Corelarea Dreptului Comunitar Al Concurentei Cu Dreptul National Sgondea Si Nicu

8/19/2019 Corelarea Dreptului Comunitar Al Concurentei Cu Dreptul National Sgondea Si Nicu

1/11

Dreptul European al Concurentei

CORELAREA DREPTULUI COMUNITAR AL CONCURENTEI

CU DREPTUL NATIONAL

Prof. Coordonator:Enea Constantin,

Studenti: Sgondea Ana-Maria, Nicu Isabela Andrada,

1.INTRODUCERE.CONCEPTE

Universitat

ea

Constantin

Brancusi


2/11

Pentru inceput in tratarea temei noastre vom defini atat dreptul concurentei si dreptul comunitar cat silegaturile eistente intre dreptul comunitar al concurentei si aplicabilitatea lui in dreptul national.

!enumirea "dreptul concurentei# acopera generic domenii diferite de reglementare, orientate spre ofinalitate complea. In literatura de specialitate au fost formulate mai multe definitii in legatura cu dreptulconcurentei si functiile acestuia.

Ma$oritatea doctrinarilor privesc dreptul po%itiv al concurentei ca fiind alcatuit din doua laturidistincte, carora le este comun acelasi obiectiv general.&na dintre laturile acestea cuprinde reglementaricare asigura functionarea unei economii de piata si , implicit libertatea de actiune a operatorilor:libertateaaccesului pe piata, libertatea in configurarea ofertei si in alegerea cererii.Cealalta cuprinde reglementarilecare promovea%a si apara anumite calitati ale $ocului concurentei,reunite sub binecunoscuta formula aloialitatii concurentei. Ambele laturile preci%ate mai sus sunt guvernate de catre acelasi principiu si anumecel al liberei concurente. 'inand cont de preci%arile anterioare dreptul roman al concurentei se poatedefini ca fiind acea ramura de drept formata din reglementarile care asigura eistenta competitieieconomice si eercitarea loiala a acesteia.

(eferindu-ne in continuare la ceea ce tratea%a dreptul concurentei vom defini obiectul dreptului po%itiv al concurentei ce este constituit pe de o parte de protectia pietei libere, concurentiale si, implicit,reprimarea actelor restrictive de concurenta, iar, pe de alta parte, protectia concurentilor insisi, prinreprimarea mi$oacelor competitive neoneste.

!reptul concurentei a dobandit in pre%ent un statut cu totul aparte ca si o consecinta a numeroaselor sc)imbari economice eistente la nivel modial.

Pornind de la definitia dreptului, *n general, *n literatura de specialitate s-a stabilit ca dreptulcomunitar este format din totalitatea normelor si regulilor de conduita obligatorii cuprinse *n tratatele siactele institutiilor comunitare.+n sensul strict al termenului, dreptul comunitar este repre%entat de tratatele

constitutive drept primar, precum si de regulile continute de actele emise de institutiile comunitare *naplicarea acestor tratate drept derivat.+n sens larg, dreptul comunitar *nglobea%a ansamblul regulilor dedrept aplicabile *n ordinea $uridica comunitara. Asadar, este vorba *n egala masura de principii generale dedrept, de $urisprudenta Curtii, de dreptul re%ultat din relatiile eterne ale Comunitatilor si c)iar de dreptulcomplementar, re%ultat din actele conventionale *nc)eiate *ntre statele membre pentru aplicarea tratatelor.!e altfel, aceste reguli de drept constituie o parte din ceea ce numim acuis comunitar.

2.Dreptul national si reptul co!unitar in !ateria concurentei " pre#entare si relatie

&na din conditiile de ba%a pentru eistenta unei economii de piata functionale, alaturi de libertatea de

miscare a bunurilor, persoanelor, serviciilor si capitalului, o repre%inta un mediu concurentialnedistorsionat. Astfel, comerciantii, fie la nivel national, fie la nivel comunitar, trebuie sa interactione%e pe cat posibil in mod liber, fara influente negative din partea agentilor puternici sau aflati in situatii privilegiate, asociatiilor de agenti economici sau a statului. Intr-o economie de piata functionala,respectarea normelor privind concurenta asigura progresul economic, apararea interesului consumatorilorsi competitivitatea produselor si serviciilor in cadrul economiei respective dar si fata de produsele de pealte piete.


3/11

Mediul concurential poate fi afectat negativ de activitatile anticoncurentiale care repre%inta obiectulsau efectul intelegerilor sau a practicilor concertate intre agentii economici, de abu%ul de po%itiedominanta a unor agenti economici puternici/ de asemenea, concurenta poate fi distorsionata prinsubventiile acordate de stat unor agenti economici, ceea ce le creea%a o po%itie avanta$oasa fata de ceilalticoncurenti pe piata respectiva.

Avand in vedere necesitatea crearii unui mediu concurential, Constitutia prevede ca economia Romaniei este economie de piata, bazata pe libera initiativa si concurenta. !e asemenea, statul esteobligat sa asigure libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentruvalorificarea tuturor factorilor de productie.0egislatia subsecventa de%volta aceste principii in 0egeaconcurentei nr. 1232445 si in 0egea nr. 26732444 privind a$utorul de stat. &n alt act normativ important pentru aceasta materie este 0egea nr. 2232442 privind concurenta neloiala.'rebuie insa preci%at canormele 0egii 2232442 nu intra in sfera de aplicare a dreptului comunitar al concurentei, raporturile $uridice respective fiind stabilite in mod liber de legislatia fiecarui stat membru &E, urmand a fi aplicatecomplementar cu normele stabilite de legile 1232445 si 26732444 mai sus mentionate, si bineinteles, cunormele dreptului comunitar, astfel cum vom vedea in cele ce urmea%a.

Aceste legi sunt puse in aplicare si detaliate prin numeroase regulamente, instructiuni si alte acteemise de Consiliul Concurentei, potrivit modelului european, avand in vedere transpunerea corecta sicompleta a acuis-ului comunitar totalitatea drepturilor i a obliga iilor comune care decurg dinș țstatutul de stat membru al UE si cuprinde pe langa tratate si actele adoptate de catre institutiile UE).

In ceea ce priveste normele dreptului comunitar, 'ratatul stabilind Comunitatea Europeana 'CE prevede ca activitate esentiala a Comunitatii Europene crearea unui sistem care sa asigure un mediuconcurential nedistorsionat in cadrul pietei interne. In acest sens art. 82 si 81 din acelasi 'ratat inter%icintelegerile si practicile concertate care au ca obiect sau efect restrictionarea sau denaturarea concurentei pe piata comunitara, precum si abu%urile de po%itie dominanta. Conditia comuna pentru a fi aplicabileaceste norme comunitare este ca activitatile sau inactivitatile respective sa afecteze comertul intre statelemembre. In ca%ul in care, spre eemplu, o intelegere care are ca efect restrangerea concurentei intr-un statmembru, dar nu aduce atingere comertului cu alte state membre, atunci situatia respectiva va intra subincidenta reglementarilor nationale in cau%a, fara a fi aplicabil art. 82 'CE.

Articolele 88 si 84 'CE reglementea%a a$utorul de stat, iar art. 85 prevede norme aplicabile agentilor economici cu caracter public e. regii autonome, societati comerciale la care participarea statului estema$oritara, etc., care sunt obligati sa respecte regulile specifice mediului concurential, avand in vederefaptul ca se afla in situatii speciale, privilegiate.

In ba%a acestor prevederi ale 'ratatului, conform art. 87 'CE, Consiliul &niunii Europene a adoptatlegislatia secundara in vederea punerii in aplicare a normelor respective. Intre cele mai importante se

distinge (egulamentul nr. 29351 pentru aplicarea art. 82 si 81, inlocuit prin (egulamentul nr. 2317, invigoare din mai 16. Principalele modificari aduse de noul regulament, vi%ea%a inlocuirea sistemuluicentrali%at, in care rolul cel mai important revenea Comisiei Europene, cu un sistem ba%at pe aplicareadescentrali%ata a normelor privind concurenta, competente esentiale fiind transferate autoritatilor nationale de concurenta, inclusiv instantelor $udecatoresti, potrivit normelor procedurale specifice fiecaruistat membru.


4/11

In urma pre%entarii celor doua seturi de acte normative, este important sa anali%am relatia intreacestea, pentru a intelege necesitatea cunoasterii dreptului comunitar, in paralel cu cel national, si mai alesa modului de aplicare a acestuia, in interpretarea institutiilor comunitare, cu precadere cea stabilita deCurtea Europeana de ;ustitie.

< caracteristica esentiala a dreptului comunitar, astfel cum a decis Curtea Europeana de ;ustitie este suprematia acestuia. Materia concurentei repre%inta un domeniu in care Comunitatea are =competentaeclusiva#. Prin urmare, in domeniul concurentei, statele membre nu pot legifera decat in masura in caretranspun sau aplica dreptul comunitar sau in domeniile inca nereglementate la nivel comunitar e.concurenta neloiala, activitati care nu intra sub incidenta art. 82-84 'CE. < data ce Comunitatea, prininstitutiile sale a actionat, reglementand anumite raporturi $uridice, statele membre sunt obligate, potrivit'ratatului, pe de o parte sa se abtina de la orice actiune de natura a aduce atingere reali%arii obiectivelor stabilite de 'ratat, iar pe de alta parte sa aduca la indeplinire obligatiile stabilite de acesta.

In consecinta normele de drept national al statelor membre, in materia concurentei, si modul deaplicare a acestora nu trebuie sa contravina celor comunitare si felului in care acestea sunt interpretate.Inceea ce priveste statele candidate, cum este (omania, pana la data aderarii, nu au obligatia formala de aaplica normele de drept comunitar in mod direct, insa relatiile dintre (omania, pe de o parte siComunitatea Europeana pe de alta parte, sunt reglementate in pre%ent de Acordul de asociere. Acest acordare la ba%a modelul 'ratatului si stabileste pentru (omania, ca si pentru statele membre &E, obligatia de arespecta normele privind libera concurenta. In plus, in pre%ent este desc)is pentru negocieri capitolul 5=Concurenta#, pentru inc)iderea caruia o conditie importanta este capacitatea de a aplica integral acuis-ul comunitar inainte de data aderarii.

In acest contet, legislatia romana mentionata transpune aproape integral prevederile acuis-uluicomunitar in materia concurentei si a$utorului de stat, insa eista obligatia pentru autoritatile romane saaplice in mod corect aceste prevederi, in spiritul si conform interpretarii cristali%ate la nivelul ComunitatiiEuropene, obligatie ce incumba in mod egal si asupra instantelor $udecatoresti, c)iar inaintea datei

aderarii. In practica, aplicarea efectiva intampina dificultati determinate de nivelul reformelor economicesi de gradul de de%voltare insuficient al economiei functionale, ceea ce face necesara, spre eemplu,acordarea unor a$utoare de stat in sectoarele sensibile ale economiei. !esi acest principiu este acceptat lanivel comunitar, este esentiala respectarea stricta a legislatiei concurentiale si reducerea conforma aeceptiilor.

'rebuie totodata subliniat ca legislatia ma$oritatii statelor membre, la fel ca prevederile legiiromane, preia integral dispo%itiile art. 82 si 81 'CE referitoare la intelegerile si practicile concertate,respectiv abu%ul de po%itie dominanta. Armoni%area celor doua tipuri de sisteme repre%inta in principiu unaspect po%itiv, simplificand sarcina autoritatilor comunitare si nationale competente sa aplice prevederilein cau%a, precum si situatia agentilor vi%ati de acestea/ nu trebuie omise insa posibilele conflicte de

competenta intre autoritatile comunitare > Comisia Europeana, pe de o parte si autoritatile nationale deconcurenta. In acest sens, (egulamentul CE 2317 cuprinde norme referitoare la stabilirea competentei sicolaborarea intre autoritatile mentionate.

In continuare consideram necesara o scurta pre%entare a principiilor $enerale care stau la %a#acarului &uriic co!unitar. Eisten?a unor sisteme na?ionale diferite de drept, la nivelul statelor membre


5/11

ale &niunii Europene, precum @i a sistemului constituit de dreptul comunitar, ridic problema fireascaplicrii efective a acestor sisteme de drept, mai bine spus a raportului care se stabile@te cu privire la prioritatea aplicrii lor.

+n abordarea acestei probleme trebuie ?inut cont de dou principii generale ale dreptului

comunitar, principiul suprema?iei @i cel al aplicabilit?ii directe a dreptului comunitar, principii care aufost formulate pentru prima oar *n )otrBrile Cur?ii Europene de ;usti?ie de la 0uemburg @i introduseapoi *n 'ratatul Comunit?ilor Europene.

CBt prive@te principiul suprema?iei dreptului comunitar, *n )otrBrea pronun?at *n ca%ulCosta3Enel de ctre Curtea European de ;usti?ie s-a re?inut c: "toate normele comunitare trebuie s prevale%e asupra ansamblului normelor na?ionale, inclusiv la nivel constitu?ional#, iar *n ca%ulSimment)al s-a artat c: #msura intern incompatibil este inaplicabil de drept, iar autorit?ilena?ionale au obliga?ia absolut de a o lsa neaplicat#. Aceast obliga?ie se impune atBt legiuitorului, cBt@i $udectorului na?ional, *nsrcinat cu aplicarea dreptului comunitar, urmBnd ca acele conflicte care apar *ntre reglementrile na?ionale @i cele comunitare s fie solu?ionate prin aplicarea principiului suprema?ieidreptului comunitar.

+n $urispruden?a sa, Curtea a definit "necesitatea de a neutrali%a efectele aplicabilit?ii directe @i peaceea de a garanta aplicarea uniform a dreptului comunitar#ca fiind principii subsumate priorit?iidreptului comunitar. 'otodat, a re?inut c aplicabilitatea direct a dreptului comunitar *nseamn aplicareadeplin @i uniform a reglementrilor sale *n toate statele membre, *ncepBnd cu data intrrii lor *n vigoare@i a artat c o instan? na?ional are obliga?ia s aplice dreptul comunitar @i s-i asigure efectul directdeplin, *nlturBnd, c)iar din oficiu, orice norm contrar intern. ;udectorul na?ional este competent s $udece toate litigiile care privesc aplicarea dreptului comunitar, dac norma comunitar nu atribuie $urisdic?ia instan?elor comunitare. Statutul su de $udector de drept comun al dreptului comunitar, derivdin efectul aplicrii directe @i a priorit?ii dreptului comunitar.

Mai trebuie subliniat faptul c eficacitatea dreptului comunitar nu este afectat @i nuan?at *nraport de anumite domenii ale dreptului comunitar, astfel *ncBt @i *n materie de concuren? aceste principiide drept *@i gsesc aplicabilitate deplin.

'.Dualitatea e co!peten() *n !aterie e concuren()

Cea mai important problem procedural *n materie de concuren? o repre%int dualitatea decompeten? *ntre autorit?ile comunitare @i cele na?ionale. Eist posibilitatea ca, *n anumite situa?ii, *nca%ul unei practici anticoncuren?iale s avem de-a face atBt cu o interven?ie din partea Comisiei Europene,cBt @i cu una din partea autorit?ilor na?ionale. Acest lucru implic riscul unor )otrBri contradictorii.

!e aceea, trebuie re%olvate dou c)estiuni etrem de importante, @i anume:

determinarea sferei de aplicare a dreptului comunitar @i a celui na?ional/

posibilitatea interven?iei autorit?ilor na?ionale *n aplicarea dreptului comunitar.


6/11

a +n ceea ce prive@te prima problem, spre deosebire de 'ratatul CECA articolele 5D> 59, 'ratatulCE prevede c dispo%i?iile comunitare *n materie de concuren? se aplic dac comer?ul dintre statelemembre este afectat de practica inter%is. !ac aceast condi?ie nu este *ndeplinit, este aplicabil doar dreptul na?ional. < c)estiune mult mai dificil este aceea de a stabili dac, *n ca%ul *n care condi?iaafectrii comer?ului dintre statele membre este *ndeplinit, se vor aplica numai regulile comunitare sau se

vor aplica, cumulativ, regulile comunitare @i cele na?ionale. +n ca%ul *n care se rspunde afirmativ, *nsensul c se vor aplica, cumulativ, regulile comunitare @i cele na?ionale, trebuie s admitem c va eista ocolaborare *ntre autorit?ile comunitare @i cele na?ionale. +n deci%ia alt il)elm , Curtea de ;ustitie aComunitatilor Europene s-a pronun?at *n favoarea solu?iei aplicrii combinate a dispo%i?iilor comunitare @ina?ionale. Aceast solu?ie este cunoscut sub denumirea de "teoria dublei bariere#.

Astfel, C;CE a admis c o *n?elegere anticoncuren?ial poate s fac obiectul a dou proceduri paralele, cu condi?ia s nu se aduc atingere aplicrii uniforme a regulilor comunitare *n cadrul Pie?eiComune. Faptul c un ca% a fost clasat de ctre Comisie, nu inter%ice autorit?ilor na?ionale aplicareadreptului intern. +n sc)imb, o autoritate na?ional nu ar putea s declare licit o practic inter%is de'ratat.'otodat, C;CE a stabilit c, *n ca%ul *n care s-a procedat la o dubl investiga?ie, Comisia va trebuis ?in cont de sanc?iunea aplicat de autorit?ile na?ionale *n momentul *n care stabile@te cuantumul

amen%ii. Aceast solu?ie este fundamentat de principiul "non bis in idem#, care inter%ice cumulul desanc?iuni pentru aceea@i fapt.

b +n legtur cu cea de-a doua problem, c)iar dac ini?iativa declan@rii procedurii de aplicare *nmaterie de concuren? apar?ine Comisiei, aceasta nu *nseamn c autorit?ile na?ionale nu au nici ocompeten? *n aceast c)estiune.impotriv, interven?ia lor este posibil *n msura *n care se respect principiul preeminen?ei dreptului comunitar *n raport cu cel na?ional @i cel al subsidiarit?ii. ;urisdic?iilena?ionale sunt competente s aplice regulile comunitare care au aplicabilitate direct. ;urispruden?a arelevat c, *n privin?a aplicrii dispo%i?iilor art. 82 @i art. 81 din 'ratatul CE, Comisia nu dispune de ocompeten? eclusiv.

Consecin?ele parta$rii competen?ei *ntre autorit?ile na?ionale @i Comisie sunt anali%ate *n ca%ul!elimitis 3 Genninger Hrau . Astfel, pentru a evita riscul pronun?rii unor )otrBri contradictorii, esterecomandabil ca $urisdic?iile na?ionale s suspende procedura sau s adopte msuri cu caracter provi%oriu.Suspendarea procedurii nu are un caracter obligatoriu, ci implic doar desesi%area provi%orie a $urisdic?ieina?ionale pBn la adoptarea unei )otrBri de ctre Comisie.

+n spe?a H(' 3 Sabam , C;CE a afirmat c o $urisdic?ie na?ional care aplic, cu titlu incidental,dispo%i?iile art. 81 va suspenda procedura dac aprecia% c acest lucru este necesar pentru motive desecuritate $uridic. !impotriv, procedura va continua atunci cBnd, fie comportamentul litigios nu estesusceptibil s afecte%e comer?ul dintre statele membre, fie incompatibilitatea acestuia cu art. 81 din 'ratateste evident.

!e asemenea, eist o serie de alte modalit?i care au drept scop evitarea adoptrii unor )otrBricontradictorii. Astfel, $urisdic?iile na?ionale pot s cear informa?ii Comisiei despre stadiul *n care se afl procedura pe care aceasta a anga$at-o *n ca%ul respectiv. +n acelea@i condi?ii, $urisdic?iile na?ionale potcere Comisiei date economice @i $uridice atunci cBnd aplicarea art. 82 @i 81 ar ridicaprobleme deosebite.

!e altfel, Comisia este obligat, conform art. 2 din 'ratat, s coopere%e cu autorit?ile na?ionalecompetente, s supraveg)e%e aplicarea @i respectarea dreptului comunitar *n ordinea $uridic intern. +n


7/11

fine, mai trebuie men?ionat faptul c $urisdic?iile na?ionale pot suspenda procedura pentru a sesi%a C;CEcu o c)estiune pre$udicial. Structura autorit?ilor na?ionale de concuren? difer *n cadrul fiecrui statmembru. Astfel, *n unele state membre, un singur organism investig)ea% ca%urile @i ia toate tipurile dedeci%ii. +n altele, atribu?iile sunt *mpr?ite *ntre dou organisme, unul fiind abilitat s investig)e%eca%urile, iar cel de-al doilea cel mai adesea un organ colegial fiind competent s adopte deci%iile. +ntr-un

numr de state membre deci%iile de inter%icere, precum @i deci%iile prin care se impune o amend pot filuate doar de ctre instan?ele de $udecat. Art.7D din (egulamentul nr.2317 permite statelor membre sreglemente%e, fiecare *n parte, competen?ele @i atribu?iile autorit?ilor de concuren?.

+.,iste!ul e co!peten(e paralele instituit prin Re$ula!entul Consiliului UniuniiEuropene nr.1-2'

(egulamentul nr. 2317 cu privire la aplicarea prevederilor art. 82 @i 81 din 'ratatul CE crea% unsistem de competen?e paralele, *n cadrul cruia Comisia @i autorit?ile de concuren? din statele membreale &niunii Europene pot s aplice prevederile acestor articole din 'ratat.

+mpreun, autorit?ile na?ionale de concuren? @i Comisia formea% o re?ea a autorit?ilor publice -European Competition NetorJ ECN, *n cadrul creia autorit?ile de concuren? ac?ionea% @icooperea% *ndeaproape, *n interesul public, pentru a prote$a concuren?a.

Art. D din (egulamentul nr. 2317 reglementea% puterile pe care le au autorit?ile de concuren? dinstatele membre *n ceea ce prive@te aplicarea art. 82 @i 81 din 'ratat. Astfel, ac?ionBnd din proprie ini?iativsau pe ba%a unei plBngeri, autorit?ile de concuren? din statele membre pot lua urmtoarele deci%ii: potsolicita *ncetarea practicii anticoncuren?iale, pot ordona msuri provi%orii, pot accepta anga$amente sau pot aplica amen%i prev%ute de legea lor na?ional.

Potrivit Notei Comisiei Europene cu privire la cooperarea *n cadrul ECN, ca%urile de *nclcare a prevederilor art. 82 @i 81 din 'ratat pot fi solu?ionate, *n cadrul acestui sistem de competen?e paralele: de

o singur autoritate na?ional de concuren?, de mai multe autorit?i de concuren? din statele membrecare ac?ionea% paralel sau de Comisie. +n cele mai multe ca%uri, autoritatea care a primit o plBngere sau adeclan@at o investiga?ie din oficiu va rmBne autoritatea competent s solu?ione%e ca%ul.

Se consider c o autoritate na?ional poate solu?iona cel mai bine un ca% care prive@te practicileanticoncuren?iale, dac sunt *ndeplinite cumulativ 7 condi?ii :

*n?elegerea sau practica are efecte directe @i imediate asupra concuren?ei, este aplicat sau *@i areoriginea pe teritoriul statului respectiv/

autoritatea na?ional de concuren? este capabil s ia msuri efective pentru *ncetarea practicii

anticoncuren?iale/

autoritatea na?ional de concuren? poate s strBng, posibil @i cu a$utorul altor autorit?i de concuren?, probele necesare pentru a proba respectiva practic anticoncuren?ial.

Aceste condi?ii eviden?ia% faptul c este necesar s eiste o legtur material *ntre practicaanticoncuren?ial @i teritoriul unui stat, *n?elegerea sau practica afectBnd, *n principal, teritoriul statuluirespectiv. +n Nota Comisiei se d ca eemplu situa?ia a doi agen?i economici care *nfiin?ea% o societate


8/11

mit *n statul membru A. Aceast societate mit furni%ea% servicii atBt *n statul membru A cBt @i *nstatul membru H, iar prin comportamentul su d na@tere unei probleme de concuren?, probele privindacest comportament aflBndu-se la biroul societ?ii mite din statul membru A.+n aceast situa?ie, ambeleautorit?i de concuren?, atBt cea din statul A, cBt @i cea din statul H, sunt competente s solu?ione%e ca%ul,dar este suficient @i mult mai eficient ac?iunea autorit?ii de concuren? din statul A, decBt o ac?iune

paralel a autorit?ilor de concuren? din cele dou state membre, cu privire la respectiva practicanticoncurential. Prin urmare, c)iar dac mai multe autorit?i de concuren? sunt competente s ia msuri pentru a pune capt unei practici anticoncuren?iale, de multe ori este suficient ac?iunea unei singureautorit?i de concuren? dintr-un stat membru pentru a pune capt respectivei practici.

Ac?iunea paralel a dou sau trei autorit?i de concuren? poate fi benefic atunci cBnd un acord sauo practic anticoncuren?ial are un efect substan?ial asupra concuren?ei, *n special pe teritoriul ?rilor respective, iar ac?iunea unei singure autorit?i de concuren? nu este suficient pentru a pune capt practicii sau pentru a putea aplica sanc?iuni corespun%toare.

+n acest sens, Nota Comisiei eemplific situa?ia a doi agen?i economici care *nc)eie o *n?elegere de*mpr?ire a pie?ei, restric?ionBnd activitatea unei agent economic din statul A @i activitatea unui agenteconomic din statul H. +n acest ca%, ambele autorit?i de concuren?, din statele membre A @i H, suntcompetente @i trebuie s ac?ione%e *n paralel, fiecare pe teritoriul statului su.

Autorit?ile care investig)ea% un ca% *n condi?iile sistemului de competen?e paralele pot sconsidere c este necesar s desemne%e una dintre autorit?ile de concuren? competente s solu?ione%eca%ul ca autoritate ce coordonea% ac?iunile celorlalte autorit?i de concuren? implicate *n investigareaca%ului, fiecare rmBnBnd *ns responsabil de modul *n care *@i conduce propria investiga?ie, conform procedurii sale.

Comisia este competent, *n mod particular, *n acele ca%uri *n care una sau mai multe *n?elegeri sau practici anticoncuren?iale afectea% concuren?a *n mai mult de trei state membre.

!e asemenea, Comisia este, *n mod special competent s solu?ione%e un ca% dac acesta este legatde alt prevedere comunitar a crei aplicare apar?ine, *n mod eclusiv @i efectiv, Comisiei sau dacinteresul comunitar cere adoptarea de ctre Comisie a unei deci%ii care s de%volte politica comunitar *ndomeniul concuren?ei atunci cBnd apare o nou problem de concuren? spre e.: doi agen?i economici se*n?eleg s *mpart pia?a sau s fie%e pre?urile pe *ntreg teritoriul Comunit?ii sau un agent economic cede?ine o po%i?ie dominant pe patru pie?e diferite abu%ea% de aceast po%i?ie, impunBnd distribuitorilor care ac?ionea% pe toate aceste pie?e un rabat de fidelitate.

(egulamantul nr. 2317 propune o serie de mecanisme de cooperare *ntre Comisie @i autorit?ilena?ionale de concuren?. Astfel, art. 22 7 din (egulament prevede obliga?ia informrii imediate, *n scris,

a Comisiei, la *nceputul procedurilor, obliga?ie ce apar?ine autorit?ilor de concuren? din statele membre,atunci cBnd aplic prevederile art. 82 @i 81 din 'ratat. 'otodat, se prevede c aceast informare trebuie s poat fi cunoscut @i de celelalte autorit?i de concuren? din statele membre, pentru a se permite orealocare a competen?elor *ntre autorit?ile de concuren?, *n ca%ul *n care se impune acest lucru.


9/11

Art. 27 din (egulament con?ine ba%a legal pentru suspendarea procedurii sau pentru respingereaunei plBngeri pe motiv c o alt autoritate de concuren? investig)e% sau a investigat ca%ul. Comisia poate, de asemenea, s resping o plBngere pe motiv c lipse@te interesul comunitar sau pentru un altmotiv, *n func?ie de natura plBngerii.

&n element c)eie al func?ionrii ECN *l repre%int competen?a autorit?ilor de concuren? de a facesc)imb @i de a folosi, *n scopul aplicrii art. 82 @i 81 din 'ratat, informa?ii ce sunt ob?inute de acestea.

Art. 21 din (egulament prevede c sc)imbul de informa?ii poate avea loc nu doar *ntre autorit?ilena?ionale de concuren? @i Comisie, ci @i *ntre autorit?ile na?ionale de concuren?. Pot aprea dousitua?ii: *n primul rBnd, atunci cBnd Comisia este prima care declan@ea% procedura de investiga?ie *n 26vederea emiterii unei deci%ii, conform (egulamentului, autorit?ile na?ionale de concuren? nu mai aucompeten?a de a investiga ca%ul respectiv.

+n a doua situa?ie, dac una sau mai multe autorit?i de concuren? au informat c investig)ea% unca% cu privire la practici anticoncuren?iale, Comisia poate declan@a la rBndul ei investiga?ia, dupconsultarea cu autorit?ile implicate, *n acest ca% urmBnd a *nceta competen?a autorit?ilor de concuren?din statele membre, conform art. 22 alin. 5 din (egulament.!ac o autoritate na?ional de concuren?investig)ea% de$a un ca%, Comisia *i va eplica, *n scris, motivul pentru care urmea% s se aplice prevederile art. 22 alin. 5 din (egulament, potrivit cruia declan@area de ctre Comisie a procedurilor deinvestigare a unui ca% *n vederea aplicrii prevederilor art. 82 @i 81 din 'ratat face s *ncete%e competen?aautorit?ilor na?ionale *n aceast materie.

+n ca%ul *n care o autoritate na?ional de concuren? de$a investig)ea% ca%ul respectiv, Comisia vadeclan@a investiga?ia numai dup consultarea prealabil a autorit?ii na?ionale de concuren? implicat. +nca%ul *n care apar probleme, un rol important *l are Comitetul Consultativ, organism *n cadrul cruiaeper?ii diferitelor autorit?i na?ionale de concuren? pot discuta ca%uri individuale sau probleme generalelegate de aplicarea legisla?iei comunitare *n domeniul concuren?ei.

Prin urmare, odat ce Comisia a declan@at procedurile de investiga?ie *n vederea emiterii uneideci%ii pentru *nclcarea prevederilor art. 82 @i 81 din 'ratat, competen?a celorlalte autorit?i na?ionale deconcuren? *n privin?a ca%ului ce formea% obiectul investiga?iei Comisiei *ncetea%. Acestea nu mai potac?iona, *n ba%a aceluia@i temei legal, *mpotriva aceleia@i *n?elegeri sau practici anticoncuren?iale svBr@itde acela@i agent economic pe aceea@i pia?a relevant geografic sau a produsului.

< problem particular este cea legat de politica de clemen?. Comisia consider c este *ninteresul Comunit?ii Europene s acorde un tratament favorabil agen?ilor economici care cooperea% *ninvestigarea unui cartel.

Potrivit Notei Comisiei, *n lipsa unui sistem pe deplin armoni%at *n ceea ce prive@te politica declemen?, este *n interesul pr?ilor interesate s solicite aplicarea unui tratament favorabil la nivelultuturor autorit?ilor na?ionale de concuren? competente s investig)e%e cartelul respectiv. Acolo unde oautoritate na?ional a declan@at procedura de investigare, ca urmare a cererii de clemen? aplicat de unagent economic, trebuie s informe%e Comisia @i, totodat, s se asigure c aceasta informa?ie poate ficunoscut @i de ctre celelalte autorit?i na?ionale de concuren?.


10/11

Prevederile comunitare invocate mai sus, cBt @i $urispruden?a comunitar reflect aceea@i tendin?. +ncondi?iile *n care Comisia are la dispo%i?ie un personal redus, iar numrul plBngerilor care acu% *nclcriale prevederilor comunitare *n materie de concuren? este tot mai mare, Comisia *ncearc s promove%e o politic de concuren? mai eficient, mai transparent @i descentrali%at, prin implementarea art. 82 @i 81din 'ratat direct de ctre autorit?ile na?ionale de concuren?.uridic comunitar.


11/11

Bibliografe

1.Tratatul Uniunii Europene.

2.Emilia Mihai, Dreptul Concurentei, Editura All Beck, Bucuresti,

2004.

. C!CE, 0 ian. 1"#4, B$T%&ABAM, C'12#%#, $ec., p.(1.

4.Cucu Cristina, )roctectia *uridical impotri+a practicilor

anticoncurentiale ale intreprinderilor,tea de doctorat, Bucuresti,

201.

(. C-p-/n-,cta+ian,Dreptul concurenei comerciale,Editura

umina e,Bucure3ti,1"".

. Manolache,cta+ian,$e5imul *uridic al concurenei 6n dreptul

comunitar,Editura All Beck,Bucure3ti,200(.

#. Mihai,Emilia 7.,Dreptul concurenei,Editura All

Beck,Bucure3ti,2004.

Corelarea Dreptului Comunitar Al Concurentei Cu Dreptul National Sgondea Si Nicu

Documents

Transcript of Corelarea Dreptului Comunitar Al Concurentei Cu Dreptul National Sgondea Si Nicu