Coprocultura

Coprocultura este o metoda de lucru utilizata in laboratoarele de microbiologie clinica in scopul cultivarii si identificarii agentilor patogeni existenti in intestinul omului. Limitandu-ne doar la infectiile bacteriene putem intalni urmatoarele situatii in care coprocultura este indicata:

Infectii cu localizare primara enterala si invazie ulterioara (aspect septicemic).

Infectii cu localizare exclusiv enterala sub forma clinica de enterocolite, boala diareica, toxiinfectii alimentare, evoluind sub forma acuta, subacuta, cronica, clinic inaparenta sau simplu portaj.

Infectii bacteriene ale altor sisteme in care localizarea enterala este accidentala (tuberculoza, antrax). Schimbarea structurii florei bacteriene specifice intestinului care poate aparea in unele situatii patologice (colita pseudomembranoasa) sau ca o consecinta a selectiei unui grup de germeni, consecutiv antibioterapiei. In etiologia acestora, trebuie avute in vedere, in primul rand enterobacteriile patogene pentru care diagnosticul etiologic este obligatoriu si anume:

infectii cu germeni din grupul Shigella, Salmonella, Escherichia, serotipuri enteropatogene

In toxiinfectiile alimentare pot fi avute in vedere si alte grupe de enteropatogeni: Staphylococus, Yersinia, Vibrio, Aeromonas, Pseudomonas, Bacillus, Clostridium etc. Datorita faptului ca o mare varietate de microorganisme folosesc calea enterala pentru patrunderea in organism cu consecinte patogenice si clinice, coprocultura este unul din cele mai solicitate examene de laborator.

ACTIUNI PREGATITOARE

Prelevarea probelor coprologice

Pentru recoltare se folosesc coprocultoare din material plastic de unica intrebuintare. Cele mai multe izolari se obtin din scaunul proaspat, emis spontan. Cu ajutorul linguritei sau tijei coprocultorului se preleva portiuni din scaun cu mucus si eventual urme de sange iar cand acestea lipsesc se recolteaza boluri din 2-3 locuri diferite. Cantitatea necesara este de 3-5g iar daca scaunul este lichid recoltorul trebuie umplut pe jumatate.

Proba se eticheteaza si se completeaza fisa cu examenul cerut. La bolnavii cronici, purtatori, persoane spitalizate, scaunul va fi provocat printr-un purgativ salin. La controlul purtatorilor de bacili tifici prelevarea se va face timp de trei zile consecutiv, dupa o administrare unica de purgativ. La bolnavii cu dizenterie bacteriana proba se poate recolta din colonul sigmoid cu sonda Nelaton nr. 16-18, sterilizata.

Produsul recoltat se suspenda prin spalarea sondei in 2ml solutie fiziologica sterila sau lichid conservant.

Transportul

Prelevatele de materii fecale destinate examenelor microbiologice se transporta la laborator in cel mai scurt timp (2 ore de la prelevare). Daca acest deziderat nu poate fi asigurat este obligatoriu folosirea mediului de conservare si transport Cary-Blair. Proba va fi însoţita de un buletin in care se va specifica grupul de germeni pentru care se solicita examinarea, evitându-se termenul general de coprocultura.

1

MODUL DE LUCRU

Proba se insamanteaza ca atare in caz ca scaunul este lichid, preferându-se porţiunile bogate in striuri cu mucus si sânge.

In cazul unui scaun consistent se face intai omogenizarea acestuia in mediul de transport in care a fost adus sau in 5-7 ml soluţie salina fiziologica tamponata. Este util sa se verifice pH-ul lichidului conservant in care a fost adusa proba; acest pH nu trebuie sa fie sub 7,0. Prelevatele recoltate cu sondele Nelaton se suspenda in 2-3 ml solutie salina fiziologica tamponata sau se descarcă direct in mediul de imbogatire sau creştere. Prelucrarea ulterioara este diferenţiata in funcţie de examenul solicitat (Shigella, Salmonella, etc). Daca nu exista nici o indicaţie referioare la examenul cerut laboratorul are obligaţia de a asigura in primul rand diagnosticul pentru enterobacteriile patogene: Salmonella, Shigella (pentru adulti) si E.coli serotipurile enteropatogene (pentru copii sub 2 ani).

Se va evita încărcarea laboratorului cu solicitări pentru alte grupe de germeni exceptând strict situaţiile in care exista o indicaţie epidemiologica certa (toxicoze in maternitati, toxiinfectii alimentare de tip toxic, enterita de tip epidemic).Pentru persoanele sosite din zone endemice de holera sau pentru salariatii hotelurilor si restaurantelor cu trafic international si care prezinta manifestari enterale se va cerceta in plus si vibrionul holeric.

Coprocultura pentru germenii din grupul Shigella

Probele se insamanteaza in mod obligatoriu pe mediu DCLS asigurându-se o placa de mediu pentru o proba. Dispersia se va face in aşa fel incat sa se obtina colonii izolate. La fiecare sarja de mediu nou preparat se va face controlul de calitate prin insamantarea unor tulpini de Shigella ca atare, precum si in suspensie de materii fecale.

Placile insamantate sunt examinate dupa incubare de 16-20 ore la 37C. In cazul in care culturile nu sunt bine dezvoltate incubarea se prelungeste pana la 48 ore. Coloniile suspecte se repica in mod obligatoriu pe agar MacConkey sau AABTL, agar TSI si mediu MIU. Se transplanteaza cel putin 3-4 colonii suspecte in sector si 1-2 colonii pe mediile politrope. Insamantarea mediilor politrope se va face pornind de la colonii izolate pentru a nu contamina inoculul cu flora asociata. Concomitent, in eventualitatea unei culturi abundente si aproape monomorfe pe mediile de etalare se va putea executa si aglutinarea cu seruri antishigella. Mediile pe care s-au făcut transplantările se examinează dupa 12-18 ore, confruntându-se aspectul culturii cu cele dezvoltate pe mediile politrope si reexaminând totodată si cultura originala.

Orice cultura care pe mediul TSI nu produce H2S, fermenteaza glucoza (partea dreapta) fara producere de gaze, fermentează lactoza si zaharoza fara producere de acid iar pe mediul MIU nu produce urează, este imobila si indol variabila este suspecta de a fi Shigella si va fi supusa aglutinării cu serurile antishigella existente in trusa standard. Se începe cu serurile corespunzătoare grupelor B si D, mai frecvent întâlnite, si in caz de obţinere a unui rezultat negativ se vor face aglutinări si cu celelalte seruri.

In cazul in care cultura repicata prezintă caracterele biochimice pe mediile politrope caracteristice pentru Shigella si totuşi aglutinarea ramane negativa se va reexamina aglutinabilitatea după termoinactivare sau a culturii vii cu serul de tip Shigella flexneri 6. In eventualitatea lipsei oricărei aglutinări, in contrast cu spectrul biochimic caracteristic Shigellelor se vor efectua teste biochimice suplimentare, inclusiv ONPG, si in cazul in care acestea corespund genului Shigella, cultura va fi trimisa pentru identificare la laboratorul de referinţa din Institutul Cantacuzino.

Toate tulpinile de Shigella izolate vor fi testate pentru sensibilitate la antibiotice si chimioterapice.

2

Coprocultura pentru germenii grupului Salmonella

Probele recoltate se insamanteaza in mod obligatoriu pe mediu de imbogatire selectiva cu selenit acid de sodiu. Dupa o incubare de 16 ore se face repicaj pe mediu de DCLS. Daca este posibil se va asocia si o insamantare directa pe acest mediu de izolare. In suspiciune de febra tifoida se va efectua o insamantare abundenta pe mediu Wilson-Blair. Coloniile suspecte dezvoltate pe mediile de etalare directa sau dupa imbogatire se repica pe agar MacConkey sau AABTL, in sectoare si in mod obligatoriu pe mediile politrope TSI si MIU. Incubare 20-48 ore. Pentru mediul Wilson-Blair este obligatoriu incubarea de 48 ore. Orice colonie care pe mediul TSI produce hidrogen sulfurat, fermenteaza glucoza cu producere de gaze (partea dreapta) si nu produce acid din lactoza-zaharoza iar pe mediul MIU este ureazo-negativa, indol-negativa si mobila este suspectata de a fi Salmonella. Culturile dezvoltate pe mediul TSI care produc hidrogen sulfurat in cantitati minime sau nu produc deloc, fermenteaza glucoza fara producere de gaze avand celelalte caractere similare cu celelalte mentionate mai sus sunt suspectate de a fi Salmonella typhi. Cu acestea se procedeaza imediat la identificarea serologica. Culturile dezvoltate pe mediile politrope si pe mediile de repicare in placi vor fi examinate, confruntandu-se cu aspectul culturii initiale. In cazul in care ele prezinta spectrul biochimic caracteristic salmonelelor pe mediile politrope sau culturi suspecte pe repicarile din sector, se va trece la aglutinarea pe lama cu serurile anti-salmonella folosindu-se serurile Poli O si Vi ca etapa screening. In caz pozitiv se vor face aglutinari pe lama cu serurile O de grup (AO, BO, CO, DO, ) si apoi cu cele flagelare H de tip. In eventualitatea in care tulpina izolata, desi mobila, nu aglutineaza cu serurile flagelare se va da rezultatul de grup Salmonella (AO, BO, CO, DO, EO). Acelasi rezultat este recomandabil si in cazul in care tulpina nu poate fi diagnosticata ca un anume serotip: exceptie face Salmonella typhi pentru care diagnosticul de serotip trebuie sa fie realizat in prima etapa. In cazul aglutinarilor negative cu serul Poli O si Vi, dar in prezenta unui spectru biochimic tipic pentru Salmonella, se vor efectua teste biochimice suplimentare (cercetarea lizin-decarboxilazei si testul ONPG) si se va repeta testarea serologica dupa termo-inactivare. Tulpina de Salmonella izolata se va trimite la Institutul Cantacuzino pentru identificarea de serotip si eventual lizotip. Fiecare tulpina de Salmonella izolata va fi testata pentru sensibilitatea la antibiotice si chimioterapie.

Coprocultura pentru E. coli, serotipuri enteropatogene

Proba de scaun se insamanteaza pe agar MacConkey sau mediu AABTL. Dupa incubare la 370C peste noapte se transplanteaza pe aceleasi medii cate 5-10 colonii lactozo-pozitive si se incubeaza 16-20 de ore.

Din cultura obtinuta se procedeaza la aglutinarea pe lama cu ser polivalent anticolibacilar. In cazul unor aglutinari puternice si imediate se vor executa aglutinari pe lama cu seruri monovalente din setul standard de seruri anticolibacilare. Daca testele biochimice pe mediile politrope TSI si MIU sunt caracteristice pentru grupul ESCHERICHIA, insa aglutinarea cu serurile monovalente este negativa, sau o cultura aglutineaza cu mai multe seruri monovalente, se va proceda la aglutinarea in tuburi cu cultura vie si cultura termoinactivata.

Tulpinile de E. coli izolate apartinand serotipurilor enteropatogene sunt testate pentru sensibilitate la antibiotice si chimioterapice. Situatii speciale: coprocultura in situatii speciale se face pentru decelarea urmatorilor agenti patogeni: vibrion holeric, stafilococ ( in toxiinfectiile alimentare), Yersinia enterocoliticaIn aceste cazuri sunt utilizate medii speciale care permit izolarea, precum si seruri specifice pentru confirmare.

3

Examenul microscopic al probelor coprologice

Acest examen poate duce la decelarea directa a unor agenti patogeni, in special parazitari, existenti in fecale. Examinarea directa a materialului fecal pe preparat umed (intre lama si lamela), in cazul prelevarii dintr-o zona cu sange sau mucus, dupa adaugarea unei cantitati egale de albastru de metilen Loeffler, este de mare ajutor pentru decelerarea leucocitelor care diferentiaza diversele tipuri ale sindromului diareic.

La microscopia in contrast de faza si in camp intunecat se pot observa in preparatul cald forme curbate si mobile de Campylobacter Examinatorii antrenati care lucreaza in zone endemice pot recunoaste aparitia caracteristica si mobilitatea bacteriei Vibrio cholerae. La examinarea preparatului uscat si colorat dupa metoda Gram pot fi decelati multi germeni subtiri, in forma de virgula, gramnegativi, indicand o infectie cu Campylobacter (daca a fost exclusa infectia cu Vibrio). In plus, pot fi decelate si celule polimorfonucleare. Coloratia pentru bacterii acido-rezistente poate fi utilizata pentru decelarea micobacteriilor, a Cryptosporidium spp. si a Isospora spp. .

INTERPRETAREA REZULTATELOR

Izolarea si identificarea unei bacterii patogene in proba coprologica examinata confirma fie starea de boala fie de purtător si se comunica urgent celui care a solicitat examenul.

In mod obligatoriu se efectuează si antibiograma agentului patogen izolat comunicându-se rezultatul acesteia concomitent cu rezultatul examenului coprologic.

In cazul izolării unui germen din grupul Vibrio se anunţa urgent si organul abilitat pentru aplicarea de masuri

Identificarea Enterobacteriilor

1. MEDIUL TSIEste un mediu de cultură multitest pentru identificarea Enterobacteriaceae-lor.

Aspect: mediu solid, transparent, de culoare roz.Pe mediul T.S.I. enterobacteriile fermentează cele trei zaharuri cu şi fără producere de gaz. Unele enterobacterii pot produce hidrogen sulfurat din tiosulfatul de sodiu. Reacţiile de fermentare sunt puse în evidenţă de indicatorul de pH, roşu fenol.Prin compoziţia sa complexă, mediul pune în evidenţă toate aceste reacţii biochimice.Interpretarea reacţiilor:

• În porţiunea înclinată se apreciază activitatea metabolică asupra zaharozei şi/sau lactozei: dacă tulpina scindează cu producere de acid unul sau amândouă din aceste zaharuri, mediul virează în galben. Dacă tulpina nu metabolizează aceste zaharuri, culoarea mediului rămâne neschimbată sau devine roşu-închis.

• În porţiunea dreaptă se evidenţiază modul de degradare al glucozei şi producerea de hidrogen sulfurat.

Dacă tulpina degradează glucoza fermentativ, mediul îşi schimbă culoarea în galben. În acest caz se urmăreşte producerea de gaz, care virează de la minimă, sub formă de bule fine, de-a lungul traiectului acului, la foarte mare, fragmentând coloana mediului şi împingând-o spre dop.

Dacă tulpina nu degradează glucoza fermentativ, coloana de mediu nu îşi modifică culoarea sau poate vira în roşu.

Dacă tulpina produce hidrogen sulfurat, mediul se înnegreşte în profunzime sau numai de-a lungul traiectului înţepăturii.În caz contrar, nu apare culoarea neagră.

Notarea reacţiilor se face calitativ şi cantitativ:- producerea de acid din lactoză/zaharoză: “-“ sau “+”- fermentarea glucozei: “-“ sau “+”- producerea de gaz din glucoză: “-“ sau “+” la “+++”- producerea de hidrogen sufurat: “-“ sau “+” la “+++”

4

2. MEDIUL MILF (Cantacuzino)

Mediul M.I.L.F. este un mediu sub formă de pulbere fină care permite investigarea concomitentă a mobilităţii, a producerii de indol, de lizindecarboxilaza şi de fenilalanildezaminază de către enterobacteriile ce au capacitatea de a degrada glucoza în mod fermentativ. Rezultate şi criterii de interpretare a rezultatelor:1. Mobilitate: - se apreciază după transparenţa mediului, indiferent de culoare.

1.1 Tulpinile mobile determină apariţia turbidităţii în jurul traiectului însămânţării până la cuprinderea întregii coloane de mediu. Exemplu: E.coli, S.typhimurium, S.typhi, P. vulgaris, Citrobacter freundii, Serratia marcescens.

1.2 Tulpinile imobile determină opacitatea mediului numai de-a lungul traiectului de însămânţare şi în rest acesta rămâne clar. Exemplu: Shigella flex, Klebsiella pneumoniae.2. Reacţia Indolului:

2.1 Tulpinile indol pozitive - vor determina înroşirea benzii impregnate cu paradimetilaminobenzaldehidă pe cel puţin 1,5 cm din bandă. Exemplu: E.coli, P. vulgaris.

2.2 Tulpinile indol negative - nu determină modificarea culorii benzii. Exemplu: S.typhimurium, S. typhi, Shigella flex, Klebsiella pneumoniae.3. Decarboxilarea lizinei:

3.1 Tulpinile lizindecarboxilazopozitive - determină virarea culorii mediului de la violet deschis la violet intens. Exemplu: Klebsiella pneumoniae, S.typhimurium, Serratia marcescens. 3.2. Tulpinile lizindecarboxilazonegative - nu decarboxilează lizina, şi deci pH-ul mediului rămâne acid datorită degradării glucozei, culoarea mediului virând de la violet deschis la galben. Exemplu: Sh. flexneri, P. vulgaris, Citrobacter frundii.4. Producerea de fenilalanindezaminază - se pune în evidenţă prin adăugare de câteva picături (0,5 ml) din soluţia de clorură ferică 10% în HCl la suprafaţa mediului numai în cazul culturilor lizindecarboxilazonegative. 4.1. Tulpinile ce produc fenilalanindezaminază descompun fenilalanina cu producere de acid fenil piruvic ceea ce determină apariţia unui inel verde fluorescent la suprafaţa mediului în primele 2 - 5 minute după care intensitatea culorii scade. Exemplu: Proteus vulgaris. 4.2. Tulpinile ce nu produc fenilalanindezaminază nu determină apariţia inelului verde, fluorescent la suprfaţa mediului. Deci testul este negativ. Exemplu: E.coli, Sh.flexneri, Klebsiella pneumoniae, S.typhimurium, S. typhy, Citrobacter frundii.

Reacţii fals pozitive şi fals negative:1. Testul mobilităţii poate fi fals negativ dacă s-a realizat o încălzire excesivă a culturii şi

astfel este denaturat flagelul bacterian.De asemenea culturile păstrate mult timp au tendinţa de a-şi pierde mobilitatea. De aceea

sunt necesare culturi tinere de 24 ore. În cazul unui test de mobilitate greu de interpretat se recomandă compararea cu un tub de mediu neinoculat.

2. Sunt microorganisme ce formează indol, dar care dispare la fel de rapid cum s-a produs ceea ce poate duce la interpretarea reacţiei ca fals negativă. Este esenţială obţinerea unor culturi pure din care se recoltează şi se însămânţează o colonie izolată, pentru că în cazul unor culturi amestecate reacţiile pot fi interpretate fals. ATENŢIE! Incubarea trebuie făcută în condiţii aerobe.

3. Tulpinile lizindecarboxilazonegative care nu degradează glucoza, culoarea mediului rămânând nemodificată, pot conduce la interpretarea reacţiei ca fiind fals pozitivă. Când este dificil de interpretat un test pozitiv trebuie făcută comparaţia cu un tub negativ pentru siguranţă. Incubarea trebuie să dureze cel puţin 24 ore, dar nici o incubare mai îndelungată nu este recomandată deoarece poate duce la degradarea indicatorului de pH.

4. Testul fenilalaninei trebuie interpretat imediat (3 - 5 min.) după adăugarea soluţiei de FeCl3, deoarece culoarea verde dispare repede. Se recomandă o agitare uşoară a soluţiei de FeCl3 pe suprafaţa mediului din tub pentru a se obţine o culoare mai rapidă şi mai pronunţată.

5

3. MEDIUL MIU (Cantacuzino)

Este un mediu multitest pentru enterobacterii patogene recomandat pentru punerea în evidenţă a mobilităţii, producerii de indol şi a activităţii ureazei.Mediul este transparent galben, uşor portocaliu. Dacă mediul este opalescent nu se foloseşte. - Insămânţarea se face cu ansa fără buclă din colonii izolate de pe geloză simplă prin inţepare unică în profunzimea coloanei de mediu. - pentru detectarea indolului se ataşează împreună cu dopul de vată banda de indol, plasându-se capătul colorat în galben al benzii la aproximativ 1 cm de suprafaţa mediului astfel încât să nu se umecteze banda. - incubarea se face la 370C timp de 24-48 ore.

Citirea rezultatelor: - dacă mediul devine opalescent uniform, tulpina respectivă este mobilă. - dacă mediul este opalescent numai dealungul traiectului de însămânţare şi în rest rămâne clar, tulpina respectivă este imobilă. - schimbarea culorii benzii de indol de la galben la roşu-violet indică o reacţie a indolului pozitivă. - când culoarea mediului virează de la galben la roşu reacţia ureazei este pozitivă.Nu este considerată reacţie urează-pozitivă apariţia unui inel roşu numai la suprafaţa mediului. Aceasta este o reacţie alcalină nespecificaPrecauţii: - mediul conţinând uree se repartizează în totalitate. - el nu poate fi încălzit deoarece se descompune ureea.

Însămânţările se fac astfel: se utilizează o ansă fără buclă, care încărcată cu produsul de analizat se introduce sterili în eprubeta cu mediu, executându-se o înţepătură unică şi verticală a coloanei de mediu până în profunzimea acesteia. La eprubeta cu mediu însămânţat se ataşează banda pentru reacţia indolului cu porţiunea galbenă la 1 cm de suprafaţa mediului, astfel încât să nu se umecteze banda. Mediul însămânţat se incubează la 370C timp de 24 ore.ATENŢIE! O incubare prelungită determină reacţii nespecifice.

Grupurile sau genurile principale de bacili gram negativi pot fi identificati pe baza unui numar redus de tehnici:-modul de desfacere al glucozei (F/O)-testul oxidazei-testul catalazei-mobilitate-microaerofilia-cresterea pe medii slab selective, mediu selective si diferentiale (ADCL, AABTL)

Identificarea enterobacteriilor are la baza determinarea caracterelor evidentiabile prin utilizarea mediilor politrope: TSI, MIU, MILF, citrat conform tabelului urmato

6

FAM ENTEROBACTERIACEAE – IDENTIFICARE PRELIMINARAGENUL MEDIUL TSI MEDIUL MILF UREAZA CITRAT

GLUCOZA (coloana) H2S

Lactoza/Zaharoza Mobilitate Indol

Lizin-decarboxilaza

Fenilalanindezaminaza

acid gazEscherichia p p (b) n p I p (b) p (d) p n n n

Shigella p n n n n v n n n nSalmonella p p (e) p (f) n p (g) n p n n pCitrobacter p p v p p v n (f) n d (h)Klebsiella p p (i) n p (i) n v p (i) n v p (i)

Enterobacter p p n p p n v n v pHafnia p p n n p 22C n p (j) n n n

Serratia p v n v p n p n n pProteus p p p (k) n p v n p p v

Providencia p v n n p p n p v vMorganella p p n n p p n p p n

Yersinia p n n v p 22 -30C v n n p np = majoritatea tulpinilor pozitiven = majoritatea tulpinilor negativeb – cu exceptia E.coli inactivc – E.fergusinii si maj.tulpinilor de E. vulneris si E.coli inactiv nu fermenteaza lactoza/zaharozad – Exceptand E.vulnerise – Exceptand serovarurile Typhi si Gallinarum de S.entericaf – Exceptand serovarurile Pratyphi A de S.entericag – Exceptand serovarurile de Gallinarum si Pullorum de S.entericah – Exceptand serovarurile Typhi, Paratyphi A, Gallinarum si Pullorum de S.entericai – Exceptand K.rhinoscleromatisj – Exceptand Serratia plymuthicak – Tulpinile de P.myxofaciens nu produc H2S iar cele de P.penneri produc doar in proportie de 30 %

7

GRUPELE CLINIC SEMNIFICATIVE DE BACTERII AEROBE IZOLATE DIN MATERIILE FECALE

TSI MILF

GrupareaGl.

AcidGl.Gaz H2S

lac/zah Mobil Indol

Lizindec.

Fenilalanindez. Oxidaza Obs.

Cedecea p p n p p n n n nCitrobacter p p n/p p/n p p/n n n n

Edwardsiella p p p n p p p n nEnterobacter p ppp/n n p p n p/n n n

E.coli p ppp/n n p p/n p p n nE.coli shigella-like p n n n n p p n n

8

Ewingella p n n n p/n n n n nHafnia p p/n n p/n p n p n n

Klebsiella p ppp/n n p n n/p n n nKluyvera p p n p p p p n n

Morganella p pn n n p n n p nProvidencia p pn n n p p n p n ureaza+

Proteus vulgaris p p p n p p n p n ureaza+Proteus mirabilis p p p n p n n p n ureaza+

Rettgerella p pn n n p p n p n ureaza+Salmonella spp. p p p n p n p n n

Salm. Paratyphi A p p n n p n n n nSalm.typhi p n pn n p p p n n

Shigella p n n n n p/n n n nTatumella p n n p/n n n n p n

Yersinia enteroc. p n n n p/22 p/n n n nVibrio cholerae p n n n p p p n p

Vibrio parahemol. p n n n p p p n pPseudomonas n n n n n n n n pAeromonas p pn n p/n p p p/n n pPlesiomonas p n n p/n p p p n pAlcaligenes n n n n n n nt n p

Diferentierea biochimica a speciilor de Klebsiella (procente reactii pozitive)

Klebsiella spp. IndolVoges

Proskauer Ureaza ODC LDCK.pneumoniae 0 98 95 0 98

K.oxytoca 99 95 90 0 99K.ozenae 0 0 10 3 40

K.rhinoscleromatis 0 0 0 0 0

Diferentierea speciilor de Proteus

00Proteus spp. Indol ODC CitratP.vulgaris 2 99 65P.mirabilis 98 0 15P.penneri 0 0 0

ENTEROBACTER

Enterobacter spp. LDCArginindehidr ODC Zaharoza Sorbitol Adonitol Rafinoza Malonat Ureaza

E.aerogenes 98 0 98 100 100 98 96 95 2E.cloacae 0 97 96 97 95 25 97 75 65

E.agglomerans 0 0 0 75 30 7 30 65 20E.gergoviae 90 0 100 98 0 0 97 96 93E.sakazakii 0 99 91 100 0 0 99 18 1E.taylorae 0 94 99 0 1 0 0 100 1

E.amnigenus 0 9 55 100 9 0 100 91 0E.asburiae 0 21 95 100 100 0 70 3 60

E.hormaechei 0 78 91 100 0 0 0 100 87

9

Diferentierea metabolica a genurilor Proteus-Providencia-Morganella

Genul Indol Ureaza Citrat ODC

Invazie pe

mediuagarizat

Proteus v p d v pProvidencia p v p n nMorganella p p n p n

M.morganii - sensibila la Nitrofurantoin si tetracicline

Identificarea enterobacteriilor diareigene

ShigellaTSI:-fermenteaza glucoza fara producere de gaz-lipsa de desfacere prompta a lactozei si zaharozei-lipsa producerii de H2S

MIU:-lipsa mobilitatii

-indologen variabile-ureaza - negativa

MILF:-lizin decarboxilaza - negativa

-fenilalanina - negativaSimmons – negativ (lipsa cresterii)

SalmonellaTSI :-fermenteaza glucoza cu producere de gaz-nu produc acizi din lactoza, zaharoza-produc H2S

10

MIU:-mobile

-indol negative-ureaza negative

MILF:-lizin de carboxilaza - pozitiva

-fenilalanina - negativaSimmons – pozitiv (cresc pe mediul cu citrat)

Escherichia coli:TSI:-desface glucoza cu producere de gaz-desface lactoza-nu produce H2S

MIU:-mobil sau imobil

-indol pozitiv-ureaza negativa

MILF:-lizindecarboxilaza ( + ) si fenilalanina negativa

Simmons – negativ ( absenta cresterii)

Yersinia enterocoliticaTSI:-desface glucoza fara producere de gaz-desface zaharoza-nu produce hidrogen sulfurat

MIU-imobila la 37o C-indol negativa-ureaza pozitiva

11

MILF-lizin-decarboxilaza negativa

-fenilalanina negativaSimmons – negativ (lipsa cresterii)In cazul in care caracterele biochimice ale tulpinii repicate corespund grupului Yersinia, se trece la identificare serologica prin aglutinare pe lama cu ser anti Yersinia enterocolitica.

12