Corigent la limba romana - Ion Minulescu la limba romana - Ion... · dealuri, gata sd treacd...

7
Editor: Vasile Burlui Redactare qi tehnoredactare : Florentina Vrdbiutd Corectura: Iulian Popescu Design copeftd: Ionu! Brogtianu Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Rom6niei MINULESCUOION Corigent la limba romdni / Ion Minulescu. - Iagi : CarteaRom6neascd EducaJional, 20 1 9 rsBN 978-60 6-8982-5 4-0 82l.l3s.l Grupul Editorial Caftea Romdneascd Educalional Copyright O Editura Cartea RomAneascd Educa{ional, Iaqi - 2019 Adresa: Bd. $tefan cel Mare qi Sfdnt, w.2,Iaqi-700124 www.ecredu.ro Ion Minulescu CORIGENT LALIMBAROMANA Cartea Rom0neascd EDUCATIONAL /\ \-,

Transcript of Corigent la limba romana - Ion Minulescu la limba romana - Ion... · dealuri, gata sd treacd...

Editor: Vasile BurluiRedactare qi tehnoredactare : Florentina VrdbiutdCorectura: Iulian PopescuDesign copeftd: Ionu! Brogtianu

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Rom6nieiMINULESCUOIONCorigent la limba romdni / Ion Minulescu. - Iagi :

CarteaRom6neascd EducaJional, 20 1 9

rsBN 978-60 6-8982-5 4-082l.l3s.l

Grupul Editorial Caftea Romdneascd EducalionalCopyright O Editura Cartea RomAneascd Educa{ional,Iaqi - 2019Adresa: Bd. $tefan cel Mare qi Sfdnt, w.2,Iaqi-700124www.ecredu.ro

Ion Minulescu

CORIGENTLALIMBAROMANA

Cartea Rom0neascdEDUCATIONAL

/\ \-,

A fost odatd caniciodatS...

Pe vremea aceea lumea basmelor nu fusese incd ane-

xatd la rubrica faptelor diverse. Bunicii qi nepo{ii p[reauaproape de aceeagi vdrst6. Anii copilSriei sunt insd ca mu-safirii din mahala.Ii primeai cu acelaqi surAs pe buze, iicinsteqti cu dulceald gi cafea gi-i petreci pdndla uq[ cu re-frenul obi;nuit: ,,CAnd mai poftili pe la noi?" Abia tdrziu de

tot incepi sA-{i dai seama cd cei care vin mereu nu mai suntcei care plecaserd odatb.

Pe vremea aceea impiratul era totdeauna foarte bi-trdn, iar unicul fecior al impiratului, foarte tAn[r. Prea ma-rea diferenld de vArst[ dintre tatd gi fiu nu da nimdnui incdnimic de binuit. Astdzi, cdrturarii chemali s[ stabileascdgenealogia familiilor imperiale ar gdsi-o poate suspectd. Pe

vremea aceea, ins5, bdtrdnii se bucurau la fel cu tinerii de

toate prerogativele frzice ale vie{ii normale, Ei impiratul era

cu atdt mai mare qi mai slivit cu cAt putea sd aibd copii la ovArstd c6nd muritorilor de rdnd nu le mai este ingdduit sd

aibd decdt regrete qi amintiri.Pe vremea aceea, singurul bulevard al oraqului por-

nea din pisa gdrii, str6bitea gr[dina publicd drept in doudgi se sfArqea in fala primdriei. Astdzi, bulevardul a fost pre-

lungit. Capdtul lui cel nou a ctescut parcd din mijlocul grd-

dinii publice, catija unei zambile liliachii dintr-un ghivecide pimdnt smilfuit cu verde. Privitd pe planul oraqului, din

Ion Minulescu

clopotnila cu ceasornic a bisericii SfAntul Nicolae sau dinaeroplan, grddina publicd ili pare aziun om tras in feap6, unpui de gdindla frigare sau o enonnd mdslinS de Vollo infip-t[ intr-o scobitoare.

Restul oraEului nu s-a schimbat aproape deloc. Se

tArdqte ca o viperd de-a lungul Argegului, qi din an in an se

intinde ca sd pard mai mare. A rlmas insd aceeaqi reptilSfrrd picioare, cu coada proptitd in cimitirul ovreiesc qi cucapul strivit intre spital gi puqcdrie.

in schimb, vipera s-a civilizat Strizile au fost pavatecu asfalt gi luminate cu electricitate. Luna plin[ a fost ex-prilzatd" din grbdina publicd tocmai la Trivalea, iar liceeniinu-;i mai dau intAlnire cu modistele qi croitoresele pe mai-danele oraqului. Hotelurile au inceput sd inchirieze camere

cu luna, ct zi.ua qi chiar cu ora...Musafirii de pe wemea aceea au disp5rut o dati cu

anii din calendarele oficiale. Copiii au luat locul plrinlilorcu preciziunea orelor de pe cadranul unui cronometru.Avocalii, doctorii, inginerii, generalii, dascdlii Ei negustoriioraqului de pe vremea aceea au fost inlocuifi, ca niqte inalfidreg[tori ai statului dupd o schimbare de regim.

Dar victoria vArstei e numai relativi. Tinerii au ince-put si imbdtrAneascd qi ei, iar bdtrdnli, dupd ce au fost bi-necuvAntali din pridvorul bisericii Sfdntul Ion, au fost tre-culi pentru ultima oard prin dosul Foiqorului de foc qi im-pimAntenili pe dealul Cimitirului $tefan-vod[...

Din pragul locaqului de veci, oragul cu locuinle de

inchiriat aproape nici nu se zdreqte. StI pitit ca un lag intredealuri, gata sd treacd Argequl inot, la cel mai mic semnalde alarrnd, qi sd lasejudeful fbrd capitald,.

Este oraqul in care mi-am petrecut copiliria, in care

am iubit pentru prima oard qi in care am rimas corigent lalimba romAn6.

6

Corijent la limba romfrnd

Profesorul meu de pe vremea aceea nu-gi luase incdlicenla in litere. Mai tdrziu a murit ca director de $coald...comercial6.

Trei colegi de clasi - Eu, Cotan Ei MihAilA - ne ju-cam de-a,,ciderea Plevnei". Eu fac pe regele Carol, Cotanface pe larul Rusiei qi Mihdifd pe Osman-paqa.

Eu sunt aqa cum nu mai vreau s6-mi aduc aminte cdam fost.

Cotan este scurt, gras qi gdlSgios. Parcd ar fi un dopde sticl[ de qampanie proptit pe doud bele de chibrituri cugimiliile negre. Cotan are pantofi de lac. Doar este feciorde bani gata. Tatdl siu este avocat, mare proprietar Ei qefulunui partid politic din localitate. Cotan este, dar, c6nd b6ia-tul prefectului, cdnd al primarului, cdnd al deputatului, cdndal senatorului. De cAnd ne-am pomenit pe banci unul l6ngdaltul, Cotan nu e niciodatd pe lista promovafilor. Toamnains6, ,,cdnd se numiri bobocii", Cotan devine iar colegulmeu in clasa urmdtoare, Ei aEa mai departe...

MihAitS este slab, sfios gi s[rac. Mihdi!6 este o ex-presie algebrici - o cdtime necunoscutd botezatd cu litera

,,S" la puterea a treia. Cele doud c6rlige grafice ale tripleisale personalitdli (ftzice, sufleteEti Ei sociale) rdstoarnd tot-deauna no{iunea locului in care s-ar gdsi la un moment datin spa{iu. Capitul curbei debazd catd spre infinit, iar cel ca-re s-ar avdntaparci spre cer se incovoaie spre pdmi'rrt.

MihAitA este simbolul sacrificiului etern. El face tot-deauna pe Osman-paqa. Dupd sfArqitul jocului, iese bitut,schingiuit, scuipat qi huiduit, iar dupi sfArEitul fiec5rui angcolar, ,,premiul I cu cunund".

MihAilA este bdiatul unui cizmar de pe Scoroboaia.Scoroboaia este o mahala a Pitestilor.

lon Minulescu

Piteqtii de pe vremea aceea erau o comund urband cu

17 000 de suflete, trei qcoli primare de b[iefi gi doui de fe-

te, un liceu, douijudecdtorii de pace qi un tribunal, un re-

giment de infanterie, altul de artilerie Ei un escadron de

cdTdraqi, poqti qi telegraf, stafie de drum-de-fier, douispilerii, trei cofetdrii gi treisprezece simigerii, dintre care

una la centru, pe strada $erban-vod[.

Plevna a capitulat, qi Osman-paga a fost frcl.ft prizo-nier. Bravele armate romAno-ruse scot chiote de bucurie, qi

fesul nefericitului generalisim turc este purtat in triumf ca

singurul trofeu al strdlucitei victorii creqtine.

ln clipa aceea, deasupra capetelor noastre o fereastrd

se deschide cu zgomot Ei o voce asculitd de femeie scapd

printre geamuri ca un ghiveci de flori ce s-ar fi spart.

- Ce?... Ali innebunit?... Ce inseamnd gdlilgia asta,

Bucule? Nu !i-e ruEine?... Tocmai azi v-a\i gdsit sd face{i

maimuldrii, cdnd a murit conu $tefan?...Bucul sunt eu. Vocea este a Margaretei. Matgateta

este croitoreasa noastrd ,,clt ziva", in grija cdteia md ddduse

mama, dimineafa, c6ndplecase la Slatina.Tac qi casc gura mare, ca gi cum aq fi vrut sd prind

din vdnt ecoul zbieretelor noastre.

Cotan atdcut qi el. Mihdild tbcuse mai demult.

Jarul Rusiei arunci spre fereastrd o privire de mops

cu dinjii de lapte qi md intreabd cu vocea pe jumdtate:

- Ce tot trincineqte aia? Cine spune c-a murit?

-Tata-mare.-Tatdl

m6-tii sau al lui tat-tin?

- Ba al mamei...Cotan str6mbd din nas qi aruncd cu fesul in capul lui

Miheip, care fusese ghemuit pe treptele scdrii de piatrd.

8

Corijent la limba ronfind

- Ei, qi?... Trebuie sd fi fost bitr6n!... Bine ci n-amurit tat-tiu... Eu simt ochii umezindu-mi-se ;i cu voceain[buqitd ingAn ca qi cum n-ag fi vrut sd mi aud dec6t eu

singur:

- Pdi tata, Dumnezeu s6-1 ierte, a murit de mult...Ce?... Nu Etiai?...

Cotan se propteqte lapdn in fala mea, cu ochii holbalide voluptatea unei superioritdli neglijate pdn[ atunci.

- ASa e... cd bine zici... Clpitanul e numai bdrba'tul md-tii... Nu e tat-tdu adevdrat.

$i continul sd mi mdsoare cu ochii din creqtet pAni int61pi, ca qi cum in locul meu s-ar fi substituit alt[ persoand.

Cei doi cuceritori ai Plevnei nu mai sunt parcd ace-

iaqi pravoslavnici cre;tini aliali.Victoria noastrd comund trebuie s5 rbmdnd ispravd

numai a unuia dintre noi.

Jarul Rusiei cautdprilej de ceartd cu regele Carol.in anul acela, Cotart era bdiatul prefectului. Un pre-

fect este stdpAnul unui judel intreg. Or, in Romdnia de pe

vremea aeeea, judeful Argeq ocupa proporlional cam ace-

lagi spaliu ca ;i fosta Rusie pe suprafa{a globului. B[iatulprefectului de Argeq nu putea fi deci decAt larul Rusiei.

A1 cui bdiat era insl micul sdu aliat?Curiozitatea lui Cotan explodeazd ca qi bomba de la

Vidin, la picioarele regelui Carol... Mie, insi, muzica asta

nu-mi place.

- Dar tat-tdu ce-a fost? Tot c[pitan?

- Nu.

- Avocat?

-Nici...- Doctor?

- ii...

- Profesor?

$i Cotan continui si inqire din ce in ce mai enervat

Ion Minulescu

alte patru-cinci profesiuni,fiard. si nimereascd pe cea adevS-rut6.

Cu doi ani in urmi, profesorul de matematici, exas-perat cd nu pot pricepe o reguld de trei simpld, md intrebasela lel:

- Dar ce-a fost lat-td'u, m[ bdiete, de te-a fbcut aga

greoi de cap?...

- Atunci, e adevlrat, am rdspuns intimidat, numaidecdt:

- Negustor.

$i profesorul, dupd ce a r6s cu poftd, mi-a frcut ur-mdtorul rationament:

- Apoi din doud una... Sau tu nu eqti feciorul luitat-tdu, fiindci dla, dacd era negustor adevdrat, trebuie sd se

fi priceput si la socoteli; sau dacd eqti feciorul lui qi-isameni intru toate, sdracul tat-tdu trebuie sd fi dat fali-ment...

De atunci nu md mai intrebase nimeni ce a fost tata.Insisten{a diabolicd a lui Cotan se transformi intr-un ciocd-nit de ghionoaie, pe care tdcerea mea il prelungea parcd lainfinit.

- Spune ce-a fost tat-tdu... Spune ce-a fost tat-tdu...Spune ce-a fost tat-t6,t cb-!i dau cu pumnu-n ftlci...

Speriat, mdtrag inapoi, md impiedic qi cad in braJelelui Mihdi!5, care se apropiase tocmai de noi sd facd pace in-tre alialii invrdjbili.

- Ce-ai, mi nebunule, cu el? Ce-!i pas[ lie ce-a fosttat-sdu? Tat-sdu a fost mai mare ca tat-tdrt... A fost minis-tru, nu prefect.

Cotan se umfl6, rumenindu-gi obrajii ca un cozonacin cuptor. Intervenfia 1ui Mihdild l-a exasperat. Dinamicapersonalitdlii lui fizice atinge paroxismul. Dopul plesneqtecu zgomot din gAtlejul sticlei de qampanie gi pumnul luicade ca un ciocan de cizmdrie in capul lui Mihii{i, care md

10

Corijent Ia lintba romfufi

line in brafe.O ia apoi la goan[ spre poafti qi, odatd ajuns in stra-

dd, ne apostrofeazd cu urd Ei satisfaclie:

- O sd vd reclam la domnul diriginte cd m-afi inju-rat de tatd...

N-am dormittoatd noaptea. M-am gAndit la tatbl luiCotan, care era prefect, apoi la tata, pe care nu-l cunoscu-sem, dar care Etiam bine cd nu fusese ministru qi, in fine, latata-mare, pe care n-aveam s6-l mai vdd niciodatS.

AceeaEi noapte invdluia qi Piteqtii, qi Slatina. Aceeaqinoapte pusese stdpAnire qi pe nepot, qi pe bunic. Pentru mi-ne, insd, era prima noapte cdnd nu puteam inchide ochi;pentru el, prima noapte pe care o dormea sub cele Eaptepalme de pdm6nt, unde ;apte ani de-a rAndul n-avea sd-lmai supere nimeni.

Pe tata nu-l sup[rasem niciodat6, fiindcd nu-l vdzu-sem decAt in portreful cel mare din salon. Pe tata-mare, in-sd, il vedeam parcd Ei atunci, cu ochii incremenili de groazdqi cu brajele ridicate spre crengile nucului din vie, in caremd urcasem fdrd s[ mi mai pot cobori.

Primul meu ,,turn de fildeq" avea peste o sutd deani!... Trunchiul lui era aEa de gros, cd trei oameni abial-arfi putut imbrdliga, frunzele lui fogneau ca niqte salbe de ico-sari la gAtul fetelor prinse in hor6, iar seara, cdnd soarele se

cobora peste GrSdiqte in Olt, pdmAntul de la rdddcina luiav ea parcd reflexe de aur.

In via noastrd de la Slatina mai erau Ei alli nuci. Uniierau tot a;a de bltrAni, qi pe trunchiul 1or scorburos Eirurilede furnici roqii urcau qi coborau neobosit ca Ei ascensoareleelectrice ale unui sky-scraper american. Dar dintre toli nu-cii din via noastrS, unul singur era nucul meu!... $i nucul

11

Ion Minulescu

acesta era nucul meu fiindc6 eu eram cel din urmd vldstar alcelor care, pe vremea turcilor, ingropaserd la rddbcina lui ocomoard.

Tata-mare imi povestise (ce qtia Ei el de la tatil sdu)cd intr-o noapte de augrlst doud fldcbri lung i qi gdlbuiinl[nfuiser[ trunchiul nucului ca doud bra{e de schelet ce-arfi incercat sd se ridice din groap6. Aceasta insemna cd ploi-le qi ziryezile atAtor ani topiserd comoara, frcAnd-o una cupdmAntul cleios gi gdlbui.

Dar superstiliile sunt produsul realitSlilor neb[nuite.Comoara dispirutd exista totuqi acolo unde fusese ingropa-t5. Exista in aspectul deosebit al nucului acesta, pe care euil socoteam unic pe lume, si mai ales in bucuria neexplica-bild cu care il revedeam in fiecare vacantd de sfdrqit de an.

Monezile de aur ce mi s-ar fi cuvenit mie trebuia sd lemoqtenesc sub o altd formd. Dar pe vremea aceea, nu trdi-sem, in intregimea lor, primele trei zile biblice. Pentru mi-ne, Dumnezeu nu desp[rfise incd apele de uscat, qi avereastrdmoseascd nu-Ei ldmurise inc[ forma definitivd sub careaveam s[ fiu despdgubit de comoara pe care o crezusempierdutd pentru totdeauna.

De lucrurile acestea, ins[, abia astdzi imi dau seama.

Pe vremea aceea;tiam numai cd in vdrful nucului miaqteaptd un pituiag de scdnduri, pe care tata-mare il con-struise anume pentru mine, iar in podul caselor noastre de

la Slatina, un malddr de cdrli mucegiite, pe care le citiseodatb o sord mai mare a mamei.

CAnd le-am descoperit, am al.ut impresia ci am tre-cut doud clase intr-un an. Tata-mare, insd, m-a mustrat cublAnde{ea lui de om indurerat.

- Di-le naibii de hd4oage, cd aqa s-a smintit gi biataLena!...

M-a mdngdiat apoi pe amdndoi obrajii qi a dat ordinservitoarelor s5 inchidd podul cu lacit.

l2

Coriient Ia linfua romind

Podul insd a rdmas deschis toatd vara Ei, in pdtuiaguldin v6rful nucului, mi-am urcat pe rAnd o saltea de paie, opernd de puf, o scoarld olteneascd, un pistol cu cremene, uniatagan Ei volumele:

Poezii populare ale romdnilor, adwate Ei intocmitede Vasile Alecsandri:

Sobieski qi Pldie;ii de Costache Negruzzi;Cdntareq Romdniei, care pe vremea aceea era de

Nicolae Bilcescu;Patimile junelui Werther, traductie din limba germa-

nd de B. V. Vermont, cu o introducere de Grigore H. Gran-dea Ei

Istoria Manoni Lesco ;i a cavalerului de Grio de de-canul Prevo, tradusd de Hr. Bijescu qi tipdritd cu a insdqicheltuial[ in anul 1857.

De trei zile, Margareta minAnci cu mine la masl gi

doarme cu mine in aceeasi odaie. Cipitanul e plecat la ma-nevre, iar mama mi-a scris cd are sd mai intdrzie cdtva timpla Slatina.

in lipsa ei, Margareta md ingrijeqte ca pe un fratemai mic. De altfel, mama are toat[ increderea in croitoreasanoastr6, care este fatd cuminte qi vrednicd.

Nu ;tiu ce poate inlelege mama prin cuminfenia uneifete ca Margareta. De vrednicia ei, ins5, imi dau seama Eieu. Toati ziua hrcreazd. Transformi rochiile mamei Ei c6r-pe;te ciorapii intregii familii, dereticd prin odii, dd bucdtS-resei bani pentru piald, se intereseazd cum stau cu lecliilepentru a doua zi, md scoali dimineala la ora ;apte qi in fie-care seard imi aduce aminte cd trebuie sd md inchin gi sd-miung ndrile cu vaselind mentolati ca sd nu capdt guturai.

l3

Ion Minulescu

De cAnd am rdmas singur cu ea, parcd noi am fi ade-vira{ii stipAni ai casei. Margarcta este cu vreo zece ani maimare ca mine. Are pdrul negru qi cre!, ochii verzi, obrajiimbslinii qi gura mare.. . grozav de mare!... CAnd arn vdzl-t-o penfiu prima oard, mi-,a venit sd rAd. Gura ei mi-a amin-tit cutia mea de compasuri, care pe dinafard e neagrd gi pe

dinduntru roqie. Colgurile buzelor ii atdmd parcd de sfdrcu-rile urechilor ca doi cercei de mdrgean impreunafi pe subbdrbie... Margareta este neagri Ei urdtd ca dracul...

Aseard am surprins pe Lina bucitdreasa vorbind cuNdstase ordonan{a.

- $i ce zici cd era? ... Ofiler sau sergent-major?

- Ba era un dom' sublocotenent, cd m-a oprit inpoartd Ei m-a intrebat de ea...

-Zicea cd-i nepoata coni1ii...

- Ei, poftim! ... Aivdzut cum;i-a luat cioroaica na-sul la purtare!... Cdnd oi mai prinde-o dAnd t6rcoale prinbucdtdrie, am sd-i zvdrl cu oala de sup5 in cap...

in noaptea asta, Margareta n-are deloc astAmpir. Se

uitd mereu pe fereastr5, iqi pune broboada in cap ;i iese incurte, apoi se intoarce incruntatd in odaie, se apropie de pa-tul meu sd vadd dacd dorm qi, din cAnd in cdnd, plesneqte

din buze ca qi cum ar fi mAnat patru cai inaintaqi.Eu m-am inghemuit sub plapomd qi aqtept nerdbddtor

sd vdd sfdrEitul acestei atitudini neobiqnuite.Margareta simte ci nu dorm. Oric6t m-aq incerca, nu

md pot preface. Margareta qtie cd de obicei incep sd sfordide indati ce inchid ochii.

Se apleacd spre mine qi ridicd colful plSpumii.

- Ce faci, Bucule?... Nu dormi?

- Ba da... Aqtept sd te culci $i tu...in momentul acela, Ndstase crapd uqa discret qi cu

vocea pe jumdtate intreabS:

- Incui poarta, domnigoard?

14

Corijent Ia lintba romfrni

- Ce ord este?

- Bdtu la SfAntu Nicolae mai adineauri unspre'ce...Margareta tace cAteva clipe, apoi rlspunde plictisit[:

- Bine, incui-o, cd e tdrziu...Micqoreaz[ apoi lumina ldmpii qi incepe si se dez-

brace. ii aud foEnetul fustei qi cele doud pocnituri inibuqiteale pantofilor aruncali pe covor. Aud tot, dar nu vdd nimic.

Patul meu este intre fereastrd qi sob6. Canapeaua

Margaretei, intre fereastri qi uqd.

Md intorc cu fala spre perete gi inchid ochii. PAn[s-adoarmd gi ea, probabil cd Margareta std culcatS, ca de

obicei, cu ochii in tavan.in vis, o pisicd mare qi neagrd se incruciEe azd ct mi-

ne pe un drum pustiu de tard, fdrd case qi ftrd copaci.Nu-mi plac nici pisicile, nici cAinii. Nu-mi place nici

un fel de animal. Caii cdpitanului, mai ales cdnd sunt cu

Eaua pe ei, md eneweazd.. Un valtrap ofileresc parcd ar fr operdea de doliu, iar unharnaqament de mare finutd, un ade-

vdrat dric de clasa I. La Piteqti mai ales, inmorm6ntdrileoamenilor cu dare de mAnd sunt foafte apreciate. Se fac cumuzica militard ;i cu comentariile intregii populaliibdqtinage.

Nu-mi plac pisicile, qi mai ales pisicile negre... Dia-volul cAnd vrea si te ispiteasc[ Ei cdnd moartea ili intrd incasb pe nesim{ite iau chipul unei pisici negre.

Dar pisica asta parcd nu e pisicd la fel cu toate pisici-le. Prea e frumoasd Ei prea e blAndS. Se apropie de mineprietenoasI, cu coada ridicati drept in sus ca un plop des-tiunzit, Ei igi freaci pAntecele cald gi catifelat de picioarelemele, pe care visul mi le-a transformat parcd tot in doud la-be de pisicd.

La un moment dat, chipurile noastre se confundi caimaginile pe o placd fotograficd voalatd, Ei din amesteculcelor opt labe comune lAgneqte o lumind vie, care produce

15