AURELIA ILIAN$T.M. ILINCA

PETRE NICOLE,SCU

Limba;i LtteratardRomdndpentru clasa ^Y-^

INSTRUIRE $I EVALUARE

Eualuare crtrentd

WGrW Edihhl

ICurnrxsl

Cuvdntfuainte

Partea intai.IlNITATI DE PREGATIRE ........................... 7Unitatea 1. Cartea - obiect cultural . Reactualizarea ctnoStinlelor din clasele I-IV. PW de vorbire.

PW de propozifie. Propozilii simple. Propozilii demoltate. Dezvoltarea propoziSiilorsimple. Punctuafia. Situafii de comunicore. Comunicarea dialogatd. Comunicarea mo-nologatd. Cadrul comunicdrii. Modolitd{ile comunicdrii ........................ 7

Unitatea 2. Cwdntul Si textul. Textul integral. Fragmentul de tuJ. yo"o*ro*, limbii romdne. Dina-mica vocabularului. Cuvdntul - unitate de bazd. Cuvdntul -formd Si conlirut . Cwdntulin comunicare. Scopul redactdrii. Planul inilial al redactffii. Redactarea textului. Fini-sareatextului ................. 14

Unitatea 3. Opera litermd. Textul literar. Textul nonliterar . RadicaluU rdddcina. Prefae. Sufixe.

Cuvinte derivate. Familia lexicald. Cdmpul lexical. Sinonime. Antonime. Arhaisme.Regionalisme. Neologisme. Dialogul ca situalie de comunicare ........................... 2l

Unitatea 4. Opera liricd. Eul liric. Yersul. Strofo. Epitetul. Opera literard - opera liricd. Reali-tate -fantastic . Fonetica. Sunetele limbii romdne. Silaba. Difiongul. Trifiongul. Hia-tul. Cratima. Apostroful. Transcrierea foneticd. Semne de ortografie . Organizareatextului scris. Fiqa biograficd. Fiqa de lecturd .......... ....................... 31

Unitatea 5. Opera epicd. Naraliunea. Monologul . Reguli de despdrlire a cuyintelor tn silabe.Accentul. Silabe accentuate. Silabe neaccentuate. Scrierea inspiratd din experienlapersonald ...................... 38

Unitatea 6. Opera epicd. Autor. Narator. Personaj. Planul simplu. Planul denoltat. Rezumatul . Ver-

bul: nucleul comunicdrii. Actualizarea cunogtinlelor din ciclul primar (persoand, numdr,timp) . Planul simplu de idei. Planul denoltat de idei .......................... 43

Unitatea 7. Basmul. Caracteristici ale basmului. Literatura fantasticd . Modurile verbului (pre-zentare generald). ElrUoror"rmesajului scris ........ 49

Unitatea 8. Opera liricd: Pastelul. Repetilia. Comparalia . Timpurile modului indicativ . Scrie-rea imaginativd. Povestirea ................ 55

Unitatea 9. Basmul cult. Verbele auxiliare. Rezumatul ............. 65

Unitatea 10. Descrierea in prozd. Enumeralia. Tabloul de naturd tn prozd. Neologismele. Func-

lia sintacticd a verbului. Rolul verbelor nepredicative-nepersonale . Modul de rea-lizare a unei descrieri .......................... 69

Unitatea 11. Personajul literar. Caracterizarea personajului. Substantital. Reactualizarea cunoS-

tinlelor din clasele I-IV. Genul substantivelor. Numdrul substantivelor . Organizareatextului scris. Notilele. Temele. Extemporalele. Tezele ..................... 74

Unitatea 12. Opera epicd: Schila. Caracteristici ale schilei. Dialogul (I) . Substantive comune.Substantive proprii. Ortografia substantiyelor proprii. Substantiye epicene. Desi-nenla. Transformarea textului dialogat in text naratiy .................. 79

Unitatea 13. Opera epicd: Snoava. Caracreristici ale snoavei . Vqriante lexicale. Sinonime.Antonime. Articolul. Articolul hotdrdt. Articolul nehotdrdt . Scrisoarea. Scrisoarea

familiald ........................ 84Unitatea 14. Portretul literar. Tipuri de portret. Portretul literar in prozd. Portretul literar in

yersuri. Cazurile substantivului. Nominativul. Acuzativul. Prepozilia. Scrisoarea de

felicitare. Invitalia ........ 89Unitatea 15. Poezia ceremoniald: Colinda. Cdntecul. Rima. Personificarea. Particularitdli artis-

tice. Particularitdli prozodice . Cazurile substantivului. Dativul. Genitivul. Articolulgenitival . Organizarea dialogului. A cere o informalie. A oferi o informalie. Aconvinge ........................ 98

Unitatea 16. Evaluare (I - 1) ............ ...................... 105Unitatea 17. Evaluare (I - 2) ............ ...................... 107

Unitatea 18.Unitatea 19.

Unitatea 20.

Unitatea 21.

Unitilea22.

Unitatea 23.

Unitatea 24.

Unitatea 25.

Unitatea 26.

Unitatea2T.

Unitatea 28.

Unitatea 29.

Unitatea 30.

Unitatea 31.

Unitatea 32.Unitatea 33.Unitatea 34.

Unitatea 35.

Evaluare (I - , ............ """"""""""" 110

Opera epicd. Legenda. Cazurile substantivului. Cazul vocativ. Recapitularea cazu-

rilor. Sirierea ile interes personal. Anunsul in interes personal """""""""""""' 112

Pwestirea. Momentele subiectului: desfiqararea acliunii' Pronamele. Pronumele personal'

Formele accentuate. Formele neaccmtuate . Cwn scriem despre tqful literar? . . . . . . . . . . . . I 1 8

Parabola biblicd. Termeni Si personaie biblice' Pronumele personal de politeSe.

Funcliile pronumelui personal de politele. Formele specifice dialogului ...........-- 124

Dialogul 1n1. fut dialogat. Tact norativ. Regionalisme. Arhaisme' Numeralul. Nume'

raluliardinnl. Numeralul ordinal. Funcliile sintactice ale numeralului' Portretul .." 128

Legenda. Legenda cultd. Adjectivul. Adiective variabile. Adjective invariabile. Adjec-

tii provenit-e din alte pd4i ie vorbire' Anunlul publicitar """"""" """""""""" 136

Opira epicd. Umorul. Sursele umorului. Eul narator Funcliile sintactice ale adiec-

tivului, Telegrama. Biletul """""""" 145

Descoperirei treptelor de analizd a operei literare'Adverbul. Scrierea adverbelor'

Felul adverbelor. Funclia sintacticd a adverbelor. Conversiunea' Cererea ........ 151

Moduri de expunere: Naraliunea. Basmul cult. Interjeclia. Felul interiecliilor. Func-

liile sintactici ale interjecliilor. Ortografie. Punctualie' Elemente verbale. Elemente

nonverbale ................. 156

Moduri de expunere: Descrierea. Descrierea tn versuri' Conjuncsia. Felurile con-

juncliilor. Roiul coniunc1iilor tn propozilie. Rolul coniuncliilor tnfrazd. Alte pdrli de'uorbir"

cu acelaqi rol ca al conjuncliilor. caracterizarea personaiului .........-.... 160

Moduri de expunere. Naraliunia. Descrierea' Sintoxa propoziliei. Predicatul verbal-

Predicatul nominal'Compunerea cu titlu dat """" 164

Descoperirea treptelor di analizd a operei literare (II) ' Subiectul. Acordul predica-

tului iu subiectul. Subiect inclus. Subiect subinleles ' Cuvinte tncruciSate' Jocuri

distractive .................. 168

Descoperirea treptelor de analizd a operei literare' Atributul. Complementul. Com-

pleminte circumitan1iale. Complemente necircumstanliale ' Prezentarea unei opere-plastice """""""""""' 173'Descoperirea

treptelor de analizd a operei literare' Fraza. Propozilia principald.propizilia secuniard. Topica. Alcdtuirea defiSe din operele literare ................. 188

Evaluare(Il-\ . ..... """"""""""" 198

Evaluare (II- 3) """"""""""' 203

Evaluarefinald """"'-" 206

partea a doua. SUBIECTE PENTRU PERFORMANTA $COLARA $I OLIMPIADE .......'....."""' 215

Partea a treia. INFORMATII. SUGESTII. REZOLVARI """"""""""' 239

[P,tnru iNrAr]

umlrrnEmrE

unitiltsn ils nr$fitirs

r CARTEA - OBIECT CULTURAL

f taentific[ defrnilia corectd, pentru fiecare dintre cuvintele de mai jos, qi scrie num5rulcorespondent in dreptul ei:

l. cartea ffi "rt" fala unei file

2. coperta ffi este o scriere cu un anumit conf,nut/ subiect, tiplritn gi legata in volum.3. cotorul ffi este o parte a unei lucr6ri, publicate in etape.l.fascicula ffi este partea lateralI din stdnga. unde se unesc filele cetii prin coasere

sau lipire.5.filele ffi reprezinta inveligul protector al cdrlii.6. pagina ffi sunt foile care alcdtuiesc cartea.

E Co*pl"teazd enunfurile urmdtoare cu acele cuvinte la care se referi descrierea.

Effi cuprinde denumirea instituliei care a comandat cartea gi ii aprobi tiplrirea,numele autorului, titlul cIrlii qi specificul ei, titlul colecfiei, denumirea editurii pi unsuport vizual atractiv (ilustralie sau culoare).

ffi pout" oferi diverse informalii despre autorul c[r{iil subiectul ei, despre alteaparitii asemdnitoare, prelul cdrlii etc.'

# persoana "*i u'scris opera prezentatd sub forma carlii (pe suport de hdrtie

prelucratl editorial).*ffi este un cuv6nt/ un grup de cuvinte aSezat/e la inceputul operei/ pe copefta c[4ii

pentru a sugera sugestiv tema"/ subiectul acesteia.' ffi eie o fiia aSezatd la inceputul sau la sflrgitul cnrlii pentru a oferi numirul qi,

uneori, titlurile capitolelor operei respective.

Effi este un fragment unitar al textului, cuprinzdnd o idee principal5.

ffi "rt" un r6nd retras spre mijlocul paginii (faf6 de celelalte), pentru a marca grafic

trecerea la o altd idee (la un alt paragraf).

ffi este o carte cu un anumit numdr de pagini, care poate alcdtui o lucrare,impreun5 cu altele de acelagi fel.

Effi "rt"

prima paginl pe care sunt reluate informaliile de pe copertS.

ffi este locul special amenajat, in care se pdstreazl cdr{i 9i publicalii; institulie care

oferi in mod organizat cititorilor c6rli spre consultare qi documentare.

7

t

lil Sc.i" trei dinhe funcliile cele mai importante ale cIrfii (modul in care este ea folositoareomului).Exemplu: informeazd,ffipf, mI; ffit& "t..

II it to"uiegte cu un sinonim/ alt cuvdnt cu sens identic sau foarte apropiat, cuvdntul cartedin textul:

Dragdfrate de departe,Trimite-mi o ldr' de carte;Fie scrisd cdt de rdu,Numai s-o pot ceti eu...

Alcltuiegte c6te un enun! potrivit pentru fiecare dintre cuvint sle: literd, carte, scriere,invdldturd, volum, scrisoare, bibliotecd, fild, scriitor, culturd.

Comenteaz[, in douI-trei enunfuri, urmltoarea descriere fbcut[ clrfii de c6tre un scriitor:Ce este o carte bund dacd nu un prieten cu care poli sta de vorbd oricdnd in singurd-

tatea oddii tale?... o carte este un om care ili intrd tn casd, li se asazd in fotoliuli h-cepe sd-|i vorbeascd despre el Si ai lui, pdrinli Si prieteni, regiunea tor de idinioard saude acum. (Marin Preda)

f, pealizeazii o compozilie, de maximum zece r6nduri, in care sd explici motivul pentu careautorul rdndurilor de mai jos gi-a format o asemenea imagine despre c[4i:

Eu mi-am imaginat intotdeauna Paradisul sub forma unei BIBLIOTECI. Alte persoo-ne considerd cd ar fi o grddind, allii ;i-l pot inchipui ca un palat; eu l-am imaginatintotdeauna ca o bibliotecd... (Jorge Luis Borges - Cdryile Si noaptea)

rr

r REACTUALTZAREA CUNO$TINTELOR DtN CLASELE t-lv: I$Il^Dj_yo_RBtRE. rAnp oe rnoroaper pRopoztT[ srMpLE. pROpOZrTfi DEZVOLTATEr DEZVOLTirnpa pRopoztTil Loh slM pLE. p u NCTUAT|A

II Not"-d numirul vocalelor gi al consoanelor din fiecare cuvdnt de mai jos:maremulteelevialee

Itr nesparte in silabe cuvintele:qcolariifiicodruurgiiinotaantoniminegalabilcaleidoscopdescriere

E

E

Scrie c6te un cuvAnt pentru acelagi inleles cu:

inlocuiepte expresiile de mai jos, folosind cuvinte care au inleles asemlnltor cu expresia

dat[:

EI et"atrieqte patru propozilii, in care verbul a bate sdaibi sensuri diferite:>;>;>;>;

E Scri" in dreptul fiecdrei p[r!i de vorbire care dintre exemplele date corespund acesteia:

copil, harnic, merge,frumusele, doi, spre, cu, sd, ddnqii:

substantive:.. """""""';adjective: """""""""";pronume: """""""""";numerale:..... """""""';verbe:........... """""""' ;

cuvinte de leg[turi: """"""""""""';

E Sr,Utini azd verbele din fiecaresintactici a fiec5rui verb:

Copiii au inleles lec{ia.

Prietenii nogtri au multe note.

Noi suntem in aceeaqi clasi.Voi i-afi intdlnit pe ei.

propozilie, menfionand in caseta corespunzltoare funclia

EI p.,n" verbele: merg, qtiu, vine, sunt, iau,lapersoana aIl-asingular:

E SrUtiriazdverbele,din propoziliile de maijos, notdnd in caseta corespunzltoare sensul

fiec6ruia:

Prietenii lui Andrei sunt la mare.

Odat6 era la bunici un salc6m'

Cdt este carteaaceea?

IE specific[ -felul

predicatelor din propoziliile de mai jos, pun6nd semnul ,,X,, in casetacorespunzdtoare:

Noi suntem aici.Mama este harnic[.Dan este la bunici.Colegii mei sunt buni.Ana este la munte.

E Pune la forma corespunzdtoare substantivul notat la sfiirqitul fiecirei propozilii:Glasul este cristalin. / mamalNumdrul este impar. / strada/Perimetrul este mare. / piala/Culoarea este deschisi. / vulpe/

IEI R"scrie formele corecte din exemplele date:

Cluj Napoca; Cluj -Napoca;Gara de Nord; Gara-de-Nord;Podigul-Transilvaniei; podigul Transilvaniei;Curtea-de-Argeg; Curtea de Argeq.

predicat verbaloooDo

predicat nominaloDDDo

ese - lese;(el) era - iera;ali venit - a-!i venit;

eti (tu) - qtii;sd fri - sI fi;aSazd"- aqeazd;

(eu) crez - creez;va merge - v-a merge;a-i mers - ai mers.

cdpqun5: clpguni - cdpqune;cireaqd: cireqi - cirege;copert5: coperfi - coperte;glluqc6: glluqte - gdlugti;monedd: monede - monezi.

lil S".i" corect cuvintele subliniate din propoziliile de mai jos:Miau adus flori.Adumil astlzi.Folositii oe toti.Verificativi temele!

IE S,rttioiazl formele corecte din exemplele urmdtoare:

IXI p*" in casetele corespunzdtoare substantive care denumesc:

fiinle:lucruri:fenomene ale naturii:acliuni:insugiri:stiri sufletegti:

M srutioiuru forma/ formele corect5/ corecte de plural pentru fiecare dinte substantivele date:inghe{at5: inghetali - inghefate;ciocolatd: ciocoli{i - ciocolate;livadS: livade - livezi;uq5: uge - ugi;piaf5: pie{e - pieli;

10

E Copiurl dintre cuvintele de mai jos numai pronumele de politefe:

Domnia Sa, el, tu, ddnsul, dumnealui, dumneata, ddnsii, voi.

E T.."" la numlru] plural adjectivele de mai jos, insolindu-le de substantive:

auriupustiufumuriupurpuriustrf,veziu

IE et.atoieqte doud propozilii in care numeralul doi s[ indeplineascl, pe r6nd, funcliilesintactice de subiect qi de complement:

E SuUtiniur[, dintre exemplele date, numai cuvintele de legf,turI: copil, are,frumos, spre, clt,

aSa, casd, ca sd, Si, pe, de pe, acasd.

E Sp". cI n-ai uitat-o (nu l-ai uitat) pe doamna ta tnvlptoare! (domnul tiu invdptor!) Foloseqte,

intr-o compnnere, zece ptopozilii simple, penfu a o descrie (a-l descrie). Transformd apoi,

propoziliile simple in zece propozitii dezvoltate. Pune-i un titlu compqnerii tale!

E et"g" o propozilie simpl[, de la exerciliul 21. Noteaz[ in dreptul fiecirui cuvdnt partea

de vorbire qi partea de propozilie corespunzdtoare (exemplui mama - substantiv; subiect):

E Construiegte propozi(ii dup[ schemele date (S - subiect; P - predicat; A - akibut; s -

11

C. SSP

EI prr" semnele de ortografie qi de punctualie urmltorului text:Atunci rdmdi sdndtos zisumia lupul

: STTUATII DE COMUNTCAREr COMUNICAREA DIALOGATA. COMUNICAREA MOHOLOGATAr GADRUL COMUNICARII. MODALTATILE COMUNTCARil

t Comunicarea reprezintd transmiterea unor informalii privind atitudini, gdnduri,evenimente.t Comunicarea arald {transmisd prin viu grai) este:

- direcld - cAnd persoanele sunt de fa.ta;

- mediatd - cdnd se realizeazd prin: radio, televiziune, telefon etc.;- dialogatd - cAnd se face prin intermediul schimbului de informalii intredoud sau mai multe persoane" Comunicarea dialogatd se face prinintermediul unui emi{dtor, receptar, mesaj, cod.

Emililtorul trebuie:

- sd pronunle sunetele clar;- sd rosfeascd in intregime cuvintele;* sd formuleze enunluri clare;- sa-gl adapteze intonafia, volumal vacii gi debitulverbal la situaliile corespunzdtoare;

- sd manlfeste respect fala de ascultdtor.Receptorul trebuie:

- sd asculfe atent mesajul;- sd inleleagd mesajul;

- sd ceard informa{ii suplimentare;- sd manifeste respect fa[d de vorbitor:- sA fie tolerant in disculii contradictorii.

- manologatd - cdnd presupune vorbirea neintreruptd a cuiva ?n falaunuia sau a mai multor ascultdtori.

r Cornunicarea scrsi se realizeazd prin:

- scrlsoare, lelegramd, bilet etc.;

- fax, telex;

- afig, articol.

E Not.-[, in caseta corespunzdtoare, felul comuniclrii:scrisil:

Magda ii spune colegului de vestea primitS.Am primit o telegramd de la Paul.I-am trimis vegti Alinei printr-un bilet.A vorbit cam mult la telefon cu Oana.L-a convins pe fratele s[u s[ plece la mare.

3

comunicare orali sau comunicare

Il Not"ur6, in caseta corespunzltoare, felul comunicarii: comunicare mediatii sau comuni-care directl:

L-am convins pe Andrei s[ plece la bunici.Au aflat prin telex gtirea dorit5.

t2

E

E

Completeazi, in spaliile libere, continuarea dialogului:

Magda: Unde ai fost pdn[ acum?Petre:............Magda: De ce n-ai luat mobilul la tine?Petre:............Magda: Cum !i l-au fiuat?Petre:............Magda: Bine c-ai sosit s6n6tos.

Petre:............

Ai v62t, prin fereastra cabinei telefonice, pe sora ta nelinigtitd, gesticuldnd continuu.

PrezintS, in maximum opt rdnduri, un plesupus dialog intre sora ta, Cristina, 9i Elena,

colega ei de clas6, in acest context:

Cristina:Elena:...........Cristina:Elena:...........Cristina:Elena:...........Cristina:Elena:...........

E Corrirge-l pe Vlddu!, prin maximum patru enunfuri, sd cumpere gi el cartea pe care ai

citit-o in vacanti gi care te-a impresionat in mod pl6cut.

E T.unrrrrite un bilet fratelui tiu, prin care s6-i reamintegti cI trebuie s[ nu lase aragazul

deschis:

l3