Acţiunea civilă (III). Coparticipare procesuală. Competenţă (I).

Condiţiile de exercitare ale actiunii civile continuare

3. Formularea unei pretenţii - art.32 alin.1 lit.c CPC

„Pretenţia” poate avea ca obiect dreptul subiectiv sau situaţia juridică a căror protecţie este asigurată prin mijloacele procesuale care alcătuiesc acţiunea.

Condiţiile de exercitare a dreptului:

• dreptul trebuie să fie recunoscut de lege

Exemplu: X a fost sanctionat contraventional pentru detinerea de material lemnos fără marcaj corespunzător( materialul a fost confiscat) iar ulterior a fost condamnat pentru infractiuni de fals privind actele de provenienta ale respectivului material lemnos(el a tăiat ilegal acele lemne). Plângerea contravenţionala introdusa de X impotriva procesului verbal a fost admisa si procesul verbal anulat pentru vicii de forma (lipsa numelui agentului constator). X a formulat o actiune in despăgubiri impotriva Rom Silva-Regia Autonoma a Pădurilor pentru despăgubiri avand in vedere faptul ca el nu si-a putut onora comenziile din cauza măsurii confiscării materialului lemnos cerand despăgubiri de 100.000 lei.

Are X un drept recunoscut de lege?Cum va proceda instanta?

• dreptul sa fie exercitat in scopul recunoscut de lege- respectiv să fie exercitat în limitele materiale si juridice recunoscute de lege

art. 15 din C.Civ – Abuzul de drept „ niciun drept nu poate fi exercitat în scopul de a vătăma sau păgubi pe altul ori într-un mod excesiv şi nerezonabil, contrar bunei credinţe” • dreptul sa fie actual- să nu fie supus unui termen suspensiv sau unei condiţii suspensive, respectiv este imperios necesar ca dreptul să fie corespunzător unei obligaţii exigibile.Aşa cum se reţine în doctrina există un moment propice pentru a actiona. Inainte de acest moment să apară, actiunea va apărea ca prematura, după ce acest moment s-a scurs cererea ta va fi tardivă. Acesta conditie trebuie sa fie indeplinita doar in cazul actiunilor in realizare nu si in cazul celor in constatare.

Exemplu:X a gasit pe parbrizul masinii sale o nota de constatare a agentului

constatator potrivit careia acesta a comis o contraventie la legea circulatiei, respectiv parcare neregulamentar. Agentul are obligatia ca in 6 luni sa incheie procesul verbal şi să-l comunice la domiciliul

contravenientului. Inainte ca procesul verbal sa îi fie comunicat X introduce plângere contravenţionala.

Are X dreptul de a introduce plângere? Ce soluţia va pronunta instanta? Sanctiunea care intervine in cazul lipsei caracterului actual al dreptului: Respingerea ca prematura a cererii prin admiterea exceptiei prematuritatii(exc. de fond, peremptorie, absoluta).

Actiuni preventive„Actiunea în justiţie este similară unui război.Dacă nu există un război preventiv atunci nu există nici procese preventive. Astfel actiunea în justiţie ar fi deturnată de la finalitatea sa, rezolvarea unui conflict”- J.Foyer Procedure civile- Aceasta situaţie reprezintă regula, dar legiuitorul a instituit si o exceptie, respectiv actiunile preventive.Caracterul actual al dreptului trebuie privit in corelatie cu conditiile legale ale interesului respectiv acela de a fi născut şi actual. Dreptul este afectat de un termen suspensiv: vezi art. 34 cele 3 situaţii!Întrebare: Va fi ţinut pârâtul la plata cheltuielilor de judecată, în primele două situaţii?Dar in ceea ce priveşte alin.3 al art. 34?

4. Interesul de a acţionaPrin interes se întelege folosul practic, imediat, pe care îl are o parte pentru a justifica cererea sa. Aşadar pentru ca instanta sa poata stabili daca o parte are interes in formularea unei anumite cereri trebuie să prefigureze folosul efectiv pe carea aceasta l-ar obtine în ipoteza admiterii cereri sale( oricare ar fi ea). Aceasta condiţiei trebuie îndeplinită nu doar cu cererea de chemare în judecată ci în legătură cu toate cererile realizate în cadrul procesual. Condiţiile interesului:

Personal- folosul practic să aparţină celui care face cerere/ se foloseste de mijlocul procesual respectiv.

Întrebare: în cazul în care legiutorul permite ca alte persoane să iniţieze anumite actiune, ex. Procurorul, în persoana cui se va analiza aceasta condiţie a interesului?

Exemplu: X creditor al lui Y(insolvabil) introduce împotriva lui Z debitor al lui Y o actiune în executarea unui contract incheiat intre Y si Z? Ce fel de actiune este? In persoana cui se va analiza condiţia interesului personal?

Exemplu: Pârâtul face cerere de reexaminare a taxei de timbru stabilite in sarcina reclamantului pe motiv ca instanta a calculat-o în mod gresit? Are pârâtul un interes personal, este născut interesul său?

Determinat-Existenţa unui folos concret.

Exemplu: 1. X a încheiat cu Z un contract de inchiriere de locuinte în forma autentica stabilindu-se o chirie de 200 euro/luna. X introduce o actiune impotriva lui Z pentru plata chiriei aferente ultimelor 5 luni. Ce va face instanta?

2. X a fost sanctionat contraventional si i-a fost confiscata o anumita suma de bani. Plangerea sa contraventioanala a fost admisa, procesul verbal anulat. Dupa ramanarea definitiva a plangerii formuleaza o actiune separata avand ca obiect plata sumei de bani ce a fost confiscata in contradictoriu cu institutia care l-a sanctionat.

Ce va face instanta? Legitim-corespunzător legii materiale si procesuale.

Născut şi actual- să existe în momentul în care se apeleaza la mijloculul procesual( la momentul cererii, invocarii excepţiei etc).

Dacă dreptul nu este actual nici interesul nu este nascut si actual cu exceptia actiunilor preventive.

Spetă:A cheama in judecata pe fostul sot al mamei sale respectiv pe

B pentru a partaja un imobil proprietate comuna a fostilor soti. „A” invocă faptul ca are interes in a formula o astfel de actiune deoarece este unica mostenitoare a mamei sale ( care este inca in viata) si doreste ca pana la moartea mamei sale sa rezolve toate chestiunile patrimoniale ce o privesc pe aceasta mai ales ca aceasta si-a realizat deja testamentul, unde ea apare ca unic mostenitor.1. Cine are calitate procesuala activa într-o actiune de partaj?2. Are A calitate in acest litigiu?3. Are A interes in a promova o astfel de actiune? Este născut si

actual interesul său?4. Daca B nu se opune admiterii actiunii, ce va face instanta?5. Care este solutia pe care o va pronunta instanta?

II. Coparticipare procesualăInstitutia este reglementată în Cap. II al CPC art. 59, 60.

Coparticiparea procesuală(litisconsorţiu procesual) reprezintă situaţia în care calitatea de reclamant sau de pârât este deţinută de mai multe persoane fizice sau juridice. Pentru a avea o coparticipare procesuala nu e suficient sa am mai multi parati si/sau mai multi reclamanti ci trebuie indeplinite una dintre cele 3 conditii care rezulta din art.59 CPC.

1. Un drept sau o obligatie comuna

Doi soti înstrăinează un bun comun lui X. X cheama in judecata invocand garantia pentru evictiune doar pe unul dintre cei doi soti Este corect constituit cadrul procesual? 2. Drepturile şi obigaţiile lor sa aiba aceeaşi cauză X doctor la Spitalul Z o opereaza la pacienta F care in urma operatiei ramane cu invaliditate permanenta. F cheama in judecata pe doctor X si Spitalul Z. Este corect stabilit cadrul procesual. De ce?

3. Intre ele sa existe o strânsă legătură În această situatie nu se cere neaparat sa am aceeasi cauza

sau obligatie comuna ci pot sa invoc doua drepturi distincte dar intre ele sa existe o stransa legatura.

Regula este că litisconsorţiul este facultativ, dar in unele situatii legea impune reclamantului sa cheme in judecata anumite/mai multe persoane.Coparticiparea procesuala obligatorie este de obicei pasivă. Ce se intampla daca reclamantul nu cheama in judecata toate persoanele fizice/juridice cu care trebuie sa se judece? Vezi art. 78, 79, 22 alin.3 CPC

În procedura necontencioasa îi citeaza din oficiu sau în cazurile prevazute de lege.

Exemplu: Plângerea contravenţionala ce vizează anularea unui proces verbal prin care se stabilea vinovatia unuia din conducatori in producerea accidentului. Instanta va cita din oficiu atat celalalt conducator auto cât si socieatatiile de asigurare a ambilor conducatori potrivit OG 2/2001.

În procedura contencioasa daca nu am un text de lege care sa spuna ca din oficiu poate sa introduca o parte, instanţa nu poate decat sa puna in discutia reclamatului ca nu se judeca cu toti cu care trebuie sa se judece iar daca reclamantul nu vrea sa extinda cadrul procesual sub aspectul partilor, instanta respinge actiunea sub aspectul cadrului procesual iar daca reclamatul vrea aceea persoana poate fi introdusa si prin încheiearea instantei si nu doar printr-o alta cerere formulata de reclamant.

Exemple:1.Vodafone Constanta introduce o cerere de chemare in

judecata impotriva celor 200 de abonati-debitori restanti pe rolul Judecătorie Constanta. Invoca ca exista o stransa legatura intre cauze datorita faptului ca in toate situatiile este vorba de neexecutarea abonatului a obligatiei de plata a facturii si ca judecarea impreuna se impune pentru o buna administrare a actului de justitie.

2. Municipiul Cluj Napoca prin Primar introduce o cerere de chemare în judecata impotriva a 15 locuitori ai Mun. Cluj Napoca pentru primirea în mod nejustificat a ajutorului la incalzire pentru lunile octombrie 2011-martie 2012. Ce va face instanta?

După cum este o coparticipaţie de cereri sau de persoane, litisconsortiul poate sa fie:

subiectiv, cand există o pluralitate de părţi cu aceleaşi interese

obiectiv, cand doua sau mai multe cereri sunt conexate cu conditia sa nu fie între aceleaşi părţi toate cererile( altfel nu avem îndeplinită premise litisconsorţiului, respective mai multi reclamanti/pârâţi)- vezi art. 139 CPC- excepţia de conexitate.

Exemplu: X a fost sanctionat contravenţional in aceeasi imprejurare pentru doua contraventii distincte încheindu-se doua procese verbale diferite. A intentat plângere contravenţională pentru fiecare si in fata primei instante a invocat excepţia conexităţii, instanta a admis-o si s-a dispus conexarea cauzelor. Suntem in prezenta unui litisconsortiu? Dar dacă primul pv a fost incheiat de Politia Locala si cel de-al doilea de către Politia Rutiera, se schimbă situatia?

Efectele litisconsortiului: vezi art. 60 CPC

III.Competenta instanţelor de judecată

„Aptitudinea si îndatorirea conferită de lege instanţelor judecătoreşti privite ca întreg ori unei instante judecătoresti privită individual de a soluţiona anumite cereri sau litigii”

Competenta generala a instanţelor: aptitudinea instanţelor de judecată române de a judeca o anumita cauză/ se delimitează de cea a organelor cu sau fără activitate jurisdictională.

Exemplu: X consilier juridic introduce o actiune impotriva statului român pentru a-l înscrie a-l numi în profesia de avocat. Sunt competente instantele de judecata, sau X trebuie să se adreseze către un alt organ cu sau fara activitate administrativa?

Intrebare: Competenta generala presupune ca acea anumita cauza să fie de competenta instanţelor romane, sau doar să fie de competenta instantelor de judecata si nu de competenta organelor cu sau fara activitate jurisdictionala?

Vezi art. 1070 CPC

Competenţa materială presupune o delimitare între instantele de grad diferit si este reglementată sub aspect: functional: după felul atribuţiilor jurisdictionale: primă instantă, apel, recurs

procesual: după obiect, valoare, materieCompetenta materiala este expres prevăzută de lege, atât în Codul de procedură civilă cât si în alte acte normative. Normele care stabilesc competenţa materiala sunt de ordine publică, nici părţile si nici instanta nu pot deroga de la ele.

Competenţa materiala a Judecătoriei- Potrivit viziunii NCPC aceasta nu mai este instanta de drept comun, ci Tribunalul potrivit art. 95 alin. 1 „în primă instanţă, toate cererile care nu sunt date prin lege în competenţa altor instanţe”

Vezi art. 94 alin. 1, 2, 3, 4 CPC- primă instantă- Hotărârile pronunţate de Judecătorie sunt susceptibile de cale atac.Alin.1

1. Lit. a- cereri de competenta instantei de tutela si de familie, in afara de cazurile cand prin lege se prevede altfel. Vezi art. 229 alin. 1 din Legea 71/2011- respectiv organizarea instantelor de tutela.

Ex: art. 107, 118, 121, 144, 164-177 CC, privind ocrotirea minorului, interzisului judecătoresc etc.-cererile în materia căsătoriei- anulare, nulitatea absoluta, raporturi patrimoniale între soti, raporturile părinţiilor cu copii, actiunile privind filiatia, obligatia de intretinere,- cererile de adopţie sunt în competenta Tribunalului potivit art. 74 alin.3 din Legea 273/2004.

Întrebare: În ce temei este Judecatoria competenta să judece divorturi?

Vezi art. 935 CPC

2. Lit.b- cererile referitoare la înregistrările de stare civilă, potrivit legii

Art.99, 100 din CC, Legea 119/19963. Lit.c-cererile privind administrarea clădirilor/ raporturile juridice ale asociatiei de proprietari cu alte persoane juridice sau fizice.4. Lit.d- cererile evacuare, vezi legătura cu art. 1033 si urm. Cpc5. Lit.e-cererile referitoare la art.660 CC si art. 602-630 din C.Civil 6. Lit.f- cereri privind strămutarea de hotare si cereri in granituire, vezi art.560 CC7. Lit.g- cereri posesorii, vezi art. 1002-1004 NCPC şi 949-952 NCC8. Lit.h-cereri privind obligatia de a face sau a nu face neevaluabile în bani. Dacă sunt evaluabile în bani, vor fi supuse criteriului valoric impus de lit.j.

9. Lit.i-împărţeala judiciară, indiferent de valoare- partaj10. Lit.j-orice cerere evaluabila in bani pana la 200000 lei, indiferent de calitatea părţilor, profesionisti sau neprofesionisti.

Intră în aceasta categorie orice altă cerere evaluabilă în bani înafara celor reglementate de art.94 alin. 1 lit.a-g, i.

Notiunea de „profesionist” este definită de art. 3 din CC si potrivit Noului Cod nu mai reprezintă un criteriu in stabilirea competentei materiale.Intrebare:

Cu toate aceste, poate calitatea de profesionist sa atragă competenta unei anumite sectii?

În raza judetului Cluj avem atat un Tribunal Specializat( fost comercial) cat si Tribunalul de drept comun. Daca avem un litigiu cu o valoare peste 200.000 lei si una dintre părti este o societate comerciala cui va apartine competenta?

Exemplul ar subzista si in cazul Judecătoriilor dacă acestea ar avea secţii specializare.Alin.2- a fost abrogat. Alin.3 căile de atac împotriva hot. Aut. admin. Publice cu activitate jurisdictională si alte altor organe cu astfel de activitateExemplu:Plângerea contravenţionala, Plângerea împotriva încheierii de carte funciaraControlul intervine doar daca legea specială prevede acest lucru. Prin urmare nu putem ataca la Judecătorie orice hot. a autorităţiilor admin publice. Alin.4 orice alte cereri date prin lege în jurisdictia sa

-cererile de încuviintare a executarii silite, validarea de poprire, constestatii la executare etc.-cererile cu valoare redusa, art. 1025 si urm.Etc

Competenţa materiala a Tribunalului- art. 95 CPC1.în prima instanţă, toate cererile ce nu sunt date

prin lege în competenţa altei instanţeexemplu: cereri evaluabile în bani peste 200.000, cereri neevaluabile în bani, afara de cele date în competenta altor instanţe.2.ca instanţe de apel, apelurile declarate impotriva

hotărârilor pronunţate de Judecătorii în primă instanţă. Vezi art. 483 CPC coroborat cu art. 466 CPC.

3.ca instanţa de recurs, în cazurile prevăzute de lege.

4.orice alte cereri date prin lege în competenţa lor. Exemplu: conflictele de munca, vezi Legea 62/2011, în

materie de asigurari sociale, contencios administrativ, in afara celor date in competenta Curţii etc. Competenţa materiala a Curţii de Apel-art. 96 CPC

1.în primă instanţă, cererile în materia contenciosului administrativ şi fiscal- vezi L. 554/2004

2.ca instanţa de apel, apelurile declarate împotriva hot. pronuntate de Tribunal în primă instanţă.- Curtea de Apel- instanta de drept comun în materia apelului.

3.ca instanţa de recurs4.orice alte cereri date de lege în

competenţa sa. Vezi art. 135, 142, 50, 610 din CPC

Competenţa materială a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie- art. 97 CPC

1.ca instanţa de recurs2.recurs în interesul legii3.cererile de pronunţare a unei hotărâri

prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept.4.orice alte cereri date prin lege în

competenţa sa.Intrebări:

1. Procedura prevăzută de art. 943 CPC este in competenta materiala a cărei instanţe?

2. Partajul judiciar dintre soţi se va judeca de care instanta si in ce temei?