s

.oo

9

i9

io

ffimmp&$irucrpr cAffironm

,9oPCO

3E

il'.L

\tt

!

l.!?

e

z

oE

rs

N/ _!,-L

@

-o

\,fa

:JEoo)t,o2

-!I<'i.*E-Hco -z(,roq1g '119rq1rul /

CUPRINSIntroducere .........8

Scurt istoric ........'13

Unde mergem..... ........250 1lentar_. pe ltarld

OragutK6rkyra """'26in iurui Esplanatlei 15piartAda) 27, PaLei Froitto lF0rtul Vechi) 32, De La Listdn

La-l',!eo Frourio IForitl Nau) 33, Ccnlrul. cam-'rciaL 35' Aragtil Vechi 48, Cornori

arheologice 41, Suhurbiile dtn sudul. tnsttlei 43

Sudutinsutei .... " " 't+9

Mttraitika si Mescncli 5A, Piajele din sttd vest 52, Kivas !j!)

La nord de oragul K6rkYra " " ' 54

M ur,teLe Pandr:kritor !i7

Nord-estutinsu[ei. ...........58Nordutinsutei """"63Nord-vestutinsutei. .. " " " " 56

PaLeokastritsa 66

Vestutinsutei .... " " ' 70

Excursii. .. " "71'|

) ;s rcts 7l,,Anti paxos'/$, P irg a 78

I Timp tiber.. ........81

w

ffi

ffi

Cumpi rlturiDivertisment

Sporturi si activitEti.

ln concediu cu copiii

I Masa in oras

Sfaturi de cititorie . .....111

Hoteluri recomandate

81

8lr

BB

90

93

....133

....1L1I lndexCu riozitS!i

I't tmuLeuropean ........ 18lit:pere istorice .........23,\iungAndincapitaLd. ...........27;lresta este crtchetuL. ..,,,......28l;)ntuLSpiridon ........35

Vr'nerabiLuLmasLtn. .....50I'riveLigte asupraALbaniei ........59t:,tnaLuLiubirii ..........61,'\'.,r:hia nu sare departe de trunchi . .. . . . . , .7ltl',tstelecorfiot. ,,.......86L,tLendaruLevenimenteLor, .......92lir'recughimbir .......100

II

m

M

ffi

INTRODUCEREinveLitE intr-o pdturb de verdea!5, cu orizontuL muntos cufun-dat in marea turcoaz, Limpede precum cristaLuL, Corf u estecunoscut5 drept lnsuLa de SmaraLd a Greciei. Este una din-tre ceLe mai Luxoase 9i mai frumoase insuLe aLe acestei !5ri.Pretutindeni pute!i vedea arbugti inftorili 9i numerosi a[tiarbori, iar primbvara insuLa este pLinS de f Lori sdLbatice.

PLajeLe insorite din Corf u si peisajuI spectacuLos au fermecatvizitatorii - printre care mu[!i scriitori gi artisti - care au venitaici de-a LunguI secoleLor. Despre [umina ctarE de pe insutE

9i priveLigtea u[uitoare se crede cE au reprezentat o sursd de

inspiralie pentru Odiseea Lui Homer 9i Furtuna Lui Shakespeare.intr-un trecut nu atet de indepErtat, scriitoruL si pictoruL bri-tanic Edward Lear a descris atrac!iiLe acum deja faimoase aLe

insuLei Corf u, in vreme ce autorii Lawrence 9i GeraLd DurreL[ au

trEit aici 9i au scris cEr!i despre via!a pe aceastd insutS.

STAITUNt RTTRASEDe La sfArsituL aniLor 1970, Corfu a devenit una dintre desti-natii[e de vacan!5 favorite a[e turigtiLor britanici; mai mu[t dejumEtate dintre vizitatorii insu[ei provin din Marea Britanie.Cu siguran!5 vizitatorii din acea vreme se simleau ca acasE

in oraguL K6rkyra {oraguL Corfu), savu16nd bere cu ghimbir 9i

vizionAnd meciuri de crichet - acestea fiind reminiscenje aLe

dominaliei britanice 11814-6L]r, obiceiuri de care se pot bucura

9i in prezent. in anii 1980, introducerea pacheteLor turis-tice accesibiLe La scarE LargS i-a adus insuLei Corfu reputaliade ,,insuLI a petreceril.or". Cu toate acestea, LocuriLe pentrupetreceri s-au Iimitat intotdeauna [a c6teva enc[ave, iar dinanii 2000, o parte dintre eLe au inceput sb disparS. Totugi, incS

cxistS une[e Locuri pe care este mai bine sb [e evitati dacb pre-fcrali atmosfera unei insu[e grecegti, nu un orag zgomotos de

la maLut mbrii. in uttimii ani,a crescut numlruI turigtitorproveni!i din tiri[e FuropeiCentrale si de Est - poLonezi,',irbi, rusi, cehi, romAni sibulgari.

In conformitate cu carac-toruL 9i proportiiLe insulei,mutte dintre statiuni suntrrrici, Linigtite 9i retrase.Cu toate cE unele p5rti ateinsuLei Corfu s-au dezvoLtatrepede, frumuselea acesteirone nu a fost afectatS. Nu. ru [ost construi]i zgArie-nori,lroteLuriLe mari sunt rare, iaro parte considerabiLd a insu[eir rEmas neatins5 de turismuIrle mas5. PrincipaLeLe staliuni';unt cu adevbrat ag[omerateiloar in iuLie si august, ins5 chiar 9i in sezonuI de v6rf putetiqSsi Locuri retrase pentru a face pLaji 9i drumetii. Trebuie doar',a faceli un efort supLimentar [de obicei pe jos sau cu barca)

lrentru a ajunge [a acestea.

L0CAUZARE $r DTMENSTUNE(lorf u este cea mai nordicS din grupuL de lnsute lonice. lmediatlroste ap5, La est, se afLb ALbania si Grecia continenta[5. ltaLiacste [a doar 75 km in partea de nord-vest. Spre sud, se gSsegterncSnt5toarea Paxos 9i ce[etaLte lnsute lonice ILefk6da, lth5ki,Kofaloni5, 26kynthos si Kfthiral.

Fru m u seted i m presi onantd a coasteide nard-est

Faimr:sul bttLevard Ltstdn din ararL.tL Kerkyra {Corfu}

Corfu este 9i poarta spre vest a Greciei, autointitu[andu-secu mandrie,,intrarea in Marea AdriaticS". Este de remarcatfaptuI ci turcii - care au cucerit restuL Greciei continentaLe,iar dintre lnsuLete lonice, Lefk6da - nu au reugit se cucereascS

9i Corfu. in schimb, mariLe puteri ale Europei de Vest [Vene]ia,Franta si Marea Britaniel 9i-au Lisat amprenta pe parcursuLa cinci secoLe de ocupa!ie a insuLei. Niciieri nu este maivizibiLacest fapt decAt in arhitectura eLegantl si atmosfera cosmo-potitb din oragut K6rkyra. in ce att Loc din lume aji putea staintr-o cafenea in stiL francez, pe strEdule vene!iene, savu-r5nd cafea greceascl in timp ce admirati un palat englezesc?Aceasti capita[5 eLegant5 este considerat5 a f i cel mai f rumosorag din toate insuLeLe grecegti.

Ca form5, Corfu se aseamlnd cu o coas5, mEsurAnd apro-xirnativ 65 km in Lungime 9i variind in L5|ime de La 4 p6n5 La

.Jl) krn. Insu[a reprezintS creasta vizibitS a unui [an! muntos

.,r ulrrrrrlirt, caTe s-a rupt de continent in partea de est cu

.,1..".d".,..i1.:.: :". " :1i".-.

rriliarde de ani in urm5. CeI mai ina[t punct este Muntelel)andokr6tor, aL cErui v6rf are numai 914 m, insd pe aceast5nsu[5 relativ mic5 dob6ndeste mult mai muLtI importantS.

inchiriati o masinS, chiar si numai pentru cAteva ziLe, deoa-rece astfeL puteti s5 exptora!i foarte ugorintreaga insutS. intimp ce faceli un tur, vef i remarca deaturile ondulate si teraselerle piatrE mErginite de pLantatii de mSstini. in trecut, reprezen-lau cea mai importantd surs5 economicE a insulei 9i incE maiofer5 utei de m5sline 9i lemn. Pe insut5 se af[5 9i numerogi;rrbori kumquat si I'5m6i Icare oferE o mireasmE minunatS pri-rnSvaral, pLatani, jacaranda, paLmieri, wisteria, mirt si oleandri.Chiar si cete mai simpLe case sunt decorate cu vifS-de-vie 9itufe enorme de trandaf iri sau bougainviLLea. CeLe mai impre-sionante dintre toate sunt insi ptanta!iite de chiparosi ina[!i,subfiri, care cresc ca niste santinele pe versanti.

DacE aveji posibiIitatea, vizitati insuta primEvara sau [ainceputuI verii, pentru a vedea ftora in toatd sp[endoarea sa:cxisti 100 de specii de flori sELbatice care nu cresc niciundeaLtundeva in Lume. S-ar putea s5 pLouE putin, insb este un pre!care meritb pLitit. Vegetatia luxuriantb din Corf u se datoreazd[aptului cE aici pLouS mai muLt dec6t oriunde in Grecia, datoritlmun!iLor de pe continent aftati in apropiere. Totusi, in cea maimare parte a anuLui este o insuLI sc;[dat5 in soare.

PLAJE CURATE, VIA,TA RELAXATACorfu are aproximativ 200 km de coast5 cu uneLe dintre ceLe

mai frumoase si mai curate ptaje din Europa. Acestea variazdde [a benzi de nisip auriu [a pietrig m5runt sau pietriceLe albestrELucitoare, exist6nd si combina!ii aLe celor trei. in timp cepe maLuL de vest sunt vaLuri potrivite pentru surfing, pe coastade est exist5 numeToase golfuri ca[me, bune pentru intreagatami[ie. In ceea ce privegte apa m5rii, nuan!eLe de albastru par

W11

12

ffiiffTffifl!ltlsiliE

s5 sfideze spectruI de cu[ori. Nu rata]i excursiiLe de o zi in insu-[eLe Diap6ndia sau Antipaxos, unde apeLe sunt [a feL de Limpezi

ca 9i ceLe din Caraibe.in jur de'1 20 000 de oameni tr5iesc in Corfu. Unii emi-

greazS - atragi de via!a din atti !arE sau din orageLe mari de pe

continent - ins5 muLti nu pSrisesc niciodat5 insuta. in schimb,numEruI turigtiLor care vin aici anuaLa atins deja un miLion. Cu

toate acestea, in ciuda vaLuriLor sezoniere de vizitatori, Locui-

torii pistreazE o anumitb simplitate care ii inc6ntl pe turisti.Viala in Corfu e relaxat5 9i LinigtitS. Pentru turigtii din nor-

duI Europei, obignuiti cu punctualitatea, poate pErea uneori un

pic prea [ent5: asteptarea unui autobuz care are o int6rziere de

20 de minute [sau care nu mai

ajunge niciodatSl ; mAncareade tip,,fast-food" souvLdki,pentru care trebuie sE stali[a coad5 timp de 15 minute;comanda La restaurant caredureazE o eternitate, iar mAn-

carea primitS e rece. Fili rEb-

dbtor si amintiti-vb cd nimeninu a venit vreodat5 in Corfu

Isau oriunde aLtundeva inGrecia, de alt[e[l pentru servi-cii[e rapide, buc5tiria fran]u-zeascd sau pentru instaLatiite

sanitare impecabile. La urmaurmei, ritmuL [ent aI vietii de

aici este intrinsec conceptu-l,ui de fiLoxenia IospitalitateatraditionaLl greceascS fa!5 de

str5ini).

Apas de soarc pe caasta de vest

w

SCURT IST(}RICt3

Nu exist5 mutte informafii despre primii Locuitori din Corfu.lJrmeLe preistorice descoperite La Gardiki dateazS din Epocal);rteotiticutui de MijLoc [cca 1r0 000 i.e.n.), cAnd insuLa era pro-lnbiI incb unit5 cu Grecia continentaLS. Cu toate acestea, sprerleosebire de atte lnsu[e lonice, in Corfu nu au fost descoperiterrrme de ageziri miceniene, insE este posibiL s5 fi fost [ocuit5rlc fenicieni spre sf6rsituI Epocii Bronzutui [1500-1 150 i.e.n.].

lstoria cunoscutS a insu[ei Corfu incepe in 734 i.e.n., cAndr:orintienii au intemeiat coLonia Korkyra, [a sud de oraguLK6rkyra de astdzi, in zona PaLe6poLis l0rasuL Vechil. in urmasSp5turiLor arheoLogice au fost descoperite tempLe L6ngi izvo-ruL Kard5ki 9i Mon Repos, dar orasuI antic a fost distrus deinvadatorii barbari, iar zrdEria de piatrE a fost fotositd uLteriorpentru a construi oraguL medievaL K6rkyra. FaimosuI frontonGorgon din secotuIVl i.e.n. de [a TempLuLzeitei Artemrs, acumaf lat in MuzeuL ArheoLogic, este cet mai important artefact dinoraguI ctasic Korkyra care a supravietuit pAnI in ziLeLe noastre.

ProsperAnd datoritb comertuLui cu suduL ltatiei, Korkyraa devenit o putere maritimd importantS. in 665 i.e.n., a invinsCorintuI in ceea ce istoricuLTucidide a descris ca fiind primabitSlie navaLE din istoria Greciei, cAgtigAndu-si astfeL indepen-denta si intemeind propriiLe saLe coLonii. PactuI dintre Corf u siAtena impotriva CorintuLui 9i a Spartei din 433 i.e.n. s-a dove-dit a fi, conform Lui Tucidide, ultima pic5turl care a decLansatRizboiuL peLoponesiac 9i care a grSbit sf6rsituI Greciei clasice.

Corfu a inceput s5 sufere din cauza atacuriLor, a jafuriLor sia ocupatiei extrem de distructive. PorturiLe sigure din Corfu,soluL fertiL 9i pozitia strategicS intre Marea AdriaticE 9i MarealonicE au fScut din aceast5 insutE un premiu disputat de oriceputere dornicb sE controteze regrunea.