Cooltura mass-media

Jargonul adolescentului a patruns si in sferele mass-media. Termeni ca trendy, super tare, cool sau must-have au trecut granita discutiilor de pe net, fiind folosite atat in presa scrisa, cat si in audiovizual, preconizand nasterea unui nou limbaj. In ciuda acestei invazii de neologisme, uzitate din plin in vocabularul de zi cu zi, lingvistii dau asigurari ca limba romana nu este in pericol.Jargonul adolescentinDupa 1990, indeosebi in vocabularul adolescentilor si al tinerilor au intrat o serie de cuvinte noi, majoritatea de origine engleza. Astazi mult uzitatul "bonjour" a fost inlocuit cu "hello", iar "cool", "trendy" sau "ok" sunt termeni nelipsiti din exprimarea adolescentilor. "Dupa Revolutie, contactul tinerilor cu Occidentul a sporit, iar aparitia internetului si problemele de comunicare moderna care utilizeaza preponderent limba engleza, cum ar fi in IT, unde sunt elemente care nu au echivalent in limba romana, au obligat la adoptarea anumitor termeni in limbajul uzual", explica prof. univ. Iosif Cheie, de la Catedra de Literatura a Facultatii de Litere, din cadrul Universitatii de Vest Timisoara. Acesta mai spune ca, daca perioada lui "furculision" a trecut, acum "nu mai frantuzim, ci mergem spre americani, adoptand limbajul celor care domina economia mondiala". Adoptarea unor termeni din alte limbi nu dau nastere unei diversitati stilistice, asa cum ne place sa credem, ci unui reductionism stilistic, avertizeaza profesorii de limba romana. "Diversitatea stilistica a noii generatii este de fapt o reductie stilistica. Pentru ca limbajul tinerilor nu mai are acele straturi de nuantare, vorbesc ca din topor, au clisee si isi limiteaza vocabularul", considera si prof. dr. Mirela Borchin, seful Catedrei de Limba Romana de la Facultatea de Litere, Istorie si Teologie, din cadrul Universitatii de Vest Timisoara. Obisnuiti cu discutiile pe internet sau prin sms, multi dintre adolescenti si tineri nu mai stiu care este granita intre un "chat" cu amicii si o cerere oficiala. Formandu-si propriul vocabular, cu prescurtari si simboluri folosite si cunoscute numai de ei, acestia intampina dificultati cand intra in contact cu generatiile predecesoare. "Problemele pleaca de la educatia primita. Trebuie facuta scoala mai serios, pentru ca si cultura este orientata spre o lume a vitezei, in care limbajul isi pierde rolul esential. Comunicarea prin sms, mess sau mirc duce la o standardizare a limbajului, lipsit de nuanta si substanta. Este vorba de o nivelare a expresiei, prin care nu mai vezi omul prin limbaj", considera Mirela Borchin. De exemplu, un raspuns ca "este foarte frumoasa poza pe care am vazut-o" se transforma, conform noului limbaj, "la moda", in "e ffffff cool pic p kre am vzt" daca exprimarea se face in scris sau "e foarte cool sau e misto poza pe care am vazut-o" daca exprimarea e orala. Urmand acelasi curent, serviciul devine job, directorul manager, secretara assistent manager, etc.Vina acestui limbaj reductionist, spun lingvistii, apartine in primul rand parintilor care se autoizoleaza de copiii lor, uitand sa mai comunice. Totodata, sistemul educativ este si el vinovat, pentru ca stilistica nu se mai regaseste in programa scolara. Mass-media funkyScos din universul internaut, adolescentul este deseori pus intr-o situatie de comunicare inedita si atunci recurge automat la unul sau altul dintre codurile pe care le cunoaste mai bine, abuzand deseori de clisee oficiale intr-o conversatie care se vrea libera si degajata, dar al carei cadru depaseste spatiul vorbirii familiare. Televizorul, internetul, ziarele si revistele ar trebui sa-i ofere unui om parghiile cele mai la indemana in utilizarea unui limbaj adecvat in viata cotidiana. Cu toate acestea, intr-o societate in care manelele promoveaza un stil de viata lejer, dar si un reductionism cultural, mass-media nu mai este un instrument cultural, ci unul de divertisment. Din primele secunde de difuzare a unei emisiuni de radio sau televiziune esti invitat la "party" sau la "show", iar informatii de "backgroud" despre vip-uri te pot ajuta sa fii "the one".Revistele, de regula "fashion" (ex. Avantaje), iti amintesc ca daca vrei sa fii "trendy" trebuie sa ai un "look cool", purtand "out-fit-uri in best sezon", sa ai un "job" sau un "business super tare" si un limbaj "ok", ca sa nu fii un "no-name", ci un "ultra-stylish". Un indemn al revistei Coolgirl este sa incerci haine "kitschoase", cum ar fi "o little grey dress, pentru ca e foarte wow!". Iar daca nu te incadrezi in acest tipar, vei fi catalogat ca fiind "naspa", "freaky" sau "boring". "Dressing-ul" a luat locul dulapului in care ne uitam dimineata spre a ne alege tinuta "office" sau accesoriile "chic". Revistele contemporane (ex. Coolgirl, Bravo Girl, Elle, Femeia de azi, Cosmopolitan, Avantaje etc.) anunta ca memoriile unei adolescente au devenit "jurnalul unei coolgirl" si, "good news", se anunta un "romantic autumn". Ti se explica, de exemplu, cum sa-ti transformi iubitul "dintr-un geek intr-un tip supercool sau viceversa" sau ce trebuie sa faci ca sa fii mereu o "fashionista fresh", sa ai un "look hot, sexy si foarte flirty" (Elle). "Revistele se orienteaza astazi dupa sansele lor de a castiga economic. Se pliaza pe directia pe care o ia noua generatie. Totusi, viitorul acestor produse va fi apusul. Pentru ca o revista culturala va avea mereu substanta, iar omul inca mai vrea sa se informeze, nu sa se delecteze", spune Mirela Borchin.Un limbaj nou sau confuzie totala?Adoptarea unui ton colocvial de catre mass-media poate pune in pericol lizibilitatea textului, considera lingvistii. Autorii articolelor nu mai fac diferenta dintre codul scris si cel oral si isi insusesc ideea falsa a oralitatii in transcriere. Chiar daca regula unui text bine scris este de a crea impresia oralitatii, adaptand-o la alte conditii de comunicare, generate de absenta mimicii si a intonatiei, textul trebuie sa sugereze si nu sa reproduca fidel mesajul vorbit. In caz contrar, textele jurnalistice ajung sa semene in mod dezolant cu stilul cunoscut al scrisorilor redactate de insi cu un nivel de instructie limitat, iar emisiunile produse de audiovizual se transforma in imitatii ale unor discutii de cafenea. Daca in spatiile noi de comunicare (precum posta electronica, revistele de moda sau pentru adolescenti) scrisul accepta inovatii de sursa orala, stilul colocvial contemporan nu ar trebui practicat si de presa. "Este un cerc vicios, atat timp cat profesorii, parintii si media nu promoveaza o limba curata. S-a creat un adevarat lant al slabiciunilor", spune Mirela Borchin. "Cei care vegheaza asupra regulilor stilistice, gramaticii, ar trebui sa fie intransigenti. Mai ales, presa ar trebui sa atraga atentia sa nu se mai maltrateze limba romana. Ar trebui aplicate sanctiuni mediilor care nu vorbesc corect, cu toate ca este vorba despre un fenomen care nu poate fi anihilat prin masuri administrative. Limbajul adoptat de mass-media reflecta gradul de profesionalism pe care il au", considera si prof. univ. Iosif Cheie.Cu toate ca termenii de argou au invadat instrumentele media, raliindu-se la "trend-ul" noii generatii, specialistii de limba romana considera ca acest nou val stilistic nu va afecta foarte mult mostenirea culturala. "Limba romana nu este in primejdie. Sistemul exista si se perpetueaza prin tot ceea ce se scrie in limba romana. Intr-adevar, se va crea un vocabular international, gratie mass-media, dar limba materna nu va fi inlocuita", precizeaza Mirela Borchin.(In)Cultura internetuluiUn instrument utilizat tot mai frecvent de noua generatie de invatacei si nu numai, calculatorul apare ca furnizorul unic de cultura, in conditiile in care internetul ofera pana si posibilitatea de a "rasfoi" carti in mediul virtual. Totusi, internetul presupune nu doar acces prompt la informatii, ci si lene mentala, pasivitate, impostura. Astazi a fi cultivat inseamna, pur si simplu, a avea o dexteritate mecanica de a tasta cateva cuvinte in motorul de cautare Google sau Wikipedia. "Noua generatie nu mai citeste nimic sau daca o face, tot ce intra pe o ureche iese pe amandoua. Problema este insa mai veche. In urma cu 30 de ani s-a demarat o campanie de cultivare a limbii, urmarindu-se o exprimare aleasa, o expresivitate a mesajului si evitarea cuvintelor triviale. Lingvistii au tras nenumarate semnale de alarma in acest sens", spune prof. univ. dr. Alexandru Metea, de la Catedra de Limba romana, din cadrul Facultatii de Litere, Istorie si Teologie, Universitatea de Vest. "Este vorba de teribilismul tinerei generatii, pe de o parte, iar pe de alta parte, de placerea de a folosi astfel de cuvinte. O moda care promoveaza cuvinte dure pe care nu le foloseam decat in anumite situatii". Profesorul Metea considera ca, pana la urma, lingvistii sunt nevoiti sa se adapteze, pentru ca nu pot pune frane acestui curent. "Am elaborat dictionare academice care explica astfel de anglicisme, pentru ca nu toata lumea a facut engleza la scoala. In plus, se cultiva si un limbaj al celor certati cu legea, cand nici macar jurnalistii nu au cultura lingvistica. Lipsa de cultura, dezinteres si agramatisme de neimaginat se intalnesc peste tot". Totusi, concluzia unanima a lingvistilor este ca moda anglicismelor nu va tine mult, iar termenii argotici vor fi inlocuiti cu altii. Pentru ca, dupa cum sintetizeaza profesorul Metea, aceasta este dinamica limbii.