EowynIvey

Copiladezăpadă

TraduceredinlimbaenglezădeVeronicaD.Niculescu

POLIROM2012

EOWYNIVEYs-anăscutînAlaska,undelocuieşteşiînprezent,alăturidesoţulşifiicelesale.AstudiatjurnalismullaWesternWashingtonUniversity şi aurmat cursuridecreativenon-fiction laUniversityofAlaskaAnchorage.A lucrat vremede zece ani ca jurnalist la ziarulFrontiersman.Şi-a făcutdebutulcascriitoarecupovestiripublicate înantologiaColdFlesh (2010)şi în jurnalul literarCirque. Înprezent,lucreazălalibrăriaindependentăFiresideBooks,fiindîntr-opermanentălegăturăcucărţileşicucititorii.Copiladezăpadă(2012),romanuleidedebut,îmbinăadmirabilatmosferadebasmaţinuturiloracoperitedezăpadădinAlaskaşirealitateadurăavieţiidefermierîntr-oregiunesălbatică,neprie tenoasă,carenu-şidezvăluieuşorsecretele.Ajunşidejalajumă tateavieţii,JackşiMabelseluptăsă-şiclădeascăoviaţănouăînAlaskaanilor’20,însădurereapricinuitădelipsacopiilorsapăoprăpastietotmaiadâncăîntreei.Într-oclipădeexaltare, lacădereaprimeizăpezidinan,ceidoiclădescocopilădezăpadăcuchipdelicat,buzetrandafiriişipărbălai.Numicăleeste însămirarea a doua zi, când descoperă că fetiţa de zăpadă a prins viaţă, ca şi cum povestea Snegurocikăi, ce încântase copilăria luiMabel,arfidevenitdintr-odatărealitate.Dinaceaclipă,Faina,copiladezăpadă,vadevenipartedinfamilieşiprezenţaeidelicată,candidă,zglobie leva schimbavieţilepentru totdeauna.Copilade zăpadă împleteşte cu subtilitate şi sensibilitate realismulmagic al scriitorilor sud-americanicuoprozădură,viguroasă,dramaticăînstilulluiJackLondon.

Fiicelormele,GraceşiAurora

Parteaîntâi

—Nevastă,haisămergemîncurteadinspateşisăfacemofetiţădezăpadă;şipoatec-osăprindăviaţăşiosăfiefiicanoastră.

—Bărbate,azisbătrâna,nuseştiecesepoateîntâmpla.Haisămergemîncurteşisăfacemofetiţădezăpadă.

„LittleDaughteroftheSnow“deArthurRansome

1

RâulWolverine,Alaska,1920

Mabelştiusecăvafilinişte.Pânălaurmă,astaeraşiideea.Fărăcopiigângurindsauplângând.Fărăcopiidinvecinichiuindajoacăde-alungulaleii.Fărălipăitdepicioruşepetrepteledelemntocitedegeneraţii sau ţăcănit şi păcănit de jucării pe podeaua bucătăriei. Toate aceste sunete ale eşecului şiregretuluisăuaveausărămânăînurmă,iarînloculloraveasăfielinişte.

Îşi imaginasecă în liniştea sălbăticieidinAlaskaavea să fieuncalmasemeneacual zăpezii carecadenoaptea, un aer încărcatdepromisiuni, dar lipsit de sunete, însănuasta agăsit. În schimb, cândmăturapodeauadescânduri,fireleasprealemăturiiscrâşneaudeparcăunchiţcancucolţiascuţiţii-arfironţăit inima. Când spăla vasele, farfuriile şi castroanele zăngăneau de parcă s-ar fi spart în fărâme.Uniculsunetcarenuerafăcutdeeaeraunsubit„cra-craaa“deafară.Mabelastorscârpadevaseşiaprivitpefereastrabucătăriei,latimpcâtsăvadăcumuncorbîşicroiafâlfâindcaleadintr-unmesteacănînaltul.Fărăcopii fugărindu-seprintre frunzelede toamnă, strigându-sepenume.Nicimăcaruncopilsingur-singurelîntr-unleagăn.

Existaseunul.Unlucruşormititel,născutţeapănşităcut.Cuzeceaniînurmă,darchiarşiacum,sepomeneapurtatăînapoi,laaceanaştere,atingândbraţulluiJack,oprindu-l,întinzându-se.Arfitrebuitsăofacă.Arfitrebuitsăcuprindăcapulbebeluşuluiînpalmăşisătaiecâtevadintrefirişoareledepăr,casălepăstrezeîntr-unmedalion,lagât.Arfitrebuitsă-ipriveascăfaţamicuţăşisăafledacăerabăiatsaufată, iar apoi să stea lângă Jack când îl îngropa iarna, în pământul Pennsylvaniei. Ar fi trebuit să-imarchezemor mântul.Arfitrebuitsă-şideavoiesăjelească.

Erauncopilpânălaurmă,deşiarătamaidegrabăapruncschimbatdespiriduşi.Cufaţatrasă,fălcimititele,urechiascuţite;atâtaapucasesăvadăşipentruatâtaplânsese,fiindcăştiacăşiaşal-arfipututiubi.

Mabel stătea demult la fereastră.Corbul zburase, dispă rând peste vârfurile copacilor. Soarele sestrecurase pe după unmunte şi lumina scăzuse.Ramurile erau golaşe, iarba de-un gri gălbui.Nici un

singurfulgdezăpadă.Deparcătotceerabunşistrălucitorfuseseştersdepefaţapământului,măturatprecumcolbul.

Venisenoiembrie,iarastaoînspăimânta,fiindcăştiaceaducea–frigpogorândînvalecaomoarte,vântîngheţatstrecurându-seprincrăpăturiledintrebuşteniicolibei.Şi,maiales,întuneric.Unîntunericatâtdedeplin,încâtpânăşiorelevagluminateaveausăfieînghiţite.

Aintratîniarnatrecutăoarbă,neştiindlacesăseaşteptedelaacesttărâmnouşiaspru.Acumştia.Pânăîndecembrie,soareleaveasărăsarăchiarînaintedeprânzşisădeaocolculmilorvremedecâtevaoredecrepuscul,înaintede-asecufundalaloc.Mabelaveasăpicoteascăstândîntr-unscaunlângăsobaculemne.N-aveasăseatingădeniciunadintrecărţileeipreferate;paginilevorfilipsitedeviaţă.N-aveasădeseneze;ceeradesurprinsîncaietulcuschiţe?Cerurisumbre,cotloaneîntunecate.Aveasă-ifiedinceîncemaigreusă-şipărăseascăpatulcaldînfiecaredimineaţă.Aveasăbâjbâiepe-acolocuunmerssomnoros,săîncropeascămeseşisăîntindărufeleudeprincolibă.Jackaveasăsechinuiesăţinăanimaleleînviaţă.Zileleaveausăsescurgă,strânsoareaierniisăcrească.

Toatăviaţacrezuseîncevamaimult,înmisterulceprindeaconturlalimitasimţurilorei.Erafâlfâitularipilor de molie pe geam şi era promisiunea nimfelor apei pe fundurile pestriţe ale pârâurilor. Eramirosulstejarilordinseriledevarăcândseîndrăgosteaşierafelulîncarezoriiseavântaupesteiazşiluminauapele.

Mabelnu-şiputeaaminticândsurprinseseultimaoarăunastfeldelicăr.AstrânscămăşiledelucrualeluiJackşis-aaşezatsălecârpească.Încercasănuseuitepefereastră.

Măcarde-arfinins.Poatecăalbulaveasăîndulceascăliniilesumbre.Poatereuşeasăcaptezeunpicdeluminăşiapois-ooglindeascăînochiiei.

Dartoatădupă-amiazanoriiaurămasîntr-unstratînaltşisubţire,vântulasmulsfrunzemoartedeperamurilecopacilor,iarluminazileiapicuratcadintr-olumânare.Mabels-agânditlafrigulcumplitcareaveasăoîntemniţezedeunasingurăîncolibă,iarrespiraţiais-aaccelerat,totmaisacadată.Aînceputsămăsoarepodeauacupasul.Îşirepetaîncetişor:„Nupotsăfacasta.Nupotsăfacasta“.

În casă existau arme, iar ea semaigândise la ele înainte.Puşcadevânătoarede lângăbibliotecă,cealaltăpuşcădedeasuprauşii,plusunrevolverpecareJackîlţineaînser ta ruldesusalbiroului.Nutrăsese niciodată cu vreuna din ele, dar nu asta o reţinea. Ci violenţa şi sângele dizgraţios al unuiasemenea act, şi condamnarea ce urma să vină ine vi tabil după ce se afla.Oamenii aveau să spună căfuseseslabă,cafiresaucasuflet,saucăJackeraunsoţjalnic.ŞicumrămâneacuJack?Elcâtăruşinesaufurieaveasăsimtă?

Râulînsă–eracutotulaltceva.Niciunsufletdecondamnat,nicimăcaralei.Arfidoarunnefericitpasgreşit.Oameniiarzice:Săraca,de-arfiştiutcănuos-oţinăgheaţa.De-arficunoscutpericolele.

După-amiazaascăzutîntr-unasfinţit,iarMabelapărăsitfereastrapentruaaprindeolampăcugazpemasă,deparcăarfiintenţionatsăpregăteascăcinaşisăaştepteîntoarcerealuiJack,deparcăaceastăziaveasăseterminecaoricarealta,însăîngânddejaurmapotecaprinpădurecătrerâulWolverine.Lampaardeaîntimpceîşilegaşireturileghetelordepiele,îşipuneahainadeiarnăpesterochiadecasăşiieşeaafară.Mâinileşicapulîieraudescoperiteînbătaiavântului.

Înaintând cu paşi mari printre copacii pleşuvi, se simţea în acelaşi timp înviorată şi amorţită,înfioratădelimpezimeaţeluluiei.Nusegândealacelăsaînurmă,cidoarlaacestmoment,cuunsoideclaritateînalb-negru.Bocănitulrăsunătoraltălpilorghetelorpepământulîngheţat.Adiereadegheaţăînpăr.Răsuflărileadânci.Eraneobişnuitdeputer nicăşidesigură.

Aieşitdinpădureşiarămaspemalulrâuluiîngheţat.Eraoatmosferăcalmă,înafaravreuneirafalerăzleţedevântce-iînvălmăşeafustapeciorapiidelânăşifăceaaluviunilesăseroteascăînvârtejuripegheaţă.Multînsusulalbiei,valeaîncaresetopeagheţarulseîntindeapeolăţimede800demetri,cubarajedepietriş,lemneplutiteşicanaleîntreţesute,cuapaabiatrecânddegenunchi,însăaicirâuleraîngust şi adânc. Mabel putea vedea stânca şistoasă din partea înde părtată, ce se pierdea sub gheaţaîntunecată.Dedesubt,apaartrebuisă-iajungămultdeasupracapului.

Stâncaadevenitdestinaţiaei,deşiseaşteptasăseîneceînaintesăajungăacolo.Gheaţaerasubţirededoardoi-treicentimetrişi,chiarşiîntoiuliernii,nimenin-arfiîndrăznitsătraversezeprinacestpunctpericulos.

La început, ghetele i s-au poticnit printre bolovanii înghe ţaţi de pe ţărmul nisipos, dar apoi acontinuatsămeargăclătinându-sede-alungulmaluluiabruptşiatraversatunmicpârâiaşundegheaţaerasubţire şi fragilă. Pas după pas aceasta se sfărâma, dând la iveală nisipul uscat de dede subt.Apoi atraversat o porţiune pustie, de pietriş, şi şi-a ridicat fusta pentru a sări peste un buştean adus de ape,decoloratdeintemperii.

Cândaajunslacursulprincipalalrâului,undeapaîncămaicurgealavale,gheaţanumaierafragilăşialbă,cinea grăşisuplă,deparcăabias-arfi întărit înnoapteatrecută.Şi-a trecut talpagheteipesteaceastăsuprafaţăşiaproapec-aizbucnitînrâslapropria-iabsurditate–săfiiatentsănualunecitocmaicândterogisăteprăbuşeşti.

Seaflalacâţivametrideterenulsigur,cândşi-apermissăseopreascăşisăpriveascăînjos,printreghete.Eradeparcăarfimerspesticlă.Puteavedearociledegranitpesubapacurgătoare,deunturcoazîntunecat.O frunzăgal benă a trecutplutind, iar ea s-a imaginatmăturatăodată cu aceasta şi privindoclipă în sus,pringheaţadeosebitdeclară. Înaintecaapa să-i inundeplămânii, avea săapuceoare săvadăcerul?

Icişicolo,bulemaricâtpalmaerauîngheţateîncercurialbe,iaraltelocurieraubrăzdatedefisurimari.S-aîntrebatdacăgheaţaeraslăbităînacelepuncteşidacăartrebuisălecautesausăleevite.Şi-aîndreptatumerii,aîntorsfaţaînainteşiapornitmaideparte,fărăsăseuiteînjos.

Când a traversatmijlocul canalului, peretele stâncii era aproape la o lungime de braţ, apa era un

ropotînăbuşit,iargheaţacedauşurelsubea.Fărăsăvrea,aprivitînjos,iarce-avăzutaîngrozit-o.Niciobulă.Niciofisură.Doarunîntunericfărăfund,deparcăcerulnopţiis-arfiaflatsubgheteleei.Şi-amutat greutatea ca să facă încă un pas spre stâncă şi deodată s-a auzit o fisură, o pocnitură profundă,răsunătoare, ca atunci când sare dopul unei sticle uriaşe de şampanie.Mabel şi-a depărtat picioarele,genunchii îi tremurau. A aşteptat ca gheaţa să cedeze, ca trupul să-i plonjeze în râu. A urmat o altăbufnitură,apoiuntrosnet,iareaafostsigurăcăgheaţaîiplesneasubghete,însăaproapeimperceptibilcuexcepţiasunetuluicumplit.

Aaşteptatşiarăsuflat,darapanus-aivit.Gheaţaoţinea.Apatinatîncetpetălpi,întâicuuna,apoicucealaltă,iarşiiar,untârşâitlentpânăcândaajunsînloculundegheaţaseîntâlneacustânca.Nu-şiimaginaseniciodatăcăosăsteaacolo, înpartea îndepărtatăarâului.Şi-a lipitmâinilegoaledeşistulrece,apoiîntreagalungimeatrupului,pânăcândfrunteaîieraapăsatădeacestaşiputeamirosistânca,străvecheşiumedă.

Răcealaacesteiaîncepusesă-ipătrundăîntrup,aşacăşi-acoborâtbraţele,s-aîntorscuspatelelapereteledestâncăşişi-aînceputcălătoriaînapoitotpeundevenise.Inimaîizvâcneaîngât.Picioareleîieraunesigure.Seîntrebadacăacum,cândîşicroiadrumcătrecasă,aveasăplonjezespremoarte.

Pe când se apropia de terenul sigur, ar fi vrut să o ia la fugă într-acolo, dar simţea gheaţa preaalunecoasăsubghete,aşacăşi-atârşâitpicioareledeparcăarfipatinat,iarapois-apoticnitdemal.Agâfâit,atuşitşiaproapec-aînceputsărâdă,deparcătotularfifostoglumă,onebunie.Apois-aaplecat,cumâinilepecoapse,şi-aîncercatsăseliniştească.

Dupăces-aîndreptatuşurel,avăzutpământulîntinzându-sevastînainteaei.Soareleapuneaînjosulrâului,aruncândonuanţărecederozpestemunţiicucuşmealbeceîmprejmuiauambelepărţialevăii.Însusul râului, tufele de salcie şi barierele de pietriş, pădurile demolid şi pâlcurile joase de plopi seîngrămădeaulapoalelemunţilorîntr-unalbastrudeoţel.Nutucâmpurisaugarduri,casesauşosele;nicimăcarunsingursufletviucâtvedeaicuochiiîntoatedirecţiile.Doarsălbăticie.

Erafrumos,Mabelştia,dareraofrumuseţecaretesfâşiadeviuşiteseca,lăsându-teneajutoratşidescoperit,dacămaiapucaisă-isupravieţuieşti.Aîntorsspatelerâuluişiapornitcătrecasă.

Lampa încămaiardeacândaajuns înapoi ; fereastrabucătăriei strălucea în timpceseapropiadecolibă, iar cândadeschisuşa şi apăşit înăuntru,o luminăcaldă şipâl pâitoarea învăluit-o.Totul eranefamiliarşiauriu.Nuseaşteptasesăseîntoarcăaici.

Isepăreacălipsisecuorele,însănueranicişaseseara,iarJacknuseîntorsese.Şi-ascoshainaşis-aduslasobaculemne,lăsânddogoareasă-ipătrundădurerosînmâinişipicioare.Îndatăce-areuşitsădesfacăşisăstrângădege tele,ascosoaleşitigăi,minunându-secăîndeplineaosarcinăatâtdeanostă.Amai băgat lemne în sobă, a gătit cina, iar apoi s-a aşezat, cu spatele drept, lamasa din scânduri, cu

mâinileîmpreunateînpoală.Pestecâtevaminute,Jackaintratpeuşă,tropăindcasă-şicureţecizmeleşiscuturându-şipaieledepehainadelână.

Convinsăcăaveasă-şideaseamadincescăpase,s-auitatlaelşiaaşteptat.Jackşi-aclătitmâinileînlighean,s-aaşezatlângăeaşişi-aplecatcapul.

—Doamne,binecuvânteazăaceastămâncare,amurmurat.Amin.Eaapuscâteuncartofînfiecarefarfurie,lângămorcoviifierţişifasolearoşie.Niciunuldintreeinu

vorbea.Seauzeadoarscrâşnetulcuţitelorşi-alfurculiţelorînfarfurii.Aîncer catsămănânce,darîieraimposibilsăseforţeze.Cuvinteleîizăceaucaniştebolovanidegranitînpoală,iarcândînceledinurmăavorbit,fiecareeragreuşiapăsătorşiabiaizbuteasă-lrostească.

—Azim-amduslarâu,azis.Elnuaridicatcapul.Aaşteptats-oîntrebedecearfifăcutunacaasta.Poatecăatuncii-arfiputut

spune.Jackaînţepatmorcoviicufurculiţa,apoiastrânsfasoleacuofeliedepâine.Nudădeavreunsemncă

arfiauzit-o.—Eîngheţattot,pânălastâncă,aziseaaproapeşoptit.Cuochiiplecaţi,curăsuflarea tăiată,aaşteptat,darnuseauzeadecâtmestecatul luiJack, iarapoi

zdrăngănitulfurculiţeiluiînfarfurie.Mabela ridicatprivireaşi i-avăzutmâinilearsedevânt şimanşetele roase,zbârciturilecare i se

întindeau pe la colţurile ochilor plecaţi. Nu-şi putea aminti când atinsese ultima oară acea piele, iargândul a durut-o ca singurătatea, drept în piept. Apoi i-a zărit câteva fire argintii în barba cu nuanţeroşcate.Cândapăruseră?Decişielalbea.Fiecaredintreeipălindfărăcacelălaltsăbagedeseamă.

Eaîşiplimbamâncareaprinfarfuriecufurculiţa.Aaruncatopriviresprelampaceatârnadetavanşiavăzutcio burideluminăizvorânddinea.Plângea.Pentruoclipăastatşialăsatlacrimilesă-icurgăde-oparteşidealtaanasului,pânăcândi-auajuns lacolţurilegurii.Jackcontinuasămănânce,cucapulplecat.Eas-aridicatşişi-adusfarfuriapetejgheauamicuţădinbucătărie.Întorcându-se,şi-aştersfaţacuşorţul.

—Gheaţanu-igroasăîncă,azisJackdelamasă.Maibineţine-tedepartedeea.Mabelaînghiţit,şi-adresglasul.—Da.Sigur,azis.Şi-a făcut de lucru la tejgheapână i s-a limpezit privirea, apoi s-a întors lamasă şi amaipus cu

poloniculniştemor coviînfarfurialuiJack.—Cumeterenulcelnou?l-aîntrebat.—Merge.Abăgatobucatădecartofîngură,apois-aşterscudosulpalmei.—Osătaişi-osăscotrestuldecopacizileleviitoare,azis.Apoiosămaiardcevacioturi.—Vreisăvinşieusăteajut?Aşputeasăamgrijădefocuriledelacioturiînlocultău.

—Nu.Mădescurc.

Înaceanoapte,înpat,afostmaiprofundconştientădeel,demirosuldepaieşideaceledemoliddinpărul şi barba lui, degreutatea lui în patul care trosnea, de sunetul răsuflării lui lente, obosite.Stăteaculcatpe-oparte, cu spatele laea.S-a întins,vrândsă îl atingăpeumăr, însă şi-acoborâtbraţul şi arămasîntinsăînbeznă,privindu-ispatele.

—Crezicăosăreuşimsăieşimdiniarnă?l-aîntrebat.Nui-arăspuns.Poatecăadormise.Atuncis-aîntorscufaţalapereteledinbuşteni.Cândelavorbit,Mabels-aîntrebatdacăameţealasauemoţiaîifăceauvoceasăsunegrav.—Nupreaavemdeales,nu?

2

Dimineaţaeraatâtderece,încâtatuncicândJackaieşitprimaoarăafarăşiaînhămatcalul,gheteledepiele îi stăteau ţepeneşimâinilenu-lascultau.Unvântdinnordsufla fără încetaredinspre râu. I-ar fiplăcut să rămânăacasă,darapucasedeja să stivuiască într-o lădiţăplăcintele luiMabel, înfăşurate înşervete,casăleducălaoraş.S-aplesnitpestebraţeşiatropăitcasă-şipunăsângeleînmişcare.Eraalnaibii de frig, până şi izmenele lungi de sub jeanşi păreau doar o foicică de bumbac care-i înfăşurapicioa rele.Nu-ierauşorsălaseconfortuldelagurasobeipentruaînfruntaastadeunulsingur.Soareleameninţasăseridicedecealaltăpartearâului,însăluminasaeraslabăşiargintieşinuaduceacineştiecealinare.

Jacks-a suit încăruţadeschisă şi a scuturathăţurile.Nus-auitat înapoi,pesteumăr, însăa simţitcolibamicşorându-seprintremoliziidinspatelesău.

Pecânddrumultraversauncâmp,calulapărutsăseîmpleticeascăşiapoiascuturatdincap.Jackaopritcăruţaşiascrutatcâmpulşicopaciidindepărtare,darn-avăzutnimic.

Alnaibiical.Elşi-arfidoritunuldetracţiune,frumuşelşipotolit,încetşiputernic.Darpe-aicicaiieraucevamai rardecâtdinţiidegăinăşinupreaaveadincealege–o iapăbătrânăşideşelată,carepăreasăfiedejacuunpiciorîngroapă,şiacesta,tânărşiabiadatpebrazdă,maipotrivitsăsecabrezeîntr-unringdecâtsă-şicâştigetraiulmuncind.Jacksetemeasănu-lbageînmormânt.

Chiaracumcâtevaziletrăgeabuşteniidepeterenulcelnou,cândcaluls-asperiatdeocreangăşil-adoborâtpeJacklapământ.Abiaseferisesănufiestrivitdebuşteancândcalulsenăpustiseînainte.Îşisimţeaîncăantebraţeleşifluierelepicioareledeparcăi-arfifostfrânte, iarspateleîldureaînfiecare

dimineaţă.Astaeradefaptadevărataproblemă.Nucalulagitat,ciomulobositşibătrân.Adevărulis-arăsucit

îngolulstoma culuicaunlucrufăcutanapoda.Erapreamultămuncăpentruunbărbatdevârstalui.Nuprogresa,nicimăcarmuncindzidezicâtdemultşidesârguinciosputea.Dupăovarălungăşiotoamnăfărăzăpadă,nudesţelenisenicimăcarpe-aproapecâtpământarfitrebuitpentruasigurareatraiului.Anulăstascoseseorecoltăprăpădităşislăbuţădepeunpeticdeteren,şiabialeajunsesesăcumperefăinăpentruiarnăşisălemairămânăcâteceva.Socoteacămaiaveadestuibanirămaşidinvânzareapărţiiluidinfermadeacasă,dinest,casă-imai ţină încăunan, însăastanumaidacăMabelcontinuasăvândăplăcintelaoraş.

Darniciastanueraînregulă,adicăMabelsăfrecepode leledescândurăşisăvândăplăcintecoaptedeea.Cediferităarfipututsăfieviaţaei.Fiicaunuiprofesordeliteratură,defamiliebună,arfipututsăstudiezecărţileşiartaşisă-şipetreacădupă-amiezileîncompaniaaltorfemeirafi nate.Cuservitori,ceştideceaidinporţelanşiprăjiturelefăcutedealtcineva.

Pecândseîndreptacătremargineaunuiterenpejumă tatedesţelenit,caluls-asmucitiarăşi,ascuturatdincapşiafornăit.Jackatrasdehăţuri.Şi-amijitochiişiacer cetatcopaciicăzuţidimprejurşi,dincolodeei,mestecenii,moliziişiplopiiîncăînpicioare.Pădureaeraliniştită,nuseauzeanicimăcarciripitulvreuneipăsări.Calula lovitcucopita înpământul tareşiapoia rămasnemişcat. Jacka încercatsă-şidomoleascărespiraţia,casăpoatăvedeaşiasculta.

Cevaîlurmărea.Eraungândprostesc.Cine-arfipututsăfieacolo?S-aîntrebat,nupentruprimaoară,dacăanimalele

sălbaticeîţiputeaudaaceasenzaţie.Dobitoacele,precumvacilesaugăinile,seputeauholbalaspinareaunuiomcâteziuadelungă,fărăcaacestasăsimtăvreopişcăturăînceafă.Darpoatecreaturilepăduriieraudiferite.Aîncercatsă-şiimagi nezeunurstârşâindu-şilabeleprinpădure,plimbându-seîncoloşi-ncoaceşiprivindu-i,peelşipecal.Nupăreaprobabil,iarnafiindatâtdeaproape.Lavremeaastaurşiiartrebuisă-şicautebârlog.

Ochiiîisurprindeaucândşicândcâte-unciotsauunpunctumbrosprintrecopaci.Vezi-ţidetreabă,omule,şi-azis.Osăînnebuneşticăutândcevacarenuexistă.

A dat să scuture hăţurile, dar apoi a mai privit o dată lung peste umăr şi a văzut-o – o mişcarefulgerătoare,opatămaro-roşcată.Calulafornăit.Jacks-arăsucitîncetpecapracăruţei.

Ovulperoşcatăaţâşnitprintrecopaciicăzuţi.Adispărutoclipă,dars-aiţitiarăşi,maiaproapedepădure,alergândcucoada roşie şi înfoiată laopalmădepământ.S-aoprit şia întorscapul.Pentruoclipă, privirea i s-a pironit într-a lui Jack şi acolo, în ochii ei aurii şi îngustaţi, a văzut el sălbăticialocului.Deparcăarfiprivitsălbăticiaînsăşidreptînochi.

S-aîndreptatpecapră,ascuturathăţurileşialăsatcalulsăoialatrap,amândoifiindnerăbdătorisălasevul pea înurmă.Timpdeooră,amerscucăruţa,cocoşat şi înfrigurat, înaintândprintrehârtoape,străbătândkilometridepădureneatinsă.Cânds-auapropiatdeoraş,calul şi-a înteţitpasul, iar Jacka

trebuitsă-ldomoleascăpentrucaladasănuserăstoarnedincăruţă.

Pe-acasă,Alpinenicinus-arfinumitoraş.Nueranimicmaimultdecâtomânădeclădiriprăfuite,cufaţade false, cocoţate între liniile de tren şi râul Wolverine. Prin preajmă, câţiva împroprietăriţidesţeleniserăpământuldecopaci,înaintedea-labandona.Uniiplecaserăsăcearnăaursausălucrezelaşineledetren,darceimaimulţiîşipuseserăcoadapespinareşi-otuliserăacasă,fărăniciointenţiede-asemaiîntoarcevreodatăînAlaska.

Jack a urcat lada cu plăcinte pe scări, spre restaurantul hotelului, unde i-a deschis uşa nevastaproprietarului.La şaizeci şi ceva de ani,Betty avea părul tuns scurt, bărbăteşte, şi conducea locul deparcăarfisusţinutunone-womanshow.Soţulei,Roy,lucrapentruadministraţialocalăşirareoriseaflape-acolo.

—Bunădimineaţa,Betty,azisJack.—Eurâtă,dincâtepoteusă-midauseama.Atrântituşadupăei.—Rececanaibaşiniciurmădezăpadă.N-ammaipome nitaşaceva.Aiaduscevaplăcintede-ale

luiMabel?—Da,doamnă.Le-aaşezatpetejgheaşiadatşerveteledeoparte.—Da’binemaigăteştefemeiaasta,azisBetty.Toatălumea-ntreabădeplăcinteleei.—Măbucursăaud.Eaanumăratcâtevabancnotedincasăşile-apuspetejghea,lângăladă.—Ştiucăriscsăpierdcevaclienţi,Jack,darmătemcăn-osămaiavemnevoiedeeledeaziînainte.

Soră-meavinesălocuiascăcunoi,iarRoyzicecătrebuiesă-şicâştigechiriafăcândprăjituri.Elaluatbancnoteleşile-abăgatînbuzunarulhainei,deparcăn-arfiauzitcespunea.Darapoişi-a

datseama.—Gatacuplăcintele?Eştisigură?—Îmiparerău,Jack.Ştiucănu-imomentulpotrivit,tocmaiînpragdeiarnă,dar…Voceais-astins,păreadeosebitdejenată.—Amputeascădeapreţul,dacăarajutalaceva,azisel.Avemnevoiedefiecarebănuţ.—Îmiparerău.Potsăteservesccuocafeaşicevademâncare?—Ocafeaede-ajuns.Şi-aalesomasădelângăofereastrămică,cedădeaînsprerâu.—Edinparteacasei,i-aziseaaşezându-iceaşcaînfaţă.Nu rămânea niciodată aici când aducea plăcintele la oraş, dar în dimineaţa asta nu era prea

nerăbdătorsăoporneascăînapoi.Ce-aveasă-ispunăluiMabel?Cătrebuiausă-şifacăbagajeleşisăseducă acasă cu coada între picioare ?Să renunţe la gospodărie ca toţi cei dinaintea lui ?A amestecatzahărulîncafeaşiaprivitpefereastră.Unbărbatcughetedepieleroaseşicuatitudineadegajatăacuivaaflatîntr-otabărălamunteseplimbapemarginearâului.Purtaunsacdedormitrulatperaniţă,duceaunhuskymiţosdeofunie,iarîncealaltămânăcăraopuşcădevânătoare.Dincolodeel,Jackputeavedeaunaburalbînvăluindvârfurile.Înmunţiningea.Curândaveasăfiezăpadăşiaici,învale.

—Ştii,secautăajutoarepentrumină.Bettyi-astrecuratofarfuriecuouăşişuncăînfaţă.—Poatecănu-ţidoreştisăfacidinastaomeserie,darte-arputeaajutasătrecihopul.—Minadecărbunedinnord?—Mda.Nuseplăteşterău,şiosăsetotlucrezeacolocâtăvremereuşesccăcureţeşineledetren.Îţi

daumâncareşiadăpostşitetrimitacasăcucevabaniînbuzunar.Merităsătegândeşti.—Mersi.Şimersipentruasta.Aarătatsprefarfurie.—Lucrusigur.OtreabăuitatădeDumnezeu,lucrulînminadecărbune.Fermieriieraunăscuţicasălucrezelalumină

şilaaer,nuîntunele,prinstâncă.Iaracasăvăzusebărbaţiîntorcându-sedinminăcufeţelenegredeprafdecărbuneşi tuşindsângemurdar.Chiardacăar fivrut şiar fiputut, astaar fi însemnat săo lasepeMabelsingurăacasăzile,poatesăptămâniînşir.

Letrebuiauînsăbanigheaţă.Doarolunăsaudouăputeaufide-ajunscasărăzbeascăpânălarecoltaviitoare.Timpdeolunăsaudouăputeaînduraaproapeorice.AmâncatultimabucăţicădeşuncăşieragatasăplececândpeuşarestaurantuluiaintratgălăgiosGeorgeBenson.

—Betty,Betty,Betty.Ceaipentrumineazi?Nişteplă cintedinalea?—Proaspete,abiaaduse,George.Iaunlocşi-ţiaducofelie.Georges-aîntorscătremeseşil-azăritpeJack.—Hei,salut,vecine!Ştiiceva–nevastă-tafaceoplăcintăcumeregrozavă.Şi-aaruncathainapespătarulunuiscaunşis-aplesnitpesteburtarotundă.—Potsăstaucutine?—Sigur.Georgelocuiacamlaşaisprezecekilometri,departeacealaltăaoraşului,cusoţiaşiceitreibăieţi.

Jack îl întâlnise de câteva ori la magazinul universal şi aici, la restaurant. Părea un tip de treabă şiîntotdeaunavorbeacueldeparcăs-arfiştiutdecândlumea.ElşiGeorgeeraucamde-ovârstă.

—Cummaimergepelatine?l-aîntrebatGeorgeaşe zându-seînfaţalui.—Merge.—Aicevaajutor?—N-am.Lucrezaşa,deunulsingur.Amdesţelenitunu-douăterenuribunicele.Darmereumaieceva

defăcut.Ştiicummergetreaba.—Amputeasăneunimforţelepentrucâtevaziledincândîncând–euşibăieţiimeisăvenimlatine

cucaiinoştridetracţiune,iarapoisătuviisănedaiomânădeajutor.—Eoofertăgeneroasă.—Te-amputeaajutasămaiterminidintreburi,aconti nuatGeorge,iarsoţiataarputeavenilanoisă

petreacăcevatimpaşa,ca-ntrefete,cuEsther,săvorbeascădespregătitsaucusutsaudesprece-ormaivorbiele.Easemaisaturădenoi,băieţii.Arfiîncântatăsăvăprimeascăpetoţi.

Jackn-aspusnicida,nicinu.—Copiiităiaucrescutşi-auplecatcutoţii?aîntrebatGeorge.Jacknuseaşteptase laasta.El şiMabeleraudestulde înaintaţi învârstă,nu-iaşa, încâtcopiii le

puteau fi dejamari, având propriile lor familii. S-a întrebat dacă arăta aşa cum se simţea, de parcăcinevaîntinseseunpiciorşi-ipusesepiedică.

—Nu.N-avem.—Cum?N-aveţiniciunul,zici?—Nu.L-aprivitpeGeorge.Dacăspuneaicăn-aifăcutcopii,sunacaoopţiune,şicefeldenebuniemaiera

şi asta ? Dacă spuneai că n-ai putut să faci, discuţia devenea stânje nitoare, iar ceilalţi judecau fiebărbăţiata,fiesănătateanevestei.Jackaaşteptatşiaînghiţitînsec.

—Bănuiesc că se poate trăi şi aşa.George a scuturat din cap, chicotind.Punpariu că-imultmaimultăliniştepelavoipe-acasă.Uneori,băieţilormeileplacesămăscoatădinminţi.Scandaldinuna,dinalta, tre’să-i tragidinpatdimineaţadeparcă-s loviţidevărsat.Săscoţide laălmaimicozidelucrubunăelafeldeuşorcaşicumte-ailualatrântăcuunporc.

Jackarâsuşurat,asorbitdincafea.—Amavutşieuunfrateaşa.Aproapecăeramaiuşorsă-llaşisădoarmă.—Mda,aşa-sunii,celpuţinpânăsestrânglacasalorşiseprindcare-itreaba.BettyavenitlamasalorcuoceaşcăşiofeliedeplăcintăpentruGeorge.—Tocmai îi spuneam lui Jack că se caută ajutoarepentrumină, a zis ea în timpce turna cafeaua

fierbinte.Ştii,casăpoatăieşidiniarnă.George a ridicat din sprâncene, apoi s-a încruntat, dar n-a vorbit până cândBetty nu s-a întors în

bucătărie.—Doarn-aidegând,nu?—Meritămăcarsătegândeşti.—Doamne.Ţi-aipierdutcumvaminţile?Tuşicumine–noinumaisuntempuişoriprimăvăratici,

iargăurilealeaafurisitesuntpentruoamenitineri,dacăesăfiepentrucineva.Jackaîncuviinţat,stânjenitdediscuţie.—Ştiucănu-iabsolutdeloctreabamea,darparisăfiiuntipcumsecade,acontinuatGeorge.Ştiide

cecautăajutoare?—Nu.—Numaireuşescsă-şi ţinăoamenii,de la incendiiledeacumcâţivaani.Paisprezece,morţide-a

binelea.Uniiarşiaşadetarecănicinumaiştiaicare-icare.Peşasedintreeinicinui-aumaigăsit.Euîţizic,Jack,numerităbaniipecareţii-arda.

—Înţeleg.Doarcă…hm,suntîncolţit.Nupreaştiucumsămămaidescurc.—Trebuies-oscoţilacapătpânălarecoltă?Aibanideseminţepentrulaprimăvară?Jackazâmbitamar.—Dacăneabţinemsămâncămpânăatunci.—Aimorcovişicartofipuşideoparte,nu?—Sigur.—Ţi-aifăcutrostdejaşide-unelan?Jackaclătinatdincap.—N-amfostniciodatăcineştiecevânător.—Ei,ascultălamine–atâtatrebuiesăfaci.Atârniniştecarneînhambar,şi-atuncituşinevastă-ta

sunteţiaranjaţipânălaprimăvară.N-osăfieprăjitureleşicaviar,darnicin-osămuriţidefoame.Jackseuitaînceaşcadecafeagoală.—Aşafacemceimaimulţidintrenoi,acontinuatGeorge.Aşa-sprimiiani,slabi.Euîţizic,poatec-

osăţiseaplecedeatâtaelanşicartofi,daraşaoscoţilacapăt.—Asta-idrept.Deparcăde-acumtotularfifostaranjat,Georgeşi-aterminatfeliadeplăcintădincâtevamuşcături

uriaşe,şi-aştersguracuşervetulşis-aridicat.I-aîntinsmânaluiJack.—Arcamtrebuisămăduc.Estherosăzicăsigurc-amfăcutcevapeziuaastadacănumăducacasă.Strânsoareamâiniiîieraputernicăşiprietenoasă.—Darnuuitaceţi-amzis.Şicândofisădesţeleneştiterenurilealea,cubucurievenimşite-ajutăm.

Treceşiziuamairepedecândaitovărăşie.Jackaîncuviinţat.—Apreciez.

Stăteasingurlamasă.Poateeraogreşealăcăseizolaserăaşa,Mabelnuaveanicimăcarosingurăprietenăcucaresămaivorbească.NevastaluiGeorgeputeafiundarceresc,maialesdacăelplecaînnordsămunceascălamină,iarMabelrămâneasingurăîngospodărie.

Ea ar fi zis altceva.Oare nu lăsaseră totul în urmă ca să înceapă o viaţă nouă, doar ei doi ?Amnevoiedelinişteşipace, îiziseseea,nuodată.Seofiliseşiseînchiseseînea,şi totul începusecând

pierduserăcopilulăla.Eai-aziscănumaipoateîndurasăiapartelaîncăoîntruniredefamilie,cutoatăsporovăialaşibârfaaiastupidă.DarJackîşiaminteamaimulte.Îşiaminteafemeilegravidezâmbindîntimpce-şimângâiauburţileşibebeluşiiabianăs cuţiplângândîntimpceerautrecuţidelaorudălaalta.ÎşiaminteafetiţacareseagăţasedefustaluiMabelşiîizisese„Mami“,confundând-ocualtăfemeie,şipe Mabel arătând de parcă ar fi fost pălmuită. Îşi mai amintea şi că el o neglijase, continuând săvorbeascăcuungrupdebărbaţişiprefă cându-secănuvăzuse.

FiulcelmarealBensonilorerapecalesăsecăsătoreascăşiîncurânduncopilaşaveasăînveţesămeargăprincasă.S-agânditlaMabel,lazâmbetulacelamicşitristşilazvâcnetuldincolţulinterioralochilorei,care-arfitrebuitsăstârneascălacrimi,darn-ofăcuseniciodată.

Asalutat-odincappeBettycândşi-aluatladagoalăşiaieşit,îndreptându-sesprecăruţă.

3

Cerulplumburiupăreasă-şiţinărăsuflarea.Seapropialunadecembrieşitotnuerazăpadăînvale.Timpdecâtevazile,termometreleaurămasla–25°.CândMabelaieşitsăhrăneascăgăinile,afostuimitădefrig.Îistrăpungeapielea,făcându-ioaselebazinuluişiîncheieturiledegetelors-odoară.Aprivitcâţivafulgidezăpadăuscaţicăzând,însănueraudecâtopulbere,iarvântuldinsprerâuomăturacătrerocileşicioturiledezgoliteînnămeţimicişimurdari.Eragreusădiscernipuţinazăpadădealuviuniledelicate,suflateînrafaledinalbiarâului,ceacopereautotul.

Jackziceacălaoraşoameniierauuşuraţicănuvenisezăpada–şineletrenuluieraucurateşiminamergea.Daralţiiîşifăceaugrijicăgerulnăprasnicînsemnaoprimăvarătârzieşioînsămânţareînceputămaitârziu.

Ziuascădea.Luminaţineanumaişaseoreşierafoarteslabă.Mabelîşiorganizaoreledupăunşablon–spălat,cârpit,gătit,spălat,cârpit,gătit–şiîncercasănusemaiimaginezeplutindpesubgheaţăcaofrunzăgalbenă.

Ziuadecoptplăcinteeraunmicdar,unmotivdenerăbdare.Cândaceastaasosit,s-atrezitdevremeşitocmaiscoteacutiacufăinăşiborcanulcuunturăcândasimţitmânaluiJackpeumăr.

—Nuenevoie,azisel.—Decenu?—Bettymi-azissăneoprimcuplăcintele.—Săptămânaasta?—Detot.Opunepesoraeisăilefacă.—Ah,azisMabel.A pus făina la loc pe raft şi a fost surprinsă de intensitatea dezamăgirii sale. Plăcintele fuseseră

singuraeicontribuţierealăîngospodărie,osarcinădecareeradestuldemândră.Şimaierauşibanii.—Darfărăasta,Jack,osăavemdestuibani?—Mădescurceu.Nu-ţifacegriji.Mabel şi-a amintit acum că se trezise într-un pat gol. El stătea la masa din bucătărie, în lumina

licărindă a lumânării, cu nişte ziare întinse înaintea lui. Ea se dusese înapoi la culcare, fără să segândească la lucrul acela atunci.Dar în dimineaţa asta el părea atât de bătrân şi obosit.Mergea uşorîncovoiat,gemusecândsedăduse josdinpatşise ţinusedeşale.CândMabel l-a întrebatdacăera înregulă, elmormăise cevadespre cal, dar i-a zis că erabine. Începuse să se agitedin cauza lui, dar aoprit-ocuungest.Las-obaltă,i-azis.Las-o.

Mabeli-aadusniştebiscuiţirămaşişiunoufierttare,pentrumiculdejun.—GeorgeBensonşifiiiluiosăvinăazi,cevamaiîncolo,casămăajutelatrasulbuştenilor,azisel

întimpcedes cojeaoul.Nupăreasăbagedeseamăcăeaîlprivealung.—GeorgeBenson?l-aîntrebat.ŞicineeGeorgeBenson?—Ce?Cum?—Nul-amîntâlnitniciodată.—L-ammaipomenitşiînainte.Aluatomuşcăturădinouşi,cugurapejumătateplină,azis:—Ştii,elşiEstherlocuiescchiarperâu,maijosdeoraş.—Nu.N-amştiut.—Osăajungăaiciîncâtevaore.Nu-ţifacegrijiînlegă turăcuprânzul–osălucrămfărăoprire.Dar

săpuitreifarfuriiînpluslacină.—Credeamcă…Darn-amvorbitnoică…Şidecevinaici?Jackatăcut,apois-aridicatdelamasăşişi-aluatgheteledepieledelângăuşă.S-aaşezatlalocpe

scaun,şile-atrasînpicioareşile-alegatcumişcăriiuţi,apăsate.—Cesăzic,Mabel?Amnevoiedeajutorullor.Ţineacapulplecatşistrângeatareşireturile.—Astae,purşisimplu.Şi-aluathainadincui,încheindu-selanasturidinmers,deparcăabiaaşteptasăiasăpeuşă.

George Benson şi doi dintre fiii săi au ajuns cam după vreo oră. Băiatul celmare părea să aibăoptsprezecesaudouăzecideani,iarcelmicnumaimultdetreispre zece-paisprezeceani.Mabeli-aprivitpefereastră,cândseîntâl neaucuJacklahambar.Şi-austrânsmâinile,Jackdânddincapşizâmbindlarg.Bărbaţiişi-auluatunelteleşis-auîndreptatspreteren,conducândcaiidetracţiuneaduşideBensoni.N-

autrecutdelocpelacolibă.AaşteptatcaJacksăseuitedupăealafereastră,să-ifacăcumâna,aşacumobişnuiauneoridimineaţa,darn-afăcut-o.

S-a lăsat seara, iarMabel a aprins lămpile şi a pregătit cinapentru ei.Cândaveau să se întoarcăbărbaţii de lamuncă, avea să încerce să fie amabilă, dar nupestemăsurădeprietenoasă.Nuvoia săîncurajeze asta. Poate că Jack avea nevoie de ajutor în această zi anume, dar ei n-aveau nevoie deprietenisaudevecini.Altfel,dece-armaifivenitaici?Arfipututstaacasă,undeeradestulălume.Nu,ideeaerasăgăseascăalinaredeuniisinguri.OareJacknupri cepuseasta?

Cânds-auîntors,bărbaţiinui-auaruncatluiMabelnicioprivire.Nuerauneciopliţi.GeorgeBensonşifiiiluiausalutat-odândpoliticosdincapşiauzis„săru’mâna,doamnă“şi„îmidaişimiecartofii,terog“, dar fără să seuite la ea cu adevărat, şi îngeneral auvorbit tare între ei, despre caii demuncă,desprevremeşidesprerecolte.Auglumitpeseamauneltelorrupteşiablestemateiideide-a„întemeiaogospodărie“ în acest loc uitat deDumnezeu, iarGeorge s-a plesnit peste genunchi şi şi-a cerut scuzepentruînjurături,pecândJackrâdeatareşiceidoibăieţiîşiumpleaugurilepânălarefuz.Mabelastattottimpullatejgheauadinbucătă rie,dincolodeluminalămpiicugaz.

Arfitrebuitsăfieparteneri,eaşiJack.Astaarfitrebuitsăfienoualorviaţăîmpreună.Şi-acumelstăteaşirâdeacustrăinii,cândeinu-izâmbisecuanii.

Maitârziu,dupăcină,Georgeatrasdebăieţiiluiobosiţipânăi-asculatînpicioareşile-aziscăeravremeasăseducăacasă.

—Mamavoastrăosăsemireundenaibaamdispărut,azis.AînclinatdincapcătreMabel.—Mulţumimmultpentrumasagrozavă.Ştiţi,i-amzisluiJackcăartrebuisăveniţiodatăîmpreună

pelanoi.LuiEsthersiguri-arplăceasăvăcunoască.Ceimaimulţidintreoameniistabiliţipe-aicisuntniştecelibataribătrânişisoioşi.I-arplăceasăaibăcevacompaniefeminină.

Ea ar fi trebuit să lemulţumească fiindcă au venit să ajute şi să spună că va trece într-o zi să-icunoascănevasta,darnuazisnimic.Seputeavedeapeeaînsăşiprinochiilor–ofemeieseverădinest.Nu-iplăceacevedea.

DupăceGeorgeşi fiii luiauplecat,a încălzitapăpeplităşiaspălat farfuriile,găsindooarecaresatis facţie în zăngănit, dar furia i s-a domolit când a văzut că Jack ador mise de mult în scaunul lui.Rămăsesesingurăcuzarvaşicuzgomotuleifărăfolos.

Acoperindu-şimâinilecuşorţul,aapucatligheanulcuapămurdarăîncarespălasevasele,aapăsatzăvorul uşii cu cotul, a deschis-o şi a ieşit.A traversat curtea bătătorită şi a aruncat apa într-omicăviroagădin spatelecolibei.Unvaldeabura învăluit-o şi s-a risipit încet.Deasupra, stelele sclipeau,metalice şi îndepărtate, iar cerul nopţii i s-a părut crud. A lăsat aerul rece să-i umple nările şi să-i

răcoreascăpielea.Aici,lângăcolibă,totuleraliniştit,darputeaauzivântulmugindperâulWolverine.

AutrecutcâtevazileînaintecaJacksă-imenţionezeiarăşipeBensoni,şiiarăşiaadussubiectulîndiscuţiecadinîntâmplare.

—Georgezicesămergemlaeicampe laprânzdeZiuaRecunoştinţei. I-amspuscăosăfaciunadintreplăcinteletale.Lesimtelipsacândseducelahotel.

Mabeln-azisnicida,nicinu,nicin-apusîntrebări.S-amiratcumdeJackputeafisigurcăl-aauzit.Pe când răsfoia reţetele din cutia ei, încercând să se decidă ce să coacă, s-a gândit la Ziua

Recunoştinţei de acasă, din valea râului Allegheny, unde mătuşile, unchii, verii, bunicii şi nepoţii,prieteniişiveciniiluiJackseadunaulafermafamilieicasăsărbătorească.ZileleaceleafuseserăcelemaicumplitepentruMabel.Chiarşipecânderacopilsesimţeastânjenităînmulţime,iarpemăsurăce-acrescut,tachinărileşivorbăriais-aupăruttotmaiinfernale.Întimpcebărbaţiiseplimbauprinlivezicasădiscuteafaceri,eaeracaptivăînregatulfemeilor,undesediscutadesprenaşterişimorţi,niciuneledintreacesteanefiindunsubiectpotrivitdeflecă realăpentruea.Şichiarsubsuprafaţaacesteiflecăreliplutea insinuarea eşecului ei, şoptită şi amuţită de îndată ce ea intra şi ieşea din încăperi. Poate că,continuau şoaptele, poate că Jack ar fi trebuit să-şi aleagă o femeiemai robustă, o femeie care nu setemeademuncagrea şicareaveaşol duribunepentrunaştere. Intelectualelealeaor fi elecapabile sădiscute despre politică şi marea literatură, dar – pentru numele lui Dumnezeu – sunt în stare să deanaştereunuicopil?N-ovezicumsefâţâiedecolo-colo,deparcănicinuşi-arputearidicanasulmaisusde-atât?Cuspateledreptbăţ.Şicuodispoziţie,vai,aşadedelicată.Preamândrăcasăadopteuncopilorfan.

Mabelsescuzacândieşeasăiaunpicdeaer,darastanufăceadecâtsăatragăatenţiavreuneimătuşibătrâne băgă cioase sau a vreunei cumnate bine intenţionate, care o sfătuia să fie şi ea un pic maiabordabilă,maiprietenoasă,fiindcăatuncis-arînţelegeprobabilmaibinecufamilialuiJack.

PoatecălafelosăfieşicuBensonii.PoatecăeiovorcredenepotrivităcasărezistelaofermădinAlaskasauovorsocotistearpăşirece,opovarăpentruJack.Dejaunsâmburedeciudăîncolţeaînea.S-agânditsăîispunăluiJackcăerapreabolnavăcasămeargă.DarîndimineaţaZileiRecunoştinţeis-atrezitdevreme,multînaintealuiJack,amaibăgatlemneînsobăşiaînceputsăfrământealuatul.Aveasăfacăoplăcintăcunuci,dupăreţetamameisale,şioplăcintăcumereuscate.Oareajungeaudouăplăcinte?Doarîivăzusepebăieţimâncând,înghiţeaupenemestecateşigoleaufarfuriilecâtaiclipi.Poatec-artrebuisăfacătrei.Dacălisepăreacrustapreataresaudacănuleplăceaunucilesaumerele?Darn-artrebuisă-ipesececredeauBensonii.Şitotuşi,plăcinteleaveaus-oreprezinte.Poatelisepăreaeadurăşinerecunoscătoare,dar–Doamne–cebinegătea.

Punândplăcinteleîncuptorulculemne,Mabelşi-aalesorochiedinbumbacdes,desprecarespera

săfiepotrivită.Aîncinsfierulpeplită.Voiasăarateprezentabil,darnucaostrăinăpreabineîmbrăcată.Cândafostgata,iarplă cintelefăcute,apregătitniştepăturidelânăşibroboadepentrufaţăpentrueaşiJack.Aveasăfieundrumlungşifriguros,încăruţadeschisă.

După ce Jack a hrănit şi adăpat animalele şi a înhămat calul,Mabel s-a aşezat lângă el pe capracăruţei,cuplăcintelecaldeîncăînpoală,înfăşurateînprosoape.Simţeaunfiordeentuziasmneaşteptat.Orices-arîntâmplalaBensoni,erabinesăiasădincolibă.Numaipărăsisegospodăriadesăptămâni.ŞiJackpăreamaivioi.Aplescăit din limbăcătre cal şi, în timpce înaintaupedrumspre ieşireadepeproprietatealor,i-aarătatluiMabelundedesţeleniseşii-apovestitdespreplanurileluideprimăvară.I-adescriscumaproapecă-lomorâsecalulînziuaaceeaşicumsesperiasedevulpearoşcată.

Mabelşi-astrecuratbraţulpesuballui.—Aireuşitsăfacifoartemulte.—N-aşfireuşitfărăBensoni.Caiiăiadepovarăailorsuntcutotulaltătreabă.Îlfacderâspeăsta.Ascuturatuşorhăţurile.—Pesoţialuiaiîntâlnit-odeja?—Nu.DoarpeGeorgeşipe fiii lui.Georgea lucrat într-ominădeaurcânderamai tânăr,dara

întâlnit-opeEstherşiaudecissăseaşezelacasalorşisă-şiîntemeiezeofamilie.Jackaezitat,şi-adresglasul.—Întotcazul,pareunomdetreabă.Cusiguranţă,ne-afostdeajutor.—Da.Ne-afost.CândauajunslaBensoni,cinevaaieşitdinhambarţinândridicatuncurcanfărăcapcesezvârcolea.

EGeorge,s-agânditea,darpersoanaerapreascundăşiaveaocoadăgroasăşicenuşieceseiveadesubocăciulădelână.

—TrebuiesăfieEsther,azisJack.—Crezi?Femeiaşi-aînălţatbărbiaasalut,apois-aluptatcuuriaşapasăremuribundăpecareoţineaînbraţe.

Sângeleîiîmproşcapicioarele.—Intraţiîncasă,astrigatcătreei.Osăvăajutebăieţiicucalul.Încolibă,Mabelarămassingurălamasadinbucătărie,careeravraişte,întimpceJackadispărut

afarăcuGeorgeşifiulcelmic.Cumâinileînpoală,cuspateledrept,s-aîntrebatundevormânca.Masaera plină demaldăre de registre, şiruri de borcanegoale şi spălate şi suluri de stofă.Colibamiroseaputernicavarzăşiamerişoaresălbatice,acrişoare.NueracumultmaimaredecâtaluiJackşiMabel,doarcăaveaunpodundebănuiacăseaflaupaturile.Colibaeracumvastrâmbă,într-unfelce-ţidădeaameţeli,cupodeaua lăsată într-oparte, iarcolţurilenuchiardrepte.Pietre,craniialbitedeanimaleşiflori sălbatice uscate gar niseau pervazurile.Mabel nu se clintea, şi totuşi se simţea ca o băgăcioasănumailăsându-şiprivireasărătăcească.

Atresăritcânduşas-adatdeperete.

—Anaibiipasăre.Aizicecăartrebuisăştiecare-itreabacudatulduhului.Darnu,eatrebuiesăfacătărăboicândnicinumaiarecapullângărestulcorpului.

—Vai.Vaidemine.Potsăajutcumva?Femeiaatropăitpelângămasăfărăsă-şiscoatăghetelemurdareşiaaruncatcurcanulpetejgheaua

ticsită.Ocutiecuunturăacăzutzăngănindpepodea.Estheri-atrasunşutşis-aîntorscătreMabel,carestăteauluităşiuşorînspăi mântată.Estherazâmbitlarg,aîntinsomânăpătatădesânge.

—Mabel?Nu-iaşa?Mabel?Mabeladatdincapşişi-aîncredinţatmânastrânsoriiviguroasealuiEsther.—Esther.Darbănuiesccăţi-aidatseamadeja.Binec-aivenit,însfârşit.Pesubhainadelână,Estherpurtaocămaşăînfloratăşiosalopetădejeansbărbătească.Faţaîiera

stropităcusânge.Şi-ascoscăciuladelânăşifirişoarepufoasedepări-aurămasridicate.Şi-alegănatcoada,dându-şi-opespate,şiaînceputsăumpleooalămarecuapă.

—Aizicecă,cuatâţiabărbaţipe-aici,aşputeagăsipecarevasă-miomoareşisă-mijumuleascăuncurcan.Darn-ameubaftaasta.

—Sigurnupotsăajutcumva?PoatecăEstheraveasăsescuzepentrufelulîncarearătasaupentrudezordineadincasă.Poatecă

existavreoexplicaţie,vreunmotiv.—Nu.Nu.Stailiniştităşisimte-tecaacasă.Poţisăfacinişteceai,dacăvrei,câtbageublestemata

astadepasăreîncuptor.—Ah.Da.Mulţumesc.—Ştiice-afăcutălamaimic?Noicreştemaicicâţivacurcani,pentrunimicaltcevadecâtcasă-i

gătimlaasemeneaocazii,iarelseduceierişiîmpuşcăoduzinădecocoşipolari.Zice:Haisă-imâncămpeăştiadeZiuaRecunoştinţei.Ce-mitrebuiemieoduzinădecocoşipolarimorţideZiuaRecunoştinţei?Decesămaiîndopicurcaniidacăaidegândsămănâncicocoşi?

S-auitatlaMabeldeparcăarfiaşteptatunrăspuns.—N-am…N-amniciceamaimicăidee.N-ammaimâncatniciodatăcocoşipolari.—Păi,suntdestuldebuni.DarZiuaRecunoştinţei,dupămine,seţinecucurcan.—Amadusplăcinte.Pentrudesert.Le-ampuspescaunulacela.Nueramsigurăundesălepun.—Perfect !Nicimăcar n-ammai apucat sămă gândesc la ceva dulce.George zice căBetty e o

fraierăsărenunţelaplăcinteletale.Îţiridicăînslăviprăjiturile.Nucăaraveaelnevoiedeaşaceva.Aivăzutceburdihanare?

Dinnous-auitatlaMabelaşteptând.—Ah,darn-aş…RâsulluiEsthereraunhohotputernic,subit.—Euîitotziccăelsusţine,deunulsingur,restaurantulăladelahotel,iarastaîncepesăsevadă,a

spusea.

Înurmătoareleore,afostdeparcăMabelcăzuseprintr-ogaurăîntr-oaltălume.Eracevatotaldiferitde lumeaei liniştită,bineordonată,de întuneric, lumină şi tristeţe.Acestaeraun locdezordonat, însăprimitorşiplinderâsete.Georgele-atachinatpeceledouăfemei,cumcăturuie„camorilestricate“înlocsăpregăteascămâncarea,şiseînserasebini şorînaintecaprânzulsăfiegata,darnimeninupăreasăsesupere.Curcanulerauscatpedinafarăşicamnefăcutînăuntru.Şi-aluatfiecarecumânaluicebucatăavrut.Piureuldecartofieracremosşiperfect.Sosuleraplindecocoloaşe.Esthernus-ascuzatdeloc.Aumâncat cu farfuriile legănându-li-se în poală.Nimeni n-a rostit nici o rugăciune, darGeorge a ridicatpaharulşiazis:

—Pentruvecini.Şicasămaitrecemoiarnă.Auînălţattoţipaharele.—Şicasămâncămcocoşipolarilaanu’,azisEsther,iartoatălumeaarâs.Dupămasă şi plăcinte,Bensonii au început să povesteascădespre traiul lor în gospodărie, despre

cumodată zăpada făcuse nişte nămeţi atât demari, încât caii puteau trece peste gard oricândpofteau,desprevremeatâtderece,încâtapamurdarădelavaseseprefăceaîngheaţăînaer,cândoaruncaiafară.

—Şitotuşi,n-aştrăiînniciunaltlocdinlume,azisEsther.Darvoi?Veniţiamândoidelafermedinsud?

—Nu.Defapt,familialuiJackareofermăperâulAlle gheny,înPennsylvania.—Cesefacepe-acolo?aîntrebatGeorge.—Mereşifân,îngeneral,azisJack.—Şitu?s-aîntorsEsthercătreMabel.—Bănuiesccăeusuntoaiaceaneagră.Nimenialtcinevadinfamiliameanus-argândisălocuiască

laofermăsausăsemuteînAlaska.TataafostprofesordeliteraturălaUniversitateadinPennsylvania.—Şituailăsattotulbaltăcasăviiaici?Undenaibaţi-afostmintea?Estheraîmpuns-ojucăuşînbraţ.—El te-a convins,nu?Aşaedeobicei.Bărbaţii ăştia îşi târăscbietele femeidupăei, leduc în

nordulîndepărtatchipurilepentruaventură,cânddefapttotcevoreobaiefierbinteşiomenajeră.—Nu.Nu.Nu-iaşa.Toţiochiierauaţintiţiasupraei,chiarşiailuiJack.Aezitat,darapoiacontinuat.—Euamvrutsăvinaici.ŞiJackavrut,daratuncicândamfăcut-oîntr-adevărafostlainsistenţa

mea.Nuştiuexactdece.Credcăaveamnevoiede-oschimbare.Simţeamnevoiasăfacemcevapentrunoi.Arevreonoimă?Să-ţidesţe leneştisingurpământulşisăştiică-ialtău,purşisimplu.Sănuprimeştinimicde-agata.Alaskapărealoculpotrivitpentruunnouînceput.

Estherazâmbitlarg.—Nutepreapuicudânsa,nu-iaşa,Jack?Lezicebine.Nu-smultecaea.

Deşin-aridicatprivirea,MabelştiacăJackseuitalaeaşicăobrajiieierauîmbujoraţi.Vorbeaaşaderarîntr-ocompanieatâtdediversă.Poatecăspusesepreamulte.

Apoi,cândconversaţiaaînceputsăsedesfăşoareînjurulei,s-aîntrebatdacăspuseseadevărul.Oaredeastaveniserăînnord–casă-şiclădeascăoviaţă?Sauteamaomânase?Teamadegri,nudoarînşuviţelepăruluişiînobrajiieiveştezi,cidegriulcepătrundeamaiadânc,înoase,făcând-osăcreadăcăs-arputeapreschimbaîntr-unpraffinşirisipipurşisimpluînvânt.

Mabel îşiaminteadupă-amiazadeacummaipuţindedoiani. Însorităşi senină.Mirosul livezii înaer.Jackstăteaînleagănuldepeverandacaseipărinţilorlui,ferindu-şiochiidesoare.Eraunpicnicdefamilie,darpemomentstăteausinguri.Eaabăgatmâna înbuzunarul rochiei, scoţândunbiletscrisdemânăşiîmpăturit–„Iunie1918.Alaska,nouanoastrăpatrie“.

„Artrebuisăplecăm“,azisea.„Acasă?“,aîntrebatel.„Nu“,azisea,ridicândanunţul.„Înnord.“Guvernul federalcăuta fermiericaresă-şi întemeiezegos podării înzonaaflatăde-a lungulnoiicăi

ferate.Căile ferate dinAlaska şi companiade transport naval ofereau reduceri pentru cei suficient decurajoşiîncâtsăîntreprindăcălătoria.

S-a străduit săpăstrezeun tonneutru, sănu lasedispe rarea să-i răzbatădinglas. Jack se fereadeentuziasmulei.Amândoiseapropiaudevârstadecincizecideani.Eraadevăratcăîntinereţeelvisasesăplece înAlaska, să sepună la încercare într-un locatâtdesălbatic şimăreţ,darnueraprea târziuacumpentruaşaceva?

Jackaveacusiguranţăasemeneaîndoieli,darnuvorbeadespreele.Le-avândutfraţilorsăipartealuidinterenşiafacere.Eaaumplutcuferelecuvaseşitigăişicâtdemultecărţis-aputut.Aucălătoritcutrenulcătrecoastavestică,apoicuvaporulcuaburidelaSeattlelaSeward,înAlaska,şiiarăşicutrenullaAlpine.Fărăvreunavertis mentşifărăsăsevadăvreunsemndecivilizaţie,trenulseopreaşiunsinguromcobora,îşiluabagajelepeumărşidispăreaprintremolizişivăidepârâu.Seîntinseseşi-şiaşezasemânapebraţulluiJack,însăelpriveapefereastratrenului,cuoexpresiedenepătruns.

Îşiimaginasecăîmpreunăvorlucrapecâmpuriînverzite,înconjuraţidemunţiînalţişiînzăpeziţicaAlpiiElveţieni.Aerulaveasăfiereceşicurat,cerulnesfârşitşialbastru.Unullângăcelălalt,asudaţişiobosiţi,aveausă-şizâmbeascăaşacumofăcuserăcânderau tinerişi îndrăgostiţi.Aveasă fieoviaţăgrea,darnumaialor.Aici,lacapătullumii,departedetotceerafamiliarşisigur,aveausă-şiclădeascăo casă nouă în sălbăticie şi să se descurce ca parteneri, departe de umbra livezilor cultivate şi ageneraţiilorviitoare.

Şiiată-iacum.Niciodatăîmpreunăpecâmp.Vorbindu-şidinceîncemaipuţin.Înprimavarăelo

pusese să stea în oraş, la hotelulmizer, în timp ce construia coliba şi hambarul. Şezând pemargineasaltelei înguste, care cu siguranţă găzduisemaimulţimineri şi vânători decât femei dinPennsyl vania,Mabels-agânditsăîiscriesuroriisale.Erasingură.Soareleneîncetatnu-ilăsanicioclipădeodihnă.Totul înaintea ei – perdelele de dantelă de la fereastră, placajul de şindrilă, propriile ei mâini ceîmbătrâneau – era stors de culoare. Când ieşea din camera de hotel, nu era decât o singură uliţă,noroioasă,cuurmeadâncideroţi, înafarădecaleaferată.Începeaprintrecopacişiseterminaprintrecopaci.Fărătrotuare.Fărăcafenelesaulibrării.DoarBetty,purtândcămăşileeibărbăteştişipantaloniidelucruşidebitândnesfârşitesfaturidesprecumsăpuivarzămuratăsausăconservicarnedeelan,cumsăscapidemâncărimeadelamuşcăturiledeţânţarcuoţet,cumsăsperiiurşiicuogoarnă.

Mabelvoiasă-iscriesuroriiei,darnuputearecunoaştecăgreşise.ToţioavertizaserăcăteritoriulAlaskăierapentrubărbaţirătăciţişifemeifărăsareşipiper,căn-aveasă-şigăseascăloculînsălbăticie.Eastrângeaînpumnanunţulcepromiteaopatrienouăşinuscrianicioscrisoare.

CândJackadus-oînsfârşitlagospodărie,îşidoreasăcreadă.DeciastaeraAlaska–aspră,austeră.Ocolibădinbuşteniproaspătcojiţi,tăiaţichiardepeacelteren,unpeticdeglodşicioturipepostdecurte,munţicezimţaucerul.Înfiecareziîntreba:Potsăvincutinelacâmp?darelzicea:Nu,rămâiaici.Jackseîntorceasearaîncovoiatdespateşiplinderăni,vânătăişimuşcăturideinsecte.Eagăteaşideretica, şi iar gătea şi deretica, şi sepomenea consumatădegri, până şi vederea îi era estompată şilumeadimprejuruleisecatădeculoare.

Mabelşi-anetezitpoalacupalmele,alungândcuteledin ţesătură iarşi iar,pânăcândurecheaeiaprinscâtevadintrecuvinteledinjur.Cevadespreminadelanorddeoraş.

—Euîţizic,Jack.Nutemaigândi,spuneaGeorge.Eceamairapidăcalede-apărăsilumeaasta.Mabelşi-apăstratcalmul,arămasaşezată.—Minădecărbuneaizis?aîntrebat.—Ştiu că-s vremuri grele,Mabel, dar nu enimic ruşinos, a zisGeorge şi i-a făcut cuochiul.Nu

trebuiedecâtsă-ţiţiibărbatulacasăşisărezistaţi.Osăfiebine.CândGeorge şi fiii lui au început să vorbească despremultelemoduri îngrozitoare în care un om

puteafimutilatşiucisînsubteran,Mabels-aîntorscătreJackşiaşoptitferoce:—Aveaidegândsămălaşişisăteducisălucreziînmină?—Vorbimmaitârziu,i-azisel.—Totcevătrebuievouă,oamenibuni,esăvăfaceţirostde-unelanînhambarşisăvăpăstraţibanii

pentrulaprimăvară,azisGeorge.Mabels-aîncruntat,neînţelegând.—Unelan,aîntrebatea,înhambarulnostru?

Estherarâs.—Nuunulviu,dragă,azisea.Carnea.Doarcâtsăvă ţinădefoame.Amfăcut-oşinoi,cuani în

urmă.S-arputeasăviseaplecedecartofifierţi,cartofiprăjiţi,carnefiartă,carneprăjită,darosăvăajutesătreceţipesteperioadaasta.

—Ecamtârzioracumpentruelan,abombănitfiulcelmicdeacolodeundeseafla,înbucătărie,cumâinileîndesateînbuzunare.Arfitrebuitsă-şifacărostdeunulînaintederut.

—Încămaisunt,Garrett,azisGeorge.Doarcătrebuiesămunceascăunpicmaimultcasăgăseascăunul.

Băiatularidicatneîncrezătordinumeri.—Nu-lluaţiînseamă,azisEsther,arătândcudegetulmareîndirecţiabăiatului.Secredeurmătorul

DanielBoone.Unuldintrefiiimaimariarâsşil-apocnitcupumnulînbraţ.Băiatulcelmicşi-aîncleştatpumniişi

apoişi-apocnitfratelemaimaresuficientdetareîncâtsă-lfacăsăseciocneascădemasadinbucătărie.Aurmatoîncăierarezgomotoasă,iarMabels-aalarmat,pânăcândaobservatcăGeorgeşiEsthernicinu-ibăgauînseamă.Înceledinurmă,cândtărăboiuladevenitpreamarechiarşipentruBensoni,Estherazbierat:„Ajunge,băieţi!“,iareis-auliniştit.

—Garrettoficampreacocoş,darîţizic,Jack,areomânăgrozavălatrascupuşca.Georgeaarătatmândrucubărbiasprecelmaitânărbăiat.—Aîmpuşcatprimulelancândaveazeceani.Aduceacasămaimultvânatdecâtnoitoţilaunloc.Esthers-aaplecatcătreMabelşiazis:—Printrecareşitoţiaceiminunaţicocoşipolari.Mabel a încercat să zâmbească, dar alte gânduri i se derulau în minte. Jack avea de gând să o

abandoneze.Săolasesingurăîncolibaaiamicăşiîntunecoasă.Acumbărbaţiivorbeaucutoţiidesprevânatulelanului,şiiarăşiaavutsenzaţiasupărătoarecămai

discutaserăşiînaintedespreastaşică,dinnou,eaerastrăinaignorantă.—Trebuiesă-ţiieipuşcacutinepestetot,chiarşicândteducidoarsămunceştilacâmp,l-aauzitea

pefiulcelmiczicându-iluiJack.Sămergilapoaleledealurilor.Decelemaimulteori,zăpadaîialungăînjos,cătrerâu.Darcumanulăstaîntârzie,probabilcăîncă-ssus,mâncândmesteacănşiplop.

Băiatulabiareuşeasă-şiascundădispreţulpentruJack.—Marepăcatcăn-aiîmpuşcatunuldecutoamnă,azis.Osătecamchinuilavânătoare.Elaniise

adunăînturmănumaiîntimpulrutului.Atuncisuntdiferiţi.Masculiioiauraznaprinpădure.Îşilovesccoarneledecopaci.Setăvălescprinpropriulpişat.Mugescdupăfemele.

—Amauziteuceva,acumvreolunăsaucamaşa,azisJack.Eramafară,despicândlemne,şicevaaînceputsămârâielaminedinpădure.Apoi„Poc.Poc“.Deparcămaităiacinevalemne.

—Elanulmascul.Testriga,îşiciocneacoarneledeuncopac.Voiasăseialaluptăcutine.Acrezutcăeştiunaltmascul.

BăiatulazâmbitaproapecaşicumJackeradepartede-afidestaturaunuielan.EstheraobservatstânjenealaluiMabel,darainterpretat-ogreşit.—Nu-ţi face griji, dragă. O să vă obişnuiţi cu carnea de elan. Se poate să fie mai greu şi mai

periculosînperioadaastaaanului,darosăvăţinădefoame.Mabelazâmbitvag.

Cândavenitvremeasăplece,BensoniiauinsistatcaJackşiMabelsărămânăpestenoapte,darJacka zis că tre buiau să ajungă acasă ca să se îngrijească de animale, iarMabel le-amulţumit, zicând cădoarmemaibineînpatulei.

—Efrigastă-seară,azisEstherîntimpce-oajutapeMabelsă-şipunăhaina.—Osănedescurcăm.Mulţumescoricum.Estheravârâtunborcan înhaina luiMabel, i-a încheiatnasturiideparcăar fi fostuncopil şi i-a

strânsgulerul.—Păstreazălacaldaluatulălafermentatpedrumsprecasăsausealegeprafuldeel.Şiţinemintece

ţi-amzis,săadaugidincândîncândniştefăină.Mabelastrânsînbraţeborcanulrăcorosşii-amulţumitiarăşiluiEsther.Eraseninşibăteavântul.Lunaluminafăgaşeledepedrumşialbăstreapământulşicopacii.Întimpce

se înde părtau,Mabel a privit în urmă, la ferestrele luminate ale caseiBensonilor, şi apoi şi-a ascunsiarăşifaţaînbroboadă.Jackşi-adresglasul.Mabelseaşteptasăspunăcevadespreplanulde-aplecalamină.Erapregătităsăfienepărtinitoare,cutoatăfuria.

—Ofamiliepecinste,nu-iaşa?azisel.Ean-avorbitimediat.—Da,azisînceledinurmă.Aşae.—LuiEstheri-aplăcutdetine.Ce-aţitotvorbitacolo?—O…detoate,cred.Mabelatăcut,apoiazis:—M-aîntrebatdecen-amfăcutcopii.—Şi?—Aziscăputemsă-iluămpebăieţiilororidecâteoripoftim.Jackachicotit,iarMabelazâmbitînbroboadă,înciudaacesimţea.

4

Însearaurmătoare,a începutsăningăpe laasfinţit.Ceidintâi fulgiseadunau înpâlcuri în timpceseroteau şi fluturau spre pământ. Mai întâi doar câţiva, ici şi colo, iar apoi văzduhul s-a umplut deninsoareacecădea,sur prinsăînluminaferestreiînvârtejuridevis.LuiMabeli-areamintitdevremurilecânderamică,ofetiţăîngenuncheatăpeocanapealângăfereastră,pentruapriviprimiifulgidezăpadăaiierniicernându-seprinluminafelinarelordinstradă.

Maitârziu,cânds-aîntorslafereastradinbucătărie,l-avăzutpeJackieşinddinpădureşiînaintândprinzăpadă.Nuavusese succes lavânătoare ; îşidădea seamadupăcum ţineacapulplecat şi îşi târapicioarele.

Mabelareluatpregătireacinei.Adatdeoparteperdeleledestambădinfaţarafturilordinbucătărieşiascosdouăfarfurii.Aîntinsfaţademasă.S-agândit laharababuradincolibaBensonilorşiazâmbit.Esther în salopetă bărbă tească – cât de încrezătoare păşise în bucătărie şi trântise curcanul mort petejghea.Mabelnumaiîntâlniseofemeiecaea.Nuîşiluarămas-bunîntăcere,numimaneajutorareaşinuîşicamuflaopiniileîndrăgălăşenii.

Searatrecută,GeorgelepovestisecumEstherîmpuşcaseunursgrizzlymarededoimetrişicevaîncurte,cucâtevaveri înurmă.Erasingurăacasă,cândaauzitobufniturăputernică.S-auitatafarăşi-avăzutursul încercândsă intre îngrajd.Stătea ridicat şi izbeacu labele luiuriaşe, iar şi iar, înuşadelemn.Apois-alăsatiarîntoatecelepatrulabe,s-aplimbatîncoloşi-ncoace,şi-alipitbotuldebuştenişiaînceputsăadulmece.Mabelarfifostîngrozită,darnuşiEsther.Eaerafurioasălaculme.N-aveasălaseunurs să-i iaeivacile.Calmă, s-adus înăuntru şi a luatopuşcă,apoia ieşit iarăşi încurte şi aîmpuşcatimediatursul.Mabelîşiputeaimaginaperfectscena–Estherstândînţărână,cupicioareleuşordepărtate,ţintindhotărâtă.Nueraeadintrecelecaresăşovăiesausăsesinchiseascădeetichetă.

Mabel stătea iar la fereastră.Zăpadacădeamai repedeşimaideasă.Pecândpriveaafară, Jackaieşitdinhambarcuolampăînmână,iarninsoareaseînvârtejeaîmprejurullui,încerculdelumină.Şi-aîntors capul, de parcă ar fi simţit ochii ei aţintiţi asupră-i, şi s-au privit de la distanţă, fiecare înbuzunarulsăuluminos,cuzăpadacăzândcaunvălîntreei.Mabelnu-şiaminteaultimaoarăcândsemaipriviserăatâtdepeîndelete,iarmomentulacestaeraprecumneaua,lentşitroienit.

Când se îndrăgostise de Jack, visase că poate zbura, că într-o noapte caldă şi albastră precumcerneala îşidesprinde tălpilegoaledin iarbăpentruaplutiprintrevârfurile înfrunzitealecopacilor şistele,încămaşadenoapte.Senzaţiarevenise.

Văzutprin fereastră,aerulnopţiipăreadens,prelungacădereprinbeznăa fiecărui fulgdeneaeralentă.Eraacelfeldeninsoarecarefăceacopiiisăiasăînfugădincase,să-şiînalţefeţelesprecerşisăseroteascăcubraţeledes chise.

Eastăteavrăjită,înşorţulei,cuocârpădevaseînmână.Poatecăeraamintireaaceluivis,saunatura

hipnoticăazăpeziicăzândînvârtejuri.PoatecăeraEsther,cusalopetaşibluzaeiînflorată,împuşcândurşişirâzândtare.

Mabel şi-adezlegat şorţul şi a pus cârpadeoparte.Şi-a strecurat picioarele înghete, şi-apusunadintrehaineledelânăaleluiJackşialuatopălărieşiniştemănuşicuundeget.

Afară, a simţit pe faţă aerul curat şi rece, puteamirosi fumul de lemne ce ieşea pe coş. A lăsatninsoareasăpluteascăîmprejurulei,iarapoiafăcutceeacefăceacânderamică–şi-aridicatfaţacătrecerşiascoslimba.Vâltoareadinînal turieraameţitoare,iarMabelaînceputsăseroteascăîncetpeloc.Fulgiidezăpadăiselipeaudeobrajişidepleoape,îiumezeaupielea.Apois-aopritşiaprivitzăpadaaşezându-i-sepemânecilehainei.Pentruoclipăastudiatmodelulunuisingurfulgcaosteluţă,înaintecaacestasăsetopeascăînlână.Era,şi-acumnumaiera.

Împrejurul tălpilor ei, stratul de zăpadă creştea. A lovit uşurel cu piciorul, iar zăpada s-a strâns,umedă şi grea. Zăpadă de bulgări. A strâns un pumn, cu palma goală. Era compactă şi păstra formadegetelorei.Şi-apusmănuşileşiafăcutunbulgăre,bătătorindu-l,modelându-l.

AauzitpaşiiluiJackapropiindu-seşi,ridicândprivirea,l-avăzutvenindsprecolibă.Şi-amijitochiispre ea.Mabel ieşea atât de rar pe-afară, şi niciodată noaptea. Reacţia lui a stârnit în ea o dorinţăneaşteptată, copilărească.Amai bătătorit un pic bulgărele de zăpadă, l-a privit pe Jack şi a aşteptat.Cânds-aapropiat,l-aaruncatînelşi,chiarcândbulgăreleîiporneadinmână,şi-adatseamacăeraunlucrubizarşis-aîntrebatcevaurma.Bulgăreles-aizbitdepiciorullui,chiardeasupraghetei.

Els-aoprit,s-auitatlacerculdezăpadădepecraculpantalonilorşiapoilaMabel,cuunamestecdeenervareşiconfuziepechip,iarapoi,deşifrunteaîieraîncăîncruntată,unzâmbetmicis-aivitîncolţulgurii.S-aaplecatşiapusatentlampaalături,înzăpadă,apoişi-aplesnitcumânaînmănuşatăpantalonii,scuturândzăpada.Mabelşi-aţinutrăsuflarea.Elarămasaplecat,cumânalaghete,iarapoi,mairepededecâtputeareacţionaMabel,aluatunpumndezăpadăşiaaruncatunbulgăreperfectmodelatcătreea.Animerit-oînfrunte.Eaarămasneclintită,cubraţelepelângăcorp.Niciunuldintreeinuvorbea.Ningeaîmprejurullor,pecreşteteleşipeumeriilor.Mabelşi-aşterszăpadatopitădepefrunteşil-avăzutpeJackprivind-ocuguradeschisă.

—Eu…nu…n-amvrutsă…Iareaarâs.Zăpadătopită îipicura în josul tâmplelor, fulgi îipoposeauîngene.Arâsşia totrâs

pânăcânds-aîndoit,apoialuataltpumndezăpadăşil-aaruncatînspreJack,iareli-arăspunsaruncândîncăunul,bulgăriizburauprinaer.Majoritateacădeaulapicioareleceluilalt,daruneoriliseizbeauuşordeumerisaudepiept.Râzând,s-aufugărit înjurulcolibei,pitindu-sedupăcolţuriledinbuştenişi tră -gândcuochiultocmailatimpcâtsăvadăbulgăreleceluilaltvenind.TivulfusteilungialuiMabelsetâraprinzăpadă.Jackofugărea,cuunbulgăreînfiecaremână.Eas-aîmpie dicatşiacăzut, însăcândelaalergatîntr-acolo,aaruncatcuzăpadăafânatăînspreel,râzândmereu,iarJackaazvârlituşorbulgăriiînea.Apoişi-aproptitpalmelepegenunchi,îndoindu-sedespateşirespirândzgomotos.

—Suntempreabătrânipentruasta,azis.

—Chiarsuntem?Eli-aîntinsmânaşiaajutat-osăseridiceînpicioare,pânăcândauajunspieptînpiept,gâfâindşi

zâmbind, aco periţi de zăpadă.Mabel şi-a lipit faţa de gulerul umed al hainei lui, iar el şi-a petrecutbraţele,îngroşatedehainadelână,pedupăumeriiei.Austatovremeaşa,lăsândninsoareasăcadăpeei.

ApoiJacks-adesprins,şi-ascuturatzăpadadinpăruludşiadatsăialampa.—Stai,azisea.Haisăfacemunomdezăpadă.—Ce?—Unomdezăpadă.Eperfectă.Perfectăpentruunomdezăpadă.Elaezitat.Eraobosit.Eratârziu.Eraupreabătrânipentruprostiidinastea.Erauomiedemotiveca

săn-ofacă,ştiaşiMabel,şitotuşielapuslampalalocînzăpadă.—Bine,azis.Nehotărâreaiseciteaînfelulîncareîşiţineacapulplecat,darcutoateasteaşi-ascosmănuşilede

lucrudinpiele.I-acuprinsobrajiiînpalmelegoaleşicudegetulmarei-aşterszăpadatopitădesubochi.—Bine.

Zăpadaeraperfectă.Seprindeaînstraturidenseîntimpceorostogoleaupepământ,făcândbulgări.Mabell-afăcutpeultimul,maimic,pentrucap,iarJackle-aaşezatpetoateunulpestealtul.Siluetaabiaîiajungealatalie.

—Ecammicuţ,azisel.Eas-adatunpasînapoişil-acercetatdeladistanţă.—Enumaibun,i-arăspuns.Auîndesatniştezăpadăîncrăpăturiledintrebulgări,aunetezitmarginile.Els-aîndepărtatdelumina

lămpiişiaferestreicolibei,intrândîntr-unpâlcdecopaci.S-aîntorscudouăcrengidemesteacănşiaînfiptcâteunadefiecareparteacreaţieilor.Acumaveabraţe.

—Ofată.Haisăfacemofetiţă,azisea.—Bine.Eaaîngenuncheatînzăpadăşiaînceputsămodelezeparteadejoscaofustăceseevazadinfetiţade

zăpadă.Şi-a trecutpalmelepedeasupra, înlăturânddinstraturiledeneaşisubţiindconturul,pânăceasemănatcuocopilă.Cânds-aridicat,l-avăzutpeJacklucrândcuunbriceag.

—Gata,azisel.S-adatunpasînapoi.Înzăpadaalbăerausculptaţinişteochiperfecţi,minunaţi,unnasşibuzemici,

albe.Eiisepăreacăputeadistingechiarşipomeţiişiobărbiemititică.—Ah.

—Nu-ţiplace?Păreadezamăgit.—Nu.Ah,nu.Eatâtdefrumoasă.Doarcăn-amştiut…Cumarfipututsă-şiexprimeîncuvintesurprinderea?Niştetrăsăturiatâtdedelicate,modelatede

mâinileluiaspre,eradeparcăi-arfiîntrezăritdorinţele.Cusiguranţăcăşielîşidorisecopii.Vorbiserădespreastaadesealaînceput,cândsecăsătoriseră,glumindcăvorfaceoechipădefotbal,darplănuinddefaptsăaibădoartreisaupatru.CeamuzantarfifostCrăciunulcuocasăplinădemicuţi,îşispuseserăînprima lor iarnă tăcutăpetrecută împreună.Eraoatmosferă solemnăpecând îşideschideaudarurileprimiteunuldelacelălalt,darsperaucălaunmomentdatdimineţiledeCrăciunvorrăsunadecopiicarealeargă şi ţipă de încântare. Ea cususe o şoseţică pentru primul lor născut, iar el desenase planurilepentruuncăluţdelemnpecareurmasă-lconstruiască.Oareaveasăfieofatăsauunbăiat?Cumarfipututşticădupădouăzecideanitotfărăcopiivorfi,doarunbărbatînvârstăşiofemeieînvârstăsinguriînsălbăticie?

Pecândstăteauacoloîmpreună,ningeamaiputernicşimaiiuteşide-abiasemaivedealadistanţămaimaredeunmetruşiceva.

—Îitrebuieniştepăr,azisel.—Ah.M-amgânditşieulaceva.Jacks-adussprehambar,Mabelcătrecolibă.—Uite,a strigateadincealaltăparteacurţiicânda ieşitdinnou.Mănuşicuundeget şiun fular

pentrufetiţă.El s-a întors cu o legătură de iarbă sălbatică şi galbenă de lângă hambar. A înfipt-o fir cu fir în

zăpadă, alcătuindunpăr rebel şigalben, iar eaa înfăşurat fularul în jurulgâtului şi apusmănuşile învârfulcrengilordemesteacăn,cufirulroşucareleuneatrecândprinspatelecopileidezăpadă.SoraluiMabelleîmpletisedinlânăroşie,iarfularulaveaunmodelpecareMabelnu-lmaivăzuseînainte–stropderouă,îizisesesoraei.Prinmodelullarg,Mabelputeavedeazăpadaalbă.

Afugitîntr-uncolţalcolibei,undecreşteaotufădemerişor.Aculesomânădefructeîngheţate,s-aîntors la fata făcutădinzăpadăşia stors suculacestorapebuzeleei.Zăpadas-acolorat într-onuanţădelicatăderoşu.

EaşiJackaurămasunullângăaltul,privindfatadezăpadă.—Efrumoasă,azisea.Nucrezi?Efrumoasă.—Ne-acamieşit,nu-iaşa?Stândnemişcată,Mabelaînceputsăsimtăumezealadinhaineleîmbibateşisătremure.—Ţi-efrig?Ascuturatdincap.—Haiînăuntrusăneîncălzim.Mabeln-arfivrutsăsetermine.Zăpadaliniştită,apropie rea.Dardinţiiauînceputsă-iclănţăne.A

încuviinţatdincap.Înăuntru,Jackamaipuscâţivabuştenidemesteacănînsobă,iarfoculatrosnit.Mabels-aapropiat

câtdemultaîndrăznitşişi-atrasjosmănuşileude,pălăria,haina.El,lafel.Bulgăridezăpadăcădeaupeplităşisfârâiau.Rochiaeiatârnagreaşiudă,lipindu-i-sedepiele,iareaşi-ades cheiat-oşişi-ascos-o.El şi-a dezlegat ghetele şi şi-a scos cămaşa umedă peste cap.Curând erau goi şi tremurau unul lângăcelălalt.Eanuşi-adatseamacăeraucompletdezbră caţidecâtcândels-aapropiatşi i-asimţitmânaasprăpeşale.

—Emaibine?aîntrebat-o.—Da.Eaşi-aîntinsbraţelepesteumeriilui,undepieleaîieraîncărecelaatingere,iarcândşi-alipitnasul

decurburagâtuluilui,avăzutcumzăpadătopităîiatârnaînpicuriprinbarbă.—Haisănebăgămînpat,azisJack.Chiar după atâţia ani, ceva înăuntrul ei încămai palpita la atingerea lui, iar vocea lui, răguşită şi

şoptită în urechea ei, îi înfiora şira spinării. Dezbrăcaţi, s-au dus în dormitor. Sub pături, au bâjbâitfiecaredupătrupul,braţeleşipicioa rele,şiraspinăriişişoldurileceluilalt,pânăcândauregăsitliniilefamiliareşidelicate,asemeneapliurilordintr-ovechehartăceafostîndoităiarşiiarde-alungulanilor.

Apoiaurămasîntinşiîmpreună,Mabelcuobrazulpepieptullui.—N-osăplecilamină,nu-iaşa?Elşi-aapăsatbuzelepecreştetulei.—Nuştiu,Mabel,i-aşoptitînpăr.Facşieutotcepot.

5

Jack s-a trezit pe frig. Înpuţineleore în caredormise,vremea se schimbase. Îşiputeada seamadupămiros,osimţea înmâinilecuprinsedeartrită.S-aridicat într-uncotşis-a întinssprenoptieră,pânăagăsit chibriturile şi-a aprins lumânarea. Spatele şi umerii îi erau înţepenite în timp ce îşi coborapicioareledinpat.Arămasaşezatpemar gineapatuluipânăcândfriguladevenitinsuportabil.Nudepartede perna pe care dormeaMabel, gheaţa se strecurase printre buşteni, cu cristalele sale franjurate. Aînjuratîncetşii-atraspăturapesteumeri.Ocasăcaldă,sigură–nicimăcaratâtnu-iputeaoferi.Adussfeşnicul în camera principală.Uşametalică şi grea de la sobă a zăngănit puternic când a deschis-o.Câţivacărbuniardeaumocnitîncenuşă.

Cânds-aîntinsdupăghete,azăritpefereastrăofluturareprintrecopaci.Arămaslângăgeamultivitcufloridegheaţă,privindcuatenţieafară.

Zăpadaproaspătăseaşternusecaoplapumăpestepământ, sclipindşi strălucindargintie în lumina

lunii.Hambarul şi copacii din depărtare erau doar nişte contururi vagi.Acolo, lamarginea pădurii, avăzut-odinnou.Oscânteierealb-albăstrie.Eraîncănăucdesomn.Aînchisîncetochii,i-adeschisiarăşişiaîncercatsăseconcentreze.

Iat-o.Osiluetămicăceseiţeaprintrecopaci.Ceeraaceea,ofustă?Unfularroşulagâtşipăralbatârnându-ipespate.Micuţă.Iute.Ofetiţă.Alergândlamargineapădurii.Apoidispărândîntrecopaci.

Jacks-a frecatcupalmele laochi.Nudormisedestul.Asta trebuiasă fie.Preamultezile lungi.Apărăsitfereastraşişi-avârâtpicioareleînghete,lăsândşireturilenelegate.Adeschisuşa,iaraerulrecei-a tăiat răsuflarea.Zăpada îi trosnea subghete în timp cemergea către stivade lemne.Abia când seîntorceacuunbraţdelemnedemesteacănaobservatfetiţalordezăpadă.Apuslemnelejosşis-aduscubraţelegoaleacoloundeseaflaseaceasta.Înloculeieraunmormanmicdezăpadărăscolită.Mănuşilecuundegetşifularuldispăruseră.

Aîmpinszăpadacuvârfulghetei.Unanimal.Poateunelanodărâmase.Darfularulşimănuşile?Uncorbsauogaiţăcanadiană,poate.

Seştiecăpăsărilesălbaticefurălucruri.Cândadatsăseîntoarcă,aobservaturmele.Luminaluniicădeaîn adâncituri. Urmele treceau prin zăpadă, se îndepărtau de colibă şi se pierdeau printre copaci. S-aaplecat ca să le vadă mai bine. Lumina argintiu-albăstrie era slabă, aşa că la început nu şi-a crezutochilor.Coiotsaupoaterâs.Altceva.S-aaplecatmaibineşiaatinsurmacuvârfuriledegetelorgoale.Urmedeom.Mici.Demărimeaunuicopil.

Jacktremura.Pieleaisefăcusedegăină,iardegetelegoaledelapicioareîldureaudefrigînghete.A lăsat urmele şi mormanul de zăpadă, şi-a stivuit lemnele în curbura braţului şi s-a dus înăuntru,închizândiuteuşaînurmalui.Întimpcevârafiecarebucatădelemnînsobă,seîntrebadacăn-ovatrezigălăgiapeMabel.Eraudoarochiilui,care-ijucaufeste.Osă-şirevinăînzori.Astatlângăsobăpânăcândfoculaînceputiarăşisăduduie,apoiaînchisuşiţa.

S-acuibăritsubpătură,lipitdetrupulcaldalluiMabel,iareaagemutuşorînsomn,darnus-atrezit.Jack a stat întins lângă ea, cuochii largdeschişi şiminteavâjâindu-i, până când în celedinurmă s-acufundatîntr-unfeldesomncarenueracumultdiferitdestareadeveghe,unsomnderutantşiagitat,undevisele cădeau şi se topeau ca fulgii de zăpadă, unde copiii alergau cu paşi uşori printre copaci, iarfularelefâlfâiauînciocurilecorbilornegri.

CândJacks-atrezitdinnou,soarelerăsărise,iarMabeleraînbucătărie.Îşisimţeatrupulobositşiînţepenit,deparcăn-arfidormitdeloc,cişi-arfipetrecutnoapteadespicândlemnesaulegândbaloţidefân.S-aîmbrăcatşi,înşosete,s-aîndreptatspremasă.Miroseaacafeaşiaclătite.

—Credcăamers,Jack.—Ce?

—Aluatulacelafermentatpecaremil-adatEsther.Uite,gustă-le.Mabelapusofarfuriecuclătitepemasă.—Aidormitbine?l-aîntrebat.Arăţiabsolutdistrus.Cu o mână pe umărul lui, s-a întins peste el, ca să îi toarne cafea în cană, din ibricul de email

albastru.Elaridicatcana,aţinut-ocaldăîntrepalme.—Nuştiu.Credcănu.—Etarefrigafară,nu?Darfrumos.Toatăzăpadaastaalbă.Atâtdeluminoasă.—Aiieşitpe-afară?—Nu.Nudecândamdatofugălatoaletăîntoiulnopţii.Els-aridicatdelamasă.—Numănâncimiculdejun?l-aîntrebat.—Măducdoarsăiauniştelemne.Eracâtpecesăsestingăfocul.Dedataastaşi-apushainaşiniştemănuşiînaintesădeschidăuşa.Neauareflectaluminasoareluiatât

deputer nic,încâtşi-amijitochii.S-aduslastivadelemne,apois-aîntorssprecolibăşiavăzutcopiladezăpadă,sauceeacemairămăsesedinea.Totdoarunmormannedefinitdeomăt.Niciurmădefular.Niciurmădemănuşi.Exactaşacumfuseseastă-noapte,însăacumeraorealitatelimpedecaluminazilei.Şiurmeledepaşiîncătreceauprinzăpadă,traversaucurteaşidispăreauîntrecopaci.Apoiavăzutiepu-relemort.Uniepuredezăpadăalb,lângătrepteledelaintrare.Atrecutpe-alăturifărăsăseoprească.Înăuntru,alăsatlemnelesăcadăcuzgomotpepodea,lângăsobă,apoiarămasprivindîngol.

—Tuaiobservatceva?aziselînceledinurmă.—Tereferilager?—Nu.Lacevaieşitdincomun.—Adică?—Mis-apărutcăaudcevaazi-noapte.Probabiln-afostnimic.

Dupămiculdejun,Jacks-adussăhrăneascăanimalele.Îndrumsprehambar,aînşfăcatiepurelemortşil-aţinutpelângăcorp,aşaîncâtMabelsănu-lobservepefereastră.Odatăajunsînhambar,l-aprivitatent.Puteavedeaundefusesestrânsdegât,celmaiprobabilcuunlaţsubţire,careîitrecuseprinblanaalbăşiprinpufulfindededesubt.Eraîngheţatbocnă.Maitârziu,dupăces-aîngrijitdeani male,s-adusînspatelehambaruluişiaaruncatiepurelemortcâtdedeparteaputut,întrecopaci.

Cânds-aîntorslacolibă,Mabelîncălzeaapăpentruspălat.—Aivăzuturmele?l-aîntrebatpesteumăr.—Ceurme?Eaafăcutsemncătrefereastră.

—A,alea.Trebuiesăfifostovulpe.—Puiisuntînregulă?—Da,suntbine.Suntbinetoţi.

Jackadatjospuşcadedeasuprauşiişii-aziscăseducedupăvulpe.Acumştiaceîlneliniştiseînprivinţaurme lor.Începeaudelamormanuldezăpadăşiduceauîntr-osingurădirecţie–sepierdeauînpădure.Nuexistauurmecaresăvinăsprecurte.

Şerpuiauprintremesteceni,pestebuştenicăzuţişiîmpre jurultufeloruscatedetrandafirsălbatic.Jacka urmat coti turile şi buclele. Nu păreau a fi urmele unui copil rătăcit. Mai degrabă ale unui animalsălbatic, o vulpe sau o hermină. Ţâşnind ici şi colo, gonind pe deasupra zăpezii, făcândmici ocoluriînapoi şi iar înainte, pânăcând Jackn-amai fost sigurdacăerauaceleaşi.Dacă se rătăcise,de cenuveniselauşă?Decenuceruseajutor?Şiurmelenumergeaucătredrumulcăruţei,cătresud,cătreoraşşialtegospodării.Ciseplimbauprintrecopacifărăodirecţieanume,iarcândaprivitînapoipesteumăr,n-amaipututvedeacolibaşia înţelescăurmeleşerpuiaucătrenord,cătremunţi.Urmeledeghete seintersectau ici şi colo cu altele, de astă dată deosebite.De vulpe, încrucişându-se cu cele ale paşilorcopi lei,apoidispărând.Acontinuatsămeargăpeurmelecopilei.Deces-arţineovulpedupăofetiţăprintrecopaci?Seuitaînjosdincândîncând,apoipuneatotullaîndoială.Poatecăfetiţaseţineadupăvulpe.Poatecădeaceeaurmelelăsatedeeaerauatîtdehaotice.

Jack s-a oprit lângă un plop căzut, s-a sprijinit de trunchiul lui gros. Pesemne că se depărtase deurmeleiniţiale.Şi-aşterssudoareadepefrunte.Erafrig,daraerulerauscatşinubăteavântul,iarelseîncinsese.S-aîntrebatdacănuseîncurcase.Probabilcăîntottimpulăstamersesepeurmelevulpii.S-aîntorsşis-aaplecatsălecerceteze,aproapeaşteptându-sesăvadăurmaperniţeişiaghearelor.Darnu,erautoturmeplate,demărimeatălpiiunuicopil.

S-amai ţinutovremedupăele,pânăcânds-aupierdutunduindu-se într-oviroagămicăşiprintr-opăduredeasădemoliziîntunecaţi.Nuseputeastrecuracuuşurinţăprintrecopaciiaceia.Dejaplecasedecevavreme.S-aîntorsşil-atrecutunfiordeteamă–atâtdeabsorbitpriviseînjos,laurmelepaşilor,cândvenise, încâtnupreadăduseatenţiepeisajuluidimprejur.Copacii şizăpadaarătau la fel în toatedirecţiile.Apoişi-aamintitdeurmeleghetelorluiînzăpadă.Aveasăfiecalelungăşiîntortocheatăpânăacasă,daraşaosăajungă.

Mabelaşteptaneliniştită lauşăcânds-aîntors.Şi-aştersmâiniledeşorţşi l-aajutatsă-şideajoshaina.

—Începusemsă-mifacgriji.Jackşi-aîncălzitmâinilelângăsobă.—Ei?Aigăsitvulpea?

—Nu,doaralteurme,pestetot.Nui-azisdecopilăsaudeiepurelemortdepetreptelecasei.Cumva,segândeacăartulbura-o.

6

Mabelaprivitagitatăurmelecaretraversauzăpadacândseîntorceadelatoaletadincurte.Niciodatănusemaiapropiaseaşademultovulpedecolibalor.Ştiacăsuntnişteanimalemici,darcutoateasteaosperiau.Păşeapesteurme,cânddeodatăformalorplatăşialungităi-aatrasatenţia.Nueraunicidecumurmedeanimal.Fiecareeraamprentaperfectăatălpiiuneighetemicuţe.Şi-aînălţatcapulşile-aurmăritcu privirea, ducând înapoi către copila de zăpadă pe care o făcuse împreună cu Jack seara tre cută.Dispăruse.

S-agrăbitînapoiîncolibă,curăsuflareatăiată.—Jack?Ne-astricatcinevacopiladezăpadă.Afostcinevaîncurteanoastră.Elstătealatejghea,ascuţindu-şibriceagul.—Ştiu.—Darparcăaiziscăafostovulpe.—Suntşiurmedevulpeînpădure.—Darasteade-aici?—Aleunuicopil.—Dupăce-ţipoţidaseama?—Dupămărimeaurmelor.Şi sunt aproape sigur că amvăzut-o.Noaptea trecută.Alergândprintre

copaci.—Aivăzut-o?Pecine?—Ofetiţă.Purtafularultăuroşu.—Cum?Şidecenumi-aizis?Te-aidusdupăea?—Azi-dimineaţă.Cândţi-amziscămăducsăcautvulpea.Amîncercatsăafluundes-adus,însăam

pierduturma.—Darnoapteatrecută…eraofetiţăsingurăafară,pegerulăla,şitunute-aidussăvezidacăavea

nevoiedeajutor?Trebuiesăsefirătăcitdincolibacuiva.—Nuştiu,Mabel.Ea a ieşit iarăşi afară şi s-a tot uitat la urmele micuţe. Doar un singur şir, traversând zăpada,

îndepărtându-sedecolibă,printrecopaci.

Înurmătoarelecâtevazile,ceruls-a înseninat,unfrignăprasnicapusstăpânirepevale, iarurmelecopileis-auconturatîngheaţă.ŞerpuiauscânteinddelicatpringândurileluiMabel,făcând-osăsesimtădeparcăarfiuitatceva.

Într-oseară,s-aduslaraftulunde,întresuporturidemahon,seaflaoduzinădintrecărţileeipreferate

–PoemeleluiEmilyDickinson,Plimbarea1luiHenryDavidThoreau,ReginaClopoţica2aluiFrancesHodgsonBurnett.Trecându-şi distrată degetele peste cotoarele cărţilor, s-a gândit la unbasmpe caretatăleii-lciteaadesea.Şi-aamintitpieleauzatăşialbastrăacoperteişitentaaurieailustraţiilor.Într-oimagine, îşi amintea, o copilă îşi întindea mâinile înmănuşate către un bărbat şi o femeie în vârstă,îngenuncheaţidinainteaei,careofăcuserădinzăpadă.

În ziua următoare, când s-a dus să dea de mâncare găi nilor din hambar,Mabel a trecut pe lângăurmelemititeledeghete.

Cânds-a trezit,colibaeracufundată în tăcere, iareaasimţitschimbareaînaintesăseuitepevreofereastrăsausădeschidăuşa.Eraolinişteînăbuşită,unfrigdensapăsândasuprapereţilorcolibei,deşiînăuntrueracald.Jackîilăsaseunfocduduindînaintesăplecedinnoulavânatdeelani.Ceeacesimţisei s-a confirmat când a privit pe fereastră şi a văzut un peisaj cu totul nou, sclipitor. Ninsese, iar deaceastădatăeraozăpadăzdravănă,careseadunasecurepeziciunepestenoapteşi îngropasecolibaşianexelegospodăriei.Prefă cusebolovaniişicioturileîndâmburimoişialbe.Seadunaseînpernepufoaseperamurilemolizilor,atârnagreoaiepestestreaşinacolibeişişterseseurmeledincurte.

Adusuncoşcufirimituridepâineşibucăţeledemereuscate, rămasedintr-oplăcintă, înhambar,pentru pui.Găi nile au liniştit-o, aşa cum stăteau înşirate pe stinghiile demolid din hambar, cu penelezburlitede frig.Cânda intrat, au ţopăitpepământulplindepaie şi aucloncănit caniştebătrânecareîntâmpinăunvecin.S-aufoitşişi-auîntinsaripile.Unadintregăinilecunegruşialbaciugulitobucăţicădintre degetele luiMabel, iar ea amângâiat-o pe spate când s-a îndepărtat legănându-se.A căutat înfiecarecuibşi,înceledinurmă,subburtamoaleauneigăiniroşcate,agăsitdouăouăcalde.

Mabelle-apusîncoş,întimpceieşeadinhambar.Cânds-aîntorscasăînchidăuşa,aobservatostrăfulgerarealbas trăîntremolizii încărcaţidezăpadădedincolodecurte.Şi-amijitochiişinuamaivăzutalbastru,ciblanăroşcată.Ţesăturăalbastră.Blanăroşcată.Ocopilă,subţiricăşiageră, înhainăalbastră, trecând printre copaci.După ce a clipit o dată, hainamicuţă a dispărut şi amai rămas doarblanafurişându-se,şieracaînimaginileaceleaalb-negrupecarelevăzuseînNewYork,cândseuitaseîntr-ocutieluminoasă,dinaceeacufise.Mişcareapărândşidispărând,copilăşisălbăticiune,fiecarecaunlicărtrecător.

Mabelamerssprepădure,laînceputîncet,apoicevamairepede.Seuitadupăfetiţă,daropierduse.Cânds-aapropiatdemargineapădurii şia scrutatcuprivireaprintre ramurileplinedenea,a fost

uimită să vadă copila atât de aproape, doar la vreo sută demetri distanţă. Fetiţa stătea ghemuită, cuspatelelaMabel,cupărulde-unblondalburiurăsfiratînevantaipestehainadelânăalbastră.Întrebându-sedacăartrebuisăostrige,Mabelşi-adresglasul,şitocmaisunetulacestaasperiat-opecopilă.Fetiţas-aridicat,aînhăţatunsacdepezăpadăşialuat-olafugă.Chiarcânddispăreapedupăunuldintreceimaigroşimolizi,aprivitînapoipesteumăr,iarMabeli-avăzutochiialbaştrişistrălucitorişichipulmic,cadedrăcuşor.Nuaveamaimultdeopt-nouăani.

Mabels-aluatdupăea,înotândprinzăpadacare-iajungeapânălagenunchişiaplecându-secasăsestrecoarepesubramuri.Zăpadaîicădeapecăciulaîmpletităşipicuraînjosulguleruluihainei,dareatotînaintaprintrecrengi.Cândaajunsşişi-aşterszăpadadepefaţă,adescoperitvulpearoşcatăacoloundefusesecopila.Aveabotulcufundatînzăpadăşispatelecocoşat,caaluneipisicicarelingelaptedintr-uncastron.Îşiscuturacapul într-oparteşismul geacevacudinţii.Mabelarămasînlemnită.Niciodatănumaifuseseaşadeaproapedeunanimalsălbatic.Doarcâţivapaşişiarfipututatingeblanaarămiecupicăţelenegre.

Animalulaprivitînsus,cătreea,cucapulîncăplecatsprepământ,cumustăţilelungişinegrelipitedebotulalungit.ApoiMabelavăzutsângeleşi s-a luptatcusenzaţiadevomă.Vulpeamâncacevaceomorâse,iarsângeleîmproş casezăpadaşiîimânjisebotul.

—Nu!Fugi!Fugide-aici!Mabel şi-a fluturat braţele însprevulpe, iar apoi, simţindu-sedeodată furioasă şi vitează, apornit

cătreea.Animalulaezitat,probabilnedorindsă-şiabandonezemasa,darapois-aîntorsşialuat-opeurmelefetiţei,printrecopaci.

Mabels-aduslaacellocdinzăpadăşiavăzutceeacesperasănuvadă.Oprivelişteîngrozitoare–intestineargintii,oasemititele,sângeşipene.

Îndimineaţaaceeanunumărasepuii.S-auitatmaiatentşiavăzutcănueradefaptunadintregăinileei,ciopasăresălbatică,cupenemaropestriţeşicucapulmic,sucit.

Alăsatlucruşorulacelamâncatpejumătateşialuat-opeurmeleîntortocheatealecopileişivulpii,printrecopaci. În timpcemergea, rafaledevânt scuturauzăpadadepe ramurilecopacilor şi îi suflaurece în faţă. Îi îngreunau respiraţia, aşa că şi-a întors capul într-o parte şi a continuat sămeargă prinpădure.Vântularăbufnitiarăşi,răscolindzăpadadepepământşidincopacişiridicând-oînaer.Apois-apornitsăsufleneîntrerupt,iarMabels-aavântatînainte,cuprivireaînjos,daracumnumaiputeavedeapeundemerge.Unviscolpornitdinsenin.Mabels-aîntorscuspatelelavântşizăpadăşiapornit-osprecasă.Nueraîmbrăcatăpotrivitpentruoasemeneaexpediţie,şifataseaflacusiguranţăpreadeparte.Pecândseapropiadehambar,zăpadaviscolităi-aacoperiturmele,şipealecopileişialevulpii.N-amaivăzutpasăreamoartăsaupeteledesângecândatrecutpeacolo–dispăruserăşiele.

—Amvăzutcopila, i-azisMabel luiJackcândasosit lacină.Fetiţapecaremi-aidescris-o,dinnoapteatrecută…Amvăzut-oînspatelehambarului.

—Eştisigură?—Da.Da.Era urmată de o vulpe şi am crezut că ne-a omorât unul dintre pui, dar era altceva, o

pasăresălbatică.Jackamijitochii,deparcăs-arfiîndoit.—Chiaramvăzut-o,Jack.Eladatdincapşişi-aagăţathainaîncuieruldelângăuşă.—Aiauzitdecinevacaresăfipierdutuncopil?l-aîntre bat.Cândaifostieriînoraş,aiauzitvreun

zvon?—Nu.Absolutnimic.—Aiîntrebat?Aispuscuivadeea?—Nu,Mabel. Nu prea am văzut rostul.M-am gândit că ori s-a dus ea acasă, ori au pornit ei o

căutare,laolaltă.—Daruitecăs-aîntorsşiastăzi.Chiarlângăhambarulnostru.Dece-arveniaici?Dacăs-arătăcit

sauarenevoiedeajutor,decenuvinepurşisimplulauşă?Eladatdincap,înţelegător,însăapoiaschimbatsubiec tul.Aziscănuzărisedecâtunelan,ofemelă,

cupuiul. I-a spus căvor fi nevoiţi să taiepuii de îndată ce sacul cumerinde seva termina ; n-aveaudestui bani ca să cumpere altele. Veştile bune, a continuat el, erau că se întâlnise ieri cu George larestaurantulhoteluluişiîiinvitasepeBensonilacinăduminicaviitoare.

Abiade-aici,delaaceastăultimăparte,Mabelaascultatatent.ErabucuroasăcăvorveniBensonii.CusiguranţăcăEstherputeasă-ispunăcevadesprecopilă ;eacunoşteafamiliiledinvaleşipoatecăaveasăştiedecehoinăreafetiţasingurăprinpădure.

7

Noaptea, când Jack seducea la culcare şi închideaochii, pedosulpleoapelor aveagravate ramuridecopaci, urme de vânat şi stânci înzăpezite, aşa încât somnul i se contopea cu lungile zile petrecute lavânătoare.Dezileînşir,setre ziseîncelemaimultedimineţiînaintede-aseluminaşiplecasecupuşcaşirucsaculîncăutareaelanului,simţindu-secaunimpostordefiecaredată.Pierdusemarepartedintr-odupă-amiazăpeurmeleaceeacesedovediseafiunporc-mistreţcaremestecaoramurăjoasă.Hoinăriseînsusulşi-njosulrâuluiWolverine,înmunţi,înainteşiînapoi,pelapoaleledealurilor,şierasătuldeastapânăpestecap.

A rămas întins în patmaimult decât de obicei şi s-a gândit să nici nu semai scoale deloc. Dar

Georgeaveadreptate–dacăreuşeasăfacărostdeunelan,elşiMabelputeautrăidincarneaaceeaşicartofipânălarecoltă.Rămăseserăfărăcafea,zahăr,mereuscate,laptepraf,untură.Vorfinevoiţisătaiepuii şi să lasecalul să flămânzească.Fărăvaluride stofănouăsaugablonzuridinoraş.Aveasă fieoiarnămizerabilă,darmăcarnuvormuridefoame.

S-aridicat,s-aîmbrăcatşiahotărâtcamâinesăseducălaoraşşisăseinteresezedelucrullamină.O fi greu pentru trupul lui bătrân, darmăcar să aibă după ce să tragă linie la capătul zilei. În ciudazăpezii,îiziseseBetty,trenulmergeaşiminaeradeschisă.Marinaîşisporisecomandadecărbune,iarceidelacaleaferatăangajaserăoechipădeoamenicasăţinăşinelecurate.Nimeninuştiacâtvaduramunca,dardeocamdatăsefăceauangajări.

Oraşuleraînsăînchisînzilelededuminică,aşacăn-aveadecâtsămaiprăpădeascăoziprinpădure.Putea să cutreiere până după-amiază, când veneau Benson