Coordonator

Standard ocupaional pentru:

COORDONATOR IN MATERIE DE SECURITATE SI SANATATE

n sectorul: Construcii

Cod:............................................ Data aprobrii:............................ Se completeaz de ctre Autoritatea Naional de Denumirea documentului:......................... Calificri Versiunea: ......................... Data de revizuire preconizat:...

Standard ocupional dezvoltat n cadrul proiectuluinfiinarea Autoritii Naionale pentru Calificri (Phare EuropeAid 121949/D/SV/RO)

1

Iniiatorul standardului: comitetul sectorial de formare profesional n construcii

Expertul coordonator pe sector: Ing. Stefanescu Relu Eugen - Expert Sectorial Comitetul Sectorial de Formare Profesionala in constructii Realizatorii standardului ocupaional: ing. Popescu Doina - Sef Serviciu prevenire si protectie, SC Hidroconstructia SA, sucursala Arges ing. Dumitru Stelian - Sef serviciu prevenire si protectie, SC Hidroconstructia SA, sucursala Olt Inferior Andreias Ion - Sef Serviciu prevenire si protectie, SCC Erbasu SA Bucuresti

Verificatorii standardului ocupaional: Ec. Nitu Alexandrina - Expert Sectorial Comitetul Sectorial de Formare Profesionala in Constructii ing. Popescu Livius Sef Serviciu prevenire si protectie, SC Hidroconstructia SA Bucuresti ing. Kovacs Petre Sef Serviciu prevenire si protectie, SC Hidroconstructia SA Sucursala Bistra Poiana Marului Redactorul calificrii: Ing. Stefanescu Relu Eugen - Expert Sectorial Comitetul Sectorial de Formare Profesionala in constructii Documentaia surs: Analiza ocupaional pentru ocupaia de Coordonator in materie de securitate si sanatate finalizat n data de 31.07.2007 Responsabilitatea pentru coninutul acestui standard ocupaional i al calificrilor bazate pe acest standard ocupaional revine Comitetului sectorial. Data validrii: 22.10.2007 Numele i semntura: Elisabeta Mitroi Comisia de validare: Romeo Bogdanovici, Constantin Vitan, Irimia Catargiu, Dan Cristescu, Eugen Colceriu

2

Descrierea ocupaiei: COORDONATOR IN MATERIE DE SECURITATE SI SANATATE 1) Contextul ocupaiei Coordonatorul n materie de securitate i sntate ii desfoar activitatea n companii din domeniul construciilor, n toate punctele de lucru ale acestora. 2) Procesul de lucru Coordonatorul in materie de securitate si sntate este persoana fizica sau juridica competenta, desemnata de catre beneficiar si/sau de catre managerul de proiect, in conformitate cu legislatia aplicabila in vigoare, pentru a realiza coordonarea in materie de securitate si sanatate in munca in faza de studiu, conceptie si elaborare a unui proiect, cat si pe perioada executarii lucrarilor. La programele de formare a coordonatorilor pot participa persoanele care indeplinesc urmatoarele conditii: 1. persoane cu studii superioare (de lunga sau de scurta durata), avand specializarile: a) constructii civile, industriale, agricole si inginerie civila; b) constructii cai ferate, drumuri si poduri; c) instalatii pentru constructii; d) constructii hidrotehnice; e) utilaje pentru constructii; f) geodezie; g) utilaj tehnologic pentru constructii; h) ingineria si managementul resurselor tehnologice pentru constructii; i) inginerie miniera pentru lucrari subterane pe santierele de hidroconstructii si constructii tunele; 2. arhitecti si conductori arhitecti; 3. pentru cursurile de formare a coordonatorilor de nivel de baza se admite si inscrierea personalului cu studii medii cu specializarile prevazute la punctele 1 si 2, acesta putand fi angajat doar ca si coordonator in materie de securitate si sanatate pe durata realizarii lucrarii. Coordonatorul n materie de securitate i sntate pe durata realizrii lucrrii trebuie sa aib competenta necesar exercitrii funciei, astfel: a) experienta profesional n construcii sau n conducerea antierului de minimum 5 ani; b) formare specifica de coordonator n materie de securitate i sntate, actualizat la fiecare 3 ani. La programele de formare specifica de coordonator pot participa numai persoanele care au efectuat cursurile in domeniul securitatii si sanatatii in munca, astfel: a) persoanele cu studii medii si curs de pregatire in securitatea si sanatatea in munca corespunzator nivelului mediu pot participa la programe de formare de nivel de baza b) persoanele cu studii superioare si curs de pregatire in securitatea si sanatatea in munca corespunzator nivelului superior pot participa la programe de formare de nivel de baza sau superior.

3

Coordonatorii care au absolvit cursuri de formare pentru nivelul de baza pot desfasura activitatea pentru care au fost pregatiti la elaborarea proiectelor si / sau pe santierele aferente acestora, de maxim 500 mp suprafata construita desfasurata. In cazul in care coordonatorul a absolvit doar studii medii (tehnician), acesta nu va putea fi angajat decat coordonator in materie de securitate si sanatate pe durata realizarii lucrarii. Coordonatorii care au absolvit cursuri de formare pentru nivelul superior pot desfasura activitatea pentru care au fost pregatiti la elaborarea oricaror proiecte si / sau pe santierele aferente acestora. Coordonatorul n materie de securitate i sntate pe durata elaborrii proiectului lucrrii coordoneaza aplicarea si luarea in considerare a principiilor generale de prevenire n materie de securitate i sntate prevzute n legislaia nationala, n special n ceea ce privete: a) alegerea soluiilor arhitecturale, tehnice i/sau organizatorice n scopul planificarii diferitelor lucrri ori faze de lucru care se desfoar simultan sau succesiv; b) estimarea timpului necesar pentru realizarea acestor lucrri sau faze de lucru; Coordonatorul n materie de securitate i sntate pe durata elaborrii proiectului lucrrii elaboreaza sau solicita sa se elaboreze, sub responsabilitatea sa, un plan de securitate i sntate, preciznd regulile aplicabile antierului respectiv i innd seama de activitile de exploatare care au loc n cadrul acestuia, pregteste un dosar de intervenii ulterioare, adaptat caracteristicilor lucrrii, coninnd elementele utile n materie de securitate i sntate de care trebuie sa se in seama n cursul eventualelor lucrri ulterioare, adapteaza planul de securitate i sntate la fiecare modificare adus proiectului, transmite elementele planului de securitate i sntate tuturor celor cu responsabiliti n domeniu, deschide un registru de coordonare i il completeaza; Coordonatorul n materie de securitate i sntate pe durata elaborrii proiectului lucrrii transmite planul de securitate i sntate, registrul de coordonare i dosarul de intervenii ulterioare beneficiarului i/sau managerului de proiect i coordonatorului n materie de securitate i sntate pe durata realizrii lucrrii; participa la ntrunirile organizate de beneficiar i/sau de managerul de proiect; stabileste, n colaborare cu beneficiarul i/sau managerul de proiect, msurile generale de securitate i sntate aplicabile antierului; armonizeaza planurile proprii de securitate i sntate ale antreprenorilor cu planul de securitate i sntate al antierului; organizeaza coordonarea ntre proiectani; ine seama de toate eventualele interferente ale activitilor de pe antier. Coordonatorul n materie de securitate i sntate pe durata realizrii lucrrii coordoneaza aplicarea principiilor generale de prevenire i de securitate la alegerea soluiilor tehnice i/sau organizatorice n scopul planificarii diferitelor lucrri sau faze de lucru care se desfoar simultan ori succesiv i estimeaza timpul necesar pentru realizarea acestor lucrri sau faze de lucru; coordoneaza punerea n aplicare a msurilor necesare pentru a se asigura ca angajatorii i, dac este cazul, lucrtorii independeni respecta principiile de prevenire si protectie si asigura securitatea si sanatatea in munca pe santier, ntr-un mod coerent i responsabil, i aplica planul de securitate i sntate; adapteaza sau solicita sa se realizeze eventuale adaptari ale planului de securitate i sntate i ale dosarului de intervenii ulterioare, n funcie de evoluia lucrrilor i de eventualele modificri intervenite; Coordonatorul n materie de securitate i sntate pe durata realizrii lucrrii organizeaza cooperarea ntre angajatori, inclusiv a celor care se succed pe antier, i coordonarea activitilor acestora, privind protecia lucrtorilor, prevenirea accidentelor i a riscurilor profesionale care pot afecta sntatea lucrtorilor, informarea reciproc i informarea lucrtorilor i a reprezentanilor acestora i, dac este cazul, informarea lucrtorilor independeni; coordoneaza activitile care urmresc aplicarea corecta a instruciunilor de lucru i de securitate a muncii; ia msurile necesare pentru ca numai persoanele abilitate sa aib acces pe antier; stabilesc, n colaborare cu managerul de proiect i antreprenorul, msurile generale aplicabile antierului; in seama de toate interferentele activitilor din perimetrul

4

antierului sau din vecintatea acestuia; stabileste, mpreun cu antreprenorul, obligaiile privind utilizarea mijloacelor de protecie colectiv, instalaiilor de ridicat sarcini, accesul pe antier; Coordonatorul n materie de securitate i sntate pe durata realizrii lucrrii efectueaza vizite comune pe antier cu fiecare antreprenor sau subantreprenor, nainte ca acetia sa redacteze planul propriu de securitate i sntate si avizeaza planurile de securitate i sntate elaborate de antreprenori i modificrile acestora.

3) Lista funciilor majore Principalele funcii ndeplinite sunt urmtoarele: - intocmirea planului de securitate si sanatate si a registrului de coordonare - organizarea si participarea la sedinte - verificarea gradului de instruire si de constientizare al lucratorilor antreprenorilor / subantreprenorilor privind securitatea si sanatatea muncii - prevenirea accidentelor de munc i a imbolnavirilor profesionale - verificarea modului de respectare a prevederilor legale in domeniul ssm, a utilizarii mijloacelor colective si individuale de protectie de catre lucratori

4) Alte informaii relevante

Unitile de competene cheie Cod de referin: Titlul unitii 1: Comunicare n limba romn Titlul unitii 2: Competen matematic i competene de baz n tiin i tehnologie Titlul unitii 3 : A nva s nvei Titlul unitii 4 : Competene sociale i civice Titlul unitii 5: Comunicare n limbi strine Titlul unitii 6: Competene informatice Titlul unitii 7: Spirit ntreprinztor i de iniiativ Titlul unitii 8: Exprimare i contiin cultural Unitile de competene generale Titlul unitii 1: Dezvoltarea profesionala Titlul unitii 2: Aplicarea prevederilor legale referitoare la SSM i n domeniul situaiilor de urgen Titlul unitii 3: Aplicarea normelor de protecie a mediuluiSe completeaz de ctre Autoritatea Naional de Calificri

.

Cod de referin:

Se completeaz de ctre Autoritatea Naional de Calificri

5

Unitile de competene specifice Titlul unitii 1: Convenirea asupra numirii si evaluarea echipei Titlul unitii 2: Informarea despre factorii de proiectare si monitorizarea riscurilor Titlul unitii 3: Elaborarea si dezvoltarea Planului de securitate si sanatate si a Registrului de coordonare Titlul unitii 4: Revizuirea Planului cu fazele de constructie Titlul unitii 5: Stabilirea masurilor generale de securitate si sanatate aplicabile santierului Titlul unitii 6: Furnizarea de consiliere profesionala Titlul unitii 7: Organizarea si participarea la sedinte Titlul unitii 8: Prevenirea accidentelor de munc pe santier Titlul unitii 9: Dezvoltarea personala a cunostintelor si oferirea si altora a posibilitatii de a invata

Cod de referin:Se completeaz de ctre Autoritatea Naional de Calificri

6

DEZVOLTAREA PROFESIONAL (unitate generala) Descrierea unitii de competen Unitatea descrie competena necesar pentru identificarea nevoilor personale de instruire i dezvoltare profesional n vederea realizrii n condiii optime i cu responsabilitate a activitilor specifice.

Coduri de referinSe completeaz de ctre Autoritatea Naional de Calificri

NIVELUL UNITII

5

Elemente de competen

Criteriile de realizare din punctul de vedere al deprinderilor practice necesare

Criteriile de realizare din punctul de vedere al cunotinelor necesare

1. Identific necesitile 1.1. Necesitile proprii de perfecionare sunt identificate pe baza autoevalurii obiective. proprii de perfecionare 1.2. Necesitile proprii de perfecionare sunt identificate cu realism, n corelaie cu nivelul propriu de pregtire i obiectivele personale. 1.3. Necesitile de perfecionare sunt identificate n funcie de cerinele i noutile din domeniul de activitate. 2. Stabilete modalitile 2.1. Modalitile de instruire sunt stabilite n funcie de necesitile proprii de perfecionare. de instruire 2.2. Modalitile de instruire sunt stabilite n funcie de posibilitile existente. 2.3. Modalitile de instruire sunt alese cu realism, n vederea asigurrii unei eficiene maxime a pregtirii. 3. Realizeaz 3.1. Autoinstruirea are la baz necesitile identificate. autoinstruirea 3.2. Autoinstruirea se desfoar n mod continuu, utiliznd sursele de informaii disponibile. 3.3. Autoinstruirea se realizeaz cu perseveren i responsabilitate, n funcie de obiectivele urmrite.

- Cum se identific necesitatile proprii de perfectionare - Care este nivelul propriu de pregatire si Obiectivitate obiectivele personale - De ce este nevoie de dezvoltare profesionala Organizare - Cum se stabilesc modalitatile de instruire - Care sunt modalitatile de instruire Identificare - De ce se stabilesc modalitati de instruire - Cum se realizeaza autoinstruirea Analiza - Care surse de informatii se utilizeaza pentru autoinstruire Profesionalism - De ce se realizeaza autoinstruirea - Care sunt obiectivele urmarite prin autoinstruire - Cand se participa la forme de perfectionare / specializare - Care sunt formele de perfectionare / specializare

Criteriile de realizare din punctul de vedere al atitudinilor necesare Atentie

7

4. Particip la forme de 4.1. Participarea la forme de perfecionare perfecionare / specializare /specializare este realizat cu responsabilitate pentru nsuirea optim a cunotinelor necesare. 4.2. Participarea la cursuri se face n mod activ, asigurndu-se asimilarea cunotinelor la nivelul propus. 4.3. Participarea la diferite forme de perfecionare / specializare se realizeaz ori de cte ori este nevoie, n corelaie cu noutile relevante pentru activitatea desfurat.

Gama de variabile: Modalitile de instruire: autoinstruire, studiul legislaiei, schimburi de experien cu ali specialiti, studierea literaturii de specialitate, participare la cursuri de perfecionare/specializare, navigare pe Internet, participare la conferine, simpozioane, trguri de specialitate etc. Surse de informare: legislaie specific, publicaii de specialitate, Internet, schimburi de informaii i schimburi de experien cu persoane cu ocupaie similar, seminarii i simpozioane din ar i strintate, trguri de specialitate etc.

8

Tehnici de evaluare recomandate: Recomandare privind locul evalurii: - la locul de munca; - simulrile nu sunt considerate ca fiind acceptabile pentru producerea dovezilor referitoare la aceast unitate de competen. Recomandare privind tehnicile de evaluare Exemplu: - Observaia direct - Declaraii ale specialistului care a urmrit modul de realizare a altor rezultate dect cele observate direct

Recomandri privind dovezile i metodele de evaluare pentru cunotine i capacitatea de nelegere sunt necesare: DA. - n cazul unui rspuns pozitiv, v rugm s indicai aceste dovezi/metode. Exemplu: DA. Stabilite prin chestionarea candidatului sau prin formarea recunoscut din industrie i evaluarea cursului de formare pe uniti (unitate cu unitate). Unitile pot/ trebuie evaluate separat sau n relaie cu alte uniti: NU

9

APLICAREA PREVEDERILOR LEGALE REFERITOARE LA SNTATEA I SECURITATEA N MUNC I IN DOMENIUL SITUAIILOR DE URGEN (unitate generala) Descrierea unitii de competen Unitatea cuprinde cunotinele i deprinderile necesare pentru aplicarea corect a prevederilor legale referitoare la sntatea i securitatea n munc i situaiile de urgen, n scopul evitrii producerii accidentelor, acordrii de prim ajutor, precum i al intervenirii n cazul situaiilor de urgen.Elemente de competen Criteriile de realizare din punctul de vedere al deprinderilor practice necesare 1.1. Riscurile sunt identificate, n corelaie cu specificul lucrrilor de executat i particularitile locului de munc. 1.2. Identificarea factorilor de risc se realizeaz avndu-se n vedere toate aspectele relevante pentru desfurarea activitilor. 1.3. Riscurile sunt identificate prin analizarea responsabil a mijloacelor de semnalizare i avertizare existente. Criteriile de realizare din punctul de vedere al cunotinelor necesare - Cum se identific riscurile n munc - Cum se identific factorii de risc - Care sunt aspectele relevante pentru desfurarea activitilor - Care sunt mijloacele de semnalizare i avertizare cu ajutorul crora se identific riscurile - Cum se realizeaz nsuirea i aplicarea prevederilor legale referitoare la sntatea i

Coduri de referinSe completeaz de ctre Autoritatea Naional de Calificri

NIVELUL UNITII

4

1. Identific riscurile n munc

Criteriile de realizare din punctul de vedere al atitudinilor necesare Atentie Obiectivitate Organizare Identificare Analiza

10

2. Aplic prevederile legale 2.1. Prevederile legale referitoare la sntatea i referitoare la sntatea i securitatea n munc sunt nsuite prin instructaje i aplicate n corelaie cu specificul locului de munc. securitatea n munc 2.2. Echipamentele de lucru i echipamentele individuale de protecie sunt utilizate corect, n scopul pentru care au fost primite. 2.3. Echipamentele sunt ntreinute i pstrate n conformitate cu prevederile productorului echipamentului i cu procedura specific locului de munc. 2.4. Prevederile legale referitoare la sntate i securitatea n munc i msurile de prim ajutor n caz de accident sunt nsuite prin participarea la instructajele la locul de munc i la cele periodice. 2.5. Prevederile legale referitoare la sntatea i securitatea n munc sunt aplicate permanent, cu mult responsabilitate, pentru asigurarea securitii personale i a celorlali participani la procesul de munc, pe ntreaga derulare a activitiilor. 3. Aplic prevederile legale 3.1. Prevederile legale referitoare la situaiile de referitoare la situaiile de urgen sunt nsusite prin participarea la instructajele de la locul de munc, periodice i speciale pentru urgen lucrrile periculoase. 3.2. Prevederile legale referitoare la situaiile de urgen sunt aplicate conform specificului locurilor de munc n care se desfoar activitiile. 3.3. Situaiile de urgen sunt sesizate cu promptitudine i raportate persoanelor abilitate. 4. Intervine n caz de 4.1. Eventualele accidente sunt anunate cu promptitudine personalului abilitat i serviciilor de accident urgen. 4.2. Modalitile de intervenie sunt adaptate situaiei concrete i tipului de accident produs. 4.3. Intervenia este prompt i se desfoar cu luciditate i stpnire de sine. 4.4. Intervenia este realizat cu mult atenie, evitndu-se agravarea situaiei deja create i accidentarea altor persoane.

securitatea n munc astfel nct s fie corelate cu specificul locului de munc Profesionalism - Cum se utilizeaz echipamentele de lucru astfel nct s corespund scopului pentru care au fost primite - Cum se realizeaz ntreinerea i pstrarea echipamentelor - Cum se realizeaz nsuirea prevederilor legale referitoare la sntatea i securitatea n munc i msurile de prim ajutor - Care sunt instructajele periodice - Cum se aplic prevederile legale referitoare la sntatea i securitatea n munc n vederea asigurrii securitii personale i a celorlali participani la procesul de munc - Cum se nsuesc prevederile legale referitoare la situaiile de urgen - Cum se aplic prevederile legale referitoare la situaiile de urgen - Cum se sesizeaz situaiile de urgen - Care sunt persoanele abilitate carora li se raporteaz situaiile de urgen - Cum se realizeaz raportarea eventualelor accidente ctre persoanele abilitate i serviciile de urgen - Care sunt modalitile de intervenie adaptate situaiei concrete i tipului de accident produs - Cum se desfoar intervenia - Cum se realizeaz intervenia n caz de accident

11

Gama de variabile:

Riscuri: pericol de lovire, surpri de teren, cdere de la nlime, pericol de alunecare, tiere cu scule i unelte coninnd pri metalice/ascuite, pericol de cdere de materiale i obiecte de la nalime, etc. Factori de risc referitori la: sarcina de munc, executant, mediul de munc, procesul tehnologic, temperatur, zgomote, etc. Situaii de urgen: incendii, cutremure, inundaii, explozii, alunecri de pmnt, etc. Aspecte relevante: fronturi de lucru existente i tipurile de activitilor desfurate, modalitatea de organizare a activitilor, punctele de descrcare a materialelor de construcie, existena i repartizarea cilor de acces, numrul de participani n procesul de munc i distribuirea pe posturi de lucru, condiiile de lucru, etc. Mijloace de semnalizare: permanent (panouri, culori de securitate, etichete), ocazional (semnale luminoase, acustice, comunicarea verbal pentru atenionarea asupra unor evenimente periculoase, evacuare de urgen, etc.) Echipamente: tehnic, individual de lucru, individual de protecie. Instructaje periodice: zilnice, lunare sau la intervale stabilite prin instruciuni proprii n funcie de specificul condiiilor de lucru. Persoane abilitate: ef de antier, maistru, ef de echip, coordonatori SSM i responsabil situaii de urgen, etc. Servicii de urgen: ambulan, pompieri, protecie civil, etc. Modaliti de intervenie: ndeprtarea accidentailor din zona periculoas, degajarea frontului pentru eliberarea accidentailor prini sub dermturi, anunarea operativ a persoanelor abilitate, etc. Tipuri de accidente: traumatisme mecanice (loviri, rniri, fracturi, caderi de la nlime), electrocutare, arsuri, intoxicaii cu gaze, probleme respiratorii, etc.

12

Tehnici de evaluare recomandate: Recomandare privind locul evalurii: - la locul de munca; - Simulrile sunt considerate ca fiind acceptabile pentru producerea dovezilor pentru urmtorul/urmtoarele articole care sunt rare, dar sunt simulri cheie/critice pentru demonstrarea competenei: Adapatarea modalitilor de intervenie tipurilor de accidente

Recomandare privind tehnicile de evaluare

Exemplu: - Observaia direct - Declaraii ale specialistului care a urmrit modul de realizare a altor rezultate dect cele observate direct

Recomandri prinivd dovezile i metodele de evaluare pentru cunotine i capacitatea de nelegere sunt necesare: DA . - n cazul unui rspuns pozitiv, v rugm s indicai aceste dovezi/metode. Exemplu: DA. Stabilite prin chestionarea candidatului sau prin formarea recunoscut din industrie i evaluarea cursului de formare pe uniti (unitate cu unitate). Unitile pot/ trebuie evaluate separat sau n relaie cu alte uniti: NU

13

APLICAREA NORMELOR DE PROTECIE A MEDIULUI (unitate general) Descrierea unitii de competen Unitatea cuprinde cunotinele i deprinderile necesare aplicrii normelor de protecie a mediului, acionrii n scopul diminurii riscurilor de mediu precum i a consumului de resurse naturale.

Coduri de referinSe completeaz de ctre Autoritatea Naional de Calificri NIVELUL UNITII

4

Elemente de competen

Criteriile de realizare din punctul de vedere al Criteriile de realizare din punctul deprinderilor practice necesare de vedere al cunotinelor necesare - Cum i de ce se identific problemele de mediu asociate activitii desfurate - Cum sunt nsuite normele de protecia mediului - Care sunt tipurile de instructaje periodice - Cnd se aplic normele de protecia mediului - De ce se aplic normele de protecia mediului - Care sunt riscurile ce pot afecta factorii de mediu la locul de munc - Care sunt persoanele abilitate i

1. Aplic normele de protecie a 1.1. Problemele de mediu asociate activitilor desfurate sunt identificate, cu atenie, n mediului vederea aplicrii normelor de protecie specifice. 1.2. Normele de protecie a mediului sunt nsuite, cu responsabilitate, prin instructaje periodice i aplicate pe tot parcursul executrii lucrrilor. 1.3. Normele de protecia mediului sunt aplicate, corect, evitndu-se impactul nociv asupra mediului nconjurtor zonei de lucru. 1.4. Eventualele riscuri ce pot afecta factorii de mediu de la locul de munc i vecinti sunt anunate, cu promptitudine, personalului abilitat i serviciilor de urgen.

Criteriile de realizare din punctul de vedere al atitudinilor necesare Atentie Obiectivitate Organizare Identificare Analiza Profesionalism

14

2. Acioneaz pentru diminuarea 2.1. Aplic proceduri de recuperare a materialelor refolosibile. riscurilor de mediu 2.2. Reziduurile rezultate din activitile proprii i ale echipei sunt gestionate conform procedurilor de mediu ale companiei. 2.3. Aplic proceduri de manipulare i depozitare a reziduurilor fr afectarea factorilor de mediu. 2.4. Intervenia pentru aplicarea de msuri reparatorii a factorilor de risc se face n conformitate cu planurile de urgen i legislaia n vigoare. 2.5. Intervenia este prompt i se desfoar cu luciditate i stpnire de sine, evitndu-se agravarea situaiei deja create.

serviciile de urgen crora le sunt anunate eventualele riscuri ce pot afecta factorii de mediu de la locul de munc i vecinti - Cum se recupereaz materialele refolosibile - Cum se gestioneaz reziduurile rezultate din activiti proprii i ale echipei - Cum se aplic procedurile de manipulare i depozitare a reziduurilor - Cum se face intervenia pentru aplicarea de msuri reparatorii a factorilor de risc - Cum se desfoar intervenia 3. Acioneaz pentru diminuarea 3.1. Este atent la utilizarea judicioas a resurselor - Cum se protejeaz resursele naturale - Cum se acioneaz pentru naturale. consumului de resurse naturale diminuarea pierderilor 3.2. Actioneaz , cu continciozitate, pentru diminuarea pierderilor.

15

Gama de variabile: Factori de mediu: ap, aer, sol, specii i habitate naturale protejate. Riscuri: poluare a apei, aerului, solului, degradarea biodiversitii, etc. Factori de risc ce acioneaz asupra mediului: - chimici: substane toxice, corozive, caustice, imflamabile; - mecanici: vibraii excesive ale echipamentelor tehnice; micri funcionale ale echipamentelor, deplasri ale mijloacelor de producie sub efectul gravitaiei (alunecare, rostogolire, rsturnare, scurgere liber, deversare, surpare, prbuire, scufundare);deplasri sub efectul propulsiei (proiectarea de corpuri sau particule, deviere de la traiectoria normal, balans, recul, ocuri excesive, jet, erupie); - termici; - electrici; - biologici; - radiaii; - expunere la gaze (inflamabile, explozive); - ali factori de risc ai mediului: lucrri n subteran, lucrri n mediul acvatic, lucrri n mediul subacvatic, n mediu mltinos, n mediu aerian, lucrri care implic expunerea la pulberi n suspensie n aer, lucrri care implic expunerea la aerosoli caustici, toxici. Instructaje periodice: zilnice, lunare sau la intervale stabilite prin instruciuni proprii n funcie de specificul condiiilor de lucru. Persoane abilitate: ef de antier, maistru, ef de echip, responsabili de mediu, pompieri, salvatori la locul de munc, etc. Servicii abilitate: pompieri, protecie civil, etc. Resurse naturale: ap, gaze, iei, solul, resurse energetice, etc.

16

Tehnici de evaluare necesare: Recomandare privind locul evalurii: la locul de munca; Simulrile sunt considerate ca fiind acceptabile pentru producerea dovezilor pentru urmtorul/urmtoarele articole care sunt rare, dar sunt simulri cheie/critice pentru demonstrarea competenei: Efectuarea interveniilor pentru aplicarea msurilor reparatorii a factorilor de risc.

Recomandare privind tehnicile de evaluare Exemplu: - Observaia direct - Declaraii ale specialistului care a urmrit modul de realizare a altor rezultate dect cele observate direct

Recomandri prinivd dovezile i metodele de evaluare pentru cunotine i capacitatea de nelegere sunt necesare: DA. - n cazul unui rspuns pozitiv, v rugm s indicai aceste dovezi/metode. Exemplu: DA. Stabilite prin chestionarea candidatului sau prin formarea recunoscut din industrie i evaluarea cursului de formare pe uniti (unitate cu unitate).

Unitile pot/ trebuie evaluate separat sau n relaie cu alte uniti: NU

17

CONVENIREA ASUPRA NUMIRII SI EVALUAREA ECHIPEI (Unitate specific) Descrierea unitii de competen Unitatea descrie competena necesar pentru a putea arata ca un candidat intruneste toate criteriile de acceptare, ca poate evalua si instrui o echipa de proiectare si ca stie sa evalueze ofertanti potentiali de lucrari.Elemente de competen Criteriile de realizare din punctul de vedere al Criteriile de realizare din punctul deprinderilor practice necesare de vedere al cunotinelor necesare - Care sunt tipurile de sisteme tehnice de la utilaj care se verifica - Cum i de ce se se verifica sistemele tehnice ale utilajului - Cum sunt nsuite componentele sistemelor tehnice ale autilajului - Cnd se verifica sistemele tehnice ale utilajului - Care sunt riscurile ce pot afecta deserventul de utilaj daca nu se verifica sistemele tehnice ale utilajului - Care sunt persoanele abilitate crora le sunt anunate eventualele defectiuni ale sistemelor tehnice ale utilajului - Cum se pregateste utilajul pentru deplasare - De ce se pregateste utilajul pentru deplasare - Cum se semnalizeaza gabaritul utilajului - Care este procedura de alegere a

Coduri de referinSe completeaz de ctre Autoritatea Naional de Calificri NIVELUL UNITII

6

1. Verific sistemele tehnice ale 1.1. Elementele de rulare, frnare, iluminare si pstrarea vizibilitii sunt ntreinute corect si utilajului permanent pentru evitarea evenimentelor rutiere. 1.2. Dotarea utilajului este verificat cu atenie asigurnd toate elementele specifice necesare, conform legislaiei n vigoare. 1.3. Neregulile constatate sunt raportate cu promptitudine persoanelor abilitate pentru a fi remediate. 2. Pregtete utilajul pentru 2.1. Gabaritul utilajului este semnalizat conform prevederilor legale. deplasare 2.2. Traseul este ales n funcie de gabaritul utilajului, tonajul acestuia si restriciile de circulaie impuse pe sectorul de drum pe care se face deplasarea, fiind cel aprobat conform prevederilor legale. 2.3. Traseul si echipamentele specifice sunt alese n funcie de condiiile de drum si prevederile legislaiei privind circulaia. 2.4. Alimentarea cu combustibil i lubrifiani se face conform procedurilor specifice.

Criteriile de realizare din punctul de vedere al atitudinilor necesare Atenie Profesionalism Rigurozitate Responsabilitate Coeren

18

3. Conduce utilajul pe drumurile 3.1. Conducerea utilajului pe drumul public se face respectnd cu rigurozitate regulile de publice circulaie prevzute n Codul Rutier si in celelalte reglementari aplicabile. 3.2. Utilajul este condus n condiii de siguran, la parametrii recomandai de productor. 3.3. Manevrele specifice sunt efectuate cu precizie i atentie.

traseului de deplasare - Care sunt prevederile legale care stabilesc regulile de circulatie pe drumurile publice - Care sunt conditiile pentru a putea conduce un utilaj pe drumurile publice - Cu ce elemente specifice trebuie dotat un utilaj pentru a putea circula pe drumurile publice - Cum se executa manevrele specifice pentru conducerea utilajului

Gama de variabile:

Elementele specifice: vest reflectorizanta, triunghi reflectorizant, trus scule, trus medical etc. Persoane abilitate: ef de lot/ef punct de lucru Echipamentele specifice: girofar, lanuri antiderapante, sisteme si mijloace de semnalizare etc. Condiii de drum: drum accidentat, pant, vizibilitate redus, carosabil umed, noroi, polei, cea, ploaie, ninsoare. Manevrele specifice: pornirea de pe loc, oprirea, plecarea din ramp, mersul napoi, parcarea, ntoarcerea, depirea n diverse condiii etc.

19

Tehnici de evaluare recomandate: Recomandare privind locul evalurii: - la locul de munca; - simulrile nu sunt considerate ca fiind acceptabile pentru producerea dovezilor referitoare la aceast unitate de competen.


Recomandri prinivd dovezile i metodele de evaluare pentru cunotine i capacitatea de nelegere sunt necesare: DA - n cazul unui rspuns pozitiv, v rugm s indicai aceste dovezi/metode. Exemplu: DA. Stabilite prin chestionarea candidatului sau prin formarea recunoscut din industrie i evaluarea cursului de formare pe uniti (unitate cu unitate). Unitile pot/ trebuie evaluate separat sau n relaie cu alte uniti: DA - Unitile generale

20

Coduri de referin INFORMAREA DESPRE FACTORII DE PROIECTARE SI MONITORIZAREA RISCURILOR (unitate specific)Se completeaz de ctre Autoritatea Naional de Calificri

Descrierea unitii de competen Unitatea descrie competena necesar pentru a sti cum sa se faca identificarea si informarea asupra factorilor semnificativi care afecteaza proiectul si a putea monitoriza identificarea si evaluarea riscurilor respectiv de a aplica activitati de prevenire si protectie .Elemente de competen Criteriile de realizare din punctul de vedere al deprinderilor practice necesare 1.1. Identificarea factorilor necesari pentru investigare ce pot fi semnificativi pentru dezvoltarea planificata 1.2. Selectarea aspectelor critice ale santierului si zonelor inconjuratoare care necesita investigarea si prioritizarea lor 1.3. Convenirea prioritatilor pentru investigare 1.4. Analizarea informatiilor disponibile impreuna cu echipa de proiectare si stabilirea parametrilor reali de proiectare care necesita o atentie deosebita si unde pot exista constrangeri pe linie de SSM 1.5. Identificarea elementelor de proiectare care necesita modificari 1.6. Informarea persoanelor interesate despre propunerile SSM ce pot afecta elemente din proiectul initial 1.7. Informarea persoanelor competente in legatura cu implicatiile acceptarii, modificarii sau respingerii aspectelor de SSM ale propunerilor din proiect. 2.1. Asigurarea c sunt asumate procesele de Criteriile de realizare din punctul de vedere al cunotinelor necesare - Cum se face identificarea si informarea cu privire la factorii semnificativi care afecteaza proiectul - Care sunt factorii necesari pentru investigare ce pot fi semnificativi pentru dezvoltarea proiectului - De ce este necesara identificarea factorilor semnificativi ce afecteaza proiectul lucrarii - Cum se face monitorizarea evaluarii riscurilor proiectului - Care sunt etapele de aplicare a managementului riscului - Care sunt pericolele necesar a fi identificate - Care sunt principiile de prevenire si protectie - Ce persoane interesate urmaresc monitorizarea evaluarii riscurilor proiectului

NIVELUL UNITII

6

1. Identificarea si Informarea cu privire la factorii semnificativi ce afecteaza proiectul lucrarii


2.

Monitorizarea

evaluarii

21

riscurilor proiectului

management al riscului din proiect 2.2. Identificarea pericolelor ce apar din produsele i procesele de construcie ce trebuie evaluate 2.3. Obinerea de informaii despre orice factori legai de pericole 2.4. Identificarea semnificaiei pericolelor 2.5. Evaluarea pericolelor semnificative pentru a identifica riscurile i aplicarea principiilor de prevenire i protecie 2.6. Asigurarea c informaiile rezultate despre riscurile semnificative sunt furnizate persoanelor adecvate

22

Gama de variabile:Factori pentru investigatie: istorici (ex: santierul si terenul invecinat, arheologie, utilizarea anterioara a terenului, hidrologie, climatologie, contaminarea cunoscuta, etc.), sociali si geografici (utilizari existente si planificate despre proprietatile invecinate, spatiali (de ex. cai de circulatie si acces pe santier, tipare miscare), ecologici si de mediu (utilizari existente si planificate a terenurilor santierului si a proprietatilor invecinate, reguli de control a emisiilor si a poluarii, controlul zgomotului si a vibratiilor, propuneri de amenajare a soselelor si a altor infrastructuri, panza freatica a apei, eliminare deseuri din santier, calitatea apei), constructii; Factori semnificativi: resurse, constructii, de securitatea si sanatatea muncii, de mentenanta, etc. Informare - metode: in scris, orala; Persoane interesate: Clientul, consultanti proiectare, eventuali contractori si subcontractori Managementul riscului: identificarea pericolelor, evaluarea riscurilor, prevenire i protecie; Pericole: cderi de la nlime, alunecri, derapri i cderi (acelai nivel), lovire prin cderea sau micarea obiectelor, manevrare manual, chestiuni de sntate, surse de energie, substane periculoase, prindere de ceva care cade sau se rstoarn, spaii inchise, incendiu, etc. Principii de prevenire i protecie: eliminare, control (combatere) la surs, protecie colectiv, gestionare, echipament individual de protecie

23




24

Coduri de referin ELABORAREA SI DEZVOLTAREA PLANULUI DE SECURITATE SI SANATATE SI A REGISTRULUI DE COORDONARE (unitate specific)Se completeaz de ctre Autoritatea Naional de Calificri

Descrierea unitii de competen Unitatea descrie competena necesar pentru colectarea si analizarea informatiilor aferente proiectului lucrarii si utilizarea lor pentru intocmirea Planului de Securitate si Sanatate si a celorlalte documente de securitate necesare, inainte de inceperea efectiva a lucrarilor si cand proiectul este complet.Elemente de competen

NIVELUL UNITII

5

Criteriile de realizare din punctul de vedere al deprinderilor practice necesare evaluarea 1.1. Obinerea informaiilor care pot contribui la pregtirea documentelor; 1.2. Evaluarea informaiilor pentru a vedea dac sunt adecvate s ndeplineasc cerinele reglementarilor legale si ale Clientului. 1.3. Identificarea oricror discrepane i neconformiti n informaiile legate de sntate i securitate i adresarea oricror probleme napoi la iniiatori pentru clarificare 1.4. Confruntarea reviziilor, a cerinelor i a adugirilor cu informaiile din proiect, distribuirea prompt a informaiilor 1.5. Intocmirea informaiilor actualizate i precise i transmiterea lor la persoanele care au nevoie de informaii 2.1. Confirmarea oricror consideraii speciale, nregistrarea lor i introducerea lor n documente 2.2. Confirmarea oricror factori ce ar putea compromite i ar putea fi compromii de lucrrile propuse prin proiect, descrierea i rezumarea lor cu precizie i introducerea lor n

Criteriile de realizare din punctul de vedere al cunotinelor necesare - Care sunt informatiile ce pot contribui la realizarea documentelor - Cum se face integrarea si evaluarea informatiilor - De ce este necesara evaluarea informatiilor - Care sunt consideratiile speciale ce pot fi confirmate si introduse in documente - Care sunt restrictiile ce pot fi confirmate si introduse in documente - De ce este nevoie de confirmarea constrangerilor (restrictiilor) pe santier - Ce elemente obligatorii trebuie sa contina documentele de securitate: Planul de securitate si sanatate, Registrul de coordonare si Dosarul de interventii ulterioare - Ce persoane interesate trebuie sa cunoasca si sa respecte continutul

1.

Integrarea informatiilor

si


2. Confirmarea constrangerilor (restrictiilor) pe santier

25

3. Elaborarea Planului de securitate si sanatate, a Registrului de coordonare si a Dosarului de interventii ulterioare

documente 2.3. Confirmarea punctelor de acces pe antier i la lucrri 2.4. Confirmarea detaliilor serviciilor de utiliti 2.5. Confirmarea amenajrilor pentru securitatea adecvat a antierului nainte de nceperea lucrrii i n timpul lucrului pe antier 2.6. Confirmarea constrngerilor referitoare la organizarea de santier i depozitarea i manipularea materialelor i a substantelor periculoase 3.1. Specificarea informaiilor i ndrumrilor ce vor fi necesare persoanelor ce vor utiliza documentele: Planul de Securitate si Sanatate, Registrul de Coordonare si Dosarul de interventii ulterioare; 3.2. Corelarea celor mai recente informaii din timpul proiectului i, acolo unde este cazul, al efectuarii lucrarilor, si utilizarea lor pentru ndrumri despre chestiunile de sntate i securitate 3.3. Intocmirea documentelor: Planul de securitate si sanatate, Registrul de Coordonare si Dosarul de interventii ulterioare, care sunt structurate logic, ntr-un format durabil, ce poate fi citit si interpretat de un utilizator nespecialist 3.4. Asigurarea informaiilor n documente care ajut utilizatorii s identifice limitrile si constrangerile proiectului i s execute lucrrile fr riscuri pentru sntate i securitate

documentelor de securitate - Cand se elaboreaza Planul de securitate si sanatate, Registrul de coordonare si Dosarul de interventii ulterioare - De ce se elaboreaza Planul de securitate si sanatate, Registrul de coordonare si Dosarul de interventii ulterioare

26

Gama de variabile:Informaii: informaii de proiectare din etapele de inceput, detalii de executie, specificatii tehnice, expertize, informaii tehnice (de ex. fie de date de securitate), instructiuni de operare, informatii / date de sntate i securitate de la lucrari anteriore similare Documente: Plan de securitate si sanatate, Registru de coordonare, Dosar de interventii ulterioare, Consideraii speciale: condiii de antier, vecini apropiai, acces public, etc. Constrngeri referitoare la planul de securitate si sanatate aferent lucrarilor si conditiilor din antier: depozitare materiale, cazarea temporar a lucratorilor, zone de lucru cu risc ridicat si specific, utilaje, servicii temporare, accesul in si pe santier, securitatea lucratorilor si a echipamentelor de munca, etc. ndrumri despre chestiunile de securitate si sanatate: limitri statutare i altele, ndrumri de ntreinere a echipamentelor, surse de nlocuire a materialelor, componentelor i echipamentelor, piese de schimb

27




28

Coduri de referin REVIZUIREA PLANULUI CU FAZELE DE CONSTRUCTIE (unitate specific)Se completeaz de ctre Autoritatea Naional de Calificri NIVELUL UNITII

Descrierea unitii de competen Unitatea descrie competena necesar pentru efectuarea reviziei Planului de securitate si sanatate in concordanta cu metodele de constructie si de lucru ale Contractorilor si Subcontractorilor.Elemente de competen

5

Criteriile de realizare din punctul de vedere al deprinderilor practice necesare 1.1. Asigurarea c Planul de sntate i securitate disponibil este evaluat cu precizie i centralizat pentru a permite luarea deciziilor referitoare la metodele de construire, instalare i metodele de lucru ce se vor utiliza 1.2. Asigurarea c se obin mai multe informaii din surse alternative n cazul n care Planul de sntate i securitate disponibil este insuficient 1.3. Asigurarea c identificnd metodele de lucru se vor utiliza mai bine resursele i se vor ndeplini cerinele statutare i ale proiectului 1.4. Asigurarea c metodele sunt evaluate n dreptul criteriilor de proiect i tehnice relevante i c este selectat cea care ndeplinete cel mai bine criteriile proiectului; 1.5. Asigurarea c sunt identificate activitile majore, sunt calculate resursele necesare din informaiile disponibile i este pregtit un proiect de program n linii generale 2.1. Asigurarea identificrii nevoilor de comunicare i organizaionale pentru proiect 2.2. Asigurarea c sistemele de comunicare si organizare selectate i introduse sunt compatibile cu cele utilizate de client,

Criteriile de realizare din punctul de vedere al cunotinelor necesare - Care sunt metodele de construire si montare instalatii - Cum se face evaluarea si selectarea metodelor de construire si montare instalatii - De ce este necesara evaluarea metodelor de construire si montare instalatii - De ce se urmareste asigurarea ca metodele de construire si montare instalatii corespund criteriilor tehnice si de proiect - Cum se face implementarea sistemelor de comunicare si de organizare in cadrul proiectului - Cum se identifica nevoile de comunicare si organizationale in cadrul proiectului - Care sunt metodele de identificare a defectelor in comunicare si cum se reface comunicarea defecta - Cum se identifica cerinele funcionale i operaionale pentru utilaje i echipamente

1. Asigurarea evaluarii si selectarii metodelor de construire si montare instalatii


2. Asigurarea ca organizarea proiectului si sistemele de comunicare sunt implementate

29

3. Asigurarea evalurii i selectrii cerinelor pentru echipamente i utilaje de construcii

contractanti si subcontractani i permit un management clar i eficient i un control operaional i administrativ. 2.3. Asigurarea c se produc informaii concise i neambigue despre rolurile, rspunderile i competena persoanelor i despre structura organizatoric i c se identific metoda de distribuire a informaiilor la persoanele care sunt interesate 2.4. Asigurarea c sunt introduse metodele de comunicare, raportare i nregistrare a informaiilor adecvate nevoilor proiectului i c sunt monitorizate metodele pentru asigurarea eficacitii 2.5. Asigurarea metodelor pentru identificarea i cercetarea defectelor n comunicare, i c sunt selectate metodele de aciune pentru a reface comunicarea eficient 3.1. Asigurarea identificrii cerinelor funcionale i operaionale pentru utilaje i echipamente; 3.2. Asigurarea centralizrii caracteristicilor tehnice ale utilajelor i echipamentelor care ar putea fi adecvate; 3.3. Asigurarea evalurii informaiilor disponibile n dreptul criteriilor de selectare i selectarea utilajelor i a echipamentelor care ndeplinesc cel mai bine criteriile de selectare; 3.4. Asigurarea c sunt selectate metode pentru a se verifica faptul c utilajele i echipamentele i operatorii lor sunt testai adecvat i inspectai i retestai i c sunt pstrate inregistrari relevante

- Care sunt criteriile de selectie a utilajelor si echipamentelor - De ce este necesara evaluarea si selectarea cerintelor pentru echipamente si utilaje de constructii

30

Gama de variabileMetode de construire, instalare i metode de lucru: Ordonarea lucrului, Organizarea resurselor (for de lucru, utilaje, materiale), Tehnici de construire i instalare, Lucrri temporare; Criterii tehnice: Performana materialelor i disponibilitate, Forme structurale, Durata de viata a componentelor, nclzire i rcire, Utilizarea energiei, Tipul suprafeei i durabilitate, grad de ocupare, Sntate i securitate, Securitatea la incendiu, Performana echipamentelor, Disponibilitatea utilajelor, Disponibilitatea resurselor umane, Transport, Generari de trafic, Ecologie local, Emisii, Risc de poluare Criterii de proiect: Beneficiu de cost, Conformitatea cu cerinele statutare, Nevoile clientului i ale utilizatorului, Cerine contractuale n privina perioadei de constructie, calitii i cantitii, Consideraii locale de mediu, Obigaiile terelor pri, Alte programe aferente, Condiii speciale de lucru, Condiii sezoniere de vreme; Informaii despre rolurile i rspunderile i competena persoanelor: Descrieri ale sarcinilor individuale, Organigrame; Persoane (parti) interesate: Clieni, Consultani, Contractani, Subcontractani, Autoriti, Tere pri, Servicii de urgen, Public; Utilaje i echipamente: Fixe si Mobile, Standard si Non-standard, Electro-mecanice, etc. Criterii de selecie a utilajelor si echipamentelor: Cost (de ex. cost de achiziionare, costuri de exploatare), Cerinele utilizatorului, Durabilitate, Adecvabilitate la mediu, Durata proiectului, Amplasare, Politicile i preferinele utilizatorului referitoare la proprietate, nchiriere i leasing al utilajelor, Disponibilitate, ntreinere i service, Caracteristici de sntate i securitate ale acestora;

31




32

Coduri de referin STABILIREA MASURILOR GENERALE DE SECURITATE SI SANATATE APLICABILE SANTIERULUI (unitate specific)Se completeaz de ctre Autoritatea Naional de Calificri

Descrierea unitii de competen Unitatea descrie competena necesar pentru stabilirea masurilor generale de securitate si sanatate aplicabile santierului in conformitate cu prevederile legale privind securitatea si sanatatea muncii n vigoare i cu cerintele proiectului / lucrarii.Elemente de competen Criteriile de realizare din punctul de vedere al deprinderilor practice necesare 1. Analizarea prevederilor proiectului de executie si a categoriilor de lucrari aferente proiectului. 2. Identificarea prevederilor legale in domeniul securitatii si sanatatii muncii aplicabile proiectului. 2. Analizarea impactului prevederilor legale in domeniul securitatii si sanatatii muncii aplicabile asupra categoriilor de lucrari si a procedurilor tehnice de executie elaborate pentru realizarea proiectului. 3. Colaborarea cu managerul de proiect si cu proiectantul (-ii) si/sau cu antreprenorul / subantreprenorii privitor la stabilirea de masuri pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor 1. Identificarea zonelor, locurilor de munca / posturilor de lucru / echipamentelor care necesita semnalizare de securitate datorita existentei riscurilor. 2. Alegerea semnalizarii de securitate adecvate, in concordanta cu riscurile existente identificate. Criteriile de realizare din punctul de vedere al cunotinelor necesare - Cum se identifica lucrarile din proiect care pot prezenta riscuri pentru securitatea si sanatatea lucratorilor - Care sunt prevederile legale ce sunt aplicabile proiectului - Care sunt masurile ce se stabilesc pentru securitatea si sanatatea lucratorilor - Cand se stabilesc masurile pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor - Care sunt mijloacele de protectie colectiva aplicabile lucrarilor din cadrul proiectului - Cum se stabilesc masurile de protectie colectiva - Care sunt semnalizarile de securitate necesare corespunzator riscurilor identificate - Cum se stabilesc necesarele de echipamente individuale de protectie

NIVELUL UNITII

6

1. Identificarea lucrarilor care pot prezenta riscuri pentru securitatea i sntatea lucrtorilor si stabilirea de masuri pentru asigurarea sanatatii si securitatii lucratorilor


2. Stabilirea de masuri de protectie colectiva si mijloace colective de protectie aplicabile lucrarilor

33

3. Stabilirea de echipamente individuale de protectie necesare

3. Analizarea proiectului si a metodelor de executie din punct de vedere al identificarii masurilor de protectie colectiva si a mijloacelor colective de protectie necesare a fi luate pentru prevenirea accidentelor de munca. 3. Stabilirea impreuna cu managerul de proiect si cu antreprenorul / subantreprenorii a mijloacelor de protectie colectiva necesare prevenirii accidentelor de munca. 1. Analizarea proiectului si a metodelor de executie din punct de vedere al identificarii categoriilor de lucratori ce vor participa la realizarea lucrarii. 2. Stabilirea pentru fiecare categorie de lucratori, in concordanta cu riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala prezente, a tipurilor de echipamente individuale de protectie necesare pentru protejarea acestora. 3. Elaborarea impreuna cu antreprenorii / subantreprenorii ce vor executa lucrarea a unei Liste de dotare a lucratorilor cu echipamente individuale de protectie.

- Care sunt categoriile de lucratori ce participa la realizarea lucrarilor - Cum se intocmeste Lista interna de dotare cu echipament individual de protectie - Ce factori determina alegerea tipurilor de echipament individual de protectie - De ce se face identificarea si stabilirea tipurilor de echipament individual de protectie pentru lucratori

34

Gama de variabileRiscuri : pericol de lovire, cdere obiecte de la nlime, proiectare de particule, risc de cdere de la nlime sau de la acelasi nivel, riscuri chimice sau de explozie, stropire cu substane toxice sau iritante, de afectare a vederii de ctre radiaii laser sau radiaii neionizante, pericol electric, termic, biologic, risc datorat zgomotului, vibratiilor, etc. Tipul de semnalizare: optic, acustic, luminoas, prin comunicare direct, prin semne/semnale; semnalizare permanent, ocazional. Tipul mesajului transmis de panourile de semnalizare: interdicie, avertisment, obligaie, localizarea mijloacelor de salvare i prim ajutor, riscuri de lovire de obstacole, riscuri de cdere a persoanelor; avertizare pentru recipiente i conducte aparente care conin substane periculoase; avertizare pentru suprafee, sli sau incinte utilizate pentru ncrcarea/descrcarea i depozitarea substanelor periculoase n cantiti mari; marcarea cilor de acces si de circulaie, etc. Mijloace de protectie colectiva: schele, esafodaje, balustrade de protectie, banda avertizoare - reflectorizanta, balize de semnalizare, etc.

35




36

Coduri de referin FURNIZAREA DE CONSILIERE PROFESIONALA (unitate specific)Se completeaz de ctre Autoritatea Naional de Calificri NIVELUL UNITII

Descrierea unitii de competen Unitatea descrie competena necesar pentru consilierea si ajutarea constructiva a lucratorilor privind activitatile de munca, propunerile acestora si pentru rezolvarea conflictelor i a diferenelor de opinie astfel nct s se pstreze bunvoina i ncrederea.Elemente de competen Criteriile de realizare din punctul de vedere al deprinderilor practice necesare 1.1. Dezvoltarea, meninerea i ncurajarea relaiilor de lucru cu oameni care promoveaz bunvoina i ncrederea; 1.2. Informarea oamenilor despre activitile de lucru la un nivel adecvat de detalii i cu un grad adecvat de urgen; 1.3. Consilierea i ajutarea constructiv a oamenilor despre activitile de munc i ncurajarea ntrebrilor, a cererilor pentru clarificare i comentarii 1.4. Prezentarea clar a propunerilor pentru aciune lucratorilor, la o dat adecvat i cu un nivel corect de detalii pentru gradul de schimbare i de risc implicat; 1.5. Clarificare cu lucratorii a obieciilor la propuneri i revizuirea propunerii unde este cazul 1.6. Rezolvarea conflictelor i a diferenelor de opinie astfel nct s se pstreze bunvoina i ncrederea 2.1. Obinerea informaiilor pentru probleme tehnice utiliznd mijloace i surse fiabile; 2.2. Asigurarea informaiilor tehnice i a sfaturilor complete, rezumate concis i relevante Criteriile de realizare din punctul de vedere al cunotinelor necesare - Cum se dezvolta si se mentin relatii cu lucratorii care promoveaza bunavointa si increderea - Care sunt mijloacele ce se utilizeaza pentru dezvoltarea si mentinerea relatiilor cu lucratorii - De ce se dezvolta si se mentin relatii cu lucratorii, care sunt scopurile speciale - Cand se dezvolta si se mentin relatii cu lucratorii - Care sunt persoanele interesate cu care se face schimb de informatii si se comunica sfaturi - Care sunt problemele tehnice pentru care se face schimb de informatii si se comunica sfaturi - Ce surse de informatii se folosesc pentru comunicarea sfaturilor si pentru schimbul de informatii - Cum se face identificarea locului unde exist probleme, - Care sunt criteriile ce stau la baza re-incadrarii si sugerarii de solutii

6

1. Dezvoltarea si mentinerea relatiilor cu lucratorii


2. Schimbarea de informatii si comunicarea sfaturilor

37

3. Identificarea, re-incadrarea si sugerarea de solutii la probleme

n scopuri speciale 2.3. Prezentarea informaiilor tehnice i a sfaturilor folosind un stil de comunicare adecvat pentru abilitatea, cunotinele, nelegerea i dispoziia persoanelor care le primesc 2.4. Oferirea de ndrumri tehnice ce pot fi nelese de oamenii care trebuie s le urmreasc; 2.5. Adaptarea i modificarea modurilor de prezentare a informaiilor tehnice acolo unde oamenii au dificulti n a le nelege 2.6. Prezentarea recomandrilor tehnice clare, concise i valabile i care reprezint cel mai bun sfat, date fiind informaiile i resursele disponibile 3.1. Identificarea locului unde exist probleme, estimarea realist a efectelor lor i centralizarea problemelor pentru persoanele care sunt afectate i implicate 3.2. Evaluarea completitudinii informaiilor i datelor disponibile i identificarea oricror goluri semnificative 3.3. Obinerea informaiilor i datelor suplimentare suficiente pentru a acoperi orice goluri i pentru a asigura un punct de ncepere valabil pentru analiza problemei; 3.4. Analizarea i interpretarea informaiilor utiliznd o metod fiabil i valabil i trgnd concluzii care sunt justificate de date i de fiabilitatea metodei de analiz; 3.5. Identificarea i descrierea clar i coerent a cauzelor probabile ale problemelor i nregistrarea lor pentru analiz; 3.6. Interpretarea diferitelor cauze probabile ale problemelor i analizarea lor n factori detaliai ce permit identificarea soluiilor i a procedurilor cunoscute i aplicarea soluiilor; 3.7. Aplicarea tehnicilor i a mijloacelor de ajutor care mresc fiabilitatea deciziilor i a judecilor; 3.8. Identificarea i justificarea, utiliznd criterii clare i argumente raionale, soluii i proceduri

corecte, cu risc minim, la probleme - Cum se poate contribui la protectia intereselor lucratorilor - Care sunt principiile si tipurile de documente ce contribuie la protectia intereselor lucratorilor - Ce sunt conflictele de interese - Cum contribuie standardele etice si buna practica recunoscuta la protectia intereselor lucratorilor

38

4. Contribuirea la intereselor lucratorilor

protectia

prin care se poate soluiona problema cu risc minim; 3.9. Sugerarea acelor soluii care ofer cel mai mic risc i a mijloacelor de control, inclusiv colectarea datelor valabile i fiabile; 4.1. Definirea i convenirea termenilor de referin i a ateptrilor prilor implicate n contracte; 4.2. ncheierea de contracte i acorduri pentru servicii de consultan care sunt conforme cu cerinele legale, standardele etice i buna practica recunoscut; 4.3. Consilierea Clientului si a Managerului de Proiect privind refuzarea ofertelor i a contractelor care sunt ilegale i ce pot genera conflicte de interese; 4.4. Face judeci i ofera sfaturi care echilibreaz nevoile clientului, ale angajatorului, ale resurselor disponibile i nevoilor altor persoane care sunt afectate direct sau indirect; 4.5. Isi asuma rspunderea pentru decizii personale

39

Gama de variabileBunvoin i ncredere: Demonstrarea grijii, Onorarea promisiunilor i a angajamentelor, Relaii etice, Independen profesional, Relaii oneste, Relaii constructive; Mijloace: Ce utilizeaz metode proactive i deschise, Ce utilizeaz dialogul, Ce utilizeaz ntrebri, Ce utilizeaz ascultarea activ, Interogarea datelor; Scopuri speciale: mprtirea experienei, Emiterea ndrumrilor, Luarea deciziilor, Creterea nelegerii, Implementarea unei soluii, Dezacorduri, Negociere, Rezolvarea disputelor, Mrturia experilor pentru organismele legal constituite; Persoane ce primesc informaiile: Cei care deleag munca (de ex finanatori/ dezvoltatori), Clieni, Utilizatori, Consultani profesionali, Contractani i subcontractani, Furnizori de produse i servicii, Operatori, meseriai, tehnicieni, supervizori i conducere, Colegi seniori i juniori; Recomandrile tehnice includ: Estimri realiste ale implicaiilor alternativelor care au fost luate n consideraie, Descrieri clare ale surselor de informaii consultate, Tehnici de analiz aplicate, Criteriile folosite pentru efectuarea evalurilor i ajungerea la concluzii justificabile; Informaii surse: Experien i practic, Sisteme de informaii electronice i manuale (de ex biblioteci, jurnale tehnice, baze de date), cercetare tiinific, Ali colegi i specialiti, Cercetarea antierului, Expertize fizice, Teste de materiale, Analiz de laborator, Examinarea conformitii cu regulamente statutare si prevederi legale, de sntate i securitate, de mediu i altele; Criterii: Interesele prilor interesate, cele Legale, Conformitatea cu buna practic recunoscut, Pe baza informaiilor actualizate, Rentabilitate, Resurse, Sntate i securitate, ntoarcere la starea operaional, Risc previzionat; Standarde etice: Situarea comportamentului n contextul principiilor abstracte ale relaiei i obligaiei i comentarea critic a acestuia, Recunoaterea normelor de consecven n privina inteniei, descrierii i aciunii, Evaluarea domeniului practicii ocupaionale n termeni morali; Buna practic recunoscut surse: Coduri etice obligatorii de practic n cadrul ocupaiei sau al disciplinei, Lege statutar, Coduri voluntare de practic, Obligaia de a se ngriji, Termenii asigurrii de despgubire profesional pentru riscul de accidentare si imbolnavire profesionala;

40




41

Coduri de referin ORGANIZAREA SI PARTICIPAREA LA SEDINTE (unitate specific)Se completeaz de ctre Autoritatea Naional de Calificri NIVELUL UNITII

Descrierea unitii de competen Unitatea descrie competena necesar pentru organizarea sedintelor la care coordonatorul de securitate si sanatate trebuie s furnizeze celor care particip ntiinri i informaii adecvate despre edin, s sublinieze obiectivele i s aloce suficient timp pentru fiecare subiect de discuie. Coordonatorul de securitate si sanatate trebuie s conduc edina astfel nct toi cei implicai s poat avea contribuii utile i trebuie s descurajeze digresiunile i argumentele inutile. Coordonatorul trebuie s prezinte informaii i rezumate clare i la cele mai eficiente momente, trebuie s se asigure c sunt atinse obiectivele edinei n timpul disponibil i c sunt cominicate deciziile tuturor celor care trebuie s le cunoascElemente de competen Criteriile de realizare din punctul de vedere al deprinderilor practice necesare 1.1. Clarificarea scopului edinei persoanelor adecvate 1.2. ndeplinirea tuturor cerinelor pentru edin n conformitate cu procedurile organizaionale; 1.3. Identificarea gamei i a surselor de documentaie i a altor materiale pentru edine; 1.4. Obinerea ntregului material necesar i, acolo unde este cazul, aprobare n cadrul termenilor limit specificai 1.5. Pregtirea, producerea i naintarea documentaiei relevante i a altui material persoanelor adecvate, n cadrul termenilor limit specificai; 1.6. Pstrarea securitii i a confidenialitii informaiilor 2.1. Punerea la dispoziie a cerinelor pentru edin n conformitate cu aranjamentele convenite; 2.2. Punerea la dispoziie a documentaiei necesare i a altor materiale pentru conducerea Criteriile de realizare din punctul de vedere al cunotinelor necesare - Cum se pregatesc sedintele - Care sunt materialele necesare pentru sedinta - Care este scopul sedintei - Cum se asigura sfaturile si sprijinul in limitele propriei autoritati - Cum se inregistreaza sedintele - Cine participa la sedinte - Care sunt tipurile de inregistrari / evidente ale sedintelor, - Cum se intocmesc evidentele sedintelor - Cum se pastreaza si se urmaresc evidentele sedintelor - Cum se face prezidarea sedintelor - Care sunt punctele de pe ordinea de zi a sedintei - Cum se realizeaza incadrarea in timp si parcurgerea punctelor de pe ordinea de zi

6

1. Aranjarea sedintelor

si

pregatirea


2. Participarea, sprijinirea inregistrarea sedintelor

si

42

3. Producerea sedintelor

evidentelor

4. Prezidarea sedintelor

edinei; 2.3. Confirmarea i, unde este cazul, nregistrarea prezenei persoanelor la edine; 2.4. Furnizarea informaiilor i a sfaturilor participanilor n mod concis i clar i n cadrul limitelor propriei autoriti; 2.5. Rezolvarea eficient a cazurilor neprevzute; 2.6. nregistrarea concis a chestiunilor cheie i a deciziilor n conformitate cu procedurile organizaionale; 2.7. Pstrarea securitii i confidenialitii informaiilor; 3.1. Realizarea de inregistrari ale sedintelor precise si clare in cadrul limitelor de timp specificate; 3.2. Obtinerea aprobarii de inregistrare a sedintelor , cand se solicita de la cei implicati; 3.3. Realizarea inregistrarilor intr-o forma care se conformeaza cerintelor organizatorice; 3.4. Emiterea inregistrarilor pentru persoanele interesate la datele planificate 3.5. Efectuarea de actiuni de identificare, de evidentiere a progresului si de monitorizare care decurg din sedinta; 3.6. Pastrarea sigurantei si a confidentialitatii informatiilor; 4.1. Ofera celor implicati in cadrul sedintei informatii si instiintari suficiente pentru a le permite acestora sa contribuie eficient la sedinta; 4.2. Convenirea inca de la inceput a tuturor celor care participa la sedinta asupra obiectivelor sedintei; 4.3. Alocarea unui timp de discutii pentru problemele importante intr-un mod care sa corespunda cu importanta lor, cu urgenta si cu complexitatea acestora; 4.4. Ajutarea celor care participa la sedinta sa aduca contributii folositoare, prin stilul de conducere 4.5. Descurajarea argumentelor nefolositoare si a divagatiilor;

- De ce este necesara descurajarea argumentelor nefolositoare si a divagatiilor - Care sunt rolurile si atributiile participantilor la sedinte - Cum se desfasoara sedintele - Ce aspecte se supun dezbaterilor si analizelor in cadrul sedintei

43

5. Participarea la sedinte

4.6. Realizarea obiectivelor sedintei in limita timpului alocat; 5.1. Pregatirea suficienta a sedintei pentru a putea sa participati in mod eficient; 5.2. Consultarea cu oamenii pe care ii reprezentati, suficient pentru a va permite sa prezentati punctele lor de vedere in mod eficient; 5.3. Contribuirea la sedinta, in mod clar, concis si relevant; 5.4. Contribuirea la sedinta pentru a ajuta la clarificarea problemelor si la identificarea si evaluarea solutiilor posibile; 5.5. Discutarea si confirmarea contributiilor si punctelor de vedere ale altora intr-un mod constructiv; 5.6. Oferirea cu promtitudine a unor informatii clare, precise si concise despre deciziile care se iau la sedinta pentru aceia care au nevoie de acestea.

44

Gama de variabileSedinte: luarea deciziilor, comunicare; Actiuni: intreprinse de persoanele implicate, intreprinse de alte persoane indicate; Scopul sedintei: oferirea de informatii, consultanta, luarea deciziilor; Oamenii: participare individuala; participare pe grupuri

45




46

Coduri de referin PREVENIREA ACCIDENTELOR DE MUNC PE SANTIER (unitate specific)Se completeaz de ctre Autoritatea Naional de Calificri NIVELUL UNITII

Descrierea unitii de competenUnitatea descrie competena necesar pentru identificarea factorilor de risc i evaluarea pericolului de producere a accidentelor de munc i a mbolnvirilor profesionale, precum i de stabilire a unor msuri pertinente de asigurare a securitii i sntii n munc pornind de la analizarea condiiilor concrete de desfurare a proceselor de munc i a mecanismului de producere a posibilelor accidente. Elemente de competen 1. Identific producere a munc mecanismul accidentelor de de Criteriile de realizare din punctul de vedere al deprinderilor practice necesare 1.1. Mecanismul de producere a accidentelor este identificat avndu-se n vedere succesiunea operaiilor din cadrul activitilor specifice de munc. 1.2. Identificarea mecanismului de producere a accidentelor este realizat lund n calcul toi factorii poteniali de risc. 1.3. Mecanismul de producere a accidentelor de munc este identificat prin aplicarea unor metode specifice. 2.1. Factorii de risc sunt identificai n colaborare cu persoanele cu atribuii specifice. 2.2. Identificarea factorilor de risc se realizeaz n corelaie cu specificul sistemului de munca, pentru fiecare componenta a sistemului de munca. 2.3. Factorii de risc sunt identificai avnd n vedere toi agenii / sursele poteniale de producere a mbolnvirilor profesionale. 3.1. Riscurile sunt evaluate n corelaie cu complexitatea i natura proceselor de munc. 3.2. Evaluarea riscurilor se realizeaz n concordan cu caracteristicile generale i specifice ale personalului angajat. Criteriile de realizare din punctul de vedere al cunotinelor necesare - Ce este un accident de munca - Ce se are in vedere pentru identificarea mecanismului de producere a accidentelor de munca - Care sunt metodele specifice de identificare a mecanismului de producere a accidentelor de munca - De se identifica mecanismul de producere a accidentelor de munca - Ce se intelege prin factori de risc de accidentare - Cum se identifica factorii de risc de accidentare si imbolnavire profesionala - De ce se face identificarea factorilor de risc de accidentare si imbolnavire profesionala - Ce se intelege prin evaluarea riscurilor de accidentare i mbolnvire profesionala - Cand se desfasoara activitatea de evaluare a riscurilor de accidentare i mbolnvire profesionala - Cum se face evaluarea riscurilor de

6


2. Identific factorii de risc de accidentare si imbolnavire profesionala

3. Evalueaz riscurile de accidentare i mbolnvire profesionala

47

4. Stabileste msuri pentru prevenirea accidentelor de munc i a mbolnvirilor profesionale

5. Stabileste si tine evidenta zonelor cu risc ridicat si specific

6. Verifica stabilirea modului de adunare si caile de evacuare a personalului in caz de pericol grav si iminent de accidentare

3.3. Evaluarea riscurilor se realizeaz avndu-se n vedere toate aspectele privind starea tehnic a echipamentelor de munca folosite. 3.4. Riscurile sunt evaluate n funcie de natura i gradul de agresivitate a mediului de munc. 3.5. Evaluarea riscurilor se realizeaz prin analizarea caracteristicilor sarcinilor de munc ale executanilor. 3.6. Evaluarea riscurilor se realizeaza prin analiza frecventei consecintelor posibile, avand ca instrument ajutator statistica accidentelor de munca inregistrate pe o perioada data 4.1. Msurile sunt propuse avndu-se n vedere respectarea legislaiei privind securitatea si sanatatea muncii n vigoare si particularitatile santierului. 4.2. Msurile sunt stabilite cu responsabilitate, avndu-se n vedere cerinele privind prevenirea accidentelor i a mbolnvirilor profesionale. 4.3. Msurile sunt corelate cu specificul proceselor de munc derulate n santier. 4.4. Msurile sunt realiste, viabile i bine fundamentate. 5.1. Evidenta zonelor cu risc ridicat si specific corespunzatoare lucrarii / santierului trebuie sa contina nominalizarea si localizarea acestor zone in cadrul lucrarii / santierului si masurile stabilite in urma evaluarii riscurilor pentru aceste zone 5.2. Verifica ca actiunile pentru realizarea masurilor stabilite in urma evaluarii riscurilor pentru zonele cu risc ridicat si specific sa constituie o prioritate in cadrul planului de prevenire si protectie al fiecarui antreprenor / subantreprenor. 6.1. Dispozitivele de adunare / cile de evacuare stabilite de catre lucratorii desemnati ai antreprenorului / subantreprenorului sunt verificate cu discernmnt, n corelaie cu specificul constructiv al lucrarii 6.2. Dispozitivele de adunare/cile de evacuare sunt stabilite avnd n vedere posibilitile reale

accidentare i mbolnvire profesionala - Care sunt metodele de evaluare a riscurilor - Care sunt cerintele ce stau la baza masurilor propuse pentru prevenirea accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale - Care sunt masurile ce previn accidentele de munca si imbolnavirile profesionale - Ce inseamna zone cu risc ridicat si specific - De ce se stabilesc si se tine evidenta zonelor cu risc ridicat si specific - Cum se stabilesc zonele cu risc ridicat si specific - Ce se intelege prin pericol grav si iminent - Care sunt modalitatile de adunare in caz de pericol grav si iminent - Cum se verifica modul de adunare si caile de evacuare in caz de pericol grav si iminent - De ce se completeaza Fisa de identificare a factorilor de risc profesional - Cum se verifica angajarea numai a lucratorilor care corespund dpdv medical pentru un loc de munca / post de lucru / sarcina de munca - Care sunt documentele ce atesta ca unitatea se preocupa pentru angajarea numai a lucratorilor care corespund dpdv medical

48

7. Verifica angajarea de catre antreprenori / subantreprenori penutru lucrarea pe care o coordoneaza numai a persoanelor care in urma controlului medical si dupa caz, a testarii psihologice a aptitudinilor, corespund sarcinii de munca pe care urmeaza sa o execute

de deplasare i evacuare n timp util n caz de pericol. 6.3. Stabilirea dispozitivelor de adunare/cilor de evacuare este realizat pe criterii funcionale pentru asigurarea securitii ntregului personal din cadrul santierului. 6.4. Dispozitivele de adunare/cile de evacuare sunt stabilite evitndu-se zonele cu potenial crescut de pericol pentru personalul santierului. 7.1. Urmareste si verifica existenta Fisei de aptitudine pentru fiecare lucrator al antreprenorului / subantreprenorului, emisa de medicul de medicina muncii 7.3. Verifica atasarea unei copii dupa Fisa de aptitudine la Fisa individuala de instruire privind securitatea si sanatatea in munca, pentru fiecare lucrator

49

Gama de variabileAccidente de munc: accidente mecanice produse prin cdere de la nlime/cdere la acelai nivel, lovire, compresiune, tiere, alunecare; accidente termice produse de cldur, foc, frig; accidente de natur electric; accidente produse de expunere la radiaii neionizante /ionizante, zgomot; accidente chimice produse de aerosoli ( pulberi, fibre, fum, cea ), lichide ( imersii, mprocare, stropire ), accidente legate de vapori, gaze; accidente de natur biologic datorate contactului cu bacterii patogene, virui patogeni, ciuperci generatoare de micoze, antigeni biologici nebacterieni, etc.. Factori poteniali de risc: care in de executant, sarcina de munc, mediul de munc, procesul tehnologic mijloace de productie. Persoane cu atribuii specifice: lucratorul desemnat pentru SSM, medicul de medicin a muncii, Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul SSM, membrii Comitetului de securitate i sntate n munc, etc. Aspecte privind starea tehnic a echipamentelor de munca folosite: gradul de uzur, respectarea graficului de reparaii, respectarea graficului de ntreinere, solicitri curente, ritmicitatea unor incidente tehnice i dereglri etc. Mediul de munc: temperaturi mari/condiii de frig, aburi, vapori toxici, radioactivitate, lumin insuficient/n exces, vibraii, zgomot etc. Caracteristicile sarcinilor de munc: coninut, volum, mod de transmitere, mod de verificare etc. Cerine privind prevenirea accidentelor i a mbolnvirilor: controale medicale la angajare si periodice, redimensionarea sarcinilor de munc, suprasolicitarea personalului, asigurarea materialelor igienico-sanitare, alimentaie de protecie, echipamente de protecie colectiv i individual etc.

50




51

Coduri de referin DEZVOLTAREA PERSONALA A CUNOSTINTELOR SI OFERIREA SI ALTORA A POSIBILITATII DE A INVATA (unitate specific) Descrierea unitii de competen Unitatea descrie competena necesar coordonatorului de securitate si sanatate de a se dezvolta profesional si de a fi capabil sa invete pe altii sau sa invete de la altii notiuni de prevenire si protectie necesare pentru a reduce riscurile la care sunt expusi lucratorii din constructii.Elemente de competen Criteriile de realizare din punctul de vedere al deprinderilor practice necesare 1.1. Definirea scopurilor si obiectivelor personale pentru asumarea dezvoltarii personale. 1.2. Identificarea si contactarea surselor de sustinere si orientare profesionala pentru asumarea dezvoltarii personale; 1.3. Identificarea si selectarea standardelor de competenta relevante fata de care se poate masura dezvoltarea personala; 1.4. Analizarea nivelului personal curent de performanta fata de standardele de competenta identificate si inregistrarea unui profil de competenta actuala si nevoile dezvoltarii personale; 1.5. Pregatirea unui plan de dezvoltare pentru realizarea nevoilor de dezvoltare identificate ; 1.6. Asumarea activitatilor de dezvoltare avute in vedere pentru realizarea nevoilor identificate de dezvoltare; analizarea si inregistrarea progresului precum si eficienta activitatilor 1.7. Inregistrarea dovezilor de competenta castigate fata de standardele de competenta identificate. 1.8. Analizarea ciclului de dezvoltare personala si revizuirea si actualizarea scopurilor si obiectivelor. Criteriile de realizare din punctul de vedere al cunotinelor necesare - Care sunt scopurile si obiectivele personale pentru asumarea dezvoltarii personale - Ce se intelege prin dezvoltare profesionala personala - Care sunt sursele de sustinere si orientare profesionala - De ce este necesar intocmirea unui plan de dezvoltare personala - Cum se efectueaza dezvoltarea profesionala - Care sunt activitatile de dezvoltare - Cum se realizeaza ajutarea altora pentru a invata - Cum se identifica necesitatile de invatare ale altora - De ce este necesara beneficierea de experienta altora - Care sunt standardele de competenta pentru ajutarea altora - Care sunt metodele de ajutare a altora - Cum trebuie sa se prezinte informatiile pentru ajutarea altora de a invata Se completeaz de ctre Autoritatea Naional de Calificri NIVELUL UNITII

6Criteriile de realizare din punctul de vedere al atitudinilor necesare Atenie Profesionalism Rigurozitate Responsabilitate Coeren

1. Efectuarea dezvoltarii profesionale in zona practicii ocupationale

52

2. Ajutarea altora pentru a invata si a beneficia de experienta altora

2.1. Identificarea si oferirea oportunitatilor si resurselor adecvate si corespunzatoare pentru altii, in scopul de a invata. 2.2. Selectarea si prezentarea pe scurt a informatiilor relevante si actualizate despre cunostinte si practica intr-un format care este potrivit pentru distribuire cat si pentru dezvoltarea materialelor de invatare si instruire. 2.3. Ajutorarea altora pentru a identifica nivelul lor curent de competenta, nevoile lor de invatare precum si tintele urmarite; 2.4. Selectarea si folosirea tehnicilor si metodelor si metodelor de invatare corespunzatoare, care sunt adecvate subiectului dezbatut precum si nevoilor indivizilor; 2.5 Prezentarea informatiilor pentru altii folosind un ritm, stil si o forma care corespunde nevoilor lor; 2.6. Incurajarea altora de a pune intrebari pentru clarificare si de a cere sfaturi atunci cand acestia au nevoie de ajutor in timpul activitatilor; 2.7. Analizarea progresului altora fata de obiectivele convenite si oferirea feedback-ului realist si pozitiv pentru realizarea progresului; 2.8. Ajutarea altora sa identifice zonele unde acestia au nevoie de ajutor pentru a realiza nivelele de competenta convenite si folosirea informatiilor pentru a realiza un plan de dezvoltare personala asa cum s-a convenit.

53

Gama de variabileAccidente de munc: accidente mecanice produse prin cdere de la nlime/cdere la acelai nivel, lovire, compresiune, tiere, alunecare; accidente termice produse de cldur, foc, frig; accidente de natur electric; accidente produse de expunere la radiaii neionizante /ionizante, zgomot; accidente chimice produse de aerosoli ( pulberi, fibre, fum, cea ), lichide ( imersii, mprocare, stropire ), accidente legate de vapori, gaze; accidente de natur biologic datorate contactului cu bacterii patogene, virui patogeni, ciuperci generatoare de micoze, antigeni biologici nebacterieni, etc.. Factori poteniali de risc: care in de executant, sarcina de munc, mediul de munc, procesul tehnologic mijloace de productie. Persoane cu atribuii specifice: lucratorul desemnat pentru SSM, medicul de medicin a muncii, Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul SSM, membrii Comitetului de securitate i sntate n munc, etc. Aspecte privind starea tehnic a echipamentelor de munca folosite: gradul de uzur, respectarea graficului de reparaii, respectarea graficului de ntreinere, solicitri curente, ritmicitatea unor incidente tehnice i dereglri etc. Mediul de munc: temperaturi mari/condiii de frig, aburi, vapori toxici, radioactivitate, lumin insuficient/n exces, vibraii, zgomot etc. Caracteristicile sarcinilor de munc: coninut, volum, mod de transmitere, mod de verificare etc. Cerine privind prevenirea accidentelor i a mbolnvirilor: controale medicale la angajare si periodice, redimensionarea sarcinilor de munc, suprasolicitarea personalului, asigurarea materialelor igienico-sanitare, alimentaie de protecie, echipamente de protecie colectiv i individual etc.

54




55

Coordonator

Documents

Transcript of Coordonator