Coperta - cjsibiu.rocjsibiu.ro/wp-content/uploads/2018/12/Memoriu-SF.pdf · Faza de proiectare:...

Coperta

Construire bază de salvare în stațiunea Păltiniș

Client: Județul SIBIU

STUDIU DE FEZABILITATE

Elaborator: ACC Infrastructure SRL

OCTOMBRIE 2018

Actualizare studiu de fezabilitate: „Construire bază de salvare în stațiunea Păltiniș”

Client: Județul Sibiu

Elaborator: S.C. ACC INFRASTRUCTURE S.R.L.

Controlul modificărilor

Prezenta actualizare a studiului de fezabilitate a fost întocmită și modificată după cum urmează:

Nr.crt Revizia Descriere Data Semnătura

1 1 Versiune inițială OCTOMBRIE2018

Ing. Aurel-Constantin Cândea

S.C. ACC INFRASTRUCTURE S.R.L.

Str. Vasile Alecsandri nr. 24 Sibiu

J32/849/2011 RO 29071263

ACC INFRASTRUCTURE a actualizat acest studiu în conformitate cu HG 907/2016 și cu instrucţiunile clientului său, Județul

Sibiu, pentru folosirea specifică a acestuia doar de către acesta. Orice alte persoane care folosesc oricare informaţie conţinută în acest document fac acest lucru pe propriul risc.

©ACC INFRASTRUCTURE S.R.L

Foaia de capăt

Denumirea obiectivului de investiții: „Construire bază de salvare în stațiunea Păltiniș”

Ordonator principal de credite/investitor: UAT JUDEȚUL SIBIU

Beneficiarul investiției: UAT JUDEȚUL SIBIU

Faza de proiectare: Studiu de fezabilitate

Elaboratorul studiului de fezabilitate initial 2012: S.C. COOPLAN S.R.L., J32/516/2003, 15399210

Elaboratorul actualizării studiului de fezabilitate: S.C. ACC INFRASTRUCTURE S.R.L., J32/849/2011, RO 29071263

Contract de prestări servicii: 13681/06.09.2018

Data elaborării: OCTOMBRIE 2018

Colectivul de actualizare a studiului de fezabilitate:

Director de proiect: Ing. Aurel-Constantin Cândea

Șef proiect: Arh. Vladimir Ivaneț

Proiectanți specialitatea arhitectură:

Arh. Vladimir Ivaneț

Proiectanți specialitatea Rezistență

Ing. Ionuț Rudac

Proiectanți specialitatea Instalații

Ing. Ioan Mișca

Ing. Eduard Apăscăriței

Analiza cost beneficiu Jr. Lucia Sevestrean

CONSTRUIRE BAZĂ DE SALVARE ÎN STAȚIUNEA PĂLTINIȘ

Pagina 4 din 74

Cuprins

1.1. Denumirea obiectivului de investiţii .......................................................................................................... 8

1.2. Ordonator principal de credite/investitor .................................................................................................. 8

1.3. Ordonator de credite (secundar/terţiar) .................................................................................................... 8

1.4. Beneficiarul investiţiei .............................................................................................................................. 8

1.5. Elaboratorul studiului de fezabilitate ........................................................................................................ 8

2.1. Concluziile studiului de prefezabilitate (în cazul în care a fost elaborat în prealabil) privind situația actuală, necesitatea și oportunitatea promovării obiectivului de investiții și scenariile/opțiunile tehnico-economice identificate și propuse spre analiză ....................................................................................... 8

2.2. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislaţie, acorduri relevante, structuri instituționale şi financiare ......................................................................................................................................................... 9

2.3. Analiza situației existente și identificarea necesităților și deficiențelor ................................................... 10

2.4. Analiza cererii de bunuri şi servicii, inclusiv prognoze pe termen mediu şi lung privind evoluţia cererii, în scopul justificării necesităţii obiectivului de investiţii ........................................................................... 12

2.5. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiției publice ........................................................ 12

3.1. Particularităţi ale amplasamentului ........................................................................................................ 13

a) descrierea amplasamentului (localizare - intravilan/extravilan, suprafaţa terenului, dimensiuni în plan, regim juridic - natura proprietăţii sau titlul de proprietate, servituţi, drept de preempţiune, zonă de utilitate publică, informaţii/obligaţii/constrângeri extrase din documentaţiile de urbanism, după caz); ...................................................................................................................................................... 13

b) relaţii cu zone învecinate, accese existente şi/sau căi de acces posibile; ............................................. 13

c) orientări propuse faţă de punctele cardinale şi faţă de punctele de interes naturale sau construite; ...................................................................................................................................................... 13

d) surse de poluare existente în zonă; ....................................................................................................... 13

e) date climatice şi particularităţi de relief .................................................................................................. 13

f) existenţa unor: ....................................................................................................................................... 14

(i) reţele edilitare în amplasament care ar necesita relocare/protejare, în măsura în care pot fi identificate; .................................................................................................................................................... 14

(ii) posibile interferenţe cu monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice pe amplasament sau în zona imediat învecinată; existenţa condiţionărilor specifice în cazul existenţei unor zone protejate sau de protecţie ............................................................................................................. 14

(iii) terenuri care aparţin unor instituţii care fac parte din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională ........................................................................................................................................ 14

g) Studiu topografic .................................................................................................................................... 14

h) Caracteristici geofizice ale terenului din amplasament - extras din studiul geotehnic elaborat conform normativelor în vigoare, cuprinzând: ................................................................................................ 14

(i) date privind zonarea seismică ............................................................................................................... 14


Pagina 5 din 74

(ii) date preliminare asupra naturii terenului de fundare, inclusiv presiunea convenţională şi nivelul maxim al apelor freatice...................................................................................................................... 14

(iii) date geologice generale ........................................................................................................................ 15

(iv) date geotehnice obţinute din: planuri cu amplasamentul forajelor, fişe complexe cu rezultatele determinărilor de laborator, analiza apei subterane, raportul geotehnic cu recomandările pentru fundare şi consolidări, hărţi de zonare geotehnică, arhive accesibile, după caz ............................................ 15

(v) încadrarea în zone de risc (cutremur, alunecări de teren, inundaţii) în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare ................................................................................................................... 15

(vi) caracteristici din punct de vedere hidrologic stabilite în baza studiilor existente, a documentărilor, cu indicarea surselor de informare enunţate bibliografic ...................................................... 15

3.2. Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, funcţional-arhitectural şi tehnologic....................... 16

3.3. Costurile estimative ale investiţiei .......................................................................................................... 20

3.4. Studii de specialitate, în funcţie de categoria şi clasa de importanţă a construcţiilor, după caz ............. 24

3.5. Grafice orientative de realizare a investiţiei ........................................................................................... 25

4.1. Prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referinţă şi prezentarea scenariului de referinţă ...................................................................................................................................... 26

4.2. Analiza vulnerabilităţilor cauzate de factori de risc, antropici şi naturali, inclusiv de schimbări climatice, ce pot afecta investiţia ....................................................................................................................... 27

4.3. Situaţia utilităţilor şi analiza de consum: ................................................................................................ 28

4.4. Sustenabilitatea realizării obiectivului de investiţii: ................................................................................. 28

4.5. Analiza cererii de bunuri şi servicii, care justifică dimensionarea obiectivului de investiţii ..................... 30

4.6. Analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă financiară: fluxul cumulat, valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate; sustenabilitatea financiară ........................................... 30

4.7. Analiza cost-eficacitate .......................................................................................................................... 33

4.8. Analiza de senzitivitate .......................................................................................................................... 38

5.1. Comparaţia scenariilor/opţiunilor propuse, din punct de vedere tehnic, economic, financiar, al sustenabilităţii şi riscurilor .................................................................................................................................. 47

5.2. Selectarea şi justificarea scenariului/opţiunii optim(e) recomandat(e) ................................................... 53

5.3. Descrierea scenariului/opţiunii optim(e) recomandat(e) privind: ............................................................ 53

a) obţinerea si amenajarea terenului .......................................................................................................... 53

b) asigurarea utilităţilor necesare funcţionării obiectivului .......................................................................... 53

c) soluţia tehnică, cuprinzând descrierea, din punct de vedere tehnologic, constructiv, tehnic, funcţional-arhitectural şi economic, a principalelor lucrări pentru investiţia de bază, corelată cu nivelul calitativ, tehnic şi de performanţă ce rezultă din indicatorii tehnico-economici propuşi ....................... 54

d) probe tehnologice şi teste ...................................................................................................................... 65

5.4. Principalii indicatori tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii: ............................................... 65


Pagina 6 din 74

5.5. Prezentarea modului în care se asigură conformarea cu reglementările specifice funcţiunii preconizate din punctul de vedere al asigurării tuturor cerinţelor fundamentale aplicabile construcţiei, conform gradului de detaliere al propunerilor tehnice ........................................................................................ 66

5.6. Nominalizarea surselor de finanţare a investiţiei publice, ca urmare a analizei financiare şi economice: fonduri proprii, credite bancare, alocaţii de la bugetul de stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile, alte surse legal constituite ........... 66

6.1. Certificatul de urbanism emis în vederea obţinerii autorizaţiei de construire ......................................... 67

6.2. Extras de carte funciară, cu excepţia cazurilor speciale, expres prevăzute de lege .............................. 67

6.3. Actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului, măsuri de diminuare a impactului, măsuri de compensare, modalitatea de integrare a prevederilor acordului de mediu în documentaţia tehnico-economică ...................................................................................................................... 67

6.4. Avize conforme privind asigurarea utilităţilor.......................................................................................... 67

6.5. Studiu topografic, vizat de către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară ........................................ 67

6.6. Avize, acorduri şi studii specifice, după caz, în funcţie de specificul obiectivului de investiţii şi care pot condiţiona soluţiile tehnice ................................................................................................................... 67

7.1. Informaţii despre entitatea responsabilă cu implementarea investiţiei ................................................... 68

7.2. Strategia de implementare, cuprinzând: durata de implementare a obiectivului de investiţii (în luni calendaristice), durata de execuţie, graficul de implementare a investiţiei, eşalonarea investiţiei pe ani, resurse necesare ................................................................................................................................... 68

7.3. Strategia de exploatare/operare şi întreţinere: etape, metode şi resurse necesare ............................... 68

7.4. Recomandări privind asigurarea capacităţii manageriale şi instituţionale .............................................. 70

ANEXE

Anexa 1 – Deviz general. Formulare

Anexa 2 – Studiul geotehnic

Anexa 3 – Studiu privind posibilitatea utilizarii unor sisteme alternative de eficienta ridicata

Anexa 4 – Oferte de pret

Anexa 5 – Extras CF


Pagina 7 din 74

A. PIESE SCRISE


Pagina 8 din 74

1. Informaţii generale privind obiectivul de investiţii 1.1. Denumirea obiectivului de investiţii

„Construire bază de salvare în stațiunea Păltiniș”

1.2. Ordonator principal de credite/investitor

Județul Sibiu

Str. General Magheru nr. 14, Sibiu, Romania

Telefon: +40 269217733

Fax: +40 269218159

1.3. Ordonator de credite (secundar/terţiar)

Serviciului Public Județean Salvamont Sibiu

Str. Câmpului, nr. 11-13, Sibiu, Romania

Telefon / Fax: +40 0269-216477

1.4. Beneficiarul investiţiei

Județul Sibiu

Str. General Magheru nr. 14, Sibiu, Romania

Telefon: +40 269 217733

Fax: +40 269 218159

1.5. Elaboratorul studiului de fezabilitate

SC ACC INFRASTRUCTURE SRL

Str. Vasile Alecsandri nr. 24 Sibiu, Romania

Telefon: +40 744 372161

Fax: +40 374 090494

2. Situația existentă și necesitatea realizării obiectivului/proiectului de investiții și a lucrărilor de intervenții

2.1. Concluziile studiului de prefezabilitate (în cazul în care a fost elaborat în prealabil) privind situația actuală, necesitatea și oportunitatea promovării obiectivului de investiții și scenariile/opțiunile tehnico-economice identificate și propuse spre analiză

Pentru acest obiectiv de investiții nu a fost elaborat în prealabil un studiu de prefezabilitate.


Pagina 9 din 74

Au fost elaborate Raport de necesitate și Tema de proiectare pentru SF în care au fost prezentate situația actuală și cerințele Beneficiarului cu privire la obiectivul de investiții.

2.2. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislaţie, acorduri relevante, structuri instituționale şi financiare

Serviciul Public Judeţean Salvamont Sibiu este organizat şi funcţionează ca instituţie cu personalitate juridică sub autoritatea Consiliului Judeţean Sibiu, în baza Hotărârii Consiliului Judeţean Sibiu nr. 70 / 2001. Conform Regulamentului de organizare și funcționare a Serviciului Public Județean Salvamont Sibiu, acesta are ca obiect de activitate:

a) coordonarea, din punct de vedere administrativ şi organizatoric a activităţii de salvare montană în judeţ;

b) patrularea preventivă pe traseele montane de pe raza judeţului Sibiu;

c) asigurarea permanenţei la punctele şi refugiile Salvamont conform planului de activităţi aprobat;

d) căutarea persoanelor dispărute, precum şi salvarea persoanelor accidentate;

e) acordarea primului ajutor calificat pentru turişti;

f) transportul accidentaţilor sau al bolnavilor la serviciul de urgenţă sau până la locul de unde pot fi preluaţi de echipaje medicale.

În realizarea obiectivului său de activitatea, Serviciul Salvamont îndeplineşte următoarele atribuţii principale:

a) organizează, coordonează şi desfăşoară activităţile de salvare montană în judeţ, în colaborare cu serviciile publice locale Salvamont de pe raza judeţului Sibiu, atunci când se impune;

b) propune omologarea sau desfiinţarea unor trasee montane;

c) coordonează şi supraveghează activitatea de amenajare, întreţinere şi reabilitare a traseelor montane din judeţ;

d) asigură preluarea apelurilor de urgenţă privind accidentele montane şi transmiterea acestora la şeful de formaţie Salvamont sau la înlocuitorul acestuia;

e) asigură permanenţa la punctele şi refugiile Salvamont: Baza Salvamont Bâlea Lac şi în staţiunea Păltiniş;

f) verifică şi sprijină dotarea cabanelor cu aparatura, instrumentele şi materialele necesare desfăşurării activităţii, în urma nominalizării acestora de către Consiliul Judeţean Sibiu;

g) organizează activitatea de pregătire profesională şi medicală a salvatorilor montani în judeţ, conform planului anual aprobat;

h) întreţine şi repară punctele de salvare şi refugiile existente;

i) construieşte noi puncte şi refugii în zonele cu risc mare de accidente;

j) asigură asistenţa de specialitate în drumeţiile organizate în zona montană, la solicitarea Direcţiei Judeţene pentru Tineret Sibiu;


Pagina 10 din 74

k) asigură dotarea salvatorilor montani cu echipament şi materiale de intervenţie, salvare şi transport al accidentatului sau al bolnavului, mijloace de comunicare şi semnalizare, conform baremului prevăzut de legislaţia în vigoare;

l) acordă drepturile băneşti şi indemnizaţiile legale stabilite, suportă cheltuielile legate de pregătirea, instruirea şi perfecţionarea salvatorilor montani;

m) asigură tipărirea, difuzarea şi afişarea după caz, la locurile de risc şi pe căile de acces în zona montană a unor materiale specifice activităţii Salvamont;

n) desfăşoară activităţi cu caracter educativ şi preventiv, în diverse ocazii şi în mass-media, în scopul diminuării şi combaterii riscurilor de accidente în zona montană;

o) în situaţii speciale şi în cazul producerii unor calamităţi naturale, colaborează cu celelalte servicii publice comunitare pentru apărarea şi / sau salvarea vieţii oamenilor sau a bunurilor materiale, după caz;

p) în zona montană colaborează cu următoarele instituţii publice, locale şi naţionale: Consiliul Judeţean Sibiu, consiliile locale şi primăriile din judeţul Sibiu, Serviciul Judeţean de Ambulanţă Sibiu, S.M.U.R.D., Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Cpt. Dumitru Croitoru” al Judeţului Sibiu, Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Sibiu, Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Sibiu „G-ral de brigadă Mihail Rasty”, Centrul Chinologic Sibiu „Dr. Aurel Greblea”, Inspectoratul General de Aviaţie al Ministerului Administraţiei şi Internelor, Direcţia Silvică Sibiu, Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Sibiu, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Asociaţia Naţională a Salvatorilor Montani din România (A.N.S.M.R.), cu care încheie protocoale de colaborare, după caz;

q) îndeplineşte orice alte atribuţii legate de activitatea de salvare montană prevăzute de legislaţia în vigoare sau stabilite prin hotărâre a Consiliului Judeţean Sibiu sau prin dispoziţie a Preşedintelui Consiliului Judeţean Sibiu.

În cadrul Hotărârii Guvernului nr. 558/2017 privind aprobarea Programului pentru dezvoltarea investițiilor în turism - Masterplanul investițiilor în turism - și a criteriilor de eligibilitate a proiectelor de investiții în turism, Anexa nr. 1 – Lista cuprinzând proiectele de investiții în turism, punctul II. Lista cuprinzând proiecte de investiții în turism de importanță locală a fost cuprinsă și investiția „Bază salvare salvamont în stațiunea Păltiniș, municipiul Sibiu”.

De altfel, investiția este de multă vreme o prioritate pentru autoritățile locale responsabile, fiind propusă chiar și în Strategia de dezvoltare a județului Sibiu pentru perioada 2010-2013 și direcțiile de dezvoltare ale județului pentru perioada 2014-2020. În acest document, este identificată, în cadrul obiectivului general Îmbunătăţirea activităţii serviciului public „Salvamont” Sibiu, acțiunea specifică Realizarea lucrării la bazele de Salvamont Bâlea Lac şi Păltiniş. Prima dintre baze a fost deja realizată încă din 2010.

2.3. Analiza situației existente și identificarea necesităților și deficiențelor

Păltiniş este o staţiune montană de interes local şi se află la intersecţia mai multor trasee turistice principale din masivul Cindrel (la circa 5 ore de drumeţie de Vf. Cindrel). La Păltiniş există mai multe pârtii de schi amenajate. Zona este o importantă atracţie naturală datorită peisajelor (păduri şi pajişti alpine) care atrag deopotrivă turiştii amatori de drumeţii, dar şi pe sibienii dornici de un picnic.


Pagina 11 din 74

În prezent, Serviciul public județean Salvamont Sibiu funcționează cu un număr de 16 angajați salvatori montani, o bază permanentă Salvamont la Bâlea Lac și un punct de prim ajutor în stațiunea Păltiniș.

Organigrama actuală, la nivelul anului 2018, a Serviciului Salvamont este următoarea:

La baza de la Bâlea Lac există în permanență o echipă de 2 salvatori montani pe tot parcursul anului, cu suplimentări în perioadele turistice de vârf și evenimente și competiții sportive.

Punctul de prim ajutor din stațiunea Păltiniș este organizat într-un container metalic mobil de tipul celor utilizate pentru organizare de șantier și este utilizat doar pe timpul zilei în sezonul de schi (lunile decembrie-martie) fiind utilizat doar pentru incidentele de pe pârtia Oncești, la baza căreia este amplasat. Accidentaților din alte zone ale stațiunii (Arena Platoș) li se acorda primul ajutor la fața locului după care sunt transportați după caz direct la Sibiu pentru îngrijiri medicale.

În prezent la Păltiniș este deplasată o echipă formată din 2 salvatori montani pentru perioade de câte o săptămână, cazați peste noapte într-o cameră a unui apartament al administrației stațiunii, aparținând primăriei Sibiu, apartament pe care îl împart cu echipajul de pompieri responsabil pentru stațiunea Păltiniș.

În perioadele de vârf sau în cazul unor manifestări sportive sau de divertisment, echipa de 2 persoane este suplimentată cu salvatori care urcă de la - și coboară la Sibiu (64 km dus-întors). În perioada vacanței școlare de iarnă și a maximului de sezon când pârtiile de la Arena Platoș funcționează cu instalație de iluminat nocturn până la ora 22, perioadele de patrulare sunt corespunzătoare orelor de funcționare a pârtiilor.

De asemenea, în acest moment nu există un punct de informare salvamont cu prezență permanentă și nici spații pentru echipament și utilaje de intervenție (snowmobil, autovehicul de intervenție).

Consiliul de administrație Director 1

Contabil șef 1 0

Compartiment Administrativ 0 -Achiziții Publice 1

Compartiment 0 Salvatori Montani 16


Pagina 12 din 74

2.4. Analiza cererii de bunuri şi servicii, inclusiv prognoze pe termen mediu şi lung privind evoluţia cererii, în scopul justificării necesităţii obiectivului de investiţii

Statistică accidentelor în perioada 2008 – august 2017 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 Locul producerii

pârtie de schi amenajată 29 43 23 29 63 64 77 82 114 168 137

Cindrel 39 55 36 52 84 68 91 104 152 196 163

2.5. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiției publice

Realizarea obiectivului propus ar duce la o eficientizare a muncii salvatorilor montani. De asemenea, prin proiect se asigură calitatea serviciilor într-o stațiune turistică de nivel european. Gradul de protecție a turiștilor, atât pe timpul verii cât și în timpul ierni, poate fi asigurat în mod corespunzător, iar salvatorii vor putea avea condiții optime de muncă, atât în intervenții și în perioadele în care nu răspund solicitărilor, cât și pe parcursul perioadelor de instructaj/schimb de experiențe cu colegi de la alte structuri de salvare din țară sau străinătate.

69

86

55

76

53 5263

7986 88

7279

129

80

101

181

249

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

STATISTICA ACCIDENTE MONTANE


Pagina 13 din 74

3. Identificarea, propunerea și prezentarea a minimum două scenarii/opţiuni tehnico-economice pentru realizarea obiectivului de investiţii

Detalierea scenariilor s-a făcut în Capitolul 5.

3.1. Particularităţi ale amplasamentului

a) descrierea amplasamentului (localizare - intravilan/extravilan, suprafaţa terenului, dimensiuni în plan, regim juridic - natura proprietăţii sau titlul de proprietate,

servituţi, drept de preempţiune, zonă de utilitate publică,

informaţii/obligaţii/constrângeri extrase din documentaţiile de urbanism, după

caz);

Amplasamentul bazei de salvare este la 100m de DJ 106A, pe drumul Hotilor inspre partia Oncești.

Accesul de face din imediata apropiere a drumului de Șanta, vis a vis de acces fiind in constructie ”Remiza Auto Speciala - Paltiniș” aparținând Municipiului Sibiu - Consiliului Local Sibiu.

Amplasamentul bazei de salvare în stațiunea Păltiniș este situat în vecinătatea viitoarei zone de acces la pârtii conform Planului de amenajare turistica a zonei montane „Păltiniș-Cindrel”.

Terenul, liber de construcții, este situat în intravilanul stațiunii Păltiniș la limita de NNV, și are o suprafață de 500,0 mp.

Terenul se află în domeniul privat al judetului Sibiu și are numărul cadastral 115478 conform CF Sibiu nr. 115478.

Forma terenului este patrulater neregulat cu laturile de 32,71 m la vest (Drumul Hoților), 10,21 m la sud, 37,06 m la est (liziera pădurii) și 21,34 m la nord (amplasamentul cabanei Șoimii).

Terenul prezintă înclinație spre NNV, diferența de nivel fiind de aproximativ 2,85 m.

b) relaţii cu zone învecinate, accese existente şi/sau căi de acces posibile; Accesul la teren se face din Drumul Hoților, de pe latura vestică. In vecinatatea amplasamentului, spre DJ 106A se afla Complexul CSS Soimii.

c) orientări propuse faţă de punctele cardinale şi faţă de punctele de interes naturale sau construite;

Clădirea este orientată pe direcția NE-SV. În perpectivă, amplasamentul clădirii va fi foarte apropiat de punctul 0 de dezvoltare al stațiunii, conform planurilor de dezvoltare sustenabilă a zonei în vigoare.

d) surse de poluare existente în zonă; Nu există surse de poluare în zonă.

e) date climatice şi particularităţi de relief Temperatura medie anuală este de +4 grade Celsius (media lunii iulie este de 12 grade C, iar a lunii ianuarie de -6 grade C). Ploile sunt frecvente, dar de scurtă durată, iar stratul de zăpadă este prezent 120 zile pe an. Un fenomen meteorologic frecvent întâlnit la Păltiniș este inversiunea temperaturii. Condițiile de schi sunt excelente începând din decembrie și până în aprilie. Pârtiile din stațiune sunt accesibile pentru toți împătimiții sporturilor de iarnă.


Pagina 14 din 74

Clima este continental moderată de nuanţă central europeană, cu temperatura maximă de 36-37° în lunile iulie-august şi minimă -28° - -30° în lunile ianuarie – februarie. Regimul ploilor este în general potrivit - 625 mm - la Păltiniş (910 mm). Ploile cele mai abundente cad îndeosebi primăvara şi toamna. Datorită apropierii munţilor, primăvara şi uneori la începutul verii ploile sunt însoţite deseori de scăderi de temperatură. Vânturile cele mai frecvente sunt Crivăţul care bate mai ales iarna dinspre est sau nordest, Vântul Mare care bate mai ales către sfârşitul iernii din direcţia muntelui Prejba şi Băltăreţul care aduce ploaia şi suflă îndeosebi în lunile aprilie şi octombrie din direcţia pasului Turnu Roşu iar Vântul Mureşan bate dinspre valea largă a Mureşului în lunile de primăvară şi vară.

f) existenţa unor:

(i) reţele edilitare în amplasament care ar necesita relocare/protejare, în măsura în care pot fi identificate;

Pe amplasamentul propus nu există rețele edilitare. În acest moment, traseul Drumului Hoților este prin incinta amplasamentului propus. Acest fapt de datorează deteriorării succesive a drumului datorita apelor meteorice care au produs ravene pe amplasamentul drumului. Drumul nu a fost reparat si in mod natural utilizatorii au ales calea de acces învecinată. Drumul respectiv, cunoscut ca si Drumul Hoților nu exista in evidentele OCPI. Pentru a se asigura tranzitul in continuare pe acest drum, numit Drumul Hoților, vor fi necesare lucrări de reabilitare, de realizare a unor scurgeri de ape meteorice corespunzătoare. Acestea nu fac obiectul acestui Studiu, având in vedere ca respectivul drum nu este amplasat pe teren proprietate al Consiliului Județean și nu se afla in administrarea acestuia.

(ii) posibile interferenţe cu monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice pe amplasament sau în zona imediat învecinată; existenţa

condiţionărilor specifice în cazul existenţei unor zone protejate sau de

protecţie

Nu este cazul. (iii) terenuri care aparţin unor instituţii care fac parte din sistemul de apărare,

ordine publică şi siguranţă naţională

Nu este cazul. g) Studiu topografic

Studiul topografic a fost realizat de către ing. Nițoi Bogdan. h) Caracteristici geofizice ale terenului din amplasament - extras din studiul

geotehnic elaborat conform normativelor în vigoare, cuprinzând:

(i) date privind zonarea seismică Din punct de vedere geografic, zona studiata aparține de munții Cindrelului și este amplasată în partea central estică a stațiunii Păltiniș, zona Pârtiei Oncești. Zona este caracterizată prin altitudini de 1200-1550 m și este ușor înclinată nord vestic având forme liniștite și stabile. Din punct de vedere geologic şi geomorfologic perimetrul cercetat aparține Orogenului Carpatic cu formațiuni aparținând mezozoicului și cuaternarului, fiind reprezentate la suprafața de argile nisipoase, pietrișuri, bolovănișuri, pe stâncărie data de șisturi cristaline aparținând pânzei getice, ele caracterizându-se prin gnaise, micașisturi, amfibolite.

(ii) date preliminare asupra naturii terenului de fundare, inclusiv presiunea convenţională şi nivelul maxim al apelor freatice

Pentru această zona se poate executa construcția proiectata cu regim de înălţime dorit, în care fundațiile se vor poza la adâncimea minimă Df = 1.00 de la C.T.N.


Pagina 15 din 74

Terenul de fundare este constituit din bolovăniș cu pietriș grosier și stâncărie care va avea presiunea convențională valoarea de bază Pconv =400 kPa sarcini fundamentale.

(iii) date geologice generale Acceleraţia maximă a terenului pentru proiectare ag = 0,20 g. Perioada de control (de colţ) a spectrului de răspuns Tc = 0,7 s. Adâncimea de îngheţ, conform STAS 6054/77, este de 1.00 m de la CTN.

(iv) date geotehnice obţinute din: planuri cu amplasamentul forajelor, fişe complexe cu rezultatele determinărilor de laborator, analiza apei subterane,

raportul geotehnic cu recomandările pentru fundare şi consolidări, hărţi de

zonare geotehnică, arhive accesibile, după caz

Pentru precizarea structurii terenului pe amplasamentul obiectivului proiectat a fost executat un foraj geotehnic de 3.00 m adâncime. În urma executării sondajelor s-au interceptat următoarele: F1

Stratul Denumirea stratului Muchia inferioară a stratului în m sub cota terenului

1 Sol vegetal 0,40 2 Bolovăniș 1,50 3 Stâncărie 3,00

Strat 1: Sol vegetal S-a întâlnit un strat de sol vegetal cu pietriș mărunt, bolovăniș si nisip grosier cu grosimea de -0.40 m faţă de c.t.n.. Strat 2: Bolovăniș Sub stratul de sol vegetal s-a întâlnit un strat de bolovăniș cu pietriș grosier, cu o grosime de 1.10 m. Strat 3: Stâncărie Sub stratul de bolovăniș s-a întâlnit un strat de stâncărie cu pietriș și bolovăniș, cu o grosime de 1.50 m. În urma executării forajului nu a fost întâlnită apă.

(v) încadrarea în zone de risc (cutremur, alunecări de teren, inundaţii) în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare

Amplasamentul studiat se înscrie în zona macroseismică cu intensitatea I = 7 pe scara MSK. Încadrarea în categoriile geotehnice se face în conformitate cu NP 074/2014 ,,Normativ privind principiile, exigențele și metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare”. Categoria geotehnică indică riscul geotehnic la realizarea unei construcții. Încadrarea preliminară a unei lucrări într-una din categoriile geotehnice trebuie să se facă în mod uzual înainte de cercetarea terenului de fundare. Aceasta încadrare poate fi ulterior schimbată în fiecare fază a procesului de proiectare și de execuție. Riscul geotehnic depinde de două grupe de factori: pe de o parte factorii legați de teren, dintre care cei mai importanți sunt condițiile de teren și apa subterană, iar pe de altă parte factorii legați de structura și de vecinătățile acestora.

(vi) caracteristici din punct de vedere hidrologic stabilite în baza studiilor existente, a documentărilor, cu indicarea surselor de informare enunţate

bibliografic

Din punct de vedere hidrologic văile care străbat zona sunt tributare bazinului hidrografic al Cibinului. Pâraiele îşi au originea pe rama muntoasă a munţilor Cindrelului la cote de 800 – 900 m, deci au o alimentare şi un regim hidrogeologic bun. Sunt puternic influenţate de condiţiile climatice, debitul de apă având caracter semipermanent. În perioade bogate în precipitaţii pâraiele se umflă


Pagina 16 din 74

în scurt timp, transportă mari cantităţi de apă şi aluviuni pe care le depun în zonele de luncă şi la confluenţa cu emisarul principal – râul Cibin. Amplasamentul studiat nu se află totuși sub influența directă a niciunei ape de suprafață, deși în zonă există o serie de izvoare de coastă.

3.2. Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, funcţional-arhitectural şi tehnologic

a) caracteristici tehnice şi parametri specifici obiectivului de investiţii; Funcționarea imediată preconizată pentru baza de salvare este următoarea: - pe perioada de vară permanentă asigurată de 2 echipe a câte 2 persoane, - pe perioada de iarnă (lunile decembrie-aprilie) câte 4 echipe a câte 2 persoane. De asemenea, se vor realiza 4 sesiuni anuale de pregătire a salvatorilor montani, de cca 1 săptămână fiecare, la care vor participa un număr de cca 20 de salvatori. Baza va fi administrată de un administrator-dispecer. Indici propuși: Regim de înălțime: S+P+1E Suprafață teren = 500,00mp. Aria construită = 164,88mp. Aria desfășurată = 481,03mp. POT propus = 32,97% CUT propus = 0,96 Hmax = 10,06m. Funcțiunea principală a clădirii este cea de bază de salvare Salvamont, cuprinzând punct de prim ajutor cu birou dispecer, spații de cazare pentru echipajele Salvamont, spațiu pentru prepararea hranei și servirea mesei și instructaj, depozitare echipament și garaj pentru autovehicule de intervenție si snowmobil plus funcțiuni colaterale (spații pentru turiști, cazare, instructaj) și spațiu tehnic (centrală termică). Datorita configurației și a pantei naturale a terenului, spațiile sunt decalate la jumătate de nivel, respectiv 1,50m. Distribuția funcțiunilor pe nivele este următoarea: Subsol Ac = 167,93 mp Au = 130,10 mp Subsolul cuprinde o mică sală fitness care va fi dotată cu câteva aparate pentru menținerea formei fizice a membrilor echipajelor de intervenție, un spațiu de depozitare pentru echipament, un garaj pentru autovehicule de intervenție și snowmobil și o centrală termică, având următoarele suprafețe:

Destinație Suprafață Sală fitness 18,13 mp Depozitare echipament 26,51 mp Hol scară 9,04 mp Depozitare 2,54 mp Garaj 42,10 mp Centrală termică 31,78 mp


Pagina 17 din 74

Parter Ac = 164,88 mp Au = 119,49 mp Parterul cuprinde un hol de acces pentru turiști dotat cu locuri pentru așteptare, rastel pentru schiuri și grup sanitar, un spațiu de prim ajutor unde se va afla în permanență un dispecer, iar la jumătate de nivel se vor afla 4 camere de cazare pentru echipele de intervenție dotate cu camere de baie cu dușuri, cu următoarele suprafețe:

Destinație Suprafață Hol acces 21,21 mp Grup sanitar vizitatori 3,16 mp Punct de prim ajutor 20,98 mp Spălător 2,60 mp Grup sanitar 2,00 mp Hol 8,58 mp 4 camere cazare 12,63 mp fiecare 4 grupuri sanitare 2,61 mp fiecare

Etaj Ac = 148,22 mp Au = 107,66 mp Etajul cuprinde un hol de etaj cu acces spre sala de mese, care va putea fi folosită și ca spatiu pentru instructaj și alte activitati, dotată cu oficiu pentru prepararea hranei, cămară pentru alimente și o mică magazie pentru materiale necesare instructajelor. La jumatate de nivel se afla două spații de cazare, o cameră cu două paturi și o cameră cu 12 locuri (priciuri) dotate cu grup sanitar cu wc, lavoar și dușuri, având următoarele suprafețe:

Destinație Suprafață Hol etaj 5,89 mp Sală de mese/instructaj 37,84 mp Oficiu 5,12 mp Cămară 2,40 mp Magazie 1,62 mp Hol etaj 3,26 mp Cameră 12 locuri 24,47 mp Grup sanitar 11,11 mp Cameră 2 locuri 15,95 mp Categoria de importanță a construcției: C Zona seismică: D Clasa de importanță: III Gradul de rezistență la foc: III Dimensiuni in plan L x l: 15,28 m x 12,80 m Înălțime maximă la cornișă: 7,90 m Înălțime maximă: 10,06 m


Pagina 18 din 74

Înălțime liberă parter: 2,77 m Înălțime liberă etaj: 2,30-3,50 m Aria construită: 164,88 mp Aria desfășurată: 481,03 mp Aria utilă: 357,25 mp Volum: 1580,00 mc

b) varianta constructivă de realizare a investiţiei, cu justificarea alegerii acesteia; Structura de rezistență a imobilului va fi din zidărie portantă din cărămidă plină normală cu sâmburi de beton armat si grinzi, centuri și planșee din beton armat.

Fundațiile vor fi continue armate corespunzător.

Șarpanta acoperișului este din lemn, iar învelitoarea va fi din tablă fălțuită.

Închiderile exterioare se vor realiza din zidărie de cărămidă plină de 25 cm grosime.

Pentru îmbunătățirea confortului termic, se prevede realizarea unui termosistem cu vată minerală de 20 cm grosime.

La interior se va folosi zidărie de cărămida plină pentru pereții portanți iar pentru compartimentările fără portanță se vor realiza pereți din plăci gips-carton cu structură metalică.

Compartimentările din placi gips-carton vor fi prevăzute cu două straturi de plăci și strat vată minerală de 10 cm grosime, iar la camerele de cazare vor fi realizate compartimentări duble (2 pereți din plăci gips-carton cu vată minerală) pentru a obține o izolare fonică superioară.

Din punct de vedere al finisajelor interioare, pereții din zidărie se vor tencui clasic și se zugrăvesc cu vopsele lavabile. Compartimentările din gips-carton se zugrăvesc cu vopsele lavabile. Tavanele din beton se tencuiesc, unde este necesar s-au prevăzut plafoane din plăci gips-carton. Toate tavanele se zugrăvesc în vopsele lavabile.

La nivele mansardate, șarpanta va fi placată cu lambriu de lemn.

În încăperile grupurilor sanitare și băi se va realiza un placaj din tapet PVC cu înălțimea de 2,10 m. respectiv 1,60 m. Este prevăzut a se realiza tapet PVC cu înălțimea de 1,60 m și în oficiul pentru prepararea hranei.

Pardoselile vor fi finisate cu vopsele epoxidice, iar în camerele de cazare este prevăzută pardoseală din parchet lamelar tristrat.

Tâmplăria interioară va fi din lemn (panouri tristrat celulare) finisare transparentă lemn.

Glasvandurile interioare se vor realiza din tâmplărie PVC cu decor lemn în culoarea ușilor de lemn.

Scara interioară va fi din lemn.

Cât despre finisajele exterioare, pentru finisarea exterioara a pereților se va realiza un placaj din piatră naturală (ardezie) ancorat cu plase sudate de structură de rezistență a clădirii la nivelul parterului și parțial al subsolului iar la etaj se va realiza o fațadă ventilată cu lemn de pin tratat termic.

Tâmplăria exterioară va fi din profile PVC cu 7 camere și decor nuc închis cu geam triplu strat tip termopan.


Pagina 19 din 74

În zona de acces în clădire se va executa o pardoseală din piatră naturală (ardezie), placându-se inclusiv treptele de acces.

Acoperirea imobilului va fi în șarpantă lemn cu învelitoare din tablă fălțuită prevăzută cu jgheaburi, burlane, parazăpezi și toate accesoriile necesare.

Învelitoarea este prevăzută cu straturi hidroizolatoare și termoizolație din vată minerală cu grosimea de 12 cm respectiv 18 cm.

c) echiparea şi dotarea specifică funcţiunii propuse d) Dotările necesare pentru buna funcționare a bazei salvamont corespund nevoilor fiecăreia din

cele 3 funcțiuni ale acesteia: punct de prim ajutor, spațiu de cazare pentru echipajele de salvare și spațiu de întâlnire/instructaj periodic.

LISTĂ DOTĂRI BAZĂ DE SALVARE PĂLTINIŞ Nr. crt. OBIECT Nr. buc.

SUBSOL 1 etajeră cu structură metalică (garaj, 100cmX35cmXh200cm) 2 2 etajeră cu structură metalică (centrală termică,

100cmX35cmXh200cm) 4

3 aparat fitness presă piept 1 4 aparat fitness tracțiuni asistate 1 5 rastel gantere 1 6 bancă ajustabilă 1 7 set de haltere și gantere (90 kg) 1

PARTER Hol acces

8 bancă fixă (50X290 cm) 2 9 rastel schiuri (150x50xh242 cm) 1

10 încălzitor clăpari (46x90xh210 cm) 1 11 cuier 2 12 dozator de apă 1

Punct de prim ajutor 13 pat de consultație (cabinet prim ajutor, 90X200cm) 1 14 pat simplu (cabinet prim ajutor, 90X200cm) 1 15 dulap echipament medical (60X110X210 cm) 1 16 birou (120x54x77 cm) 2 17 scaun de birou 2 18 raft compartimentat birou (80X220X36 cm) 1 19 defibrilator 2 20 lampă de examinare cu picior 1 21 targă 2 22 aspirator secreții 1 23 calculator all-in-one 1 24 software aferent calculatorului - sistem de operare 1


Pagina 20 din 74

25 software aferent calculatorului - suită de programe pachet de birotică: procesare text, calcul tabelar, creare prezentări multimedia, aplicație gestionare e-mail etc.

1

Camere cazare echipe de patrulă 26 pat simplu 90X200cm 8 27 saltea de pat cu cazarmament 8 28 dulap haine (55X85X210cm) 4

ETAJ Sală de mese/spațiu multifuncțional

29 set masă 4 locuri + scaune 4 30 set masă 2 locuri + scaune 2

Oficiu/cămară/magazie 31 blat 180 cm + corp sertare dedesubt + corp dulap suspendat +

chiuvetă + baterie 1

32 mașină spălat vase 1 33 plită ceramică 1 34 hotă 1 35 cuptor electric 1 36 frigider 1 37 corp suplimentar depozitare 122 cm 1 38 raft depozitare cămară (145x30x226 cm) 1 39 etajeră cu structură metalică (magazie, 100cmX35cmXh200cm) 1

Cameră 2 locuri 40 pat simplu 90X200cm 2 41 dulap haine (55X85X210cm) 2 42 masă birou 65X180 1 43 depozitare documente 2 44 scaun de birou 1

Cameră 12 locuri 45 pat supraetajat 6 46 saltea de pat + cazarmament 12 47 dulap haine (55X85X210cm) 4

Fațadă 48 siglă salvamont 2 mp 1

3.3. Costurile estimative ale investiţiei

a) costurile estimate pentru realizarea obiectivului de investiţii, cu luarea în considerare a costurilor unor investiţii similare, ori a unor standarde de cost pentru investiţii

similare corelativ cu caracteristicile tehnice şi parametrii specifici obiectivului de

investiţii

Costurile estimative aferente scenariului recomandat sunt următoarele: DEVIZ GENERAL - SCENARIUL 1

pentru investiţia

Construire bază salvare în Stațiunea Păltiniș


Pagina 21 din 74

Nr. crt. Denumire capitole şi subcapitole cheltuieli Valoare

(fără TVA) TVA Valoare (inclusiv

TVA) Lei Lei Lei

1 2 3 4 5 CAPITOLUL 1 - Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului

1.1. Cheltuieli pentru obţinerea terenului 0,00 0,00 0,00 1.2. Cheltuieli pentru amenajarea terenului 132.265,18 25.130,38 157.395,56 1.3. Cheltuieli cu amenajări pentru protecţia mediului 0,00 0,00 0,00 1.4. Cheltuieli pentru relocarea/protectia utilitatilor 0,00 0,00 0,00

TOTAL CAPITOL 1 132.265,18 25.130,38 157.395,56 CAPITOLUL 2 - Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului

2.1. Asigurarea utilităților 183.851,28 34.931,75 218.783,03 TOTAL CAPITOL 2 183.851,28 34.931,75 218.783,03 CAPITOL 3 - Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică

3.1. Studii 2.200,00 418,00 2.618,00 3.1.1. Studii de teren 2.200,00 418,00 2.618,00 3.1.2. Raport privind impactul asupra mediului 0,00 0,00 0,00 3.1.3. Alte studii specifice 0,00 0,00 0,00

3.2. Documentatii suport si cheltuieli pentru obtinerea de avize, acorduri si autorizatii 8.000,00 1.520,00 9.520,00

3.3. Expertiza tehnica 4.000,00 760,00 4.760,00

3.4. Certificarea performantei energetice si auditul energetic al cladirilor 4.000,00 760,00 4.760,00

3.5. Proiectare 52.000,00 9.880,00 61.880,00 3.5.1. Tema de proiectare 0,00 0,00 0,00 3.5.2. Studiu de prefezabilitate 0,00 0,00 0,00

3.5.3.Studiu de fezabilitate/documentatie de avizare a lucrarilor de interventii si deviz general 5.150,00 978,50 6.128,50

3.5.4. Documentatiile tehnice necesare in vederea obtinerii avizelor/acordurilor/autorizatiilor 0,00 0,00 0,00

3.5.5. Verificarea tehnica de calitate a proiectului tehnic si a detaliilor de executie 3.000,00 570,00 3.570,00

3.5.6. Proiect tehnic si detalii de executie 43.850,00 8.331,50 52.181,50 3.6. Organizarea procedurilor de achiziţie 0,00 0,00 0,00 3.7. Consultanţă 15.000,00 2.850,00 17.850,00

3.7.1.Managementul de proiect pentru obiectivul de investitii 0,00 0,00 0,00

3.7.2.Auditul financiar 15.000,00 2.850,00 17.850,00 3.8. Asistenţă tehnică 45.000,00 8.550,00 53.550,00

3.8.1.Asistenta tehnica din partea proiectantului 10.000,00 1.900,00 11.900,00 3.8.1.1.Pe perioada de executie a lucrarilor 5.000,00 950,00 5.950,00

3.8.1.2.Pentru participarea proiectantului la fazele determinante 5.000,00 950,00 5.950,00

3.8.2.Dirigentie de santier 35.000,00 6.650,00 41.650,00 TOTAL CAPITOL 3 130.200,00 24.738,00 154.938,00 CAPITOLUL 4 - Cheltuieli pentru investiţia de bază

4.1. Construcţii şi instalaţii din care 1.897.486,24 360.522,38 2.258.008,62 4.2. Montaj utilaj tehnologic 55.071,86 10.463,65 65.535,51 4.3. Utilaje, echipamente tehnologice cu montaj 203.614,00 38.686,66 242.300,66 4.4. Utilaje fără montaj şi echipamente de transport 0,00 0,00 0,00 4.5. Dotări 176.873,95 33.606,05 210.480,00


Pagina 22 din 74

4.6. Active necorporale 0,00 0,00 0,00 TOTAL CAPITOL 4 2.333.046,05 443.278,74 2.776.324,79 CAPITOLUL 5 - Alte cheltuieli

5.1. Organizare de şantier din care 44.010,00 8.361,90 52.371,90 5.1.1. Lucrari de construcţii si instalaţii 41.210,00 7.829,90 49.039,90 5.1.2. Cheltuieli conexe organizării şantierului 2.800,00 532,00 3.332,00

5.2. Comisioane, taxe, cote legale, costul creditului 25.408,72 0,00 25.408,72 5.2.1. Comisione si dobanzile aferente creditului bancii 0,00 0,00 0,00

5.2.2. Cota aferenta ISC pentru controlul calitatii lucrarilor in constructii 11.549,42 0,00 11.549,42

5.2.3. Cota aferenta ISC pentru controlul statului in amenajarea teritoriului, urbanism si pentru autorizarea lucrarilor de constructii

2.309,88 0,00 2.309,88

5.2.4. Cota aferenta Casei Sociale a Constructorilor - CSC 11.549,42 0,00 11.549,42

5.2.5. Taxe pentru acorduri, avize conforme si autorizatia de construire/desfiintare

0,00 0,00 0,00

5.3. Cheltuieli diverse şi neprevăzute 150.000,00 28.500,00 178.500,00 5.4. Cheltuieli pentru informare si publicitate 1.210,00 229,90 1.439,90

TOTAL CAPITOL 5 220.628,72 37.091,80 257.720,52 CAPITOLUL 6 - Cheltuieli pentru darea în exploatare

6.1. Pregătirea personalului de exploatare 0,000 0,000 0,000 6.2. Probe tehnologice şi teste 0,000 0,000 0,000

TOTAL CAPITOL 6 0,000 0,000 0,000 TOTAL GENERAL 2.999.991,23 565.170,67 3.565.161,90 Din care C+M 2.309.884,56 438.878,06 2.748.762,62

Costurile estimative aferente scenariului 2 sunt următoarele: DEVIZ GENERAL - SCENARIUL 2

pentru investiţia

Construire bază salvare în Stațiunea Păltiniș

Nr. crt. Denumire capitole şi subcapitole cheltuieli Valoare

(fără TVA) TVA Valoare (inclusiv

TVA) Lei Lei Lei

1 2 3 4 5 CAPITOLUL 1 - Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului

1.1. Cheltuieli pentru obţinerea terenului 0,00 0,00 0,00 1.2. Cheltuieli pentru amenajarea terenului 153.465,68 29.158,48 182.624,16 1.3. Cheltuieli cu amenajări pentru protecţia mediului 0,00 0,00 0,00 1.4. Cheltuieli pentru relocarea/protectia utilitatilor 0,00 0,00 0,00

TOTAL CAPITOL 1 153.465,68 29.158,48 182.624,16 CAPITOLUL 2 - Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului

2.1. Asigurarea utilităților 183.851,28 34.931,75 218.783,03 TOTAL CAPITOL 2 183.851,28 34.931,75 218.783,03 CAPITOL 3 - Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică

3.1. Studii 2.200,00 418,00 2.618,00 3.1.1. Studii de teren 2.200,00 418,00 2.618,00 3.1.2. Raport privind impactul asupra mediului 0,00 0,00 0,00


Pagina 23 din 74

3.1.3. Alte studii specifice 0,00 0,00 0,00

3.2. Documentatii suport si cheltuieli pentru obtinerea de avize, acorduri si autorizatii 8.000,00 1.520,00 9.520,00

3.3. Expertiza tehnica 4.000,00 760,00 4.760,00

3.4. Certificarea performantei energetice si auditul energetic al cladirilor 4.000,00 760,00 4.760,00

3.5. Proiectare 52.000,00 9.880,00 61.880,00 3.5.1. Tema de proiectare 0,00 0,00 0,00 3.5.2. Studiu de prefezabilitate 0,00 0,00 0,00

3.5.3.Studiu de fezabilitate/documentatie de avizare a lucrarilor de interventii si deviz general 5.150,00 978,50 6.128,50

3.5.4. Documentatiile tehnice necesare in vederea obtinerii avizelor/acordurilor/autorizatiilor 0,00 0,00 0,00

3.5.5. Verificarea tehnica de calitate a proiectului tehnic si a detaliilor de executie 3.000,00 570,00 3.570,00

3.5.6. Proiect tehnic si detalii de executie 43.850,00 8.331,50 52.181,50 3.6. Organizarea procedurilor de achiziţie 0,00 0,00 0,00 3.7. Consultanţă 15.000,00 2.850,00 17.850,00

3.7.1.Managementul de proiect pentru obiectivul de investitii 0,00 0,00 0,00

3.7.2.Auditul financiar 15.000,00 2.850,00 17.850,00 3.8. Asistenţă tehnică 45.000,00 8.550,00 53.550,00

3.8.1.Asistenta tehnica din partea proiectantului 10.000,00 1.900,00 11.900,00 3.8.1.1.Pe perioada de executie a lucrarilor 5.000,00 950,00 5.950,00

3.8.1.2.Pentru participarea proiectantului la fazele determinante 5.000,00 950,00 5.950,00

3.8.2.Dirigentie de santier 35.000,00 6.650,00 41.650,00 TOTAL CAPITOL 3 130.200,00 24.738,00 154.938,00 CAPITOLUL 4 - Cheltuieli pentru investiţia de bază

4.1. Construcţii şi instalaţii din care 2.040.936,18 387.777,87 2.428.714,05 4.2. Montaj utilaj tehnologic 63.300,07 12.027,01 75.327,08 4.3. Utilaje, echipamente tehnologice cu montaj 214.047,13 40.668,95 254.716,08 4.4. Utilaje fără montaj şi echipamente de transport 0,00 0,00 0,00 4.5. Dotări 176.873,95 33.606,05 210.480,00 4.6. Active necorporale 0,00 0,00 0,00

TOTAL CAPITOL 4 2.495.157,31 474.079,89 2.969.237,20 CAPITOLUL 5 - Alte cheltuieli

5.1. Organizare de şantier din care 44.010,00 8.361,90 52.371,90 5.1.1. Lucrari de construcţii si instalaţii 41.210,00 7.829,90 49.039,90 5.1.2. Cheltuieli conexe organizării şantierului 2.800,00 532,00 3.332,00

5.2. Comisioane, taxe, cote legale, costul creditului 27.310,40 0,00 27.310,40 5.2.1. Comisione si dobanzile aferente creditului bancii 0,00 0,00 0,00

5.2.2. Cota aferenta ISC pentru controlul calitatii lucrarilor in constructii 12.413,82 0,00 12.413,82

5.2.3. Cota aferenta ISC pentru controlul statului in amenajarea teritoriului, urbanism si pentru autorizarea lucrarilor de constructii

2.482,76 0,00 2.482,76

5.2.4. Cota aferenta Casei Sociale a Constructorilor - CSC 12.413,82 0,00 12.413,82

5.2.5. Taxe pentru acorduri, avize conforme si autorizatia de construire/desfiintare

0,00 0,00 0,00

5.3. Cheltuieli diverse şi neprevăzute 150.000,00 28.500,00 178.500,00


Pagina 24 din 74

5.4. Cheltuieli pentru informare si publicitate 1.210,00 229,90 1.439,90 TOTAL CAPITOL 5 222.530,40 37.091,80 259.622,20 CAPITOLUL 6 - Cheltuieli pentru darea în exploatare

6.1. Pregătirea personalului de exploatare 0,000 0,000 0,000 6.2. Probe tehnologice şi teste 0,000 0,000 0,000

TOTAL CAPITOL 6 0,000 0,000 0,000 TOTAL GENERAL 3.185.204,67 599.999,92 3.785.204,59 Din care C+M 2.482.763,21 471.725,01 2.954.488,22

b) costurile estimative de operare pe durata normată de viaţă/de amortizare a investiţiei

publice

Cheltuieli cu utilități: Cuprind cheltuielile cu energia electrică necesară funcționării echipamentelor, nivelul lor fiind estimat în funcție de consumul de energie electrică și de tariful/kwh consum de energie. De asemenea, au mai fost cuprinse costurile aferente consumurilor de material încălzire (peleți), apă și canalizare.

Nr. crt.

Denumire UM Cantitatea lunară

PU Valoare lunară

Valoare anuala

(lei) (lei) (lei) 1. Energie electrică Kwh

140 0,498 139,99 1673.4

2. Peleți mc 2.61 1100 2873,25 34479 3. Apă curentă mc 90 4,12 370,8 4449,6 4 Canalizare mc 90 3,05 274,5 3294 Total - lei 52500 Cheltuieli cu serviciile de service și mentenanță ale echipamentelor

Categorie de cheltuieli Valoare lunară (lei) Valoare anuala (lei)

Cheltuieli cu serviciile de service și mentenanță ale echipamentelor 142 1704

Cheltuieli cu mentenanța clădirii

Categorie de cheltuieli Valoare lunară (lei) Valoare anuala (lei)

Cheltuieli cu serviciile de service și mentenanță ale clădirii 575 6.900

3.4. Studii de specialitate, în funcţie de categoria şi clasa de importanţă a construcţiilor, după caz

a) studiu topografic A fost inițiată realizarea studiului topografic.

b) studiu geotehnic şi/sau studii de analiză şi de stabilitate a terenului Studiul geotehnic a fost realizat de către societatea Geologic-Tech SRL (ing. Mihai Traian Bădilă) și a fost anexat prezentei documente. Detalii din cadrul acestuia sunt prezentate mai sus in cadrul acestui SF.

c) studiu hidrologic, hidrogeologic Nu este cazul.


Pagina 25 din 74

d) studiu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de eficienţă ridicată pentru creşterea performanţei energetice

Acest studiu a fost efectuat de către societatea Percon Instalații SRL, iar concluziile acestuia au fost integrate și considerate în elaborarea prezentei documentații.

e) studiu de trafic şi studiu de circulaţie Nu este cazul. f) raport de diagnostic arheologic preliminar în vederea exproprierii, pentru obiectivele

de investiţii ale căror amplasamente urmează a fi expropriate pentru cauză de

utilitate publică

Nu este cazul. g) studiu peisagistic în cazul obiectivelor de investiţii care se referă la amenajări spaţii

verzi şi peisajere

Nu este cazul. h) studiu privind valoarea resursei culturale Nu este cazul. i) studii de specialitate necesare în funcţie de specificul investiţiei Nu este cazul.

3.5. Grafice orientative de realizare a investiţiei

Se propune ca investiția să se realizeze conform următorului grafic:


Pagina 26 din 74

4. Analiza fiecărui/fiecărei scenariu/opţiuni tehnico-economic(e) propus(e) 4.1. Prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referinţă şi

prezentarea scenariului de referinţă

Cadrul de analiză l-a reprezentat nevoia unei baze salvamont la Păltiniș, în contextul dezvoltării de la an la an a stațiunii, care implică inclusiv creșterea numărului de intervenții. Prin realizarea proiectului se intenţionează Construire bază salvare în Stațiunea Păltiniș.

Orizontul de analiză considerat este de 20 de ani.

Salvamontul din Romania acorda o importanta deosebit de mare prevenirii accidentelor

turistice,insusi „actul de nastere” al Salvamontului HCM 140/1969 este intitulat „prevenirea

accidentelor turistice si organizarea actiunilor de salvare in munti”.

Conform legislației în vigoare, consiliile judeţene în a căror rază administrativ-teritorială se află

trasee turistice montane şi/sau pârtii de schi, au obligativitatea înfiinţării serviciilor publice judeţene

salvamont. Activitatea de bază a serviciului cuprinde patrularea preventivă, căutarea persoanei

dispărute, acordarea primului ajutor medical în caz de accidentare şi transportarea accidentatului

sau a bolnavului la autospeciala de salvare.

Ipoteze în evaluarea alternativelor (scenariilor) (Ipoteze la diferite niveluri, Ipoteze privind analiza

financiară şi analiza economică).

Scenariul „Fără proiect”

Din punct de vedere al analizei financiare, scenariul „Fără proiect” nu presupune cheltuieli pentru

realizarea investiţiei.

Momentant, personalul de salvare isi desfasoara activitatile in conditii necorespunzatoare.

Pentru Consiliul Judetean Sibiu, în acest moment nu există fluxuri financiare de intrare sau de

ieşire aferente centrului. De aceea, nu se justifică o analiză financiară şi nici calculul ratei interne

de rentabilitate financiară.

Din punct de vedere al analizei economice, soluţia „Fără proiect” nu generează efecte benefice,

din aceste considerente rezultă o amplificare a efectelor negative deja existente. Inexistenţa

beneficiilor, implică o valoare foarte mică a ratei interne a rentabilităţii economice (există şi

posibilitatea ca valoarea acesteia să fie negativă).

Scenariul cu proiect

Scenariul cu proiect presupune infiintarea centrului recreativ conform specificaţiilor proiectantului,

iar indicatorii financiari şi economici vor fi descrişi în secţiunile următoare: Analiza financiară,

Analiza economică, Analiza de risc, Analiza de senzitivitate.

Scenariul recomandat: varianta 1 Construire bază salvare în Stațiunea Păltiniș. Avantajele

scenariului recomandat sunt următoarele:


Pagina 27 din 74

- aceasta varianta presupune costuri mai mici.

4.2. Analiza vulnerabilităţilor cauzate de factori de risc, antropici şi naturali, inclusiv de schimbări climatice, ce pot afecta investiţia

Riscuri naturale: • riscuri climatice: furtuni, tornade, inundații, îngheț; • riscuri geomorfologice: alunecări de teren, tasări de teren, prăbușiri de teren; • riscuri cosmice căderi de obiecte din atmosferă (cosmos): asteroizi, comete.

Riscuri tehnologice și industriale (hazarde antropice): • accidente datorate muniției neexplodate sau a armelor artizanale; • accidente nucleare, chimice și biologice; • accidente majore pe căile de comunicații; • incendii de mari proporții; • eșecul utilităților publice; • prăbușiri ale unor construcții, instalații sau amenajări;

Pe lângă acestea mai putem enumera și: • Riscuri de securitate fizică; • Riscuri politice; • Riscuri financiare și economice; • Riscuri informaționale.

Riscuri tehnice: Proiectul este adaptat normelor tehnologice și măsurilor recomandate de Uniunea Europeană și legislația națională. În vederea prevenirii riscurilor s-au efectuat o serie de studii geologice, topografice în vederea: • stabilirii soluțiilor tehnice și a valorii investiției de către specialiști cu experiență, pe baza folosirii unor metode moderne de proiectare, în conformitate cu legislația în vigoare; • obținerii avizelor prevăzute în Certificatul de Urbanism; Din punct de vedere al realizării efective a investiției de construire, reprezentantul proiectantului va fi prezent pe șantier de cate ori este necesară modificarea soluției prevăzute inițial în documentația tehnică a lucrării pentru a se verifica necesitatea modificării solicitate și adaptarea la condițiile de amplasament a lucrărilor noi de executat. Inspecția în Construcții este instituția de control din fiecare județ care are dreptul și obligația de a verifica stadiul de execuție a lucrărilor și modul în care se respectă condițiile de calitate ale acestora. Constructorul are obligația de a numi pentru fiecare lucrare un specialist responsabil tehnic cu execuția lucrărilor autorizat, care va avea sarcina să asigure condițiile necesare ca fiecare etapă de execuție să se facă cu respectarea condițiilor de calitate a lucrărilor, dar și respectarea graficului de execuție al lucrărilor contractate implicit cu respectarea termenilor de execuție. Din aceste considerente apreciem aceste riscuri ca fiind minime. Riscuri instituționale și politice: Adoptarea unei strategii nefavorabile (ex. în domeniul impozitului pe profit și pe salarii) ce descurajează investițiile, inițiativele antreprenoriale, motivarea forței de muncă și toate acestea conduc la scăderea nivelului de trai. Din acest punct de vedere riscul este redus. Riscuri interne:


Pagina 28 din 74

Riscurile interne sunt direct legate de proiect și pot apărea în timpul și/sau ulterior fazei de implementare: • Executarea defectuoasă a lucrărilor; • Întreținere și lucrări de intervenție defectuoase; • Supradimensionarea personalului de intervenție și de întreținere; • Incapacitatea financiară a beneficiarului de a susține costurile de întreținere; • Nerespectarea programului de întreținere și reparații; • Nerespectarea graficului de implementare; • Nerespectarea graficului de plăți, respectiv întârzierea plăților; • Nerespectarea termenelor de finalizare a lucrărilor. Riscurile interne pot fi atenuate sau prevenite prin intermediul unor măsuri cu caracter administrativ, cum ar fi: • selectarea unei societăți performante pentru lucrări; • respectarea termenelor de execuție prevăzute; • introducerea unui contract strict, riguros cu termene și responsabilități clare. În cazul materializării acestor riscuri pe perioada de implementare a proiectului se impune identificarea și adoptarea de către Beneficiar, Proiectant și Constructor a unor soluții adecvate. Riscuri externe: Riscurile externe sunt acele riscuri aflate în strânsă legătură cu mediul socio-economic, având o influență considerabilă asupra proiectului propus: - Riscuri economice: • Creșterea inflației; • Deprecierea monedei naționale; • Scăderea veniturilor populației. - Riscuri sociale: • Creșterea costurilor forței de muncă.

În timp ce riscurile interne pot fi atenuate sau prevenite prin intermediul măsurilor de natură administrativă, riscurile externe sunt greu de anihilat, cu atât mai mult cu cât sunt independente de acțiunile întreprinse în cadrul proiectului. În vederea asigurării unei vulnerabilități cât mai mici a investiției propuse la riscuri, se recomandă încheierea unei asigurări care acoperă riscurile menționate mai sus, cel mai probabil a se întâmpla în zona în care va fi realizată investiția.

4.3. Situaţia utilităţilor şi analiza de consum:

a) necesarul de utilităţi şi de relocare/protejare, după caz Nu este cazul.

b) soluţii pentru asigurarea utilităţilor necesare Pentru funcționarea clădirii, este necesară realizarea branșării la rețeaua de apă și electricitate și racordarea la rețeaua de canalizare. Rețea de alimentare gaze naturale nu există în zonă și de aceea s-a prevăzut cazan pe peleți cu soluții de energie regenerabilă – pompă de caldură.

4.4. Sustenabilitatea realizării obiectivului de investiţii:

a) impactul social şi cultural, egalitatea de şanse Baza de salvare cu punctul de prim ajutor este prin definiție o dotare publică, administrată de un serviciu public care are menirea de a-și îndeplini misiunea fără a face discriminare de sex, naționalitate, etnie sau rasă.


Pagina 29 din 74

Punctul de prim ajutor este accesibil pentru persoane cu dizabilități (fotoliu rulant). Întreaga zonă de acces în baza de salvare și în punctul medical de prim ajutor este configurată în acest fel din perspectiva accesibilității. Astfel, ușa de acces principal în baza de salvare este de 1 m lățime. Ușa de acces în cabinetul de prim ajutor are lățimea de trecere de 1,2 m. Pe de altă parte, pe durata implementării proiectului, toate contractele subsecvente care vor fi atribuite vor respecta principiul egalității de gen, iar selecția echipelor și a operatorilor economici implicați în implementarea proiectului se va face exclusiv în funcție de experiență, capacitate și competențe, căutându-se a se realiza o reprezentare echitabilă și echilibrată în cadrul factorilor însărcinați cu implementarea.

b) estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei: în faza de realizare, în faza de operare

Pentru realizarea investiţiei propuse se va contracta o firma specializată în domeniu pe baza procedurii de achiziție publică, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Prin urmare, proiectul de faţă nu creează locuri de muncă în faza de execuţie, întrucât activităţile de executare a lucrărilor de construcții nu se vor realiza în regie proprie. În mod indirect, proiectul propus poate crea locuri de muncă pentru agenţii economici care vor participa la realizarea acestei investiţii. Acest lucru este însă greu de determinat întrucât depinde de capacitatea actuală a fiecărui agent economic. Pentru operarea bazei de salvare va fi angajată permanent o persoană cu funcția de administrator/dispecer.

c) impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv impactul asupra biodiversităţii şi a siturilor protejate, după caz

Clădirea proiectată nu are un impact negativ asupra factorilor de mediu sau biodiversității și nu este situată în situri protejate. Lucrările de execuţie pentru investiţie trebuie realizate astfel încât să nu creeze dereglări ecologice, respectând legislaţia română în domeniu: • OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului, versiunea actualizata la data de 3.12.2008; • Legea 265/2006 pentru aprobarea OUG nr 195/2005 privind protecţia mediului; • Legea 107/1996 “Legea apelor” şi celelalte acte legislative în vigoare privind protecţia mediului, specifice fiecărei categorii de elemente ale mediului care trebuie protejate. Protecţia calităţii apelor Având în vedere faptul că apele rezultate de pe suprafaţa obiectivului nu sunt ape reziduale, nu sunt necesare staţii sau instalaţii de epurare ale acestor ape. Apa folosită la diferite procese tehnologice (curăţarea suprafeţelor, udarea suprafeţelor ş.a.) va fi apă curată conform SR EN 1008:2003 “Apă de preparare pentru beton” şi nu reprezintă sursă de poluare în urma folosirii ei la respectivele lucrări. Protecţia aerului Obiectivul, în sine, la darea lui în folosinţă, nu va produce noxe care ar putea polua aerul. Nu sunt necesare măsuri speciale pentru protecţia calităţii aerului. Noxele ce pot polua aerul sunt produse în timpul lucrărilor de execuţie: cele rezultate din mixtura asfaltică pe perioada punerii în operă, din realizarea săpăturii şi a turnării betoanelor. La transportul şi depozitarea materialelor granulare care pot elibera particule fine, se vor lua măsuri de acoperire a acestora. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor Zgomote şi vibraţii vor apărea în perioada de execuţie, datorită utilajelor, dar durata acestora este limitată la perioada de lucru de zi. Aceste zgomote se pot încadra în limitele maxime ale STAS 10009/88. Protecţia solului şi subsolului


Pagina 30 din 74

În perioada de execuţie, sursele de poluare a solului pot fi cele provenite de la traficul de utilaje şi vehicule grele desfăşurat, prin pierderi de accidentale de ulei sau combustibil, de la manipularea unor substanţe potenţial poluatoare (vopsele, carburanţi, solvenţi etc.). Deşeurile rămase nu se vor lăsa sau împrăştia pe terenul din jur, ci se vor depozita în recipiente şi se vor duce la o groapă de gunoi autorizată. Constructorul va urmări realizarea unor cofraje etanşe astfel încât să se evite scurgeri intense de lapte de ciment. Apa folosită la diferite procese tehnologice (curăţarea suprafeţelor, udarea suprafeţelor ş.a.) va fi apă curată conform SR EN 1008:2003 şi nu reprezintă sursă de poluare în urma folosirii ei la respectivele lucrări. În perioada de operare, sursele de poluare sunt doar accidentale (pierderi de substanţe toxice, produse petroliere). Nu sunt necesare măsuri speciale pentru protecţia solului. Gospodărirea deşeurilor Pe zona constructiei şi în zona învecinată nu pot apărea deşeuri decât la executarea lucrărilor. În această situaţie, constructorul va avea în vedere ca pe tot parcursul executării lucrărilor să păstreze zona în perfectă stare de curăţenie. Această sarcină cade în seama executantului, deoarece la terminarea lucrărilor zona va fi predată către beneficiar curată. Constructorul are obligaţia să încheie contract cu o firmă specializată în gestionarea deşeurilor. Deşeuri diverse (solide-balast, pietriş, metal, lemn etc.) vâscoase (grăsimi, uleiuri etc.) în cantităţi modeste, se vor neutraliza sau se vor depozita în locuri special amenajate conform H.G. 865/2002. Deşeurile rezultate în urma executării lucrărilor de terasamente, pietrişul, pământul, elemente de beton degradate se încarcă şi se transportă în locurile special amenajate, indicate de autoritatea contractantă, cu respectarea condiţiilor de refacere a cadrului natural. Lucrări de ecologizare După finalizarea etapei de execuţie se trece la dezafectarea organizării de şantier. Constructorul este obligat să predea beneficiarului zona curată. După finalizarea lucrărilor de modernizare, constructorul are obligaţia refacerii mediului natural, prin ecologizarea zonei afectate şi replantări.

d) impactul obiectivului de investiţie raportat la contextul natural şi antropic în care acesta se integrează, după caz

Clădirea propusă se integrează armonios cu contextul natural în care se va realiza.

4.5. Analiza cererii de bunuri şi servicii, care justifică dimensionarea obiectivului de investiţii

Dimensionarea obiectivului de investiții a fost făcută ca urmare a studierii necesarului beneficiarului și a utilizatorului clădirii, bazat pe o analiză scrupuloasă a numărului și a gradului de dificultate a intervențiilor din ultimii ani, precum și a nevoilor de formare/instructaj ale întregii echipe și ale colegilor din alte structuri/județe.

4.6. Analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă financiară: fluxul cumulat, valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate; sustenabilitatea financiară

Principalul obiectiv al analizei cost-beneficiu financiare este de a calcula indicatorii

performanţei financiare a proiectului (profitabilitatea sa). Această analiză este dezvoltată din punctul de

vedere al Consiliului Judetean Sibiu.

Metoda utilizată în dezvoltarea CBA financiară este cea a „fluxului net de numerar actualizat”.

Orizontul de analiză considerat este de 20 de ani.


Pagina 31 din 74

Rata de actualizare recomandată în cadrul analizei financiare este de 5%.

Analiza financiară va evalua în special:

a) profitabilitatea financiară a investiţiei şi a contribuţiei proprii investite în proiect;

b) cantitatea optimă de intervenţie financiară din partea fondurilor guvernamentale;

c) durabilitatea financiară a proiectului în condiţiile intervenţiei financiare din partea fondurilor

guvernamentale.

CONCLUZII PRIVIND INDICATORII DE PERFORMANŢĂ AI INVESTIŢIEI varianta 1

Profitabilitatea financiarăa investiţiei în proiect se determină cu indicatorii VAN

(valoarea actualizata netă) şi RIR (rata internă de rentabilitate). Total valoare investiţie include

totalul costurilor eligibile şi ne-eligibile din Devizul de cheltuieli.

Indicatorii calculaţi în cadrul analizei financiare trebuie să se încadreze în următoarele limite:

- Valoarea actualizată netă (VAN) trebuie să fie < 0=-594193,652 - Rata internă de rentabilitate (RIR) trebuie să fie < rata de actualizare (5%)=-0,013

- Raportul cost/beneficii


Pagina 32 din 74

- costul utilităţilor (energie electrică, combustibil pentru încălzire şi apă caldă, apă etc.).

Costurile de exploatare aferente întreţinerii şi igienizării se referă la:

- zugrăveli;

- vopsitorii;

- alte lucrări necesare păstrării centrului în stare de funcţionare, ce se vor efectua periodic.

A se vedea justificările referitoare la costurile de întreţinere şi tabelul „T2. Costuri şi venituri

din exploatare”.

Evolutia prezumtiva a veniturilor

Nu vor fi percepute tarife pentru folosirea centrului, prin urmare nu vor exista venituri.

Justificări:

� Valoarea reziduală a investiţiei pentru realizarea investiţiei este considerată ca fiind de aproximativ

78% din valoarea evaluării iniţiale a lucrărilor investiţiei de bază (având în vedere evoluţia pieţei

imobiliare, intervalul de timp pentru efectuarea lucrărilor de întreţinere şi volumul acestora, precum

şi determinarea gradului de uzură fizică conform Normativului P135/1995, aprobat prin ordinul

MLPAT nr. 2/N/20.01.1995, precum şi al Avizului nr. 67 din 23.08.1999 al Consiliului Tehnico-

ştiinţific al MLPAT);

� Costurile de întreţinere previzionate, conform specificaţiilor proiectantului, au în vedere lucrări de

genul: reparaţii, zugrăveli, vopsitorie etc., efectuate o dată la şase ani. De asemenea, în fiecare an

a fost prevăzută o sumă minimă pentru lucrări de întreţinere curente (mobilier, grupuri sanitare

etc.);

� Sursele de finanţare au în vedere costul lucrărilor de întreţinere, pentru care Consiliul Judetean

Sibiu va aloca sume anuale corespunzătoare. Necesarul de finanţare la nivelul anului 2018 va fi de

aproximativ 9.000 euro. În funcţie de necesitaţi, nivelul subvenţiilor se poate majora în viitor. De

asemenea, în fiecare an Primăria va aloca fonduri suplimentare necesare efectuării reparaţiilor de

amploare indicate care au intervalul de execuţie şase ani (deoarece acestea au valori

substanţiale);

� În calculul sustenabilităţii proiectului nu s-a luat în considerare valoarea reziduală a investiţiei,

deoarece investiţia nu va fi lichidată la sfârşitul ultimului an de previziune, deci nu există o intrare

reală de bani;

� Din totalul valorii construcţii şi montaj, forţa de muncă reprezintă aproximativ 15% (conform

proiectantului şi devizelor);

� Toate costurile suplimentare care nu sunt incluse în Construcţii+Montaj sunt incluse în analiza

financiară la capitolul „Alte cheltuieli suplimentare fata de C+M” (acestea referindu-se la


Pagina 33 din 74

următoarele articole: “Comisioane, taxe, cote legale, costuri de finanţare”, “Cheltuieli aferente

implementării proiectului” etc.);

Valoarea raportului VI

VAVN este -0,16667 (proiectul nu este generator de profit)

Unde:VAVN – valoarea actualizată a veniturilor nete, VI – valoarea investiţiei

4.7. Analiza cost-eficacitate

1. Definirea proiectului Scopul proiectului de investitii este ”Construire bază salvare în Stațiunea Păltiniș” Cresterea eficacitatii serviciilor de salvare. Investitia va avea un impact pozitiv asupra turismului local si va ajuta la stimularea dezvoltarii mediului de afaceri local. Pentru definirea proiectului, am pornit de la întrebarea: CARE SUNT BENEFICIILE SOCIO – ECONOMICE CARE POT FI OBŢINUTE PRIN IMPLEMENTAREA PROIECTULUI?

Dezvoltarea infrastructurii de baza şi a serviciilor

Creşterea numărului de locuitori si de turisti din Statiunea Paltinis care beneficiază de servicii îmbunătăţite.

Infiintarea cladirii cu functionalitatea de baza de salvare.

DEFINIREA OBIECTIVELOR

CARE SUNT BENEFICIILE SOCIO-

ECONOMICE CARE POT FI OBTINUTE PRIN

IMPLEMENTAREA PROIECTULUI?

Obiectiv general

Obiectiv specific

Obiectiv operaţional

Beneficii rezultate în urma

implementării proiectului

Asigurarea unor conditii optime de

munca pentru personalul de salvare

Cresterea turismului local

Dezvoltarea mediului de afaceri local

Creşterea venitului pe cap de locuitor Creşterea valorii consumului pe cap de

locuitor


Pagina 34 din 74

Orizontul de timp recomandat de COMISIA EUROPEANA pentru analiza economico – financiara in

sectorul infrastructurii este de 20 de ani.

2. Descrierea alternativelor proiectului

In acest subcapitol vor fi identificate trei variante de investitie, vor fi analizate fiecare in parte, comparate si in final va fi aleasa varianta optima de investitie pe baza unor criterii de selectie bine fundamentate. Astfel, vor fi prezentate scenariile tehnico economice de implementare a proiectului, reprezentand diverse alternative investitionale dimensionate valoric. Scenariile luate in calcul, in numar de trei, sunt urmatoarele: Varianta zero – varianta fără investiţie (BAU) Din punct de vedere al analizei cost eficienta, scenariul „Fără proiect” nu presupune cheltuieli pentru realizarea investiţiei. Prin pastrarea situatiei existente nu se vor produce efecte. Din punct de vedere al analizei economice, soluţia „Fără proiect” nu generează efecte benefice, din aceste considerente rezultă o amplificare a efectelor negative deja existente. Inexistenţa beneficiilor, implică o valoare foarte mică a ratei interne a rentabilităţii economice (există şi posibilitatea ca valoarea acesteia să fie negativă). Varianta 1 Scenariul nr.1

INFRASTRUCTURA

• Sistemul de fundare va fi alcatuit din fundatii izolate tip bloc beton simplu si cuzineti din beton

armat monolit legate intre ele cu grinzi de fundare din beton armat monolit. La nivelul demisolului pe

conturul exterior sunt prezente diafragme din beton armat monolit clasa C20/25.

• Pardoseala va fi executata din beton slab armat cu STNB, sub pardoseala va fi dispus un strat

de polistiren extrudat si un strat de balast vibrocompactat, pozitionate peste umplutura de pamant

vibrocompactata mecanic in straturi caracteristice de maxim 20 cm grosime.

SUPRASTRUCTURA

• Suprastructura va fi alcatuita din cadre de beton armat monolit clasa C20/25 dispuse ortogonal.

• Planseele vor fi realizate din beton armat monolit, iar la partea superioara constructia se va

inchide cu o sarpanta din grinzi din lemn rectangulare si grinzi cu zabrele din lemn esenta de rasinoase,

calitatea I clasa 1 de exploatare tratat antiseptic si ignifugat .

• Circulatia pe verticala se va realiza prin intermediul unei scari cu rampe din beton armat

monolit clasa C20/25.


Pagina 35 din 74

Varianta 2

Scenariul nr.2

INFRASTRUCTURA




• Pardoseala va fi executata din beton slab armat cu STNB, sub pardoseala va fi dispus un strat

de polistiren extrudat si un strat de balast vibrocompactat, pozitionate peste umplutura de pamant

vibrocompactata mecanic in straturi caracteristice de maxim 20 cm grosime.

SUPRASTRUCTURA

• Suprastructura va fi alcatuita din cadre de beton armat monolit clasa C20/25 dispuse ortogonal.

• Planseele vor fi realizate din beton armat monolit, iar la partea superioara constructia se va

inchide cu o sarpanta din grinzi din lemn rectangulare si grinzi cu zabrele din lemn esenta de rasinoase,

calitatea I clasa 1 de exploatare tratat antiseptic si ignifugat .

• Circulatia pe verticala se va realiza prin intermediul unei scari cu rampe din metal placata cu

lemn masiv esenta tare.

Scenariul recomandat: varianta 1. Avantajele scenariului recomandat sunt următoarele:

- aceasta varianta presupune costuri mai mici;

Analiza aplicabilitatii metodei ACE Conform continutului cadrul din HG907/2017, în cazul obiectivelor de investiţii a căror valoare

totală estimată nu depăşeşte pragul pentru care documentaţia tehnico-economică se aprobă prin hotărâre a Guvernului, potrivit prevederilor Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, se elaborează analiza cost-eficacitate.

Varianta 2 – scenariul 1 lei fara TVA TVA lei cu TVA TOTAL GENERAL: 2.999.991,24 565.170,67 3.565.161,92 din care: C+M 2.309.884,55 438.878,07 2.748.762,62

Varianta 3 – scenariul 2 lei fara TVA TVA lei cu TVA TOTAL GENERAL: 3.185.204,67 599.999,92 3.785.204,59 din care: C+M 2.482.763,21 471.725,01 2.954.488,22

Concluzie: nici una din valorile estimate in cazul celor doua variante de investitie nu depaseste pragul

pentru care documentaţia tehnico-economică se aprobă prin hotărâre a Guvernului, deci este necesara

intocmirea analizei cost eficacitate.


Pagina 36 din 74

1. Identificarea si calcularea costurilor (evaluarea costurilor totale pentru fiecare alternativa)

Varianta 0 Deoarece prin pastrarea situatiei existente nu vor fi efecte, respectiv nu va creste numarul persoane ce vor participa la activitatile social-culturale nu se va lua in considerare aceasta varianta. Varianta 1

INFRASTRUCTURA




• Pardoseala va fi executata din beton slab armat cu STNB, sub pardoseala v

Coperta - cjsibiu.rocjsibiu.ro/wp-content/uploads/2018/12/Memoriu-SF.pdf · Faza de proiectare:...

Documents

Transcript of Coperta - cjsibiu.rocjsibiu.ro/wp-content/uploads/2018/12/Memoriu-SF.pdf · Faza de proiectare:...