CORELAREA ÎNTRE REABILITAREACORELAREA ÎNTRE REABILITAREA STRUCTURALĂ, FUNCȚIONALĂ ȘI ESTETICĂ...

63
1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI” din IAŞI Facultatea de Construcții și Instalații CORELAREA ÎNTRE REABILITAREA STRUCTURALĂ, FUNCȚIONALĂ ȘI ESTETICĂ ASUPRA CLĂDIRILOR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Doctorand Arh. Iulian- Ioan Vagner Conducător de doctorat Prof. univ. dr. ing. Mihai Budescu IAŞI - 2015

Transcript of CORELAREA ÎNTRE REABILITAREACORELAREA ÎNTRE REABILITAREA STRUCTURALĂ, FUNCȚIONALĂ ȘI ESTETICĂ...

Page 1: CORELAREA ÎNTRE REABILITAREACORELAREA ÎNTRE REABILITAREA STRUCTURALĂ, FUNCȚIONALĂ ȘI ESTETICĂ ASUPRA CLĂDIRILOR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Doctorand Arh. Iulian- Ioan Vagner

1

UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI” din IAŞI

Facultatea de Construcții și Instalații

CORELAREA ÎNTRE REABILITAREA STRUCTURALĂ, FUNCȚIONALĂ ȘI ESTETICĂ

ASUPRA CLĂDIRILOR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

Doctorand Arh. Iulian- Ioan Vagner

Conducător de doctorat Prof. univ. dr. ing. Mihai Budescu

IAŞI - 2015

Page 2: CORELAREA ÎNTRE REABILITAREACORELAREA ÎNTRE REABILITAREA STRUCTURALĂ, FUNCȚIONALĂ ȘI ESTETICĂ ASUPRA CLĂDIRILOR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Doctorand Arh. Iulian- Ioan Vagner

r

UNIVERSITATEA TEHNICA''G[{EORGHERECTORATUL

ASACHI'' DIN IA$I

C[tre.

Vd facem cunoscut cd,inziua de .... . Sala de consiliu O.l, Corp R"de la Facultatea de Construc[ii si Instala{ii, Bdul. D Mangeron nr. 43, va avea loc sus{inereapublicd a tezei de doctorat, cu titlul " CORELAREA inVfnn REABILITAREASTRUCTIIRALA, TUNCTIONALA $I ESTETICA ASUPRA CLADIRTLOR" elaboratide domnul arh. VAGhIER IIILIAN IOAII in vederea conferirii titlului qtiin{ific de doctoringiner.

Comisia de doctorat este formatd din:

Prof. univ.dr. ing. DORINA-NICOLINA ISOPESCUProdecanul FacultAlii de Construcfii 9i InstalaliiUniversitatea Tehnicd "Gheorghe Asachi" din lagi

Prof.univ.dr.ing. MIHAI BUDESCUUniversitatea Tehnicd "Gheorghe Asachi" din |agi

Prof. univ.dr. ing.Vl RGIL BREABANUniversitatea OVIDIUS din Constan[a

Prof. univ.dr. ing. RADU VACAREANUUniversitatea Tehnica de Constructii Bucuresti

Prof.univ.dr.ing.IOAN PETRU CIONGRADIUniversitatea Tehnicd ,,Gheorghe Asachi" din lagi

pregedinte

conducdtor doctorat

referent oficial

referent oficial

referent oficial

Va himitem rezumatul tezei de doctorat, cu rug[mintea de a ne comunica inaprecierile gi observatiile dumneavoastrd.

Cu aceasta ocazie vd invit[m sd participati la sus]inerea publica atezei de doctorat.

RECTOR, Secretar universitate,

ina Nag61

scns

Page 3: CORELAREA ÎNTRE REABILITAREACORELAREA ÎNTRE REABILITAREA STRUCTURALĂ, FUNCȚIONALĂ ȘI ESTETICĂ ASUPRA CLĂDIRILOR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Doctorand Arh. Iulian- Ioan Vagner

Iulian-Ioan Vagner - Corelarea între structurală, funcțională și estetică asupra clădirilor

2

CUPRINS

1 ASPECTE GENERALE ÎN REABILITAREA MARILORANSAMBLURI DE LOCUIT COLECTIVE

12

1.1 Stadiul actual al cunoașterii în aria în care se încadrează tema

13

1.1.1 Tranziția de la centralism la economia de piață 15 1.1.1.a Eliminarea subvențiilor de stat 15 1.1.1.b Schimbarea relațiilor de proprietate 16 1.1.1.c Problemele ansamblurilor

rezidențiale 19

1.1.1.d Politicile destinate problemelor ansamblurilor rezidențiale

20

1.2 Elemente generale privind rezolvarea problemelor în reabilitarea ansamblurilor de locuit colective

29

1.2.1.a Compozițiaaerului. Surseinterioare de poluare

30

1.2.1.b Confortul 31 1.2.2.a Confortultermic 31 1.2.2.b Confortul visual 32 1.2.2.c Confortulacustic 32 1.3 Strategii și mijloace de realizare a mediului interior

sănătos și confortabil cu consumuri reduse de energie 33

1.3.1 Izolareatermică a anvelopei 35 1.3.2 Forma și orientarea clădirii 36 1.3.3 Inerția și masa termică 37 1.3.4 Ventilarea 37 2 REABILITAREA IMOBILELOR DE LOCUIT

COLECTIVE 40

2.1 Procesul de reabilitare 41

Page 4: CORELAREA ÎNTRE REABILITAREACORELAREA ÎNTRE REABILITAREA STRUCTURALĂ, FUNCȚIONALĂ ȘI ESTETICĂ ASUPRA CLĂDIRILOR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Doctorand Arh. Iulian- Ioan Vagner

Iulian-Ioan Vagner - Corelarea între structurală, funcțională și estetică asupra clădirilor

3

2.1.1 Aspecte generale ale conceptului de reabilitare 41 2.1.2 Reabilitarea arhitecturală (estetică și

funcțională) 52

2.1.3 Reabilitarea structurală 54 2.2.4 Reabilitarea higrotermică 56 2.2.5 Calitateamediului interior 57 2.2 Etapizarea procesului de reabilitare 60 2.3 Strategii globale în abordarea procesului de reabilitare

a marilor ansambluri de locuit și legislații europene care fac referire la acestea

60

2.4 Analiza intervențiilor de reabilitare la marile ansambluri de locuit

72

3 PARTICULARITĂȚI DE STUDIU A FONDULUI DE LOCUINȚE SOCIALE DIN PANOURI MARI DIN ROMÂNIA

98

3.1 Locuința socială în România 99 3.1.1 Evoluția locuinței sociale în România 99 3.1.2 Determinarea calității și stadiul prezent al

fondului construit din România 104

3.2 Stadiul fondului construit actual 111 3.2.1 Identificarea avariilor la clădirile de locuit din

panouri mari și cauzelor care le produc (infrastructură și suprastructură)

112

3.3 Cadrul legal prin care pot fi realizate regenerarea marilor ansambluri de locuit colective și reabilitarea imobilelor

128

4 ANALIZE EXPERIMENTALE ÎN LOCUINŢE COLECTIVE DIN PANOURI MARI DIN CARTIERUL ALEXANDRU CEL BUN- IAŞI

132

4.1 Confortul fonic 133 4.2 Confort termic 136 5 REABILITAREA CARTIERULUI ALEXANDRU

CEL BUN – IAŞI STUDIU DE CAZ 144

5.1 Construcții tip din fondul construit în orașul lași. 145

Page 5: CORELAREA ÎNTRE REABILITAREACORELAREA ÎNTRE REABILITAREA STRUCTURALĂ, FUNCȚIONALĂ ȘI ESTETICĂ ASUPRA CLĂDIRILOR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Doctorand Arh. Iulian- Ioan Vagner

Iulian-Ioan Vagner - Corelarea între structurală, funcțională și estetică asupra clădirilor

4

Posibilități de intervenție 5.1.1 Sistematizarea orașului Iași în perioada socialistă 145 5.1.2 Zonele de ansambluri de locuințe sociale astăzi –

după sistematizarea din perioada socialistă 147

5.2 Studiul de caz Cartierul Alexandru cel Bun - regenerare urbană, principii de reabilitare a imobilelor realizate din panouri mari P+4

151

5.2.1 ConsiderentegeneraleasupracartieruluiAlexandrucel Bun – analiză

151

5.2.2 Spațiul public un spațiu al comunității. Necesitateaunuiproiect de regenerareurbană

155

5.2.3 Strategiiglobaleînabordareaprocesului de reabilitare a cartieruluiAlexandrucel Bun

157

5.3 Etapizarea procesului de reabilitare. Principii și soluții de reabilitare aplicate imobilelor de locuit colective din panouri mari.

160

5.3.1 Intervenții la fundații 161 5.3.2 Reabilitarestructurală 161 5.3.3 Reabilitareahigrotermică 169 6 CONCLUZII. CONTRIBUȚII. VALORIFICAREA

REZULTATELOR 176

6.1 Concluzii 176 6.2 Contribuții personale 183 6.3 Valorificarea rezultatelor obținute pe parcursul

programului de cercetare doctorală 184

7 BIBLIOGRAFIE 186

Page 6: CORELAREA ÎNTRE REABILITAREACORELAREA ÎNTRE REABILITAREA STRUCTURALĂ, FUNCȚIONALĂ ȘI ESTETICĂ ASUPRA CLĂDIRILOR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Doctorand Arh. Iulian- Ioan Vagner

Iulian-Ioan Vagner - Corelarea între structurală, funcțională și estetică asupra clădirilor

5

CONȚINUTUL TEZEI

Scopul acestei teze este de a analiza două componente importante necesare în procesul de reabilitare a marilor ansambluri de locuit. Prima componenta este cea a determinărilor stării în care se află atât infrastructura și amenajările exterioare dar mai important determinarea stării în care se află imobilele de locuit colective, cu tot ceea ce implică această – expertizarea, relevarea stării sistemului structural, analiza relevarea stării sistemului structural etc.

Cea de-a doua componenta prevede o inventariere a soluțiilor de reabilitare. Procesul de reabilitare a imobilului fără o reabilitare a spațiilor exterioare sau apelarea la intervenții mai ample – regenerarea urbană a întregului cartier – poate fi considerat un proces punctual iar rezultatul final nu poate fi decât unul parțial, fortuit și de o calitate mult diminuată.

Capitolul 1

Este realizată o introducere în aspectele generale referitoare la reabilitarea marilor ansambluri de locuit colective. Sunt de asemenea identificate elementele și particularitățile acestora și identificate modalitățile de intervenție ca elemente generale privind rezolvarea problemelor în reabilitarea ansamblurilor de locuit colective.

În aceeași măsură sunt enumerate strategiile și mijloacele de realizare a unui mediu interior sănătos și confortabil cu consumuri reduse de energie.

Capitolul 2

În acest capitol sunt scoase în evidențăși explicate diferințele între diferitele procese de intervenție asupra clădirilor existente și asupra vecinătăților acestora – regenerare urbană, renovare urbană, restaurare, renovare, reabilitare. Semnificația lor poate fi supusă unor înțelegeri diferite, confuzii, când termenele sunt asociate celor mai diverse fenomene. Pare în acest sens o definire cu o claritate mai mare a acestor procese.

Page 7: CORELAREA ÎNTRE REABILITAREACORELAREA ÎNTRE REABILITAREA STRUCTURALĂ, FUNCȚIONALĂ ȘI ESTETICĂ ASUPRA CLĂDIRILOR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Doctorand Arh. Iulian- Ioan Vagner

Iulian-Ioan Vagner - Corelarea între structurală, funcțională și estetică asupra clădirilor

6

Referitor la procesul de reabilitare acesta conține tipuri de intervenții complexe particularizate pe fiecare ramură de manifestare a acestuia – reabilitarea arhitecturală, reabilitarea structurală, higrotermică - dar într-un concept general care să cuprindă într-un tot pe acestea.

În acest sens devine necesară o detaliere a procesului de reabilitare și realizarea unei incursiuni în strategiile globale în abordarea procesului de reabilitare a marilor ansambluri de locuit și a legislațiilor europene care fac referire la acestea. O analiza a unor realizării pe plan european, a modurilor de abordare, a intervențiilorșisoluțiilor diferite, reușite la ansamblurile de locuit colective devine un element important și un punct de plecare într-un studiu de reabilitarea a acestora.

Capitolul 3

Folosind metodele identificate în capitolele anterioare și o serie de analize specifice, acest capitol este dedicat fondului construit din România.

Realizate în perioada comunistă (până în anii 1990), marile cartiere de locuit prezente pe tot teritoriul țării au o particularitate; într-un procent important au fost folosite aceleași tipuri de blocuri realizate cu predilecție din panouri mari, motiv pentru care concluzii generale ce pot rezulta din acest studiu să poată fi folosite la majoritatea blocurilor existente din panouri mari.

De asemenea este făcută o incursiune în evoluția locuinței sociale în România și este determinată calitatea și stadiul prezent al fondului construit.În acest sens sunt identificate avariile (în marea lor majoritate aceleași) la clădirile de locuit din panouri mari și mai ales a cauzelor care le-au produs la nivel de infrastructură și suprastructură. Toate aceste intervenții au nevoie de un cadru legal pentru a putea fi realizate procesele de reabilitare, în acest sens a fost realizată o incursiune în legislația românească referitoare la aceste tipuri de intervenții.

Capitolul 4

În acest capitol sunt prezentate doua studii de caz în care sunt prelucrate date obținute în urma unor măsurători, care fac referire la determinarea confortului fonic exterior și interior (măsurătorile au fost realizate în cartierul Alexandru cel Bun din Iași) în diferite situații și pentru determinarea pierderilor de căldură (au

Page 8: CORELAREA ÎNTRE REABILITAREACORELAREA ÎNTRE REABILITAREA STRUCTURALĂ, FUNCȚIONALĂ ȘI ESTETICĂ ASUPRA CLĂDIRILOR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Doctorand Arh. Iulian- Ioan Vagner

Iulian-Ioan Vagner - Corelarea între structurală, funcțională și estetică asupra clădirilor

7

fost realizate măsurători termotehnice) în diferite situații - diferite tipuri de tâmplărie – lemn, lemn stratificat, aluminiu, P.V.C.

Capitolul 5

În acest capitol este particularizată analiza făcută la nivel național cu o analiză la nivelul orașuluiIașiși în final al cartierului Alexandru cel Bun. Astfel este prezentată, la modul genera,situații ale locuirii, analiza tipurilor de locuire, aspecte privind reabilitarea unor imobile principii generale de reabilitare. Exemplul cartierului Alexandru cel Bun a fost ales folosind două criterii care trebuie luate în seamă:

i. proiectul acestui cartier a fost premiat în 1972, într-o perioada în care arhitectura în România se afla la un nivel de calitate în general suficientă (chiar și în condițiile în care preponderent erau folosite construcțiile din panouri mari), modul de rezolvare a acestuia fiind bazat pe principii europene - raportul între mediu natural și cadru construit, realizarea unui set complet de dotări (comerț, servicii, loisir – cinematograf, învățământ - grădinițe, scoli, sănătate – dispensare, cult – a fost prevăzută o biserică), crearea unei trame stradale eficiente și dimensionate corespunzător pentru perioada respectivă (fără o gândire în perspectivă), spații de joacă și loisir;

ii. este unul din puținele cartiere din țară în care intervențiile după revoluție (la nivelul intervențiilor brutale) au fost minime șinumaiîn zone care nu afectează mult configurația inițială.

Studiul de caz al cartierului Alexandru cel Bun prezintă o propunere de regenerare urbana a cartierului, analiza unui imobil din panouri mari de P+4, sunt prezentate și analizate diferite soluții de intervenție la consolidarea, reabilitare termica și variante de intervenție asupra teraseloracestor tipuri de clădiri

Capitolul 6

Capitolul prezintă concluzii generale, valorificarea rezultatelor obținute pe parcursul programului de cercetare doctorală, direcții viitoare de cercetare referitoare la reabilitarea imobilelor de locuit colective din panouri mari.

Page 9: CORELAREA ÎNTRE REABILITAREACORELAREA ÎNTRE REABILITAREA STRUCTURALĂ, FUNCȚIONALĂ ȘI ESTETICĂ ASUPRA CLĂDIRILOR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Doctorand Arh. Iulian- Ioan Vagner

8

CAPITOLUL 1

ASPECTE GENERALE ÎN REABILITAREA MARILOR ANSAMBLURI DE LOCUIT COLECTIVE

1.1 STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII ÎN ARIA ÎN CARE SE ÎNCADREAZĂ TEMA

Un oraș mare plin de blocuri de beton, ce oferă condiții medii de locuire, în care intervențiile făcute în ultimii 20 de ani se rezumă doar la înlocuirea tâmplăriilor (cu materiale de cele mai multe ori de calitate îndoielnică), la o pseudo-izolare termică și zugrăvirea exterioară a pereților, acesta este contextul urban care se regăsește în majoritatea orașelor din România, aceasta este moștenirea lăsată de un regim totalitar ce a abuzat prea mult de curentul funcționalist.

1.1.1 Tranziția de la centralism la economia de piață

1.1.1.a Eliminarea subvențiilor de stat

Eliminarea subvențiilor de stat a avut loc înainte de schimbarea sistemului politic. După 1989 subvenţiile destinate ȋntreţinerii imobilelor de locuit au fost diminuate şiobligaţia de a suporta aceste cheltuieli a fost transferată proprietarilor.

1.1.1.b Schimbarea relațiilor de proprietate

Una din caracteristicile socialismului a fost naționalizarea proprietăților, în perioada imediat următoare celui de-al doilea război mondial.

Țările estice au depășit această realizare prin privatizarea între 1990 și 1994. Această privatizare „la ofertă” a fost probabil una din cele mai rapide și mari privatizări a proprietății imobiliare din Europa.

Modalitatea de privatizare nu a fost însă una benefică, transmițând sectorului

Page 10: CORELAREA ÎNTRE REABILITAREACORELAREA ÎNTRE REABILITAREA STRUCTURALĂ, FUNCȚIONALĂ ȘI ESTETICĂ ASUPRA CLĂDIRILOR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Doctorand Arh. Iulian- Ioan Vagner

Iulian-Ioan Vagner - Corelarea între structurală, funcțională și estetică asupra clădirilor

9

privat proprietăți cu o sincopă în întreținerea acestora și transmiterea într-un mod brutal noilor proprietari a tuturor problemelor legate de aceasta

În aceste condiții fără o implicare financiară a statului (la nivelul marilor ansambluri) categoric că puterea financiară a noilor proprietari nu a putut să acopere cheltuielile mari pentru reparații într-o primă etapă consolidări șireabilitări la nivelul structurii, al diminuării pierderilor de căldură , modernizarea instalațiilor etc.

1.1.1.c Problemele ansamblurilor rezidențiale

Marile ansambluri (se face referire mai ales, la cele construite în perioada postbelică) suferă în general de o sărăcie a concepției originale (datorat sistemului de prefabricare), ceea ce impune necesitatea unui număr mare de intervenții pentru ameliorarea impactului urban și mai ales pentru îmbunătățirea calității locuirii.

1.1.1.d Politicile destinate problemelor ansamblurilor rezidențiale

În anii ’80, au fost formulate primele politici care să echilibreze problemele economice și sociale care au intervenit în schimbarea compoziției ansamblurilor rezidențiale, alta decât cea sperată de constructori și politicieni.

În ’90 a fost dezvoltată o abordare mai complexa deoarece devenise clar că îmbunătățirile fizice costisitoare a dus doar la o rezolvare temporară și a fost posibilă atingerea unor schimbări durabile fără însă a fi rezolvate problemele socio-economice și culturale ale ansamblurilor.

ȊnRomânia au fost realizate mii de locuințe integral prefabricate din panouri mari începând cu anii 1960 și fiecare etapă de realizare al acestor tipuri de clădiri a materializat cunoștințele de la acea dată. In acest scop au fost adoptate studii și experimentări ce au condus la primele structuri realizate în țara noastră după un proiect tip ISCAS 4117/1960.

Concepția acestor tipuri de structuri (din panouri mari) reflectă gradul de cunoaștere existent pe plan mondial la acea vreme, ea urmărind cuplarea funcțiilor de rezistență și de izolare termică în panourile de pereți, realizate la dimensiunile camerelor respective. Îmbinările pe conturul panourilor, prevăzute cu praguri de beton (dantură mare și mustăți orizontale) s-au executat prin procedeul umed, betonul din îmbinări fiind preparat cu cimenturi contractile, realizându-se astfel,

Page 11: CORELAREA ÎNTRE REABILITAREACORELAREA ÎNTRE REABILITAREA STRUCTURALĂ, FUNCȚIONALĂ ȘI ESTETICĂ ASUPRA CLĂDIRILOR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Doctorand Arh. Iulian- Ioan Vagner

Iulian-Ioan Vagner - Corelarea între structurală, funcțională și estetică asupra clădirilor

10

împreună cu armătura verticală, stâlpișori de monolitizare în forma de „L”, „T” sau„H”.

Principii care ar trebui sa fie la baza reabilitării acestor sisteme pot fi sintetizate în:

i. reabilitarea este o problemă socială, economică, arhitecturală și urbanistică, și nu doar tehnică;

ii. locuirea nu înseamnă doar clădiri, ci și spațiul aferent acestora - locuirea colectivă presupune nu doar construcții și terenuri, ci folosire, identitate, reguli;

iii. spațiul public, trebuie văzut nu doar ca o categorie legală și administrativă, ci drept un loc al comunității.

Marile ansambluri de locuințe (în general înalte) sunt în majoritate încheiate în anii 1970 în concordanță cu teoria ansamblului urban complex.

În aceste condiții asistăm la o evidentă involuție formală, rezultatul fiind starea actuală a acestor blocuri, cu mult mai gravă decât a celor construite în perioada anterioară și una din cele mai nefericite moșteniri ale perioade.

1.2 ELEMENTE GENERALE PRIVIND REZOLVAREA PROBLEMELOR ÎN REABILITAREA ANSAMBLURILOR DE LOCUIT COLECTIVE

Exigențele actuale referitoare la acest aspect, sunt mult mai restrictive decât cele acceptate în perioade anterioare datorită modificărilor survenite în natura și complexitatea acțiunilor (exterioare și interioare) ce se exercită asupra clădirilor, pe de o parte și datorită evoluției cerințelor utilizatorilor, pe de altă parte. S-a constatat că energia consumată nu depinde numai de valoarea temperaturii interioare, de rigorile climatului și de rata ventilării ci într-o măsură chiar mai mare de soluțiile arhitecturale și constructive și de modul de exploatare. Cercetările orientate în direcția identificării unor strategii și mijloace de rezolvare a problemelor energetice și mai recent a celor de mediu, în cadrul generos oferit de conceptul dezvoltării durabile, au demonstrat că printr-o abordare interdisciplinară, multicriterială a concepției clădirilor, este pe deplin posibilă o bună calitate arhitecturală, un mediu interior agreabil, confortabil și

Page 12: CORELAREA ÎNTRE REABILITAREACORELAREA ÎNTRE REABILITAREA STRUCTURALĂ, FUNCȚIONALĂ ȘI ESTETICĂ ASUPRA CLĂDIRILOR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Doctorand Arh. Iulian- Ioan Vagner

Iulian-Ioan Vagner - Corelarea între structurală, funcțională și estetică asupra clădirilor

11

sănătos și un consum de energie redus. Aceste atribute definesc o clădire eficientă energetic.

1.2.1 Compoziția aerului. Surse interioare de poluare

O clădire care oferă condiții de dezvoltare a microorganismelor care adăpostește surse de poluare chimică sau fizică poate prezenta riscuri pentru sănătatea celor care îșidesfășoară activitatea în interiorul ei. Principalele surse de poluare în clădiri pot genera:

i. poluanți chimici: Produșii chimici de sinteză fac parte integrantă din mediul ambiant.

ii. poluanți fizici: Cei mai importanțipoluanți fizici ce pot fi regăsițiîn interiorul clădirilor sunt umiditatea excesivă,

iii. poluanți biologici: În această categorie apoluanților biologici pot fi incluși microbii, virușii, bacteriile, polenul etc.

1.2.2 Confortul

Confortul presupune confort, termic, vizual și acustic. Percepția nivelului de confort implică un anumit grad de subiectivism legat de modalitatea prin care fiecare dintre ocupanții unui spațiu percepe șiasimilează anumit grad de confort.

1.2.2.aConfortul termic

Confortul termic poate definit ca un ansamblu de condiții necesare pentru o bunădesfășurare a vieții fiziologice în spațiile construite și corespunde unui ansamblu de măsuri legate de protecțiahigrotermică, acustică și luminoasă.

1.2.2.bConfortul vizual

Confortul vizual este obținut prin asigurarea unui iluminat corespunzătoractivităților desfășurate, evitând contrastele foarte pronunțate.

1.2.2.cConfortul acustic

Confortul acustic poate fi asigurat atunci când sunt evitate zgomotele acute. Modalitatea prin care aceasta poate fi realizată este reducerea intensității zgomotelor la sursă sau printr-oizolare acustică la nivel aerian și de impact.

Page 13: CORELAREA ÎNTRE REABILITAREACORELAREA ÎNTRE REABILITAREA STRUCTURALĂ, FUNCȚIONALĂ ȘI ESTETICĂ ASUPRA CLĂDIRILOR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Doctorand Arh. Iulian- Ioan Vagner

Iulian-Ioan Vagner - Corelarea între structurală, funcțională și estetică asupra clădirilor

12

1.3 STRATEGII ŞI MIJLOACE DE REALIZARE A MEDIULUI INTERIOR SĂNĂTOS ŞI CONFORTABIL CU CONSUMURI REDUSE DE ENERGIE

Reducerea consumurilor energetice necesare unui mediu interior sănătos și confortabil poate fi obținută prin aplicarea unor măsuri pasive, asociate unor consumuri energetice minime, integrate în concepția arhitecturală și constructivă a clădirii.

1.3.1 Izolarea termică a anvelopei

Presupune utilizarea rațională în alcătuirea anvelopei unei clădiri, a unor materiale ce împiedică transmiterea căldurii interior-exterior iarna, exterior-interior vara.

1.3.2 Forma și orientarea clădirii

Suprafața de contact între clădire și mediul exterior influențează atât pierderile cât și aporturile de căldură. O suprafață exterioară mai mică sporeșteeficiența termoizolării, indicele de compactitate fiind unul din parametrii importanți în stabilirea indicatorilor energetici.

1.3.3 Inerția și masa termică

Inerția termică reprezintă capacitatea clădirii de a menține o temperatură interioară cât mai apropiată de valoarea medie exterioară în absența unei surse de încălzire sau răcire. Aceasta reflectă capacitatea anvelopei și a elementelor de compartimentare de a amortiza și defaza în timp oscilațiile temperaturii exterioare și ale fluxurilor generate de radiația solară și aporturile din utilizare.

Problema izolării termice a elementelor de închidere exterioară reprezintă în acest caz una din cele mai importante elemente în gestionarea unei optimizări energetice în sensul reducerii pierderilor de energie.

1.3.4 Ventilarea

Rolul ventilării este complex, constând atât în reîmprospătarea aerului, prin evacuarea aerului interior viciat șiînlocuirea cu aer proaspăt, dar șiînasigurarea confortului, în special în condiții de vară și temperaturi exterioare mari

Page 14: CORELAREA ÎNTRE REABILITAREACORELAREA ÎNTRE REABILITAREA STRUCTURALĂ, FUNCȚIONALĂ ȘI ESTETICĂ ASUPRA CLĂDIRILOR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Doctorand Arh. Iulian- Ioan Vagner

13

CAPITOLUL 2

REABILITAREA IMOBILELOR DE LOCUIT COLECTIVE

2.1 PROCESUL DE REABILITARE

2.1.1 Aspecte generale ale conceptului de reabilitare

Problema reabilitării și regenerării marilor ansambluri de locuit aflate într-un grad de uzură fizică și morală avansată a fost o tema ce a preocupat societatea occidentală și de curând după anii 1990 reprezintă un subiect de studiu pentru țările Europei de Est.

Restaurare, regenerare urbană, renovare, reabilitare. Sunt cuvinte folosite din ce în ce mai des în ultimul timp. Semnificația lor poate fi supusa unor confuzii (înțelegere diferită), atunci când aceste termene sunt asociate celor mai diverse fenomene. Pare în acest sens utila o redefinire cu o cât mai mare claritate posibilă a proceselor de restaurare, regenerare urbană, renovare, reabilitare.

2.1.1.a Restaurare

Restaurarea este ansamblu de proceduri științifice, bazate pe o documentare prealabilă, prin care se urmărește restituirea unui aspect, cât mai apropiat de cel original al unei construcții, opere de artă, de arheologie, de etnografie etc. Cât și stoparea proceselor distructive și a degradărilor suferite, prin folosirea unei metodologii adecvate și a unor materiale proprii fiecărui domeniu. (D.E.X)

Acest proces face referire la intervențiile asupra imobilelor cu valoare istorică, arhitecturală, artistică sau sentimentală incontestabilă fie printr-o prezență proprie sau prin prezența într-un context urban.

2.1.1.b Regenerare urbană

În ultimii 60 de ani în orașele europene au fost experimentate și implementate teorii mai mult decât în orice altă perioadă. Primul motiv este restructurarea

Page 15: CORELAREA ÎNTRE REABILITAREACORELAREA ÎNTRE REABILITAREA STRUCTURALĂ, FUNCȚIONALĂ ȘI ESTETICĂ ASUPRA CLĂDIRILOR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Doctorand Arh. Iulian- Ioan Vagner

Iulian-Ioan Vagner - Corelarea între structurală, funcțională și estetică asupra clădirilor

14

radicală a bazei economice a orașelor. Cel de-al doilea motiv reprezintă procesul de descentralizare sau suburbanizare care trage mai multe funcții din interiorul orașelor și mai ales din zonele centrale spre periferie..

Regenerare urbana (definiție) este “aducerea la viață a zonelor urbane cu efortul cooperativ al municipalităților, proprietarilor și a altor actori implicați, cu scopul de a îmbunătăți condițiile de trai, de a crește calitatea mediului și a climatului social și de a întări economia locală“.

Regenerarea urbană poate avea diverse definiții corespunzătoare politicilor țărilor unde urmează a fi aplicată, și, mai important, problemelor cărora se adresează acest proces, însă elementul unificator al tuturor acestor politici îl reprezintă implicarea autorităților publice.

Cei 3 piloni ai regenerării urbane

2.1.1.c Renovarea

Acțiune de a renova și rezultatul ei, ansamblu de lucrări tehnice, parțiale sau generale executate la un sistem existent (mașini, clădiri și instalații etc.) fără a-i schimba în esență destinația, pentru a-l ameliora din punctul de vedere al confortului, al folosirii, al igienei, esteticii etc. (D.E.X.)

2.1.1.d Reabilitarea

Reabilitarea reprezintă procesul de repararea unui sistem aflat într-o stare cu deficiente majore. Acest proces este unul de îmbunătățire (al unei structuri cu

REGENERARE URBANĂ

Reabilitarea clădirilor si a infrastructurii

Dezvoltarea economică

Mediul social si mediul

înconjurător

Page 16: CORELAREA ÎNTRE REABILITAREACORELAREA ÎNTRE REABILITAREA STRUCTURALĂ, FUNCȚIONALĂ ȘI ESTETICĂ ASUPRA CLĂDIRILOR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Doctorand Arh. Iulian- Ioan Vagner

Iulian-Ioan Vagner - Corelarea între structurală, funcțională și estetică asupra clădirilor

15

daune morale și fizice majore) necesar pentru a satisface nevoile prezentului.

În procesul de reabilitare integrată intervin o serie de direcții de acțiune și obiective:

A. Construcții și echipare tehnică

― îmbunătățirea consumului energeticși diminuarea pierderilor de căldură;

― reducerea costurilor de funcționare și întreținere;

― creșterea siguranței la acțiuni excepționale sau accidente.

B. Arhitectură

― îmbunătățiri funcționale și estetice;

― creșterea calității locuinței.

C. Dotări publice de ansamblu

― îmbunătățirea dotărilor, echipărilor, amenajărilor etc. complementare locuințelor;

― accesibilitatea dotărilor și creșterea calității locuirii.

D. Viață socială, nevoi sociale

― îmbunătățirea condițiilor vieții sociale, comunitare;

― reducerea conflictelor și îmbunătățirea luării deciziilor la nivel comunitar.

E. Cadru legislativ și financiar

― sistemul de proprietate al locuinței;

― legislația în vigoare;

― finanțarea publică, privată sau parteneriate.

De altfel în schema de mai jos sunt menționate, în sinteză, componentele necesare a fi supuse unui astfel de proces complex.

Page 17: CORELAREA ÎNTRE REABILITAREACORELAREA ÎNTRE REABILITAREA STRUCTURALĂ, FUNCȚIONALĂ ȘI ESTETICĂ ASUPRA CLĂDIRILOR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Doctorand Arh. Iulian- Ioan Vagner

Iulian-Ioan Vagner - Corelarea între structurală, funcțională și estetică asupra clădirilor

16

Componentele unui proces de reabilitare a ansamblurilor de

locuințe colectiv (Onofrei at all)

2.1.2 Reabilitarea arhitecturală (estetică, volumetrică și funcțională)

Reabilitarea arhitecturală trebuie axată în special pe o ameliorare reala a arhitecturii, a imaginii imobilului coroborat cu o îmbunătățit a condițiilor de viață a locuitorilor.

Prima modalitate de intervenție este cea funcțională. Abordarea trebuie să fie

Page 18: CORELAREA ÎNTRE REABILITAREACORELAREA ÎNTRE REABILITAREA STRUCTURALĂ, FUNCȚIONALĂ ȘI ESTETICĂ ASUPRA CLĂDIRILOR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Doctorand Arh. Iulian- Ioan Vagner

Iulian-Ioan Vagner - Corelarea între structurală, funcțională și estetică asupra clădirilor

17

dintre cele mai complexe având în vedere implicațiile structurale și a instalațiilor.

Cea de a doua componentă face referire la intervenția estetică și volumetrică.

2.1.3 Reabilitarea structurală

2.1.3.a Obiect si domeniu de aplicare

Conform ghidului privind proiectarea si execuția consolidării structurilor in cadre din beton armat cu pereți turnați – revizuire GP 079-2003 termenii sunt utilizați cu următoarele semnificații:

Consolidare: refacerea sauintervențiaîn sensul îmbunătățirii structurale a oricărei părți a construcției în scopul obținerii unei capacități structurale sporite..

Reparație: refacerea sau înnoirea oricărei părți degradate sau avariate din construcții cu scopul de a obține același nivel de rezistență, rigiditate și/sau ductilitate, cu cel anterior degradării.

Remodelare: refacerea sau înnoirea oricărei părți a construcției având ca efect schimbarea funcțiunii sau a gradului de ocupare.

Intervenție structurală sau/și nestructurală: concept care include termeni de consolidare, reparație și remodelare.

Reabilitare: refacerea sau înnoirea unei construcții degradate pentru a asigura același nivel al funcțiunii pe care îl avea clădirea înainte de degradare.

Reabilitare seismică: totalitatea măsurilor prin care se obține ridicarea până la limite considerate ca suficiente a performanțelor seismice potențiale ale unei clădiri vulnerabile din punct de vedere seismic.

Din punct de vedere constructiv, reabilitarea unei construcții se referă la readucerea în starea activă prin refacere a anumitor funcțiuni ale acesteia care au fost deteriorate în procesul de exploatare din diferite cauze.

Reabilitarea structurală poate fi realizată prin:

i. modificare funcțională a unei clădiri

Page 19: CORELAREA ÎNTRE REABILITAREACORELAREA ÎNTRE REABILITAREA STRUCTURALĂ, FUNCȚIONALĂ ȘI ESTETICĂ ASUPRA CLĂDIRILOR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Doctorand Arh. Iulian- Ioan Vagner

Iulian-Ioan Vagner - Corelarea între structurală, funcțională și estetică asupra clădirilor

18

ii. înlocuirea sau modificarea parțială a construcției

iii. refacerea structurala locală

iv. modificarea structurală

― introducerea unor elemente constructive adiacente care împreuna cu structura formează un alt sistem structural;

― schimbarea conceptului structural prin alte procedee care pot conduce la creșterea siguranței în exploatare.

În procesul de reabilitare structurală sunt necesare câteva etape care trebuie parcurse:

i. expertizarea clădirii care constă în:

― relevarea stării sistemului structuralși diagnosticarea acestuia;

― analiza și estimarea stării materialelor utilizate;

― investigația experimentală nedistructiva sau distructivă;

― analiza experimentală a sistemului reabilitat pentru determinarea eficientei soluției alese;

ii. stabilirea măsurilor de intervenție și proiectarea lor;

iii. execuția reabilitării structurale;

iv. investigarea experimentală a sistemului reabilitat. (Budescu et all, 2001, 2003)

Reabilitarea structurală a construcțiilor presupune intervenții asupra structurii, infrastructurii și asupra cauzelor exterioare care au condus la deteriorarea acestora.

2.1.4 Reabilitarea higrotermică

O problemă importantă în procesul complex de reabilitare o constituie reabilitarea higrotermică.

2.1.5 Calitatea mediului interior

Calitatea mediului interior (factor determinant în ceea ce privește sănătatea și gradul de confort a ocupanților unei clădiri) este determinată de compoziția

Page 20: CORELAREA ÎNTRE REABILITAREACORELAREA ÎNTRE REABILITAREA STRUCTURALĂ, FUNCȚIONALĂ ȘI ESTETICĂ ASUPRA CLĂDIRILOR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Doctorand Arh. Iulian- Ioan Vagner

Iulian-Ioan Vagner - Corelarea între structurală, funcțională și estetică asupra clădirilor

19

aerului (cu referire la poluanții chimici, fizici, biologici sau de altă natură) și de confort (cu principalele componente, acustic, termic, vizual).

Reabilitarea higrotermică a unei construcții reprezintă un ansamblu de măsuri tehnice aplicate componentelor anvelopei acesteia la care au apărut probleme privind calitatea microclimatului interior cu scopul de a le spori performanțele privind comportarea la transferul de căldura corespunzător nivelurilor de exigențe determinate de cerințele de confort și de economie de energie.

2.2 Etapizarea procesului de reabilitare

În procesul de reabilitarea intervin etape de proiectare și aplicare a pașilor și a componentelor necesare pentru o siguranță a succesului intervențiilor, aceasta realizându-se printr-un proces complex și coerent de reabilitare care săcuprindă într-un proiect integrat atât intervențiile arhitecturale, constructive, tehnice la nivelul clădirii, câtși cele specificurbanistice la nivelul ansamblului.

Reabilitarea integrata, modalitatea prin care poate fi abordat acest proces(Onofrei at all)

Page 21: CORELAREA ÎNTRE REABILITAREACORELAREA ÎNTRE REABILITAREA STRUCTURALĂ, FUNCȚIONALĂ ȘI ESTETICĂ ASUPRA CLĂDIRILOR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Doctorand Arh. Iulian- Ioan Vagner

Iulian-Ioan Vagner - Corelarea între structurală, funcțională și estetică asupra clădirilor

20

Politicile de regenerare urbana și reabilitare urbana trebuie determinate și asumate de administrațiile locale, începând cu generarea acestor procese, finanțarea lor (într-un anumit procent dacă se face referire la reabilitarea strict higrotermică) și autorizarea tuturor lucrărilor.

2.3.1Strategii globale în abordarea procesului de reabilitare a marilor ansambluri de locuit și legislații europene care fac referire la acestea

Locuințele, au jucat și continua să joace unul din cele mai relevante roluri în evoluția orașelor și în determinarea caracterului acestora, având în vedere nu numai ponderea lor majoră în teritoriul urban și contribuția calitativă la definirea cadrului construit, dar și calitatea lor de martor al vieții cotidiene care se afla în evoluție.

Planul de reabilitare cuprinde:

― analiza socio – economică, istorică, ambientală, tehnologică și structurală a zonei;

― stabilirea obiectivelor în raport cu performanțele clădirilor, valoarea culturală a zonei;

― exigențele actualelor destinații de folosința, eficiența economică și socială în raport cu resursele și necesitățile locale;

― propunere de reabilitare cu toate componentele sale – arhitecturale, structurale, higrotermice, instalații etc, planul general și planuri de detaliu;

― planificarea intervențiilor pe faze operative.

2.3.1.a Regulamentul de intervenție

Regulamentul de intervențieasociat planului de reabilitare reprezintă ansamblulregulilor ce trebuie respectate pentru punerea în aplicare a planului și cuprinde următoarele prevederi:

― procedurile de autorizare, conținutul documentației și competentele profesionale de proiectare;

― definirea categoriilor de intervenții, a unităților minime de intervenție

― norme tehnice privind controlul intervenției cu referire la:

Page 22: CORELAREA ÎNTRE REABILITAREACORELAREA ÎNTRE REABILITAREA STRUCTURALĂ, FUNCȚIONALĂ ȘI ESTETICĂ ASUPRA CLĂDIRILOR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Doctorand Arh. Iulian- Ioan Vagner

Iulian-Ioan Vagner - Corelarea între structurală, funcțională și estetică asupra clădirilor

21

controlul calității locative, ameliorarea condițiilor în contextual caracteristicilor tipologico–spațiale ale clădirilor

controlul calității tehnologice: în principal protecție antiseismică și alte dezastre

controlul posibilității de realizare (utilizarea resurselor locale, costuri etc.);

controlul punerii în aplicare (norme tehnice - administrative si procedurale);

controlul mentenanței pe durata de viață.

2.4 Analiza intervențiilor de reabilitare la marile ansambluri de locuit

Pentru a răspunde marilor nevoi de locuințe din perioada postbelică au fost construite ȋn Europa de vest şi est un număr impresionant de locuinţe. Cȋteva exemple de reabilitare a acestora ȋncepȋnd cu anii 1960 sunt prezentate şi reprezintă exemple de intervenţii dintre cele mai radicale.

2.4.1.c Ansamblul de locuințe Vile Leinefelde-Worbis - Germania

O abordare a reabilitării blocurilor din prefabricate , una mai distructivă, ar fi demolarea parțială a acestor blocuri , reducerea nivelurilor. în urma unei astfel de abordări s-a conturat complexul de locuințe Vile Leinefelde-Worbis.

Transformarea unui bloc din prefabricate de 200 de metri lungime în 8 case individuale reprezintă exemplul cel mai recent a acestui proces exemplar al renovării urbane și al reabilitării unui imobil de locuit colectiv.

Bara însituațiainițială(Architectured’Aujourd’hui – 5 /2004)

Page 23: CORELAREA ÎNTRE REABILITAREACORELAREA ÎNTRE REABILITAREA STRUCTURALĂ, FUNCȚIONALĂ ȘI ESTETICĂ ASUPRA CLĂDIRILOR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Doctorand Arh. Iulian- Ioan Vagner

Iulian-Ioan Vagner - Corelarea între structurală, funcțională și estetică asupra clădirilor

22

O locuire colectivă, cu respect pentru spațiul comun, dar care permite și existența unui spațiu privat. Astfel a transformat bara de locuințe colective, apartamentele cu spații minimale într-o înșiruire de vile urbane.

Arhitectul a demolat câte un tronson din blocul de prefabricate și a redus înălțimea blocului cu un etaj, ultimul etaj fiind demolat. Astfel din bara inițială de prefabricate de 200 m au rezultat opt construcții individuale. Rezultatul final este o înșiruire de vile urbane cu 3 etaje.

Varianta finala după transformare (Architectured’Aujourd’hui – 5 /2004)

Degajarea spațiului, crearea curților private, plantarea spațiului comun, sunt puncte forte ale acestui proiect, ce stabilește un nou limbaj pentru cartierul în care se află.

Planul de situație prezintă perimetrul în care au fost operate intervențiile

Page 24: CORELAREA ÎNTRE REABILITAREACORELAREA ÎNTRE REABILITAREA STRUCTURALĂ, FUNCȚIONALĂ ȘI ESTETICĂ ASUPRA CLĂDIRILOR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Doctorand Arh. Iulian- Ioan Vagner

Iulian-Ioan Vagner - Corelarea între structurală, funcțională și estetică asupra clădirilor

23

Planul inițial al barei, după eliminarea unui tronson, rezultatul se îndreaptă spre o locuire semicolectivă, iar cartierul devine al unei comunități cu alte

relații total diferite față de cei din bara inițială

(Architectured’Aujourd’hui – 5 /2004)

2.4.1.e Cartierul CONENBOURG 929

La Cronenbourg, după un studiu ce evidențiază neregularități ale țesutului urban și disfuncționalități ale zonei, proiectul a fost realizat de-a lungul unei căi pietonale dezvoltate spre centrul orașului.

Imagine generala asupra ansamblului după reabilitare

Raportul între drumurile de servici și spațiile libere este redefinit, influența străzii a fost redusă, ceea determină o creștere (de-o parte și de alta) a spațiilor plantate personalizarea fiecărei fețe.

Page 25: CORELAREA ÎNTRE REABILITAREACORELAREA ÎNTRE REABILITAREA STRUCTURALĂ, FUNCȚIONALĂ ȘI ESTETICĂ ASUPRA CLĂDIRILOR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Doctorand Arh. Iulian- Ioan Vagner

Iulian-Ioan Vagner - Corelarea între structurală, funcțională și estetică asupra clădirilor

24

Schema de montaj a elementelor aplicate pe fațade (Architectured’Aujourd’hui – 4 /1986)

Aceasta este subliniată pe volum prin amplasarea unor apărători metalice în balcoane sau prin închiderea lor în logii. Este de altfel asociat utilizării unor tehnici de izolare exterioare simple.

2.4.1.e Propuneri de reabilitare a unor ansambluri la NisaPropunere de reabilitare a trei bare realizată de Eric SPIRE și Catherin BAKES

Acest scenariu prevede disocierea unei bande de 3 clădiri. Una din ele este prevăzută pentru a fi demolată, dar în prima fază s-a dorit reabilitarea acesteia. Celelalte două au fost concepute ca fiind unificate într-un singur imobil.

Propunerea pentru cea de a treia este a unei reabilitări normale.Intervențiile structurale sunt minime cu excepția celui cu duplexuri unde vor fi intervenții la structură pentru realizare duplexurilor.

Scheme de principiu de reabilitare (Architectured’Aujourd’hui – 4 /2006)

Page 26: CORELAREA ÎNTRE REABILITAREACORELAREA ÎNTRE REABILITAREA STRUCTURALĂ, FUNCȚIONALĂ ȘI ESTETICĂ ASUPRA CLĂDIRILOR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Doctorand Arh. Iulian- Ioan Vagner

25

CAPITOLUL 3

PARTICULARITĂTI DE STUDIU A FONDULUI DE LOCUINŢE SOCIALE DIN PANOURI MARI DIN ROMÂNIA

3.1 LOCUINȚA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA

3.1.1Evoluția locuinței sociale în România

Investiția în locuințe a reprezentat în epoca comunistă, o înaltă prioritatea perioadei de început a construcțiilor cartierelor muncitorești și este considerată oficial un domeniu de mare importanță pentru, o continuă înflorire materială și spirituală a poporului român și ridicarea gradului de civilizație al întregii societăți (slogan care se găsește (cu mici variațiuni) pe frontispiciul tuturor documentelor Partidului Comunist Român). Dezvoltarea urbană din perioada socialistă și operațiile arhitecturale erau parte a unui sistem de planificare generală, determinată de influențele unei dezvoltări economice supradimensionate scopul fiind crearea unei noi societăți.

Exemplul cartierului Alexandru cel Bun (care este dezvoltat în această teză) oferă o imagine mai detensionată din acest punct de vedere. Apariția unor troițe în vecinătatea accesului în bloc, ferestre la troița cu geam termopan, elemente preluate din cultura religioasă rurală etc.

Exemplificarea unei asocieri de modele provenite din diferite culturi și diferite perioade de timp

Page 27: CORELAREA ÎNTRE REABILITAREACORELAREA ÎNTRE REABILITAREA STRUCTURALĂ, FUNCȚIONALĂ ȘI ESTETICĂ ASUPRA CLĂDIRILOR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Doctorand Arh. Iulian- Ioan Vagner

Iulian-Ioan Vagner - Corelarea între structurală, funcțională și estetică asupra clădirilor

26

3.1.2 Determinarea calității și stadiul prezent al fondului construit din România

În România conform datelor prezentate mai sus, începând cu anii ’60 până în anii ‘90 au fot construite locuințe colective integral prefabricate din panouri mari.

3.2 STADIUL FONDULUI CONSTRUIT ACTUAL

Stadiu intermediar de degradare parțial reabilitat termic, dar cu siguranță fără realizarea unei expertize tehnice

3.2.1 Identificarea avariilor la clădirile de locuit din panouri mari și a cauzelor care le produc (infrastructura și suprastructura)

Locuințele colective din panouri mari se află în diferite grade de degradare (grad ce va fi stabilit prin expertize tehnice). Blocurile care vor face obiectul studiului vor fi cu regim de înălțime P+4, numărul acestui tip de imobil fiind cel mai mare din țară și se regăsește în toate orașele indiferent de mărime, două tipuri fiind considerentele importante din punct de vedere al investigațiilor pentru a fost demarat acest proiect – a fost din punct de vedere a investițiilor cel mai ieftin și a avut viteză de construcție cea mai mare.

Procesul de degradare a betonului începe de obicei de la nivelul materialului și apoi trece la cel structural. Cauzele acestui proces pot fi de natură diferită:

― fizică (cauzat de variațiile naturale, termice – cicluri de îngheț dezghețetc.);

Page 28: CORELAREA ÎNTRE REABILITAREACORELAREA ÎNTRE REABILITAREA STRUCTURALĂ, FUNCȚIONALĂ ȘI ESTETICĂ ASUPRA CLĂDIRILOR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Doctorand Arh. Iulian- Ioan Vagner

Iulian-Ioan Vagner - Corelarea între structurală, funcțională și estetică asupra clădirilor

27

― artificială (cel produs de incendii sau dezastre naturale – cutremure etc.);

― abraziune, chimică (atac cu ioni acizi, sulfați, ioni de amoniu și magneziu, săruri etc.).;

― biologică (atac biogenic);

― mecanic (impact, explozii, supraîncărcare etc.).

Investigarea acestor clădiri ar trebui axate în primul rând pe determinările experimentale ale caracteristicilor dinamice și de material, specifice structurile din panouri mari realizate în etapa I-a (de exemplu proiect directivă ISCAS 4117 și IPCT 1013) și ar trebui aplicate pe zone mari unde au fost realizate.

O soluție de consolidare propusă pentru suprastructura acestor tipuri de blocuri, care nu presupune evacuarea locatarilor reprezintă o variantă de tip corset exterior care se realizează la fiecare nivel, prin precomprimare orizontală după două direcții a diafragmei orizontale cu blocarea în exterior a cablurilor amplasate pe pereții structurali verticali, imediat sub planșeu.

Model experimental consolidare a structurii , model testat pe simulatorul seismic de 15tf capacitate , pe platforma I.N.C.E.R.C.

Iași

Page 29: CORELAREA ÎNTRE REABILITAREACORELAREA ÎNTRE REABILITAREA STRUCTURALĂ, FUNCȚIONALĂ ȘI ESTETICĂ ASUPRA CLĂDIRILOR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Doctorand Arh. Iulian- Ioan Vagner

Iulian-Ioan Vagner - Corelarea între structurală, funcțională și estetică asupra clădirilor

28

3.2.1.a Higrotermic

Din punct de vedere al confortului și al realizării unui echilibru termic trebuie analizate 4 aspecte:

― activitatea fizică desfășurată într-o utilizare normal; a spațiilor (cantitatea de căldura emisă de o persoană depinde de aceasta;

― protecția termică specifică spațiului;

― satisfacția statistic suficientă a confortului utilizatorului;

― economia de energie;

3.2.1.b Funcțional și estetic

Componentele funcționale și estetice nu sunt nici pe departe elementele forte ale imobilelor existente în marile cartiere muncitorești.

Partiurile făceau parte dintr-o tipologie nu foarte mult diversificată, dimensionată la minim.

Considerând că imaginea este cu mult îmbunătățită aceste blocuri au ieșit din aria cartierelor și au început să flancheze marile bulevarde ale micilor orașe sau a celor de mărime medie.

Pentru că aceste elemente adaptate nu au fost suficiente, au apărut combinații de tipuri de panouri pe același bloc.

3.2.1.c Structura

Din punct de vedere structural blocurile sunt realizate tipizat, într-un sistem prefabricat de panouri mari.Structura acestor blocuri este formată din elemente de rezistență care sunt realizate din panouri mari pentru pereți și planșee.

3.2.1.d Instalații

Din punct de vedere al instalațiilor rezolvările au fost la limita inferioară. Majoritatea coloanelor (alimentare cu apă, canalizare) au fost realizate din țevi din P.V.C. Încălzirea pe sistem centralizat a fost proiectată pe un sistem de țevi de oțel cu radiatoare din fontă.

Page 30: CORELAREA ÎNTRE REABILITAREACORELAREA ÎNTRE REABILITAREA STRUCTURALĂ, FUNCȚIONALĂ ȘI ESTETICĂ ASUPRA CLĂDIRILOR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Doctorand Arh. Iulian- Ioan Vagner

Iulian-Ioan Vagner - Corelarea între structurală, funcțională și estetică asupra clădirilor

29

3.2.1.e Confort

Dacă facem o analiză a gradului de confort, atunci trebuie să avem în vedere 2 aspecte deloc neglijabile. În primul rând cum ar trebui definit confortul. După standarde, după modalitatea în care cei care locuiesc resimt anumite satisfacții sau insatisfacții legate de modul de lor de viața și despre spațiul în care se desfășoară.

3.2.1.f Lumina

Subdimensionarea ferestrelor (pentru a atenua pierderile de căldură) a diminuat gradul de iluminare a încăperilor, fiind însă în limite acceptabile.

3.3 CADRUL LEGAL PRIN CARE POT FI REALIZATE REGENERAREA MARILOR ANSAMBLURI DE LOCUIT COLECTIVE ȘI REABILITAREA IMOBILELOR DE LOCUIT COLECTIVE.

Legislația româneasca nu are încă legi referitoare la regenerarea urbană a cartierelor construite înainte de 1990. Nici reabilitările marilor cartiere nu au legi specifice însă la nivel de obiect exista legislație referitoare la performanțe energetice, reabilitări termice etc. Majoritatea legilor sunt preluate din legislația europeană în domeniu, fie că fac referire la reabilitarea termică, la cele legate de performanțele energetice, a utilizării energiei sau reabilitarea clădirilor istorice.

clădirilor existente și a instalațiilor aferente acestora, din mediul urban și rural (rezidențiale, pentru sănătate, pentru învățământ, publice, de producție etc.). În acest moment se instituie și obligativitatea întocmirii certificatului energetic al clădirii, act oficial de atestare a performanței clădirii la un anumit moment (nivelul de izolare termică, randamentul instalației de încălzire, prepararea de apă caldă menajeră.

Page 31: CORELAREA ÎNTRE REABILITAREACORELAREA ÎNTRE REABILITAREA STRUCTURALĂ, FUNCȚIONALĂ ȘI ESTETICĂ ASUPRA CLĂDIRILOR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Doctorand Arh. Iulian- Ioan Vagner

30

CAPITOLUL 4

ANALIZE EXPERIMENTALE ÎN LOCUINŢE COLECTIVE DIN PANOURI MARI DIN CARTIERUL ALEXANDRU CEL

BUN- IAŞI

4.1 CONFORTUL FONIC

Din punct de vedere al confortului fonic situația este comparabilă cu alte zone ale orașului. În urma realizării unor măsurători al nivelului de decibeli au rezultat grafice care oferă o imagine a nivelului de zgomot în diferite situații.

Măsurătorile au fost realizate în diferite zone ale cartierului, zone identificate în figura de mai jos.

Zone în care au fost realizate măsurători

Bl. – Bulevardul Alexandru cel Bun

SI. – Strada Sarmisegetuza

G1 – bloc in care au fost realizate măsurătorile interioare

G2 – Măsurători care au fost realizate în exterior:

G21 – zona Zimbru

G22 - Piața Voievozilor

G23 – zona Familial

G3 –Măsurători realizate în vecinătatea bulevardului

G31 – bulevard

G32 - incintă

Page 32: CORELAREA ÎNTRE REABILITAREACORELAREA ÎNTRE REABILITAREA STRUCTURALĂ, FUNCȚIONALĂ ȘI ESTETICĂ ASUPRA CLĂDIRILOR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Doctorand Arh. Iulian- Ioan Vagner

Iulian-Ioan Vagner - Corelarea între structurală, funcțională și estetică asupra clădirilor

31

4.2 CONFORTUL TERMIC

Pierderile de căldură din interiorul unui apartament sunt semnificative într-un imobil realizat din cadre de beton armat. Determinarea lor a fost realizată cu o cameră foto-termică în diferite situații, mai ales în zonele ferestrelor, unde au și fost determinate pierderi accentuate în funcție de tipul de tâmplărie. Au fost realizate analize pe tâmplărie de lemn, tâmplărie existentă de la momentul execuției imobilului, tâmplărie realizată din P.V.C., din aluminiu, și din lemn stratificat. Calitatea acestora (profile și geamul termopan) este medie.

Page 33: CORELAREA ÎNTRE REABILITAREACORELAREA ÎNTRE REABILITAREA STRUCTURALĂ, FUNCȚIONALĂ ȘI ESTETICĂ ASUPRA CLĂDIRILOR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Doctorand Arh. Iulian- Ioan Vagner

32

CAPITOLUL 5

REABILITAREA CARTIERULUI ALEXANDRU CEL BUN IAŞI STUDIU DE CAZ

5.1. CONSTRUCŢII TIP DIN FONDUL CONSTRUIT ÎN ORAŞUL IAŞI. POSIBILITĂŢI DE INTERVENŢIE

5.1.1 Sistematizarea orașului Iași în perioada socialistă

Municipiul Iași este un oraș de rangul I, municipiu de importanță națională, cu rol regional și influență potențială la nivel european. Catalogat drept unul din cele mai importante centre universitare ale României, Iașul a avut la sfârșitul secolului XIX și fabrici de o notorietate națională (Atelierele C.F.R.Nicolina (1905), Uzina Electrică a tramvaielor (1900), Fabrica de țigarete (1864), Fabrica de bere (1846) etc).

Distribuția cartierelor este perimetrală zonei centrale vechi iar concentrarea este evident către platformele industriale.

Distribuția zonelor funcționale și a arterelor de circulație în intravilanul Iașului în perioada anilor 1980 – 1990. (PI..D.U. Iași )

Page 34: CORELAREA ÎNTRE REABILITAREACORELAREA ÎNTRE REABILITAREA STRUCTURALĂ, FUNCȚIONALĂ ȘI ESTETICĂ ASUPRA CLĂDIRILOR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Doctorand Arh. Iulian- Ioan Vagner

Iulian-Ioan Vagner - Corelarea între structurală, funcțională și estetică asupra clădirilor

33

5.1.2 Zonele de ansambluri de locuințe sociale astăzi – după sistematizarea din perioada socialistă

O analiză detaliată a fondului construit existent pe raza municipiului lași, (analiza făcută prin cercetarea indicatorilor prezenți la capitolul anterior cap. 3) ar putea pune în evidență anumite valori a indicatorilor calitativi ai locuirii.

Distribuția marilor cartiere ( zonele roșii ) în Iași(P.I.D.U. Iași )

Distribuția funcțiunilor majore în interiorul orașului prezintă un procent al locuirii important.

Prezentare generala a situației locuirii șidistribuțieifuncționale (P.I.D.U.Iași )

Page 35: CORELAREA ÎNTRE REABILITAREACORELAREA ÎNTRE REABILITAREA STRUCTURALĂ, FUNCȚIONALĂ ȘI ESTETICĂ ASUPRA CLĂDIRILOR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Doctorand Arh. Iulian- Ioan Vagner

Iulian-Ioan Vagner - Corelarea între structurală, funcțională și estetică asupra clădirilor

34

5.1.2.a Principalii indicatori ai locuirii în Municipiul lași:

Evoluția principalilor indicatori ai locuirii între 1977-1992 (%)

1997 1992 (%)

Număr locuințe 66.317 103.960 156,8

Număr camere de locuit 138.167 239.983 173,7

Suprafața locuibilă 1.900.986 3.366.205 177,1

Suprafața medie/locuință 28,66 32,37 112,9

Suprafața medie/persoană 8,29 10,65 128,4

Situație comparativă a principalilor indicatori ai locuirii

Iași România Mediu Urban

Număr locuințe 156,8 120; 1 150,1

Număr camere de locuit 173,7 134,5 161,8

Suprafața locuibilă 177.1 136,8 165,2

Suprafața medie/locuință 112,9 114,2 110.0

Suprafața medie/persoană 128,4 130,3 119,8

(P.I.D.U. Iași)

5.1.2.b Situația fondului de locuit după numărul de camere

În ceea ce privește structura fondului locativ după numărul de camere se constată că ponderea cea mai mare o reprezintă locuințele cu două camere (48,4 % - față de media pe țară de 44,0%), urmată de cea a locuințelor cu trei camere (31,7% - față de media pe țara de 30,0%)Locuințele cu o singură cameră reprezintă 13,5% (față de media pe țară de 13,3%), cele cu patru camere 5,7% (față de 9,8% pe țară), iar cele cu cinci camere și peste doar 0,7% (față de 2,9% pe țară).

Page 36: CORELAREA ÎNTRE REABILITAREACORELAREA ÎNTRE REABILITAREA STRUCTURALĂ, FUNCȚIONALĂ ȘI ESTETICĂ ASUPRA CLĂDIRILOR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Doctorand Arh. Iulian- Ioan Vagner

Iulian-Ioan Vagner - Corelarea între structurală, funcțională și estetică asupra clădirilor

35

5.1.2.c Echiparea tehnico-edilitară

Programele de construcție a locuințelor tip, criticabile din unele puncte de vedere, au îmbunătățit pe de altă parte indicatorii ce privesc dotarea cu instalații a locuințelor ȋ perioada anilor ’70

5.1.2.d Analiza tipurilor de locuire

Datorită caracterului acestei lucrări axată pe reabilitarea locuințelor colective, analiza tipurilor de locuire se va opri asupra locuințelor medii și înalte realizate din panouri mari din b. a.

5.2 STUDIUL DE CAZCARTIERUL ALEXANDRU CEL BUN - REGENERARE URBANĂ, PRINCIPII DE REABILITARE A IMOBILELOR REALIZATE DIN PANOURI MARI P+4

5.2.1Considerente generale asupra cartierului Alexandru cel Bun – analiză

Exemplul cartierului Alexandru cel Bun din Iași nu a fost ales întâmplător, proiectul realizat la începutul anilor 1970. , Gruparea unui număr de cca 17 000 de locuitori – în etape de perspective – a exclus posibilitatea realizării unui singur nucleu de dotări social-culturale. O atenție deosebită s-a acordat asigurării unor spații de recreere pentru locuitorii ansamblului. În acest sens, esplanada longitudinală și spațiul din vecinătatea cinematografului au fost plantate, asigurând zonele verzi necesare pentru crearea unui parc central. Imaginea machetei pune în evidență această esplanadă centrală.

5.2.2 Spațiul public un spațiu al comunității. Necesitatea unui proiect de regenerare urbană.Necesitatea abordării unei politici de reamenajare a acestuia într-un context favorabil unui proces de regenerare urbană devine implicit un element de reper și necesar îmbunătățirii calității locuirii.

Page 37: CORELAREA ÎNTRE REABILITAREACORELAREA ÎNTRE REABILITAREA STRUCTURALĂ, FUNCȚIONALĂ ȘI ESTETICĂ ASUPRA CLĂDIRILOR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Doctorand Arh. Iulian- Ioan Vagner

Iulian-Ioan Vagner - Corelarea între structurală, funcțională și estetică asupra clădirilor

36

Macheta cartierului Alexandru cel Bun prezentata in faza de aprobare

O propunere de regenerare urbană a cartierului care pune accent pe suplimentarea locurilor de parcare, protejarea și reamenajarea spațiilor publice și a spațiilor verzi

Page 38: CORELAREA ÎNTRE REABILITAREACORELAREA ÎNTRE REABILITAREA STRUCTURALĂ, FUNCȚIONALĂ ȘI ESTETICĂ ASUPRA CLĂDIRILOR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Doctorand Arh. Iulian- Ioan Vagner

Iulian-Ioan Vagner - Corelarea între structurală, funcțională și estetică asupra clădirilor

37

5.2.3 Strategii globale în abordarea procesului de reabilitare a cartierului Alexandru cel Bun

Cei mai importanți factori generatori de inconfort pot fi structurați pe două grupe:

A. Factori externi

Densitate medie

Regim mare de înălțime (depășește media pe țară)

Amenajări exterioare întreținute defectuos și care și-au pierdut din calitățile inițiale

B. Factori interni

Confort redus (3 pers. la 2 camere și o arie locuibilă de 3,39 mp/pers.) fapt datorat ponderii mari a locuințelor cu 2 și 3 camere.

Grad de uzură ridicat datorat întreținerii defectuoase, a unei execuții nu de o foarte bună calitate și a unui grad de intervenție în timp aproape inexistent. Suprafețe interioare insuficient dimensionate.

5.3 ETAPIZAREA PROCESULUI DE REABILITARE. PRINCIPII ȘI SOLUȚII DE REABILITARE APLICATE IMOBILELOR DE LOCUIT COLECTIVE DIN PANOURI MARI

În procesul de reabilitarea intervin etape de proiectare și aplicare a pașilor și a componențelor necesare pentru o siguranță a succesului intervențiilor.

Soluțiile propuse sunt, cu câteva excepții ce țin de anumite particularități, aproape similare, diferențele situându-se la nivelul expresiei arhitecturale; construcția unor elemente suplimentare (logii, balcoane etc.), la exteriorul clădirilor, amenajarea casei scărilor și a acceselor, organizarea spațiilor colective, modificarea plastică a fațadelor, a grădinilor, parking-urilor sau străzilor pietonale.

5.3.1 Intervenții la fundații

O expertizare a stării fundațiilor determină adoptarea unor soluții de consolidare specifice. Fundațiile acestor tipuri de structuri, continue de tip perete sunt

Page 39: CORELAREA ÎNTRE REABILITAREACORELAREA ÎNTRE REABILITAREA STRUCTURALĂ, FUNCȚIONALĂ ȘI ESTETICĂ ASUPRA CLĂDIRILOR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Doctorand Arh. Iulian- Ioan Vagner

Iulian-Ioan Vagner - Corelarea între structurală, funcțională și estetică asupra clădirilor

38

armate la partea superioară și inferioara.

Degradarea acestora poate fi influențată de diferiți factori:

― calitatea acidă a terenului;

― distrugerea unor zone a hidroizolației sau atacuri asupra armăturii.

5.3.2 Reabilitare structurală

Aceste tipuri de structuri au îmbinările dintre panouri cu praguri mari, sunt de tip umed, continuitatea armăturilor făcându-se prin sudură.

Este necesară stabilirea tipurilor structurale, analiza informațiilor existente și a zonelor specifice din orașele României, clasificarea clădirilor și evaluarea gradului de asigurare seismică pentru construcții tip de locuințe realizate până în 1965. Cu aceste argumente este fundamentată decizia de realizare a unor expertize și proiecte cadru de consolidare pentru principalele proiecte tipizate aplicate în toate zonele țării.

O abordare care să vizeze remedierea acestor deficiențe în contextul unei reabilitări și mai ales având în vedere posibilitățile tehnice existente și a realizării unei clădiri eficiente energetic conduc spre 3 soluții:

i. realizarea unor mansardări (sunt create spații utile care nefiind supuse unor constrângeri structural pot fi superioare datorită sporirii gradului de confort.);

ii. utilizarea acestora ca un spațiu de socializare prin realizarea unor terase grădină;

iii. reabilitarea acestora prin adoptarea unor soluții de tip –terasă inversată-circulabilă sau nu.

Mansardarea prezintă avantaje evidente pentru că generează spații utile dar reprezintă un proces ce prevede parcurgerea unor etape tehnice și legislative. Crearea unui spațiu care este eficient atât din punct de vedere al izolării termice, al evacuării apelor pluviale și care este și util este o soluție care trebuie luată în calcul.

În cazul terasele circulabile izolația termică este poziționată deasupra straturilor de hidroizolație, membranele hidroizolatoare fiind astfel protejate termic.

Page 40: CORELAREA ÎNTRE REABILITAREACORELAREA ÎNTRE REABILITAREA STRUCTURALĂ, FUNCȚIONALĂ ȘI ESTETICĂ ASUPRA CLĂDIRILOR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Doctorand Arh. Iulian- Ioan Vagner

Iulian-Ioan Vagner - Corelarea între structurală, funcțională și estetică asupra clădirilor

39

Avantajele unei terase inversate constau în faptul că durata de viață este mai mare decât în cazul unei terase clasice iar din punct de vedere higrotermic sunt caracterizate prin eliminarea riscului de condens interstițial.

Detalii de acoperiș cu strat vegetal și o variantă de terasă circulabil cu pavaj

În cazul terasei grădină, stratul de protective este înlocuit cu un sistem complex având în componentă un strat de pământ favorabil dezvoltării unui tip de vegetație. Soluția cea mai eficientă prevede un strat filtrant realizat din material textile sub stratul de vegetal și sub acesta un strat drenant.

Alcătuirea unui acoperiș tip terasa grădină. (Studiu reabilitare complexă, multicriterială, integrate etc.)

Page 41: CORELAREA ÎNTRE REABILITAREACORELAREA ÎNTRE REABILITAREA STRUCTURALĂ, FUNCȚIONALĂ ȘI ESTETICĂ ASUPRA CLĂDIRILOR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Doctorand Arh. Iulian- Ioan Vagner

Iulian-Ioan Vagner - Corelarea între structurală, funcțională și estetică asupra clădirilor

40

Acoperișurilor verzi se împart în trei mari categorii, intensive, semi-intensive și extensive. Diferențele sunt legate de grosimea stratului de pământ și de efortul de întreținere necesar.

Conceptul de acoperiș inversat asigurăurmătoarele avantaje:

protecția membranei hidroizolante; membrana de protecție este instalată pe planșeulacoperișului (planșeul

de beton); construcțesimplăfărăbarieră de vapori suplimentară; instalarea straturilor deasupra membranei este independentă de starea

vremii; instalare ușoarășirapidă.

5.3.3 Reabilitarea higrotermică

Pentru imobilele din panouri mari prefabricate reabilitarea higrotermică reprezintă una din problemele ce trebuie rezolvate în condițiile în care economia energetică și diminuarea pierderilor de căldură devine o constantă care trebuie îmbunătățităși care reprezintă o problemă care necesită o rezolvare imediată.

O analiză a câmpului termic plan în regim staționar a unui un panou mare prefabricat realizată cu un program bazat pe metoda elementelor finite, pentru cele patru secțiuni caracteristice figurate, scot în evident punțile termice ale elementului.

Pe baza valorilor determinate ale temperaturii poate calculată rezistența termică specifică corectată șise pot stabili măsuri de remediere, în general prin adăugarea unui strat de termoizolație a cărui grosime se stabilește prin aceeași metodologie de calcul care s-a utilizat pentru verificarea inițială.

Page 42: CORELAREA ÎNTRE REABILITAREACORELAREA ÎNTRE REABILITAREA STRUCTURALĂ, FUNCȚIONALĂ ȘI ESTETICĂ ASUPRA CLĂDIRILOR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Doctorand Arh. Iulian- Ioan Vagner

Iulian-Ioan Vagner - Corelarea între structurală, funcțională și estetică asupra clădirilor

41

Modelarea câmpului termic într-un panou mare prefabricat (tristrat cu punți termice)

Implicațiile unor operații de reabilitare higrotermică pe un imobil realizat din panouri mari tristrat, a fost realizat în cadrul aceluiași studiu menționat mai sus și a fost examinat riscul de condens în masă și pe suprafața interioară, rezultatele fiind identificarea unor zone ample de condens. (fig. 5.1.3)

Studiul higrotermic al unui perete din panouri mari

Soluția de reabilitare - utilizarea unui strat suplimentar de polistiren și unor fâșii termoizolante. Constatarea după o urmărire în timp a fost că zona de condens s-a redus substanțial, fără ca umiditatea să crească în timp.

Câmpul de temperaturi Câmpul de flux termic unitar

Secţiune 1-1 – rost vertical 6.5

8.0 12.5

14.0

4 4

4

4

1 1 3 3

2

2

a

condens de suprafață

condens în masa elementului

c

b

polistiren beton monolit

b.c.a. polietilenă beton

Page 43: CORELAREA ÎNTRE REABILITAREACORELAREA ÎNTRE REABILITAREA STRUCTURALĂ, FUNCȚIONALĂ ȘI ESTETICĂ ASUPRA CLĂDIRILOR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Doctorand Arh. Iulian- Ioan Vagner

Iulian-Ioan Vagner - Corelarea între structurală, funcțională și estetică asupra clădirilor

42

5.3.3.a Reabilitare funcțională

La nivelul acestui tip de structură (bloc din panouri mari prefabricate) modificările funcționale în sensul modificării partiului sunt mai dificil de realizat, drept pentru care este mai greu de luat în calcul modificări datorită intervențiilor structurale ce necesită costuri mult prea mari pentru rezultatul final.

5.3.3.b Reabilitare estetică

Rezolvarea problemelor funcționale au repercusiuni asupra anvelopantei, asupra volumului în general. Reabilitarea estetică în această situație reprezintă un element cu un impact deosebit mai ales asupra configurației exterioare a cartierului.

Impuse de imperative economice și sociale considerate stringente, condițiile producției de masă a imobilelor pe baza tipizării și a tehnologiilor de industrializare, au avut un efect determinant de uniformizare arhitecturală, de depersonalizare și lipsa de individualitate a clădirilor.

Page 44: CORELAREA ÎNTRE REABILITAREACORELAREA ÎNTRE REABILITAREA STRUCTURALĂ, FUNCȚIONALĂ ȘI ESTETICĂ ASUPRA CLĂDIRILOR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Doctorand Arh. Iulian- Ioan Vagner

43

CAPITOLUL 6

CONCLUZII. CONTRIBUŢII. VALORIFICAREA REZULTATELOR

6.1 CONCLUZII

Prezentul capitol face o expunere a rezultatelor și concluziilor obținute pe parcursul programului de cercetare doctorală și unele recomandări privind noi posibile direcții de cercetare viitoare privind abordarea reabilitării, structurale, arhitecturale șihigrotermice a marilor ansambluri de locuit colective, realizate din panouri mari.

6.1.1 Conservarea și reabilitarea marilor ansambluri de locuit colective din România nu reprezintă doar un interes exclusiv științific și estetic ci trebuie să contribuie la crearea unui nou habitat, la îmbunătățirea condițiilor de locuit, acestea fiind intrinsec legate de o moștenire cultural-economică venită dintr-o perioadă de dezvoltare a locuințelor sociale, iar problema abordării acestui aspect trebuie să constituie o prioritate de interes național. Evident că totul trebuie dezvoltat în baza unei legislații specifice, a unor programe politice și economice cu o abordare la nivel național.

6.1.2 O cunoaștere aprofundată a doctrinelor, teoriilor, metodelor de reabilitare valabile la acest tip de imobile poate conduce la promovarea și dezvoltarea unor noi sisteme, concepte de consolidare și intervenții estetice care să aibă în vedere atât siguranță la acțiunea seismică, dar și asigurarea șiîmbunătățireacondițiilor de locuire (higrotermice, acustice etc.), ceea ce pe total constituie creștereacalitățiivieții.

6.1.3 Acest proces va depinde în mare măsură de respectarea legislațiilor existente și viitoare, de parcurgerea tuturor etapelor prevăzute în cadrul rapoartelor de expertiză și implicit de o evaluare corectă a

Page 45: CORELAREA ÎNTRE REABILITAREACORELAREA ÎNTRE REABILITAREA STRUCTURALĂ, FUNCȚIONALĂ ȘI ESTETICĂ ASUPRA CLĂDIRILOR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Doctorand Arh. Iulian- Ioan Vagner

Iulian-Ioan Vagner - Corelarea între structurală, funcțională și estetică asupra clădirilor

44

tipurilor de soluții de ordin structural, estetic, funcțional, necesare operațiilor de reabilitare.

6.1.4 Referitor la legislația românească aplicabilă procesului de regenerare urbană, aceasta nu are încă legi specifice procesului ce pot fi aplicate cartierelor construite înainte de 1990. La nivel de obiect există legislație referitoare la performanțe energetice și reabilitări termice.

Majoritatea legilor sunt preluate din legislația europeană în domeniu, fie ca fac referire la reabilitarea termică, la cele legate de performanțele energetice, a utilizării energiei sau reabilitarea clădirilor istorice sau de patrimoniu.

6.1.5 Efortul financiar pentru regenerarea sau reabilitarea acestor cartiere ar fi mult prea mare și în aceste condiții perspectiva apariției unui program guvernamental sau eventual al unui parteneriat public privat care să facă referire la aceste procese este puțin probabilă într-un viitor apropiat.

6.1.6 Necesitatea elaborării unor legi specifice regenerării urbane, reabilitării unor cartiere cu probleme importante, altele decât reabilitarea termică, devine o prioritate mai ales în condițiile în care imobilele au un grad de degradare avansat, iar alocarea unor intervenții vor consuma fonduri cu mult mai mari în timp.

Programele de acest tip pot fi dezvoltate și de autoritățile locale, accesând un alt tip de fonduri destinate în special pentru tipuri diferite de reabilitări, cum ar fi cele legate de circulații, siguranța structurală, asigurarea confortului acustic șihigrotermic, refacerea instalațiilor etc.

6.1.7 Un alt element important este cel reprezentat de conservarea energiei și diminuarea pierderilor energetice. Astfel o serie de legi bazate pe performanțele energetice și utilizarea eficientă a energiei au fost promulgate și privesc mai mult decât tangențial și problemele conservării energiei la clădiri. (Legea 199/2000, Legea nr. 372/2005)

Ca urmare, a fost creat cadrul legislativ pentru reabilitarea și modernizarea termică a tuturor clădirilor existente și a instalațiiloraferente acestora, din mediul urban și rural (imobile

Page 46: CORELAREA ÎNTRE REABILITAREACORELAREA ÎNTRE REABILITAREA STRUCTURALĂ, FUNCȚIONALĂ ȘI ESTETICĂ ASUPRA CLĂDIRILOR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Doctorand Arh. Iulian- Ioan Vagner

Iulian-Ioan Vagner - Corelarea între structurală, funcțională și estetică asupra clădirilor

45

rezidențiale, pentru sănătate, pentru învățământ, publice, de producție etc.). In acest moment se instituie și obligativitatea întocmirii certificatului energetic al clădirii, act oficial de atestare a performanței clădirii la un anumit moment, ce cuprinde nivelul de izolare termică, randamentul instalațiilor de încălzire, prepararea apei calde menajere, consumul specific de energie din combustibili fosili etc. Acest document reprezintă un instrument legal de evaluare a clădirilor în cazul operațiunilor de vânzare-cumpărare, închiriere, ipotecare etc. (3 OG 29/2000 ).

Legea preluată din legislația europeană (Directiva 2006/32/CE) prevede planuri naționale de eficiență energetică la utilizatorii finali, precum și măsuri instituționale și legislative pentru realizarea acestora, în considerare fiind luate prevederile Directivei 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanța energetică a clădirilor, pentru aplicarea unor măsuri financiare în sprijinul reducerii consumurilor energetice și a creșterii numărului de clădiri cu consum redus de energie din sursele clasice, ca măsură de protecție socială a populației prin reducerea cheltuielilor cu întreținerea locuințelor.

Pentru blocurile realizate din panouri mari eficiența acestor intervenții de reabilitare termica este absolut necesară, datorită deteriorărilor survenite pe perioada exploatării construcțiilor.

Intervenție ce fac referire la reabilitarea termică, conform OUG.69/2010, cuprind:

i. reabilitarea termică a anvelopei clădirii (cu toate elementele ce implică aceasta: pereți, ferestre, balcoane, logii etc.) și a instalațiilor aferente imobilului de locuit;

ii. repararea, după caz, înlocuirea/achiziționarea centralelor termice de bloc/scară, respectiv a centralelor termice aferente locuințelor unifamiliale, precum și a tuturor instalațiilor aferente acesteia (corpuri de încălzire, coloane etc.);

Page 47: CORELAREA ÎNTRE REABILITAREACORELAREA ÎNTRE REABILITAREA STRUCTURALĂ, FUNCȚIONALĂ ȘI ESTETICĂ ASUPRA CLĂDIRILOR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Doctorand Arh. Iulian- Ioan Vagner

Iulian-Ioan Vagner - Corelarea între structurală, funcțională și estetică asupra clădirilor

46

iii. introducerea, după caz, a unor sisteme alternative pentru asigurarea parțială/totală a energiei pentru apa caldă de consum, iluminat și/sau încălzire.

6.1.8 O altă parte a legislației, în condițiile în care fondul construit are deficiențe, face referire la intervențiile reabilitării structurale șianvelopăriihigrotermice în anumite condiții arhitecturale. Aici sunt prevăzute etapele, termenele și modul de finanțare a lucrărilor, obligațiile și răspunderile autorităților administrației publice locale și ale deținătorilor clădirilor, precum și sancțiunile aplicabile pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor care le revin, (Legea nr.153/2011).

Pentru clădirile expertizate și în urma cărora a rezultat un proiect tehnic ( care poate prevede lucrări de consolidare a structurii, intervenții la închiderile exterioare și la sistemul de acoperire, instalații, echipamente etc. ), proprietarii persoane fizice sau juridice sunt obligate să acționeze pentru executarea lucrărilor de intervenție privind reducerea riscului seismic al clădirilor. Conform legii însă finanțarea proiectării și executării lucrărilor de intervenție se asigură de către deținătorii clădirilor ce fac obiectul actului normativ.

Pentru imobilele de locuit colective, asociațiile de proprietari au dreptul de a beneficia de credite bancare acordate de instituții de credit, cu garanție guvernamentală și cu dobândă subvenționată, pentru executarea lucrărilor de intervenție la anvelopa clădirilor (prin diminuarea pierderilor de energie ) de locuit deținute de acestea. Problemele de eligibilitate în aceste condiții sunt de cele mai multe ori greu de îndeplinit de asociațiile de proprietari.

Legislațiile care prevăd o implicare guvernamentală (prin programe guvernamentale dar și prin accesarea unor programe europene) fac referire la un mod în care sunt coroborate legile menționate anterior, dar care explicit propun acțiuni concrete, finanțate într-o proporție mai mare sau mai mică (OUG 69/2010). Programele guvernamentale pot fi aliniate și unor programe gestionate de Consiliile Locale, astfel că gradul de suportabilitate a asociațiilor de proprietari să fie mai ușor de susținut.

Page 48: CORELAREA ÎNTRE REABILITAREACORELAREA ÎNTRE REABILITAREA STRUCTURALĂ, FUNCȚIONALĂ ȘI ESTETICĂ ASUPRA CLĂDIRILOR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Doctorand Arh. Iulian- Ioan Vagner

Iulian-Ioan Vagner - Corelarea între structurală, funcțională și estetică asupra clădirilor

47

Reabilitarea termică a clădirilor de locuit cu finanțare prin credite bancare și dobândă subvenționată (de structurile guvernamentale sau locale) cuprinde următoarele etape:

expertizarea tehnică, certificarea energetică si auditul energetic al clădirii existente și proiectarea lucrărilor de intervenție (proiectarea include toate specialitățile);

executarea lucrărilor de intervenție (realizate în conformitate cu cele enunțate mai sus);

recepția și certificarea energetică a clădirii la terminarea lucrărilor;

recepția finală, la expirarea perioadei de buna execuție a lucrărilor. (Art.4 OUG 69/2010).

6.1.9 Tipologia de reabilitare prezentată în teza de doctorat face referire la imobilele de locuit colective realizate din panouri mari prefabricate de tip bistrat – imobile ce se regăsesc în marea lor majoritate în cartierul Alexandru cel Bun din Iași.

6.1.10 Un proces de reabilitare în acest cartier (definitoriu pentru perioada funcționalistă din Romania) trebuie să înceapă în primul rând de la o revizuire a sistematizării întregului cartier, ceea ce presupune:

refacerea circulațiilor– această componentă este prioritară dacă se are în vedere pe lângă asigurarea zonelor de parcare și accesului vehiculelor de intervenție în caz de urgență (pompieri, salvări, poliție etc.) – în acest context este posibil să fie necesare eliminarea unor obiecte din ansamblu și regândirea sistematizării zonei;

crearea unor spații destinate îmbunătățirii vieții comunitare – spații de recreere, includerea de suprafețe plantate (eventual la nivelul teraselor), eliminarea împrejmuirilor abuzive și inestetice etc.;

soluții de optimizare a calității estetice și a imaginii arhitecturale prin uniformizarea închiderilor la balcoane și logii și eventual crearea unor astfel de spații noi acolo unde

Page 49: CORELAREA ÎNTRE REABILITAREACORELAREA ÎNTRE REABILITAREA STRUCTURALĂ, FUNCȚIONALĂ ȘI ESTETICĂ ASUPRA CLĂDIRILOR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Doctorand Arh. Iulian- Ioan Vagner

Iulian-Ioan Vagner - Corelarea între structurală, funcțională și estetică asupra clădirilor

48

este necesar;

interzicerea, prin legislație locală, a depozitărilor vizibile de pe balcoane și logii care creează un aspect inestetic (aspect de ghetou);

introducerea unor soluții optimizate privind supraetajările șimansardările, lucru care generează componenta principală a volumetriei întregului ansamblu.

6.1.11 La nivel de obiect reabilitarea componentelor acestui cartier necesită în principal creșterea siguranței în exploatare și sporirea gradului de confort, sintetizate în următoarele etape:

soluții de optimizare a problemelor de creșterea siguranței în exploatare la acțiunea seismică;

soluții de optimizare a izolației termice;

soluții de optimizare a izolației fonice;

soluții de optimizare a anvelopei din punct de vedere arhitectural - prin folosirea unor materiale de finisaj ecologice și durabile;

soluții de optimizare a echipamentelor și instalațiilor;

soluții de optimizare a spațiilor comune – accese în bloc, zonele destinate holurilor de nivel etc.

6.1.12 Reabilitarea structurală este componenta principală în eficiența derulării procesului de gândire a întregii zone ca urmare a necesității creșterii siguranței în exploatare și limitare a vulnerabilității ansamblului. Acest proces necesită în primul rând diagnosticarea structurilor (expertizarea) începând cu fundațiile, starea panourilor (perețișiplanșee), a îmbinărilor dintre panouri și a teraselor.

6.1.12.a Diagnosticarea fundațiilor impune următoarele analize geotehnice:

modificările care au apărut asupra caracteristicile terenului de fundare ca urmare a inundațiilor repetate a zonei și a creșterii nivelului pânzei freatice;

Page 50: CORELAREA ÎNTRE REABILITAREACORELAREA ÎNTRE REABILITAREA STRUCTURALĂ, FUNCȚIONALĂ ȘI ESTETICĂ ASUPRA CLĂDIRILOR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Doctorand Arh. Iulian- Ioan Vagner

Iulian-Ioan Vagner - Corelarea între structurală, funcțională și estetică asupra clădirilor

49

creșterea acidității apelor ca urmare a deteriorării sistemelor de canalizare;

deteriorarea hidroizolațiilor prin fenomenul de îmbătrânire;

degradarea betoanelor și coroziunea armăturilor.

6.1.12.b Structurile realizate din panouri au îmbinările dintre panouri cu praguri mari, de tip umed, continuitatea armăturilor făcându-se prin sudură.

In acest context investigarea structurală trebuie axată în primul rând pe determinările experimentale ale caracteristicilor dinamice și de material (proiect directiva ISCAS 4117 si IPCT 1013), ceea ce cuprinde:

identificarea blocurilor pe zone caracteristice;

realizarea unor relevee și documentarea pentru identificarea structurală;

determinări ale calității betonului prin metode nedistructive;

determinări ale caracteristicilor dinamice la microseismele ambientale;

evaluarea riscului seismic pentru aceasta categorie de structuri.

Ca soluție de intervenție rapidă, ce nu impune evacuarea locatarilor, a fost aplicată de I.N.C.E.R.C. Iași și constă în realizarea unui corset exterior prin precomprimare orizontală la fiecare nivel, imediat sub planșeu, după două direcții a diafragmelor orizontale, cu blocarea în exterior a cablurilor amplasate pe pereții structurali verticali.

6.1.13 Reabilitarea teraselor este una dintre cele mai dificile probleme, întrucât s-au utilizat termoizolațiișihidroizolații de o anumită calitate, care au îmbătrânit în timp, reducând rezistență termică și infiltrații la ultimul nivel. Remedierea acestor deficiențe, în condițiile tehnice actuale, poate fi realizată prin:

Page 51: CORELAREA ÎNTRE REABILITAREACORELAREA ÎNTRE REABILITAREA STRUCTURALĂ, FUNCȚIONALĂ ȘI ESTETICĂ ASUPRA CLĂDIRILOR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Doctorand Arh. Iulian- Ioan Vagner

Iulian-Ioan Vagner - Corelarea între structurală, funcțională și estetică asupra clădirilor

50

mansardare, ceea ce înseamnă și realizarea unor spații suplimentare de locuit mai ieftine cu 20-30%;

realizarea unor terase gradină, ca spații de socializare – aparent această soluție este mai costisitoare și nu aduce beneficii directe dar poate asigura creștereacalitățiivieții în aceste zone.

Din punct de vedere structural mansardarea nu înseamnă întotdeauna suplimentare greutății proprii a clădirii existente. În multe cazuri decopertarea întregii suprafețe a terasei până la nivelul plăcii planșeului poate diminua încărcările fără să concentreze încărcări suplimentare asupra clădirii.

Terasele grădină reprezintă de asemenea o variantă care este folosită din ce în ce mai mult în lume datorită faptului că ameliorează raportul între spațiul construit și cel natural (în condițiile în care densitatea construcțiilor crește din ce în ce mai mult). Avantajele folosirii acestui tip de terasă are mai multe beneficii ce constau în diminuarea efectelor dăunătoare ale radiației solare asupra membranelor hidroizolante, îmbunătățirea gradului de rezistență la foc etc. Obiectivele studiilor realizate pe aceasta temă, prezente în literatura de specialitate sunt încadrate în diferite arii tematice:

modalități de evaluare a performanțelor acoperișurilor verzi privind consumurile energetic și confortul spațiilor adiacente;

comportarea acoperișurilor verzi în zone cu climat rece;

optimizarea structurii și a acoperișului verde;

caracteristicile vegetației și efectul de umbrire;

influența teraselor grădina asupra microclimatului urban.

6.1.14 Exigențele microclimatului interior pentru clădirile de locuit realizate din panouri mari, efectuată prin analize teoretice, dar mai ales prin testări experimentale, au avut ca obiectiv final stabilirea unor soluții pentru creșterea rezistenței termice a elementelor de închidere, respectiv asigurarea unui microclimat interior optim.

Page 52: CORELAREA ÎNTRE REABILITAREACORELAREA ÎNTRE REABILITAREA STRUCTURALĂ, FUNCȚIONALĂ ȘI ESTETICĂ ASUPRA CLĂDIRILOR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Doctorand Arh. Iulian- Ioan Vagner

Iulian-Ioan Vagner - Corelarea între structurală, funcțională și estetică asupra clădirilor

51

Din punct de vedere termotehnic performanțele scăzute ale închiderilor vizează două aspecte majore:

rezistență la transfer termic mică, ce implică consumuri sporite de energie în exploatare cu efect negativ asupra cheltuielilor pentru încălzire în contextul în care prețul energiei crește mereu și semnificativ;

nerealizarea condițiilor de confort interior optim (în unele cazuri chiar minim) cu implicații asupra sănătății utilizatorului, diminuării capacității de realizare a diferitelor activități specifice tipului de clădire, cheltuieli suplimentare de întreținere a clădirii.

Rezultatele studiilor efectuate au scos în evidență starea termotehnică precară a fondului locativ existent, dar mai ales oportunitatea reabilitării acestora, din sinteza datelor obținute rezultând câteva considerații:

conformare termotehnică pentru închiderile din panouri mari prefabricate prezintă în general trei zone cu permeabilități termice diferite:

zonele de câmp curent,

zonele de îmbinări,

zonele de punți termice totale;

zonele de îmbinări, dar mai ales cea de punți termice totale, diminuează considerabil performanțele termotehnice ale panourilor mari prefabricate - rezistențele la transfer termic sunt diminuate de aceste zone cu 30.....60% din valoarea maximă a rezistenței termice înregistrată în câmp curent, iar temperaturile de suprafață înregistrează cele mai mici valori, adesea sub valorile punctului de rouă;

temperaturile scăzute din zona punților termice restrânge domeniul de utilizare a panourilor - datorită riscului de

Page 53: CORELAREA ÎNTRE REABILITAREACORELAREA ÎNTRE REABILITAREA STRUCTURALĂ, FUNCȚIONALĂ ȘI ESTETICĂ ASUPRA CLĂDIRILOR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Doctorand Arh. Iulian- Ioan Vagner

Iulian-Ioan Vagner - Corelarea între structurală, funcțională și estetică asupra clădirilor

52

condens pe suprafața acestora - la umidități relative ale aerului interior de 45....55% față de minim 60% admis în exploatare la clădirile de locuit.

Reabilitarea termotehnică a clădirilor conduce la creștereadurabilitățiiacestorași diminuarea considerabilă a cheltuielilor de exploatare în condiții de confort sporit.

6.1.15 Din punct de vedere funcțional, modificările partiului sunt mai dificil de realizat mai ales la nivelurile inferioare. La nivelul ultim, în cazul adoptării unei soluții de mansardare, pot fi realizate intervențiisubstanțiale în sensul reconfigurării partiurilor.

Intervențiile pot fi realizate însă la nivelul îmbunătățirii calității locuirii prin redimensionarea și adăugarea unor echipamente care coroborate cu celelalte intervenții enunțate pot aduce un aport substanțial la îmbunătățirii calității locuirii.

Una din intervențiile imediate, fără un efort financiar covârșitor este redimensionarea suprafețelor vitrate (mai ales în zonele cu o orientare cardinală favorabilă). Dezvoltarea tehnologică a sistemelor de ferestre permit o pierdere de căldură mică pe suprafețele vitrate mai mari, drept pentru care un aport de lumină suplimentar nu poate fi decât benefic pentru tot ce înseamnă o îmbunătățire a calității locuirii în astfel de imobile.

6.1.16 Asigurarea unei ventilații eficiente a încăperilor în condițiile în care sistemele de ferestre (tip termopan) asigură o etanșare prea mare. Variantele pot avea un palier suficient de mare plecând de la folosirea unor clapete de ventilație integrate în ferestre (varianta ce nu este obligatorie la noi) până la realizarea unor grile situate la partea inferioara a peretelui, de absorbție a aerului proaspăt și la cea superioară de evacuare a celui viciat.

6.1.17 Producția de masă a imobilelor pe baza tipizării și a tehnologiilor de industrializare, impuse de imperative economice și sociale, au avut un efect determinant de uniformizare arhitecturală, de depersonalizare și lipsa de individualitate a clădirilor.

Page 54: CORELAREA ÎNTRE REABILITAREACORELAREA ÎNTRE REABILITAREA STRUCTURALĂ, FUNCȚIONALĂ ȘI ESTETICĂ ASUPRA CLĂDIRILOR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Doctorand Arh. Iulian- Ioan Vagner

Iulian-Ioan Vagner - Corelarea între structurală, funcțională și estetică asupra clădirilor

53

Coroborat cu celelalte intervenții, la nivelul volumului sunt absolut necesare tratări diferențiate mai ales din punct de vedere al imaginii de ansamblu și din punct de vedere al diversificării și individualizării acestor clădiri.

Tipologia acestor imobile ar putea suporta un studiu diferențiat pe fiecare din tipurile de imobile existente, studiu care să ofere o soluție particularizată pe fiecare dintre acestea, dar numai într-un contest general de regenerare urbană.

6.2 CONTRIBUȚII PERSONALE

Concluziile tezei de doctorat au la bază o serie de contribuții personale ale autorului, care pot fi sintetizate în următoarele:

6.2.1 Analiza unor intervenții la clădirile din panouri mari prefabricate, soluții de reabilitare a imobilelor de locuit colective în țările europene care au fost confruntate cu aceleași probleme, exemple semnificative de abordare a fenomenului, soluții diverse și diversificate de reabilitare și regenerare a unor zone comparabile cu subiectul abordat.

6.2.2 Realizarea unei analize comparative a legislației europene cu legislația românească șimenționareadeficiențelorși a completărilor necesare în abordarea unui proces de regenerare urbană și reabilitare a marilor ansambluri de locuit colective.

6.2.3 Analizarea strategiilor globale (europene) în abordarea procesului de reabilitare a marilor ansambluri de locuit colective realizate din panouri mari.

6.2.4 Realizarea unui studiu în care sunt definițișiexplicitați termenii și procesele de intervenție la imobile și ansambluri.

6.2.5 Studiu referitor la evoluția locuinței sociale în România cu determinarea stadiului actual al fondului construit.

6.2.6 Studiu referitor la calitatea fondului construit din Iași, particularizat printr-un studiu aprofundat la nivelul cartierului Alexandru cel Bun.

6.2.7 Studiu de caz – propunere de regenerare urbană a cartierului

Page 55: CORELAREA ÎNTRE REABILITAREACORELAREA ÎNTRE REABILITAREA STRUCTURALĂ, FUNCȚIONALĂ ȘI ESTETICĂ ASUPRA CLĂDIRILOR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Doctorand Arh. Iulian- Ioan Vagner

Iulian-Ioan Vagner - Corelarea între structurală, funcțională și estetică asupra clădirilor

54

Alexandru cel Bun din Iași.

6.2.8 Analiză experimentală bazată pe măsurători a nivelului de zgomot exterior și interior în cartierul Alexandru cel Bun și în diferite apartamente situate în zone expuse traficului intens și în zone protejate față zgomot.

6.2.9 Analiză experimentală a pierderilor de căldură prin elemente de închidere (ferestre și pereți din panouri mari) dintr-un apartament, măsurători realizate cu o cameră de termografie.

6.3 VALORIFICAREA REZULTATELOR OBŢINUTE PE PARCURSUL PROGRAMULUI DE CERCETARE DOCTORALĂ

Pe parcursul programului de cercetare rezultatele obținute au fost valorificate prin publicarea (în calitate de autor sau coautor) a unui număr de 10 articole. În reviste de specialitate și în volumele unor conferințe naționale:

1. Ioan Iulian Vagner - The Rehabilitation of Collective Residential Buildings – Buletinul Institutului Politehnic din Iași, Universitatea Tehnică, Gheorghe Asachi, din Iași, Tomul LVIII (LXII), Fasc. 2 2012 – secția Construcții Arhitectura

2. Ioan Iulian Vagner, A.C. Diaconu - On the Precasted Panels’Rehabilitation and Regeneration for Old Buildings – Bulletin of the Transilvania University of Brașov published by Transilvania University Press vol.5(54) – Series 1 -Engineering Scientes, 341 -349

3. Ioan Iulian Vagner, A. C. Diaconu, Lucian Cozma - Rehabilitation of Collective Housing Ensembles Made of Large Precast Concrete Panels - General Aspect – INCERC - Construcții, 14 (1), 80-84, 2013

4. Ioan Iulian Vagner, A. C. Diaconu, Lucian Cozma - Principii și soluții de reabilitare structural aplicate imobilelor de locuit colective din panouri mari - AICPS Review nr. 1-2/2013, 138-143

Page 56: CORELAREA ÎNTRE REABILITAREACORELAREA ÎNTRE REABILITAREA STRUCTURALĂ, FUNCȚIONALĂ ȘI ESTETICĂ ASUPRA CLĂDIRILOR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Doctorand Arh. Iulian- Ioan Vagner

Iulian-Ioan Vagner - Corelarea între structurală, funcțională și estetică asupra clădirilor

55

5. Elena Iftime, Iulian Vagner - Interferences of the Environmental Awwith the Urban Law, The USV Annals of Economicsand Public Administration, Volume 14, Issue 1(19), 2014, ISSN 2285-3332, On-line ISSN 2344-3847, ISSN-L 2285-3332.

6. Elena Iftime, Iulian Vagner - Acquisition of Property Rights of the Building Area, The European Journal of Law and Public Administration, Issue 1, 2014, ISSN: 2360-6754, ISSN-L 2360-6754 Ștefan cel Mare University of Suceava

7. Ioan Iulian Vagner, Petronela Zaharia, European Funds Allocated to the EU Candidate Countries”, Volumul Statistica: Disciplină științificăși metodă de cercetare în variate domenii

8. Ioan Iulian Vagner, Urbanism și legislație în urbanism și amenajare teritoriului, Editura, Universității, Stefan cel Mare” Suceava - note de curs I.D.

9. Ioan Iulian Vagner, Proiecte cu finanțare europeană în administrația publică, EdituraUniversității, Ştefan cel Mare” Suceava - note de curs I.D.

10. Mihail Liviu Roșu, Iulian Vagner, Study for Assessment the Potential Capacity to Provide Housing Unitsby Usingthe Attic of Buildings în Moldavian Region, Revista AICPSNr. 3/2005

Page 57: CORELAREA ÎNTRE REABILITAREACORELAREA ÎNTRE REABILITAREA STRUCTURALĂ, FUNCȚIONALĂ ȘI ESTETICĂ ASUPRA CLĂDIRILOR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Doctorand Arh. Iulian- Ioan Vagner

56

BIBLIOGRAFIE

1. Arsenie G., Voiculescu M., Ionașcu M. – Soluţii de consolidare a construcţiilor avariate de cutremure – Ed. Tehnică 1997;

2. Atanasiu G., Gâlea D.– Managementul riscului seismic urban, ed.PolitehniumIași , 2009, ISBN 978-973-621-279-6

3. BensalmaA. – Characterization of architectural and urban atmospheres in“Grandensembles” (Large-scale housingestates) builtin France of the 1950 sand 1973s – Management and Innovation for a Suistenable Built Environment,20-23 june 2011, Amsterdam, The Nederland;

4. Berry J., McGreal S., Deddis B. - Urban Regeneration: Property Investmentand Development, E&FN SPON, London, 1993

5. Bliuc I., Baran I.- Calitatea mediului interior și eficientă energetic a clădirilor, Simpozion Dezvoltarea durabilă în construcţii civile sub impactul modificărilor climatice, preţului crescând al energiei şi riscului seismic,Iaşi, 19 mai 2006;

6. Bliuc I., Baran I. - Metodologie pentru adoptarea soluţiei optime de reabilitare termică a clădirilor, Simpozion Internaţional Materiale, elemente şi structuri compozite pentru construcţii, Timişoara 2005;

7. BourdieuP.- Le champlittérairie,Actes de la reserche en sciencesociales, vol.89, no. 89, pp.3-46, 1991;

8. Bratu C.D. - Traditional – contemporan în evoluţia modalităţilor de concepere a elementelor de construcţie, Editura Universitară„Ion Mincu” București, 2002;

9. Budescu M., CiongradiI. P., ȚăranuN., GavrilașI., CiupalăM.–A., LunguI. - Reabilitarea construcțiilor - Editura Vesper 2001;

10. Budescu M., Ţăranu N., Ciongradi I., IsopescuD., GavrilașI., Ciupală A. M.,Lungu I., Oprişan G. - Building Rehabilitation, Ed. Academică Matei-Teiu Botez, Iaşi 2003;

11. Constantin D. L. - The relationship between housing policy and local development policy in Romania. The case of the large housing estates rehabilitation – 46th Congress of the European Regional Science

Page 58: CORELAREA ÎNTRE REABILITAREACORELAREA ÎNTRE REABILITAREA STRUCTURALĂ, FUNCȚIONALĂ ȘI ESTETICĂ ASUPRA CLĂDIRILOR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Doctorand Arh. Iulian- Ioan Vagner

Iulian-Ioan Vagner - Corelarea între structurală, funcțională și estetică asupra clădirilor

57

Association, Volos, Greece, august 30 - september 3,2006; 12. Constantin D. L. - The large housing estates rehabilitation policy in

Romania. Evalution from an Institutional Perspective, Journal of Applied Quantitative Methods, vol.1, no.2, 2006;

13. CouchC., Sykes O. and Börstinghaus W. –Thirty years of urban regeneration in Britain, Germany and France: The importance of context and path dependency, Progress în Planning 75, no. 1 (2011): 1-52;

14. CouchC.; Fraser C.; Percy S. (ed.). - Urban regeneration în Europe. John Wiley&Sons, 2008.

15. Cowan R. -The dictionary of urbanism, Streetwise Press, Tisbury, 2005 16. Dabija A. M., Petrovici R., Mortu A. – Degradări ale anvelopei

clădirilor – Editura Universitară„Ion Mincu” București, 2010 17. DererH. - The Invisible Layers of Architecture on the Incorporeal Being

of Built Heritage, International Conference on Architectural Research, Bucharest 18-20 may 2012;

18. Derer P. - Patrimoniul clădit-componentă a avuției naționale spre o calitate superioară în sistematizarea localităților urbane, Revista muzeelor și monumentelor monumente istorice și de artă, 1986, 17.2: 31-42;

19. Diaconu D., Diaconu A.C. - Reabilitarea structural și higrotermică a clădirilor de locuit realizate în sistem industrial. Faza II/2001 – Soluţii de consolidare a structurilor realizate din elemente prefabricate (panouri mari, elemente liniare), INCERC Iaşi, contract 181/1999, program RELANSIN, subprogram C P 3, 2001;

20. Enache M. – Locuința socială, Editura Universitară ”Ion Mincu” Bucureşti, 2009;

21. Garfield, T., Richins W.D., Larson T.K.,PantelidesC.P. &Blakeley J.E. - Performance of RC and FRC Wall Panels Reinforced with Mild Steeland GFRP Composites in Blast Events, Procedia Engineering, vol. 10 pp. 3534-3539, 2010;

22. Georgescu S.M. &all.- Rezultatele proiectului de cercetare SIR – Reabilitarea complexa, multicriterială, integrate a ansamblurilor urbane si de locuințe – Certificarea clădirilor durabile, Editura

Page 59: CORELAREA ÎNTRE REABILITAREACORELAREA ÎNTRE REABILITAREA STRUCTURALĂ, FUNCȚIONALĂ ȘI ESTETICĂ ASUPRA CLĂDIRILOR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Doctorand Arh. Iulian- Ioan Vagner

Iulian-Ioan Vagner - Corelarea între structurală, funcțională și estetică asupra clădirilor

58

Universitara, Ion Mincu”, Bucureşti, 2011 23. Giancola E., Soutullo S., OlmedoR.andHerasM. R. –Evaluating

rehabilitation of the social housing envelope: Experimental assessment of the rmal indoor improvements during actual operating conditions in dry hot climate, a case study, Energy andBuildings,vol. 75, 264-271, 2014;

24. Iftime E., Vagner I. I. – Interferences of the environmentall aw with the urban law, The USV Annals of Economicsand Public Administration, Volume 14, Issue 1(19), 2014;

25. Iftime E., Vagner I. I. - Acquisition of property rights of the building area, The European Journal of Law and Public Administration, Issue 1, 2014, Issue 1, 2014;

26. Lefeuvre, M-P. – Structuration d’unchampd’action publique: l’intervention publique sur les copropriétés dégradées”, Sociologie du travail,no. 52, pp. 87-103, 2010;

27. Lepech M.,GeikerM.,Stang H.- Probabilistic Design and Management of Environmentally Sustainable Repairand Rehabilitation of Reinforced Concrete Structures, Cement & Concrete, vol. 47, pp. 19-31, 2014;

28. Lepădatu Ctin. – Arhitectura, Energie, Materiale – Conservarea Energiei în Construcții, Ed. Cermi, Iași, 2012;

29. Li Z, LeungC. și Xi Y. - Structural Renovation în Concrete, Editura Spon Press – Londra, 2009

30. Liu K., Baskaran B. – Thermal performance of extensive green roof în cold climates, World Sustainable Building Conference, sept. 27-29, 2005, Tokyo Japan, 2005

31. Onofrei V., GrădinaruT.- Reabilitarea ansamblurilor de locuințe colective - revista Repere nr. 2, 2010

32. Radu A., Bliuc I., Vasilache I.– Higrotermica aplicată – Editura Societății Academice Matei – Teiu Botez – Iași – 2004

33. Roșu M. L., Vagner I. I., Study for Assessment the Potential Capacity to Provide Housing Unitsby Using the Attic of Buildings în Moldavian Region, Revista AICPS, Nr. 3/2005

34. Ştefănescu D., Doloca A. –Modelarea numerică a comportării higrotermice a clădirilor – mijloc de investigare în vederea asigurării

Page 60: CORELAREA ÎNTRE REABILITAREACORELAREA ÎNTRE REABILITAREA STRUCTURALĂ, FUNCȚIONALĂ ȘI ESTETICĂ ASUPRA CLĂDIRILOR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Doctorand Arh. Iulian- Ioan Vagner

Iulian-Ioan Vagner - Corelarea între structurală, funcțională și estetică asupra clădirilor

59

economiei de energie în contextul dezvoltării durabile, Simpozion Dezvoltarea durabilă în construcţii civile sub impactul modificărilor climatice, preţului crescând al energiei şi riscului seismic, Iaşi, 19 mai 2006

35. Vagner I. I.– The rehabilitation of collective residential buildings - Buletinul Institutului Politehnic din Iași, Universitatea Tehnică, Gheorghe Asachi, din Iași, Tomul LVIII (LXII), Fasc. 2 2012 – secția Construcții Arhitectura -

36. Vagner I. I., Diaconu A. C.– On the precasted panel’s rehabilitation and regeneration for old buildings,Bulletin of the Transilvania University of Brasov–publishedby Transilvania University Press vol.5(54) – Series 1 -Engineering Scientes, 341 -349

37. Vagner I. I., Diaconu A. C., Cozma L. - Principii și soluții de reabilitare structural aplicate imobilelor de locuit colective din panouri mari - AICPS Review nr. 1-2/2013, 138-143

38. Vagner I. I., Diaconu A. C., Cozma L.– Rehabilitation of Collective Housing Ensembles Made of Large Precast Concrete Panels - General Aspect - INCERC - Construcții, 14 (1), 80-84, 2013

39. Vagner I. I., Petronela Z.- European funds allocated to the EU candidate countries”, Volumul Statistica: Disciplină ştiinţificăşi metodă de cercetare în variate domenii, ed. Mitruț Ctin, Roșca E., Costa C, Ed. Economică București, 2008

40. Vagner I. I. - Urbanism și legislație în urbanism și amenajare teritoriului, EdituraUniversitățiiŞtefan cel Mare” Suceava - note de curs I.D.

41. Vagner I. I.- Proiecte cu finanțare europeană în administrația publică,EdituraUniversității, Ştefan cel Mare” Suceava - note de curs I.D.

42. Vasilache M.– Contribuții la modernizarea fondului construit existent prin creșterea performanțelor higrotermice –- teză de doctorat, Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iași, 1997

43. Vogt, J.J.- Confort phisiologique, Technique de l’ingineur, nr. 8/1985, (1985)

44. Zahariade A.–M. - Arhitectura în proiectul comunist 1944-1989-, Editura Simetria București 2011

Page 61: CORELAREA ÎNTRE REABILITAREACORELAREA ÎNTRE REABILITAREA STRUCTURALĂ, FUNCȚIONALĂ ȘI ESTETICĂ ASUPRA CLĂDIRILOR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Doctorand Arh. Iulian- Ioan Vagner

Iulian-Ioan Vagner - Corelarea între structurală, funcțională și estetică asupra clădirilor

60

45. *** Architectured’Aujourd’hui – 4/1986 46. *** (Architectured’Aujourd’hui – 6/1998 47. *** Architectured’Aujourd’hui – 3/2004 48. *** Architectured’Aujourd’hui – 7/2004 49. *** Architectured’Aujourd’hui – 4/2006 50. *** Architectured’Aujourd’hui – 2/2008 51. *** Architectured’Aujourd’hui – 3/2009 52. *** Revista Arhitectura 6/1971 53. *** Revista Arhitectura 2/1971 54. *** Colecția revistei Arhitectura – 1974; 55. *** - D.E.X. - Dicționarul explicativ al limbii Române - 56. INS (Institutul Național de Statistică) – Statistica teritorială 2003 –

cap.6, pag.38 57. Centrul de studii Arhitecturi Urbane (CSAU) - Regenerare urbană în

contextul transformării orașelor din România – Universitatea de Urbanism şi Arhitectura Ion Mincu București (UAUIM), Centrul de studii Arhitecturi Urbane (CSAU);

58. Ghid privind proiectarea si execuția consolidării structurilor in cadre din beton - revizuire GP 079-2003)

59. Decretul 216/1981 60. Decretul 256/1984 61. Decretul Consiliului de Stat 455/1996 62. Directiva 2006/32/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5

aprilie 2006 privind eficiența energetică la utilizatorii finali și serviciile energetic și de abrogare a Directivei 93/76/CEE a Consiliului

63. H.C.L. 61 din 28.022012 - Primăria Municipiului Timișoara prin a aprobat Etapa a 2‐a ‐Concept general de dezvoltare urbană (MASTERPLAN), care la Politica 7 Reabilitarea Patrimoniului Arhitectural şi Cultural, Clădiri și Zone Urbane, Programul 2 prevede încurajarea lucrărilor de reabilitare prin acordare de asistență tehnică și sprijin financiar proprietarilor de imobile istorice.

64. H.C.M. 758/1951 65. HCM 1650/1969 privind construirea locuințelor în mediul urban din

fondurile centralizate pe baza Legii 9/1968 pentru dezvoltarea

Page 62: CORELAREA ÎNTRE REABILITAREACORELAREA ÎNTRE REABILITAREA STRUCTURALĂ, FUNCȚIONALĂ ȘI ESTETICĂ ASUPRA CLĂDIRILOR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Doctorand Arh. Iulian- Ioan Vagner

Iulian-Ioan Vagner - Corelarea între structurală, funcțională și estetică asupra clădirilor

61

construcției de locuințe, vânzarea de locuințe din fondul de stat către populație și construirea de case proprietate personală de odihnă și turism și a HCM 127/1968, revizuite prin HCM 585/1971.

66. Hotărârea 26 din Ianuarie 1966 a Comitelui Central al P.C.R.și a Consiliului de Miniștri

67. Legea Fondului funciar 18/1991- republicată 1998, actualizată în 2013 68. Legea nr.153 din 5 iulie 2011 privind măsuri de creștere a calității

arhitectural-ambientale a clădirilor publicată în Monitorul Oficial Partea I nr. 493 din 11 iulie 2011,

69. Legea pentru construirea de locuinței ieftine – 1910, 70. Legea 199/2000 privind Utilizarea eficientă a energiei, 71. Legea 61/1990 – Vânzarea către populație a locuințelor construite din

fondul statului 72. Legea Locuinței nr. 114/1996), 73. Legea nr. 372/2005 privind Performanța energetică a clădirilor 74. Legea pentru construirea de locuințe ieftine, 1910; 75. Legea pentru încurajarea construcțiilor de clădiri, 1921; 76. Legea pentru încurajarea și activarea construcțiilor, 1931. 77. Legge179/17febbrario 1992 - Norme per l'ediliziare și

denzialepubblica. 78. Legge 25/15 febbraio1980. - Italia (Legge di dilazionedell'esecuzione

de iprovvedimenti di rilascio per gliimmobiliadibitiaduso di abitazione e provvedimentiurgenti per l'edilizia.)

79. OGnr. 21/2000 80. Olanda - 1984, Legea regenerării urbane, 81. Studii și cercetări științifice de arhitectura și urbanism – Regenerarea

peisajului urban/architecturalintrerepere, priorități și limite – sesiune de comunicări științifice cu participare internațională – iunie 2009

82. Studiu - Strategia Globală a Locuirii pentru anul 2000, adoptat de Adunarea Generală ONU în 1988,

83. Studiu – Locuirea în România o abordare cadru – cap. 3 pag.91 84. Studiu – Plan Integrat de Dezvoltare Urbană a Municipiului Iași – Poli de

Creștere elaborat de Primăria Municipiului Iași 2009 85. Studiul -Proiectarea ansamblurilor de locuințe în perioada 1976 –

Page 63: CORELAREA ÎNTRE REABILITAREACORELAREA ÎNTRE REABILITAREA STRUCTURALĂ, FUNCȚIONALĂ ȘI ESTETICĂ ASUPRA CLĂDIRILOR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Doctorand Arh. Iulian- Ioan Vagner

Iulian-Ioan Vagner - Corelarea între structurală, funcțională și estetică asupra clădirilor

62

1980– realizat de catedra de sistematizare a IAIM sub coordonarea arh. Cezar Lăzărescu, studiu publicat în revista Arhitectura 3/1976

86. Studiu – Reabilitarea higrotermică a clădirilor din panouri mari bi și tristrat- I.N.C.E.R.C. Iași