Pirintele arhim. loan Larion lleagoe

Editura PanaghiaStr. Sondei , nr.2, Bl. A7 , Sc. A, ap. 1 ,

Vatra-Dornei, jud. Suceava, cod. 7 257 00Tel..0721049765

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RominieiIOAN LARION N EAGOE, Convorbiri duhovnicetti I l/loan Larion Neagoe.Editura Panaghia, 2018, p. 300

lS BN genera I 97 8-606-8587 -06-6ISBN vol. ll 978-606-8587 -00-4CIP 28

Convorbiri duhovniceEti

Vol. ll

Eorunn Pnnnctn.2018Coleclia,,RUG U L APRINS"

Pdrintele arhim. loan Larion Neagoe

tatilui sdu cd se stabilegte in Romania. Tatal sdu, dupd cea aflat pe internet ce este Rom6nia, l-a intrebat:

- Ce ai gisit acolo? Biserici ortodoxd avem giin S.U.A.Aici ai casd, avere, pdmdnt. in Romdnia este sdrdcie, holie,coruplie, minciund, mizerie etc.

- Tatd, a rdspuns fiul, duh smerit ca in Romdnia nu amgisit niciieriin lume!

Acesta este duhul Romdniei, al lSranilor care suferd deveacuri ;i cu ajutorul lui Dumnezeu triiesc gi se m6ntuiesc.

(i): Ce putem face ca rom6ni?(R): Sd fim con;tienti de aceste lucrurigi sd ne canalizdm

pe smerenie, dragoste fireascd gi dragoste dumnezeiascS.(l): Sa facem o asocialie sau o organizafie?(R): Pentru ci romAnii nu au de la Dumnezeu aceastd

binecuvdntare 9i dar al unirii firegti, nicio organizalie nuare;anse de supravieluire maiindelungatS. Ori este desfi-in!at5, ori deviazS. Vezi Migcarea Legionard, Oastea Dom-nului. Aga cd la smerenie: singur numai cu Dumnezeu, trd-da!i, vAnduli ;i pAresiti de to1i.

Cupnlrus

Pdrintele Arhim. loan Larion Neagoe: lnterviuri ....................5Convorbiri duhovnice;ti................ .............,,,,...,22Ascultarea .....................5GSuferinlele gi bolile...... ................... 68Virtulile sufletegti.... ........................85infricogata Judecati ....................... 90Linigtea sufleteasci ... tO4Riutatea .................... 109Rdbdarea... ................. 120Viefuirea cregtinuluiortodox .,,,,..126Cuvdntul omenesc ..... 12gNegtiinfa, uitarea silenevirea .......131Nepdsarea. ................. l4gFi{drnicia ....................1 53Minciuna ..,....,,....,,.,..,.172Despre viclenie ...........1g5lspita ......... ..................1 93Picatul .,,, ",gg

Pdcatele din ne;tiinla................. ..................... 204Pomul con;tiinlei bineluigi riului .................. 210Efectele minliicurate ................... 220impietrirea ;i despietrirea inimii ,.,,,,,,,,.,..,,.,..224Licomia p6ntecelui ....233Tamdduirea ficomiei pdntecelui ...,.....,.....,..,...242lspitele gidarurile postului .,..,..,,,,252Zavistia ,,.25gDezbinarea la rom6ni ....................2g5

298

PAnrrurele AnulM. lonru LnnloruNrnaoe: lrurrRvluRl

^ DATE BtoGRAFtcE(l): Pdrinte loan, cu.m a fost copiliria SfinlieiVoastre?(R): M-am ndscut la 4 aprilie 1931, in fosta comund

Ciocdnegti,. C6mpulung Moldovenesc, judelul Suceava,unul din ceicincicopii, dintre care doifriliaumurit dup;un an. Tata era brigadier silvic; un om foarte zelos gi iubi_tor de istorie, un adevdrat patriot, care n-a fdcut ins; poti_tici niciodatd in viala lui, iar mama era casnicd. pentru cdlrbgq mult istoria, ne-a pus noud, copiilor, nume istoiice.Astfel cei doifrafi, care au murit am6ndoi,'auuuu nrr.J"Traian,;i celalalt frate Decebal qi am o sord Oespina. taimie, pdcdtosul, mi-a pus numeie Neagoe. Am fost crei_cu!i in credinla cregtin-ortodoxi.

Am.fScut;coala primari gi liceul,,Dragog Vodi,, dinCd.mpulung Moldov-enesc. Apoi am urmal o 5coali deavialie, ca pilot. Am fost luat in armatd unde am fost ser-gent major in termen, iar in construcfii am lucrat ca pla_nificator de ;antier;i am fost salariat.

(l): Cum alivenit la mdndstire?(R): M-am imbolnavit de o boald grea la coloana verte_

bralS.gi aveam dureri groaznice. pentr-u cd mi-a pri.rt giiu-rica de mic ai s5 md rog, m-am dus la Mdndstirea vtaJimi-regti, din judelul Galafi, unde am aflat ci era un duhovnicdeosebit la care mergea foarte multd Iume, pe care ilcon-sidera fdcdtor de minuni. Era pirintele loan lovan (venitde la Oradea), care a fost foaite mult prigonit de .ornu_nigti, a fdcut inchisoare grea gi a stat in larituri ani de zile.

Pdrintele arhim. loan Larion Neagoe

Am stat gi eu la o slujbi cu dezlegdri la pdrintele loanlovan gi c6nd am plecat de acolo am plecat vindecat 9ipot sd afirm cu mAna pe cruce ci m-am vindecat atuncila acea slujbS!

De;i mi-au pldcut armata gi avialia, mi-a pl5cut gi Bise-rica ;i Dumnezeu a vrut ca sd-l slujesc.

Dupa ce m-am vindecat miraculos, am plecat dinarmati cu un prieten din Tecuci, care voia sd se cilugi-reascd, gi atunci mi-am zis ,,Ce md impiedicd pe mine sd

md fac cdlugdr?" Eram foarte impresionat de ceea ce vizu-sem la Mdndstirea Vladimire;ti, de maicile care se rugaugi munceau ca furnicile, de dragostea lor gi m-am g6nditsd md duc la pdrintele loan lovan ;i s5-l intreb ce si fac.Era multd lume la el, ca de obicei, dar din mullimea aceeam-a strigat pe nume gi, degi nu i-a spus nimeni pentru cevenisem, m-a intrebat:,Tu vrei s5 te faci cdlugdr, nu-i aga?"

Am rdspuns emolionat:,,Da, pdrinte loan, a5a este".,,Bunlucru ai hotdrAt, Neagoe, dar sd gtii ci sunt multe piediciin calea mAntuirii. Dumnezeu si-!iajute!"

Am plecat apoi la Mdndstirea Sf6ntul loan Botezdtorulde la Sibiu, unde am stat;ase luni, dar pentru cd acolo se

mdnca gi carne (ceea ce nu mi s-a pirut potrivit pentru cdlu-gdri), am plecat la Schitul Rariu, din judelul Suceava, undeera Stare! ieroschimonahul Daniil-Tudor. Nu gtiam cineeste, dar am rimas acolo pentru cd mi-a pldcut foarte mult.

MAruASTIREA RARAUCand l-am cunoscut eu, pirintele Daniil avea peste ;ai-

zeci de ani gi, chiar dacd avea barba alba gi pdrul alb, eraun birbat foarte frumos, puternic ca un fldcdu de douS-zeci de ani, ro;covan la fa!5, cu fruntea mereu ridicatS,ochii albagtri gi pitrunzdtori, parcd de-o severitate neros-titd. Cand se uita la tine, te simleai mic gi pdcdtos. Auzi-sem cd avea o culturd de savant in multe domenii - de

la.filosofie, picturS.;iteologie pand la cele mai riguroasettiinle - cd jos, in lume, avea ca prieteni minigtii, gene_rali, scriitori, profesori universitari;i, deseori, toli ic"egtiase temeau sd deschidd gura in fala lui, cdci era un parte_ner foarte incomod de disculii; te eclipsa cu ;tiinfa lui, unom aprig, necruldtor cu diletanfii, cu cei neinformati, dar5i cu cei care nu-iimpdrtdgeau fdrerile. ' '

Aici, insd, in mdndstire, devenea cu totul alt om.lncdde c6nd l-am vdzut p-rima datd, parci o voce mi_a goptiiaga, la ureche, cd am in fali un om ceresc. Vd mirturisesccd, adesea, privindu-1, imi venea sd md aplec sd sdrut urmape care piciorul luio ldsa pe pdm6nt. parcd plutea printrenoi, ticut.;i interiorizat, nu era deloc vorbire! 9i tdios, cain cercurile lui de intelectuali. Trdia retras, era un monahaga-zis,,de chilie", toati noaptea la fereastra oddilei salevedeam lumind. Dacd dormea o ord-doud pe nou[t., Juinici acesta nu putea fi numit somn. Avea mereu iugdciu_nea lui lisus in inimd gi un om care are aceastd rugdcifneininimd dobandegte trezvia! Agadar, chiar giatuncicend Jor-mea, pdrintele era treaz,avea trezvie, eravdzdtor cu duhul.

Uneori, c6nd ne incercau ispitele - eram atunci doi_sprez-ece vieluitori la M6ndstirea Rardu _ veneam noap_tea cdtre chilia lui, umblam desculti gi cdlcam pe iarbd,picioarele noastre nu puteau face niciun zgomot,

"f "ia'dincolo de u;a dubld, cu fereastra in parteatealalie, insdc6nd ajungeam_aproape, auzeam glasul lui dinduntru,care ne striga:,,Ce-i, frate loane? Ce-i, fiule?,i Ne simteain duh cd venim, iegea in prag gi ne z6mbea. Cl-rili; j;iera sdrScdcioasd, cu un pat taie, cdlugdresc, o masd delucru gi un scaun, iar dejur-imprejur, nilmai c;r1i, sute Jevolume, multe dintre ele cargiraie, alese pe spr5nceand,din vasta sa bibliotecd de la Bucure5ti. Avea mare evlaviela Sl'antul loan Bogoslovul, purta cu el mereu 9i o vecheicoand a Rugului Aprins (.. .). $tia mai multe limbi straine

Pdrintele arhim. loan Larion Neagoe

la perfeclie, toatd noaptea se ruga, citea enorm 9i scria,

scria permanent.Cdnd intra in BisericS, pur gi simplu se schimba atmo-

sfera. Vi spun, de multe ori il vedeam p55ind in pridvorgi deodatd simleam cum aerul dinduntru se incilze;te.Cdntand in altar, glasul lui ne linea de foame, de frig ;i desete. Era un aprig postitor gi rugdtor, un Stare! care lineacu strSgnicie adevdratele rSnduieli ale unei chinovii orto-doxe. De pild5, noi, fralii, trebuia si cerem binecuvdntareca si putem mAnca fragide pe munte, iarin duminici, chiardaci m6ncam fragisau zmeuri prin pdduri, n-aveam voiesi aducem nicio bobild in mAnSstire, ca si nu facem ispitS.

$tiam ci pdrintele Daniil a stat trei ani pustnic la Rapa

lui Coroi, in munlii Sihla, undeva, pe lAn95 MdndstireaSihastria Neamlului, pdstrAnd jurim6ntul tdcerii, m6n'cAnd numai o dati-n siptdmAnd ciuperci. Aici, pe Rardu,mdnca de doud oriin sdptimdnS, doar simbata 9i dumi-nica. At6t!Cincizile pe saptdmand nu m6nca, se ruga nein-cetat, linea toate slujbele gi predica dupd fiecare slujba.Mai mult, la ceasurile mesei venea de fiecare datd in tra-pez5, ne privea pe noi cum mdncam, chiar dacd el nu luanicio firAmiturS. in timpul fiecirei mese, un frate citea dinCartea Sf6ntd, din Vielile Sfinlilor, Pateric, Sbornic sau oanumitd rugdciune, apoi mdncam in tdcere, iar la sf6r;it,Pdrintele Daniil ne explica, ficea comentarii, impreuni cu

toatd obgtea, pe marginea celor citite. Vorba ii era bl6nd5,dar hotdrAtS, in fala noastrd nu rostea o vorbi mai multdecAt se cuvenea. lmpulsiv era doar cu ateii, cu cei carevoiau sd-i tulbure viata inchinatd lui Hristos.

imi amintesc, de f itOa, dimineala cdnd am p55it int6iaoari pe poarta mindstirii, negtiutor in cele bisericegti,

!inand in m6ni o valijoari ostdgeasci din lemn gi, dupic51iva pagi, am rdmas aga, incremenit, nducit de celepe care le vedeam. in curtea aceea se simlea un nein-chipuit duh de pace! Un duh de pace, da, o rdnduialS

sf6ntd, statornicitd de c6rmuitorul ob;tii. Vcdeam cdlu_gdri tineri, cu metaniile in m6nd, ticutrigi senini precumsfinlii; cdnd se intdlneau doi frali prin curtea mAnistirii,puneau metanie unul in fata celuilalt de fiecare datd, i;iziceau,,blagoslovili1 cu aga'o evlavie gi respect, incdt md96ndeam cd numaiin Raioameniise pot inlelege at6t debine unii cu al1ii. in rdstimpuri, fralii se opreau din muncit,se puneau in genunchi gi se rugau chiar acolo, sub cerulliber. Aveam sd aflu cd asta e una din ascultarile date deStare!: in mdndstirea de la Rardu nu se muncea niciodatio orS.neintreruptS. O jumdtate de ord munceai, o jumd_tate de ord trebuia sd citegti sau sd te rogi. Fiecare calu_gdr avea m;t5niile la br6u gi o triistutd din lAnd, pusd ped.upg

5ap, piezig,in care obligatoriu purta o carte de rug;_

ciuni. livedeai chiar;i pe monahii ciobaniin vArf de mun-te,ingenunchiagiintre oi, cu palmele inclegtate de rugd. Agaumbla gistaregul, imbrdcat modest, ca un simplu rionah.

,,Rugdciu ne, "rugdciu

ne, ru gdciune neintreru ptd, acesta eraprincipalul lui indemn".

Sfin1ia Sa a fost exemplul pentru mine care am fostatunci ca simplu frate in schitul pdrintelui DaniilTudor sieste ti acum c6nd sunt la rdndul meu, Starel la Mdnds_tirea sihdstria Rardu, unde rdnduiala este aceeasi ca laSchitul Rardu.

Pdrintele Daniil-Tudor m-a indemnat si merg sd stu_diezTeologia ca sd devin preot, dar eu i-am rdspins:,,Euam venit si md fac monah nu preot,,.

Dupd trei ani de stat la Rardu, pdrintele DaniilTudora fost arestat (in noaptea de 13-14 iunie 195g), SchitulRardu a fost inchis gi am plecat la Mdndstirea slatina - Fal-ticeni, jud. Suceava. Aici am lucrat intr-un beci cu pdrin_tele Ambrozie, care era magazioner, ;i unde din cauzacurentului;ia frigului m-am imbolndvii de meningitd cro-nicd. Atunci mi-am dat seama ce importanld are 6sculta_rea de stare!! Eu nu am ascultat de starefui Daniil-Tudor

Pdrintele arhim. loan Larion Neagoe

cAnd m-a indemnat sd merg sd studiezTeologia pentru a

deveni preot ;i mi-am fdcut voia, imbolndvindu-mi ast-fel foarte grav!

A fost apoi inchisd ;i Mandstirea Slatina. Pdrintele Sta-re! Petroniu Tdnase ne-a spus:

- De acum, mAntuirea este pe cont propriu, (fiecare

se va descurca singur).(i): unde ali studiat Teologia?(R): Am fost dat afard din Mdndstirea Slatina cu Decre-

tul gi am plecat acasd, unde am stat la rude ;i, dupa pulintimp, pentru cd acestea au fost ameninlate de comunigtidin cauza mea, am plecat pe munte... A trecut timpul, 9i

un inspector din Cdmpulung Moldovenesc, care lucra laDepartamnentul Cultelor, mi-a sugerat sd urmez Faculta-tea de Teologie la Sibiu.

intr-o sear5, cAnd mi aflam in gard la Suceava, amvdzut pe peron un pdrinte cdlugir. M-am apropiat de Sfin:

lia Sa ;i l-am intrebat:- De unde sunteli, pdrinte? Mi-a rdspuns:

- De la Dumnezeu.- Unde mergeli?- La Hristos.- Pdrinte, este de la Dumnezeu sd studiez Teologia?

Mi-a spus:- Da.

- Dali-mi o binecuvdntare sd reugesc la Facultateade Teologie din Sibiu. Pdrintele leroschimonah Nil Doro-banlu mi-a pus mAnile pe cap gi m-a binecuv6ntat. Ast-fel am reu;it la Facultatea deTeologie din Sibiu, al doileadin 75 de candidali.

(i): qana alifost ficut monah?(R): ln secret, in timpul prigoanei comuniste, de Pdrin-

tele Arsenie Dumitrache.(i): De ce ali fost arestat?

10 11

(R): Am fost arestat c6nd eram in anur r ra Teorogie,pentru nede.n-unt..Stdteam pe munte, dar mergeam du-mi_nica ;i-n sdrbdtori la Bisericd. Era acoro un cr6gtin romoioagd, un paznic la Tipografie, care c6nta ta giseric;, cucare m-am imprietenit. Acesta mi_a spus cd a tipdrit mani_feste, pentru eliberare.a delinulilor politici. f a, ,pu, c;nu e:le bine pentru cd securitatea are informatoiit;i"tot gi-l poate descoperi repede ;i-l va aresta.

Acesta, c6nd a fost arestat ii anchetat, a mdrturisitci mi-a spus gi mie despre afige. Am fost,r"rtuip"nii,nedenun!, pentru ci nu am informat autoritdlile'comu_nlste despre manifeste giautorur ror. Am fost arestai;;i;sibiu, din Facultate, pe c6nd eram in anul r. Era ziua ira"-tului lerarh Nicolae.

(i): c61iani ali ri|,:ffifl|-t^(R): Am fost cinci luni la anchetd, la securitate in

Suceava, o luni la inchisoare, la Jilava, gi restul, pan; f.doi ani, am stat in inchisoarea de ra niud. o intiriioarefoarte grea!Acolo mi s-a impus sd md tep;JOe c;;;;i;,sd nu revin la mdndstire gi mi s-au dat mii multe c;rtii;'citesc ca si md convingi cd nu existd Oumneieu .--"

i' -"

. lur e.u le-am s.pus:,,ideile din cirti sunt mincinoase,tendenfioase gi re1e. puteli sd md impugcafi, vd pldtesc sicartugele, dar nu fac nimic din ceea ce imi'cereilt;

---- ''Cand am fost eliberat, in anul 1962, cu decretul de

amnistie, am fost la DepartamentulCultelor,le-am iprriJeste libertate pentru credinld givreau sd revin la il5nt;-tire. Dar nu m-au primit.

Pdrintele arhim. loan Larion Neagoe

Pneor cELTBAT.

Pnnonrt $t coNsrRUcTtA oe BlseRlcl

(i): Ce s-a int6mplat dupi decret?(R): Un inspector cimpulungean din Departamentul

Cultelor mi-a spus cd 9i cei care au ficut inchisoare pot sd

urmeze lnstitutul de Teologie 5i mi-a zis sd md duc la unEpiscop si md hirotoneascd preot. M-am dus laTimi;oara,unde, la Catedrald, era i.P.S. Nicolae Corneanu, care m-ahirotonit gi m-a trimis ca preot celibatar la parohia Rid-mdnegti l6ngd Lugoj, unde am stat 6 ani. Aici am reparatBiserica gi casa parohialS. Nu a mai fost acolo preot de 30de ani. Aveam un dascdl orb 5i surd. Avea aparat auditiv.

(i): Unde ali absovit Facultatea de Teologie?(R): La Sibiu, la fari frecven!6, iar lucrarea de licenld

am sus{inut-o in drept bisericesc.(i): La o agapi, dupd hramulCuvioaseiParaschiva

de la la;i, Mitropolitulde atunci, Daniel, afl6nd ci suntde la Mdnistirea Rariu, mi-a spus ci v-a cunoscut cinderali paroh al Bisericii din Ridminegti, unde vi cer-tali pentru credinli cu cei de la alte culte.

(R): Da, au vrut sd md omoare pentru credinla.(i): pe unii i-a!i pilmuit? Fratele Dan Ciubotea (vii-

torul Patriarh Daniil), care a fost de fa!d' v-a zis ci nupermit canoanele acest lucru.

(R): Da, i-am rdspuns cd gi Sfantul lerarh Nicolae i-a

dat o palmd marelui eretic Arie, la Sinodul I Ecumenic.(i): Oe ce ali plecat de la parohia din Ridminegti?(R): Am plecat de acolo pentru cd nu erau respectate

canoanele in privinla unor SfinteTaine ale Bisericii, ca deexemplu SfAntul Botez, care se face prin scufundare;i carenu era respectat la Ridmanegti. De multe ori nunlile se

fdceau in fala Bisericii cu dansuri, chiuituri ;i cu bduturil

12 13

l-am scris l.P.S. Nicolae despre aceste nereguli, iarinaltpreasfinfitul m-a dat ca exemplu gi mi-a dat"binecu-vdntare, dupa 6 ani, sd plec in Moldova, la Vorona, tot lao parohie, pentru cd eram preot celibatar. Aici, la lcugeni,era nevoie sd se construiascd o Biserica, pe care, cu aju_torul sdtenilor, care erau foarte credinciogi';i sufletigti, amterminat-o intr-un an ;i gase luni. Dumnezeu a vrut sd sefaci! $titi, c6nd vrea Dumnezeu, toate se fac repede. ApoiMitropolitul lustin Moisescu m-a trimis la Ripiceni, in jude_!ul Boto;ani, unde iar trebuia sd se construiasci o Bisericd.Aici a dat statul bani, dar sd fac eu Biserica. Am acceptat,insi cu promisiunea ca dupd ce termin, sd mi se dea voiesd plec unde vreau eu.

(l): Pirinte loan, aici v-afi ocupat de parohie, deenoriagi gi de construcfii?

(n)i O-a, degi nu .u jr fdcut aceste Biserici, ci Dum-nezeu! Dumnezeu a lucrat! Am fost trimis apoi in parohiaG-emenea, din judeful Suceava, unde, timp de 5 ani, amfdcut amenajdri, grajduri pentru animale etc.

, . _Preasfinlitul Pimen Suceveanu, care era Episcop Vicaral Mitropoliei Moldovei qi Bucovinei, iar acum este Arhi-episcop al Sucevei gi Raddufilor, mi-a zis atunci:,Tu tre-buie sd te duci la mdndstire, unde !i-ai dorit si fiii Du-tela Moldoviga".

Astfel m-am dus la Mdndstirea Moldovila ca preotslujitor gi duhovnic, unde insd nu prea m-am simlii binei1t1e paici. Dupi doi ani, Mitropolitul de atunci, Daniel,aflAnd ca imi fac greutSli maicile, m-a trimis la Mdnasti-rea Neam!, unde m-a rugat sd rdm6n, pentru cd nu suntduhovnicisi preoli slujitori. Aici,la Mindstirea Neamf, numi-a pldcut rdnduiala gi am plecat la MAndstirea Bisfrila,iar de aici, la un Schit ca egumen.

Pdrintele arhim. loan Larion Neagoe

MATAsnREA SrHAsrRrA RRRAu.

lsronrcul MANAsnRT SrHAsrRrA RnnAu

Pornind din C6mpulung Moldovenesc - Est, pe Mun-tele Rardu, in drum spre Pietrele Doamnei, cdlSuzili delzvorul Alb gi de Maica Domnului, se ajunge in minunataPoiand a Sihdstriei Rardu. Aici se afl5 Mdndstirea Sihds-tria Rardu, care are o obgte de 20 de vieluitori, povdluilipe calea mAntuirii de Pirintele Stare! Protosinghel Hara-lambie gi de parintele Arhimandrit loan llarion Neagoe.

Tradilia arati ci la 1541, voievodul Petru Rareg,aflAndu-se in trecere pe aici cu doamna Elena gi incintatde farmecul peisajului, a hotdrdt sd ctitoreascd un ldca; derugdciune gi meditalie, drept mullumire adusd lui Dum-nezeu, pentru victoria ce-o repurtase impotriva hoarde-lor ndvdlitoare ale tdtarilor.

Tradilia locului ne mai povestette cd in acelagi an, 1 541,in cea de-a doua domnie, voievodul Petru Rareg, ajun-96nd aproape de culmile Rardului, gi-ar fi lSsat mai sus inMunte solia, fiul gi o parte din tezaur.

Ceata tdtdreascd a gdsit pegtera cu tezaurul voievo-dului, dar nu a reugit sd pdtrundd in ea, deoarece o gr5-madd de bolovani s-a prdbugit asupra lor, ingropindu-i.

Astfel a scdpat familia domneascd de tdtari, dar cu pre-

1ul bog5liilor care au rimas inchise pentru totdeauna inmdruntaiele pdmdntului. De aceea oamenii de pe acestemeleaguri i-ar fi pus de atunci Muntelui,,Rardu" (de lanumele domnitorului), iar st6ncile care au ajutat-o pedoamna Elena si scape cu via!5 au fost numite,,Pie-trele Doamnei".

Mai bine de doud veacuri, credinciogii de pretutin-deni s-au izbavit de pdcate rugdndu-se, in Poiana Sihds-triei. Dar in 1776 dangitul de clopot s-a stins pentru c; au

1415

v91it $\rpan,tii lmperiuluiAustro-Ungar, ca s.i distrugd 9isd inchidi m6ndstirile gi Bisericile Ortodoxc... Mai departe, tradilia spune cd icoana Maicii Domnului

dispdrea din ramd, dai revenea de fiecare data la ,rgaii,nile imploratoare ale cdlugirilor de ra schit, .ur" uJlortmartorii acestei minuni.

intrebatd Maica Domnurui de ce preacd rcoana dinSchit, s-au auzit urmdtoarele:,,Unde pleacd tcoana mea,sd mu-ta!i Schitul, cdci austriecii ii vor da foc'i Atunci, culpgimq-l glas, vornicul Sabie a poruncit:,,Fratilor, s; duiemschitulde partea ceararti a Mrnterui Rirauiui, r; ,.aran;Moldovei pestg v-eaq.r11i, p6nd trece ceasul O..urp;n;i

ln mare taind, calduzili de icoana Maicii Domnului,atelajele trase de cai gi catAri, au transferat ?ntreguii;;.;tar, pe versantul dinspre apa Bistrilei, a muntelJi Rardu.

Robii ce se aflau pe pdr6ul,j!-igdnime,,au dat de vesteboierului Bal;, care s-a inl,iligat 5 doua zi cu 20 de cdla_ryli;ia donat 600 de hectare-de pidure 9i fanele p.niruSchit,.cd.ru.ia i-a pus piatra de temelie gi'a recl;dii; i;;propria-i cheltuiald.

leroschimonahul Sisoe, egumenul Schitului, a adusla udd I u i Du mnezeu sdv6 rgi ncl'Sfa nta Litu rg hie., Straduinfele repetate ale credinciogilor,le dupit 1945,

de a reconstrui schitur pe vechiur amprasam"r,t'ul*io"Petru Rareg, au fost sortite egecului. Aieii comuni;tii_u,opus cu invergunare unor astfei de iniliative. Dupa 1ggg,aceiagi vrednjci ;i.inimogi credinciogi, care nu gi_au pier_dut niciodatd nddejdea ;i cdrora ri's-au adduqat nirtiial1ii, au hotar6t sd reclideascd vechiul Schit '5i?;;;";gi mai impundtor.

Acum aveau de partea lor gi pe pSrintele staret arhi-mandrit loan llarion Neagoe, venit in iuire lggz di ramdndstirea Bistri!a-Neam!.

ln numai doi ani 9i trei luni, prin purtarea de grijd aAtotputernicului Dumnezeu gicu coniribufia o"n"-ui; u