, respectiv directorul So-

ciet[fii Comerciale de difuzare a presei ,,Anota". Fiind mai apro-piat de vArsta lui Prdslea, a fost tovardqul de joaca al acestuia.

Copildria 9i adolescenlaLiderul Partidului Romdnia Mare, Corneliu Vadirn'I'udor, s-a

ndscut la data de 28 noiembrie 1949, pe strada Deccbal (viitoarePlivitului) din BucureEti gi apar{ine zodiei Sf,getdtorului. A crescutpe strada Sebastian, vizavide'tJzina ,,Vulcan". Familia Tudor avea

o cisu{f, de plmdnt, cu un mic antreu, cu salcAmi 9i flori in curte.incd din copildrie, CorneliuVadim Tudor se manifesta ca un mareiubitor de oameni qi de anirnale. Manifesta, in tot comporta-mentul sdu, o personalitate Ei o indepe'ndenla ieqite din comun. incasa pdrinteascd avea o cdmdru{d a lui, cu un pdtu{, o masd gi unraft plin de car{i. Acolo a locuit de la 6 pAna la 23 de ani. in general,

a avut o copildrie plina de lipsuri materiale. Principala distrac{ieera scdldatul Ei de multe ori bdtea mingea pe terenul unde se afld

Dupd terminarea liceului, FotogrnJ'ia a fost re(,tliz7La in printtuaras-a inscris la Facultatea de arntlui 1975, pe plntottl $colii de Ofiperi

Filosofie, Sec{ia Sociologie . de Rezentri nr' I d'irt Capitnla'

A luat, in mod public, apdrarea celor peste 3 000 de studen[i careau demonstrat in decembrie 1968. Pentru actul lui de curaj a fostla un pas de exmatriculare qi aresterre, dar a lbst salvat de prclfe-sorul sdu, Miron Constantinescu. A absolvit Sociologia in 1971, cuo tezia despre sociologia religici, prirna de acest fel abordatd in Ro-mAnia postbelicd, diplomf, notatd tot cu 9.

Absolvind Facultatea, a inceput sd lucreze ca ziarist la ,,Ro-mdnia Liberf,", dupa care, mai tdrziu, s-a transl'erat la ,,Agerpres".in anul 1975 a urmat $coala de Ofileri de Ilczerva nr. l, din llucu-regti, pe care a absolvit-o cu gradul de sublocotenent, grad cu care

acum Stadionul,,Steaua".Vacan{ele gi le petrecea laBragov, la rude, sau pe ma-lul Oltului. N-a avut partede tabere, excursii, drume-fii. Dupa absolvirea gcoliigenerale, a intrat la Liceul,,SfAntul Sava" pe care l-aabsolvit in 1967, luind Di-ploma de Maturitate (cum ise spunea atunci examc-nului de bacalaurcat), crrmedia 9. AfirmAndu-se in-tr-ale scrisului incd din tim-pul cAnd era la ,,SfdntulSava" - a debutat la 15 anicu o poezie proprie cititd laRadio - in ultirnul an deliceu gi-a addugat la nu.mele de Corneliu Tudorpseudonimul literar Vadim,care in limba varegd in-seamnd ,,Conducdtor".

Cine ar biinui cd acest tilndr slab,trecut in scriptele Armatei ca ,,pugcag

rnitralior", e uiitorul candidat laPregedinSia Romilniei?

se mandre$te $i azi. in anul 1978, la recomandarea lui EugenBarbu, a primit o bursa din partea Funda{iei ,,Herder" gi a studiatIstoria, un an, la Universitatea din Viena, in calitate de ,,student ex-traordinar". Din aceastd experien{d a rezultat volumul ,,Epistolevieneze". Prietenia cu marele prozator Eugen Barbu a contribuitmult la maturizarea literarl gi politica a lui Corneliu Vadim Tudor,indeosebi in perioada de colaborare intensd la revista ,,Sdptamd-na". Odatd, prezentandu-l pe Corneliu Vadim Tudor unui prieten,Eugen Barbu a spus: ,,ipi prezint un tAndr deosebit de talentat, unstralucit poet Si pamfletar, un om de o culturd uasta Si, cu ajutorul

\?./OO-/f\

\?,/OO-/a\

,,Are tata doud feteVesele Si cucuiete!"- Lidin Si Eugenia.Ele nu prea Stiu cduocea de aur careckntd Ia urechileIor e a mareluirapsodpopularGh. Turda.

lui Dumnezeu, un uiitor mare politician". Previziunea lui EugenBarbu, ca in atAtea alte rAnduri, n-a dai greq nici de aceastd dat[.Corneliu Vadim Tudor s-a afirmat, in continuare, ca un mare poet,ca pamfletar fdrd egal azi, gi totodatd ca mare politician romdn,calitate in care s-a ilustrat pregnant incepdnd din vara anului I991.

Prieteni buni Si uechi, slujitori ai cauzei na(ionale: poe[iiAdrinn Pdunescu Si Corneliu Vadim Tudor.

Fotografia dateazd din noiembrie 1997.

ScriitorulCorneliuVadimTudor este autorul a 11 volume de poezie gi prozi

dupi cum urmeazd: Poezii (1977), Epistole uieneze (lg7g), Poeme dedragoste, ura Si sperantd (l98l), Idealuri (1983), Saturnalii (1983),Istorie Si ciuilizasie (1983), Mhndria de a fi romdni (1985), Miracole(antologie in colecfia ,,Cele mai frumoase poezii", Editura Alba-tros'1986), Jurnal de uacanla (1996), Poems,lucrare tradusd in qaptelimbi, tiperita la Torino, in Italia (1998). Are in pregdtire inc[ 4 volume.Daci la aceste opere literare se adauga numeroasele poezii, eseuri,

scenarii de film, piese de teatru, reportaje gi cronici literare, avem infa{d imaginea unui scriitor complet, de mare for{[ lirica gi epicd, detalent covArqitor gi mai ales un scriitor cu har ddruit de Dumnezeu.

FamilistulCorneliu Vadim Tudor este c[satorit, din anul 1987, cu Doina

Curea, ndscutf, in 1956. Are o cdsnicie fericitd, o familie trainicd,model de infelegere gi afec{iune. So{ii Tudor au doud feti{e: Lidia, invdrstd de B ani, gi Eugenia (nume dat de Corneliu Vadim Tudor, inmemoria mamei sale) in etate de 4 ani. Acestea sunt doi ingeragi pecare tatdl gi mama lor ii iubesc ca pe ochii din cap.

Ornul

Corneliu Vadim Tudor este un umanist prin vocalie gi structurd.Este un mare filantrop pentru cei nevoiagi. De aproape 5 ani finan-[eaz6. programul umanitar,,Cina Creqtind" prin care 115 familii debatrani din Bucureqti sunt ajutate, lunar, cu alimente qi medica-mente. De men{ionat ca unii dintre cei ajuta{i sunt de altd etnie({igani, unguri, ewei), ceea ce anuleazd acuza{iile ridicole ale cdrco-tagilor de profesie despre o pretinsa xenofobie a senatorului Vadim.tln singur exemplu griitor: cetd{eanul Ion Pdciune, {igan din Bucu-reqti, are 10 copii orfani de mami, pe care nu i-ar putea cregte fdriajutorul material al liderului PRM. De 9 ani incoace, de Sfdntul Nico-lae, 150 de copii orfani ai Revolufiei din Bucuregti primesc de la se-nator daruri substanfiale. Pe parcursul anilor a ajutat, din pulinulsdu, cu bani, numeroase ldcaquri de cult, gcoli, camine de copii or-fani gi aziluri de batrAni, gantiere arheologice, familii cu mulli copiietc. in nenumirate situa{ii a acordat ajutoare materiale ocazionaleunor semeni ai nogtri lovili de soartd. Dragostea de animale a luiCorneliu Vadim Tudor a intrat deja in legenda. in special cAinii farastf,pAn aduna[i de el din cimitire gi de pe gosele, salva{i din'fa1amaginilor conduse de goferi fara inima, strdnqi de pe maidane, dincartiere sunt vaccinati si ocrotiti. Credinta in Dumnezeu, care este o

componentd esenfiald a personaliti{ii sale, il face sd nu treaci nici-odatd nepasdtor pe ldnga fiintrele aflate in suferin{d.

Omul de culturdEste, indeobqte, recunoscut faptul cd liderul p.R.M. dispune de o

culturd enciclopedica. Fiind inzestrat cu o inteligen[a sclipitoare gi cu omemorie fenomenald, corneliu vadim Tudor poate polemiza cu oricinein domeniile filosofic, istoric, sociologic, literar, doctrinar, religios, mu-zical gi in domeniul artelor plastice. poate line prelegeri ore intregi inaceste domenii, oferind ascultdtorilor date deosebit de interesante des-pre titanii muzicii, picturii, sculpturii qi literaturii universale, despre

l1

,,Iubiti si gainii uagabonzi!" A deuenit un ritual ca tn fiecire zi de luni(la tipograjia de Ia Casa Scdnteii) Si in jiecare zi'de skmbdtd

(Ia cimitirele unde se afld inmo.rmknta{i cei dragi),senatorul sd dea mdncare chinilorfdrri stdpki.

Fotografia a fost realizata in sanctua.ru,l de ta'Beltu.

l0

Doi romhni celebri,din alt ueac:

colonelul GheorgheEminescu (nepotulPoetului Na{ional)Si acctd. Ana Aslan.

Imaginile aufostrealizate tndecembrie 1983, cuprilejul prirnirii decdtre aceStia aPremiului reuistei,,Sdptdmdna".

operele qi tabieturile acestora. La intilnirile pe care corneliu vadimTudor le-a alut cu ambasadori sau cu delegafii strf,ine a impresionatprin vasta sa cultur[. De cdnd se $tie, omul de culturd corneliu vadimTudor cumpdri manuscrise rare, cdr1i, opere de artd, icoane gi alteobiecte de cult. Are o bogatd colecfie de autografe celebre (constantinBrdncoveanu, Mihai Eminescu, Ion Creangd, George Cogbuc, Liviu Re-breanu, George Enescu, Mihail Kogilniceanu, Lucian Blaga, George Ba-covia, C. A. Rosetti, Mihail Sadoveanu, Nicolae lorga, Iuliu Maniu, TituMaiorescu q.a.). fue o biblioteca vastd gi o pinacotecd bogata. Dom-nia-sa nu este numai un om al scrisului, ci qi un pasionat al lecturiiperpetue. Nu trece o zi sau o noapte fard sa citeasca zeci gi chiar sute depagini. Puterea de muncd, de-a dreptul titanicd, ii permite sd-gi dramu-iasca timpul, sf, se ocupe de toate problemele publicistice, senatoriale,de partid gi familiale. in realizarea celor doud reviste, ,,Romdnia Mare"qi ,,Politica", domnul corneliu vadim Tudor are o contribulie esen[iala.

Omul politicSe spune adesea: Corneliu Vadim Tudor s-a afirmat ca om politic

incepdnd din vara anului 1991. Atunci, impreuni cu mentorul sf,uspiritual, Eugen Barbu, cu profesorul Mircea Muqat, cu generalii IonAlexandru Munteanu, Theodor Paraschivgi alli cdEiva patriofi romdniingrijorafi de soarta farii, a fondat Partidul Romdnia Mare. Firegte,afirmarea qi confirmarea ca om politic a lui corneliu vadim Tudors-au produs din plin dup[ decembrie lg89. Totuqi, trebuie fdcuteunele men{iuni. Fara s[ fi fost un om politic in sensul strict al cuvdn-tului, Corneliu Vadim Tudor a constituit gi inainte de lg8g o prezen(ade real relief in bataliile politice pentru o societate evoluati in toatedomeniile, intreaga sa activitate purtdnd amprenta fundamental[, inultimul deceniu, a slujirii Interesului Na{ional. Adversarii sdi de astf,ziau facut gi fac mult caz de faptul ca scriitorul a suslinut unele progra-me socialiste ale vremii. Corneliu Vadim Tudor nu a negat gi nu neag[acest lucru. El nu gi-a falsificat niciodatl biografia, ceea ce e o dovaddde caracter. Se arata chiar mandru de faptele sale de atunci. capitalamahalalelor trebuia innoiti. A pledat in acest sens. El insd s-a doveditneinduplecat ori de cdte ori a descoperit abuzul trecerii cu buldozerul

t2 r3

peste monumentele care confirmau vechimea gi gloria fapteloristoriei noastre na{ionale. A fost unul dintre cei mai vehemenfiapf,ritori ai Mdnf,stirii Mihai Vodi, bisericilor Collea, Berzei,Sf. Vineri sau Mdndstirii Vacaregti. intr-o perioadd cAnd Eminescuincepuse sd fie atacat, Corneliu Vadim Tudor s-a manifestat ca unadevarat tribun contra tuturor denigratorilor. Cine nu qtie, de aseme-nea, cu cdt patos s-a luptat el, aldturi de alEi intelectuali, pentru rea-bilitarea unor mari figuri ale istoriei nafionale, precum Ion Brdtianu,Ionel I. C. Br[tianu, Al. Vaida-Voievod, Regele Ferdinand, IuliuManiu? Pentru toate aceste acte de curaj, intre 1979 gi l9B9 a fost in-terzis de 5 ori, iar volumul Saturnalii a fost retras de pe piala qi dat latopit.

Ideea de unitate a tuturor provinciilor romdnegti, ca supremIdeal Na{ional, a fost, dintotdeauna, axul gdndirii politice a luiCorneliu Vadim Tudor. Iati de ce, dupi 1989, crearea revistei qi aPartidului Romdnia Mare a reprezentat continuarea fireascd a uneiac{iuni specifice marilor patrio{i. Evenimentul a produs un goc,

derutd gi teamd celor care se qtiau vinovafi de indreptarea farii spredegradare gi haos, pentru cd nu te nagti patriot peste noapte. PartidulRomdnia Mare a inceput incd din primele zile de dupa 20 iunie 1991,data cdnd a fost inscris la Tribunal, sd cucereasci min{ile gi inimilerom6nilor patrio{i. Chiar din primele sdptdmdni de dupa inre-

gistrarea legalS, Partidul Romdnia Mare qi-a constituit filiale in toatejude{ele, intr-un mare numdr de municipii, orage gi comune. in lunaoctombrie a aceluiagi an (1991), a avut loc prima Conferin{i Natrio-nali a partidului. Au urmat alegerile locale din februarie 1992 gi celeparlamentare din septembrie acelagi an, cAnd pe listele P.R.M.,depuse intr-un numdr relativ mic de localitd{i, au fost alegi, totugi,I74 de primari, viceprimari, consilieri judeleni qi locali, iar laalegerile parlamentare P.R.M. avea sf, intre pentru prima oari inParlament, cu un numdr de 22 senatori gi deputafi. A urmat un alteveniment important in via{a forma{iunii noastre, Congresul I alP.R.M. din martie 1993, cdnd partidul a marcat momentul maturi-zarii depline, avAnd atunci circa 15 000 de membri. in continuare aa'uut loc, dupd cum se gtie, o scurtd perioadd de colaborare politicicu P.D.S.R., dar, datoritd gregelilor acestuia in guvernarea Jarii qiignordrii propunerilor P.R.M., partidul nostru s-a retras din alianfa.La alegerile din 1996, liderul P.R.M. a candidat la funclia de prege-dinte al Romdniei, candidaturd care a prilejuit acumularea unei bo-

Palatul Patriarhal din Bucuresti.Senatorul Vadim tntre doi patriarhi uesti{i: sanctitcilile lor

Shenouda al III-lea, Papd Si Patriarh aI Bisericii Ortodoxe Copte, SiPat'tenie aI III-Iea, Paltd Si Patriarh al Alexandriei Si al tntregii Africi.

f,

!

f,

$

Aldturi de marele filnsof francez Roger Garaudy (Libia, aprilie 1998).

1nlzJ 15

gate experien{e in lupta politica. in campania electorala respectivd,el a strabdtut 23 de jude{e ale J[rii, a vizitat numeroase intreprinderi,institufii qi localit[qi, ducdnd, peste tot, cu rezultate remarcabile,cuvdntul gi taclia Partidului Romdnia Mare. Aga se explici faptul cddomnia-sa a fost ales, pentru a doua oard consecutiv, senator deBucuregti, iar partidul a intrat, tot pentru a doua oar[, in Parlament,cu 27 de senatori gi deputaqi. in calitate de senator, in special in legis-latura trecutd, dar gi in calitate de susfindtor infocat al Echipei Na{io-nale de Fotbal gi al Echipei,,Steaua", avizrtat peste 30 de fdri alelumii gi a avut intAlniri cu mari personalit[1i politice - gefi de State qiGuverne, parlamentari, minigtri etc. Men{iondm printre aceste

febea, Septembrie 1991. O delegapie a PRM (proaspdtinfiin{at) depuneo coroand de Ilori cu panglicd Tricolord Ia mormkntul lui Airam.iancu.

personalitd{i pe Nelson Mandela, pregedintele Republicii Africa deSud, Prin{ul Rainier de Monaco, apoi Hosni Mubarak, pregedinteleEgiptului, colonelul Moammar El Gaddaffi, qeful Statului Libian,Regele Spaniei, Juan Carlos, Vadlav Havel, preqedintele Cehiei,Kenneth David Kaunda, fostul preqedinte al Zambiei, gAnditorii Ro-ger Garaudy, Alvin Toffler, Alejo Carpantier q.a. Recunoaqterea inter-na{ionala n-a intdrziat sd apard. in calitate de membru al comisiei dePolitica Externa a Senatului Romdniei qi de pregedinte al GrupuluiParlamentar de Prietenie RomAnia-Spania, liderul PRM sus{ine o ac-

inthlniri cu:

. Regele Spaniei,Juan Carlos (sus),

. senatorul Bob DoIe,fost candidat lapre$edin{ia SUA ( mij loc)

. Roman Herzog,preSed i n te le Ge rmn n i e i0os)

tivitate rodnica gi poartdo bogati coresponden{dcu politicieni din in-treaga lume. Totodatd, a

primit gi primegte in au-dienla ambasadori aimai multor ff,ri, cum arfi gefii misiunilor diplo-matice ale Rusiei, Chi-nei, Portugaliei, Nigeriei,Irakului, Turciei, Iranu-

lui, Libiei etc. La ince-putul anului 1999, pres-tigiosul forum ,,Ame-rican Biographical Insti-tute", din SUA, a anuntatprintr-o adresd oficialasemnati de pregedintelesdu, Janet J. M. Evans,cd dl. Corneliu VadimTudoraprimitoirnpor-tantd distinc(ie interna-

{ionalf,: ,,Omul anului

l6 17

l8 19

1999", iar biografia sa va fi tiparita in Enciclopedia liderilor politici aiIumii pe anul 2000. De asemenea, senatorul romdn a devenitmembru alAcademiei de gtiin{e Politice din S.U.A.) Mai menfiondmcd volumele scriitorului Vadim se afld in cele mai importantebiblioteci ale lumii, cum ar fi cea a Universitdtrii Harvard (S.U.A.).

Doul ini{iative de mare prestigiu ale senatorului Corneliu VadimTudor- Premiile Nafionale ale Fundaliei Umaniste ,,Romdnia Mare",ajunse la cea de a IXa editrie, qi premiile muzicale anuale ,,EugenBarbu", ajunse la edilia a IVa - au intrat, deja, in calendarul celor maiimportante evenimente culturale romAnegti, prin acordarea de inaltedistincEii unor mari personalitd{i din literatura, teatrul, filmul, arteleplastice, gtiin{ele de toate categoriile, sport etc., care igi aduc contri-bu{ia la sporirea valorilor nafionale.

Moment indl[dtor lngrupul statuar de IaAcademia Militarddin BucureSti:

P r e afe ric it ul T e o c t i st,Patriarhul BisericiiOrtodoxe Romdne,ojiciazd o slujbd tnmemoria EroilorNeamului.

infotografie maiapar:premierulNicolae Vdcdroiu,presedinteleSenatului - OliuiuGherman,generalul DumitruCioflind - Sef aIMarelui Stat MajoraI Armatei,preSedintele PRM -CorneliuVadimTudor.

Alte date personale(pentru curiogi)

Senatorul a fost un om parcA ndscut pentru sport. El a practicataproape toate sporturile (in afard de paragutism), fiind, in aniiliceului, un redutabil aruncdtor de suliEa (Clubul Metalul Bucureqti).F'orfa lui fizicd a fost gi a rdmas iegit[ din comun (poate tocmai dinacest motiv urdgte violenfa fiziclr).Are indl{imea de l,B5 m. Mdnciruripreferate: preparatele tradiqionale romdnegti. in urmi cuzece ani s-alf,sat, definitiv, de fumat. Nu bea decdt la cini, ca orice cregtin, unpahar de vin ro$u cu sifon. Scriitori preferafi: Eminescu, Caragiale,Eugen Barbu, Dostoievski, Balzac, Shakespeare, Goethe, Cehov,Esenin, George Cf,linescu, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, NicolaeLabig. Compozitori preferafi: Beethoven, Mozart, Haendel, Verdi,Ceaikovski, Enescu, Rossini, Vanghelis. Filme preferate: <Isus dinNazareth>, <A fost odata Americar, <Amadeus,r, <Naqul>, <O noaptefurtunoasd>, <Triunghiul morliio (scenariul - Corneliu Vadim Tudor,regia Sergiu Nicolaescu).

Limbi strdine: englezd (foarte bine), latina, italiana (bine),franceza (satisfdcdtor) .

,,Rorn6nia lui Vadlrn"Dupd l0 ani de la evenimentele din decembrie 1989, marcali de

atdtea decep{ii, romdnii au ajuns sd se gAndeasc[ la imaginea fdrii qi,

mai ales, la viitorul ei, prin prisma proiectelor partidelor, pe care igipun amprenta modul de gdndire gi viziunea liderilor lor. Astfel, se

poate auzi adesea gi expresia ,,Romdnia lui Vadim". Cum ar ardta faranoastrd in viziunea acestui lider de mare energie, profund iubitor alPatriei sale, care a gtiut sd se menfind in afara oricdrei forme de corup-

fie gi care n-a cedat niciodatf, dictatelor strline, atunci cdnd a fostvorba de Interesul Nafional?

Se cuvine men{ionat cd liderul P.R.M. este principalul artizan alDoctrinei Na{ionale gi al Programului partidului. Este, de asemenea,autorul Strategiei-Fulger de guvernare gi al sloganului ,,Unire inBelgug", cu care P.R.M. s-a prezentat in alegerile din 1996. Tot domnul

20

Vara anului 1991. La Sala de Festiuitdfi a Academiei de Poli{ie,,A1. I. Cuza" are loc o tntklnire cu cil{iua dintre slujitorii fenomenului

,,Romhnia Mare": Eugen Barbu, ConteliuVadim Tudor, RomulusVulpescu, Mircea Mugat. AceStia sunt prezentafi de comandantul

unitd[ii, generalul Vasile Dobrinoiu. In sald, numeroSi studen{i dinBasarabia, care au primit de Ia lfulerul PRM daruri constdnd in bani,

cdrli Si discuri cu lieduri pe uersurile lui Eminescu.

Martie, 1998. SaIa Poliualentd din Tg. MureS e plind pdnd Ia refuz. Peste10 000 de oameni tl aclamd pe liderul PRM, care a rostit un discurs

fulminant. La prezidiu mai pot fi udzu{i martirul Mihdild Cofariu Siprimarul Clujului, Gh. Funar.

Corneliu Vadim Tudor a elaborat conceptul de Na{ionalism Luminata lansat numeroase inifiative privind con$tientizarea populafiei asultpericolului care planeazA asupra Romdniei. AvAnd in vedere acctreantati, el a inifiat MareaAliantd pentru Renaqterea Patriei gi militcapentru lichidarea organizatiei ilegale U.D.M.R. Corneliu Vadim Tuda declangat o lupta necrutatoare impotriva coruptiei gi a hemoragPatrimoniului Nafional, trecut cu atata uqurin[d de cltre triddtorimdinile unor profitori strdini, precum gi contra distrugerii econonl

farii. Una dintre preocupirile sale debazd. o constituie inifiativele r

apropiere de P.R.M. a partidelor gi formafiunilor politice cu prograrlsirnilare. Un loc aparte in lupta politicianului Corneliu Vadim Tudotconstituie - obiectiv esential - infdptuirea Romdniei Mari in grani(rei istorice. in acest scop, ani in gir in revista ,,Romdnia Mare" a publitmateriale in sprijinul frafilor noqtri din Basarabia gi Bucovina de Nosub genericul ,,Basarabia gi Bucovina - doud lacrimi pe obril?Europei". Concepfia elaborata de domnul Corneliu Vadim Tudor in v

derea reinfdptuirii Romdniei Mari are la bazd. calea pagnicd, a trattivelor, a inteligen{ei diplomatice, in aga fel incdt legimitatea teritoriilromdneqti Basarabia gi Bucovina de Nord sf, se bucure de o largil rct:noagtere internalionald. in repetate rinduri, el i-a ajutat pe fra{ii noq

din Basarabia qi Bucovina cu medicamente (in rdzboiul din 'l'rar

nistria, din 1992, a trimis un camion cu medicamente), cu haine , llillcdrli, almanahuri, discuri gi casete cu muzicd, facdnd daruri gi rnatrului Ilie Ilagcu, in temnifd, ca gi familiei acestuia.

Datoritd marilor sale calitdli, Corneliu Vadim Tudor gi partidulcare il conduce continud sd urmeze un drum ascendent pe egichicrpolitic romAnesc. Sondajele de opinie din prima parte a anului M!)lsitueazi pe liderul P.R.M. pe unul dintre primele locuri in topul potc

fialilor candidali la func1ia de pregedinte al Romdniei, cu pestc 22

din opliunile electoratului, PRM fiind cotat, in mod constant, ca a dofo4a politica din Romdnia, cu un procentaj de lB-20 % din op[iuni,

Fascismul unguresc a fost pus cu botul pe labe!

Tribunul, tmpreund cu un grup de parlamentari ai pRM,este primit la ciildrasi de consiliul jideiean'pRut si autoritdlile locale, 1998.

. PreSedintele Corneliu Vadim Tudor primind,_ ^^t! tnry? de dragoste Si respecf, un buchet deflori.1998, Inffilnire cu Liga primarilor Si uiceprimariior pRM.

CorneliuVadim Tud'or impreund cu cele doud'fetile ale sale,Lidia si Eugenia, $i sora sa,

directoare a Fun dagielum aiiste,,Romdnia M are"

Fd.rd comentarii...

lon Rafu,:,- DleC.V. Tudor ce'cltl,tt acolo?CV. "Tudoi! - O;carte' de lstorlaln cire scrte cd'unguri,i au fbst,prlmli ce "" aiveinli pie, mi.teasiiite traniii-,vCnei'irt, gt au:tost iitrebatt:mdritt, iita'it,',btuiii cunpiialt:bCtef?

Vadlme, dad te pune imptelttatul sd-ltai cipca lul Vdcdroiu, o sd ariiln foculGheenel! gl-au sC.fl rt6tce. Sl lmunl.tatea, gl-ar fi pdcai: eu cu cine malbeau un paharln sdndtatea Opoztlbl?

:D te',Vai d l m r,'ve d'e !{ cd.' d o m nul .G h e rm a.n

treg€',;;|cu ..,ocfiisl,, !a,,' ::w docu ment " utrtrase.'c t6t*al ; P. igg ;edl nliel,,, p,e,, i a re"': I-a' lu ret o Ev,e -fi:imeetrtl::,,zilail",',,sp,e'eial,pentru da m nea -voastd!

F I i lo r, v e d eli, v o l,Ci s a ei ta' A''P.o p o ruli t ?Cit e ra Ceaugesc U', d8,,3746-,;,€u.,,,t.o1,.,.,91n

iflnd|.,t.;.,a!..A.G|.i,',...,:.:.d|:Ep..t.......e:.|..c,E..,...fr

dgheabm e ;,'4tearnt;';'unl,.,#;iI,,, de't:dtnfio'a sd: .,$i:

ln loc de stegtnlc, un buchet de tranda-titit.dai Dumne4o',8:,bu,-'' ddr,'',;; :: :,,,,1

EUeEN gfrR'eu

lan fraitrlu;,t,,,i DleC"V. Tud'or",'ce

-Ciit$l,''a .c o;|6 ? :,,'''

C,ll. TUdar: -".Oc'A ii eit'a' C,,;i iii i i: oi, iii iin Ciie serie,cda'i'gg'711 au';fostprim,li,, ,' ce; , a0,

:.-ue'ilt ..,'.' p.e'.:'m C -,',1e a'g u r I Ie, .tra; is I I ;vanene... ?r au,16s9 l6:11sfilll1m,i r c I, ;,,',,',d o'l ei r i,:b!ugt;,iUnpd.iaJfbetill? .,.',:.;;, lr '.'

:,,, fr l g,_:,'lf E l l 1y1i,.' ta d,e l l,' cd::,: :fl s 6 fig l . Q h e r m a n. trage cu ochiul Ia un document ultrase-;,,Gret;d!!Pr@e.ftiltel'pb,,care,"l.*:lilrat,ti,E:ve-':.:1imeh:t ..'.Lzileli:'.|.:,:a:.s,pgFi Al ;, pei t ru du mne a ;,vo'astrd! :i

Frunosii nebuni ai marilor oraSe' An.unldm pe adniratorii Oi nai at'e11e adniratoarele ma'

',;i;; ;;;;;; i,-i, oinli,,'7:;*"ii";:;;:' :d:,ii"';;;;;; i 'iiri' tee2' et inptineste 60 de

,,tu ,irr,rrfu, r, cdrimara in dreapta;i codur,penat in stinga'-'-- arirn.a George Bariliu pe

ta niitocut veacutui urr:;;."';$;';;"'i.tgi;'1 vtli.ridor ii Mircea ltanza, supravesheail

inteaproafi' iJ- ginii'tii-maior de iustilie Mugurel Florescu

ffir'4,':r:!::.*::i.:.,.:

:l::

i#