Curs 7: cordul pulmonar si fiziopatologia aparatului digestiv

-Cordul pulmonar cronic este o afectiune a inimii datorata insuficientei respiratorii pulmonare, mai ales obstructiva (frecventa la fumatori), ajunsa la stadiul de emfizem, care determina arterioloconstrictia vaselor pulmonare (pentru compensarea hipoxiei), ceea ce duce la cresterea postsarcinii ventriculului drept, care raspunde prin hipertrofie si dilatatie (devenind palpabil in epigastru-semnul Hartze)

-Cordul pulmonar cronic are doua etape: cord compensat si cord necompensat, caracterizat de toate simptomele insuficientei cardiace drepte.

Fiziopatologia cavitatii bucale

-Reglarea aportului alimentar se face de catre hipotalamusul anterior (centrul foamei, lateral si centrul satietatii, medial), nucleul amigdalian, sistemul limbic si de catre cortexul premotor (centrul comportamentului).

-Aportul alimentar este un act voluntar, influentat de numerosi factori: bolile psihice (aport insuficient sau excesiv), factori endocrini, factori nervosi vegetativi, starea de sanatate si boala anumitor segmente ale tubului digestiv.

-La nivelul cavitatii bucale se desfasoara fonatia, respiratia, masticatia si secretia salivara, care depind de integritatea aparatului dento-maxilar, a muschilor masticatori, a articulatiei temporo-mandibulare si a mucoasei bucale.

-Aportul alimentar poate fi influentat si de cantitatea de saliva secretata in 24 de ore, care poate fi: deficitara (hiposialie), absenta (aptialism) sau in exces (sialoree).

-Secretia salivara are urmatoarele functii: protejarea mucoasei bucale (prin imbibarea alimentelor triturate, facilitarea deglutitiei, facilitarea fonatiei, eliminarea unor produsi toxici (arseniu si chiar alcool), digestia amidonului fiert prin amilaza salivara si participarea la realizarii gustului prin dizolvarea principiilor alimentare.

Curs 8: Fiziopatologia esofagului

-Esofagul este localizat in mediastinul posterior, intre coloana, fata mediala a pulmonilor si muschiul esotraheal.

-Esofagul prezinta un lumen virtual intre episoadele de deglutitie, are o presiune interna de 3 cm Hg, mentinuta constanta de contractia muschiul cricofaringian, care se relaxeaza doar la trecerea bolului alimentar, dupa care intervine peristaltismul impingang bolul spre stomac.

-Spasmul muschiului cricofaringian (contractie continua ce nu da voie trecerii bolului) este determinat de mecanismul reflex local din iritarea nervului raspunzator , fiind frecvent intalnit in refluxul gastro-esofagian (continut acid) si in boli neurologice care afecteaza centrii deglutitiei.

-Musculatura esofagului este striata in treimea superioara si neteda in rest, iar centrul deglutitiei este impartit in doua componente: centrul deglutitiei responsabil de timpul esofagian (din nucleul tractului solitar al trigemenului) si centrul integrativ care tine sub control contractiile musculaturii esofagului.

-Centrul de control al musculaturii striate esofagiene se gaseste la nivelul nucleilor facialului, glosofaringianului, motor al trigemenului, hipoglosului si ambiguu.

-Centrul de control al musculaturii netede esofagiene se gaseste la nivelul nucleului motor dorsal al trigemenului si la nivelul nucleului de origine al vagului.

-Datorita localizarii centrilor deglutitiei la nivel bulbar, orice afectare a bulbului determina greutati de inghitire si acumularea la nivelul esofagului de 2-3 boluri care fermenrteaza cu mitos specific si care determina voma.

-desi se considera ca la jonctiunea esofagului cu stomacul exista un muschi slab numit cardia, conform noilor descoperiri, acesta face parte din muschiul constrictor inferior al esofagului.

-Muschiul constrictor inferior al esofagului este contractat de nervul vag si de gastrina, iar in achalazie este permanent contractat (spasm pe fond nervos) iar alimentele stagneaza superior de cardia in esofag.

-Alte tulburari de cinetica ale esofagului survin in sclerodermie (boala autoimuna prin atacarea tesutului conjunctiv, cu alternarea de zone de stenoza cu zone cu peristaltism accentuat) si esofagitele corozive (cicatrizare fibrotica cu stenoza).

-Diverticulii esofagieni se formeaza se formeaza in zona unde peretele muscular este cel mai slab (jonctiunea faringe esofag-diverticul Zencker, supradiafragmatic, in vecinatatea hiatusului diafragmatic si la nivelul bifurcatiei traheei), prin pulsiune sau prin tractiune, musculara se subtiaza si da nastere unor dilatatii saciforme.

-In refluxul gastro-esofagian, cardia care este in mod normal inchisa (datorita presiunii mai mari din torace), cedeaza , datorita anxietatii, afectiuniilor plexului mienteric Auerbach sau datorita unui pranz copios si este facilitat de o unda anti-peristaltica.

-Refluxul poate sau nu sa afecteze mucoasa esofagiana, in functie de aciditatea continutului si de apararea mucoase (prin secretie mucoasa si saliva), putand da esofagite sau chiar ulcer.