Convinge-te Ca Merita Sa Mai Incerci!

7/24/2019 Convinge-te Ca Merita Sa Mai Incerci!

http://slidepdf.com/reader/full/convinge-te-ca-merita-sa-mai-incerci 1/441

Convinge-te ca merita sa mai incerci

Convinge-te ca merita sa mai incerci„Veţi deveni ceea ce încercaţi în continuaresă fţi.“ – Rabindranath TagoreNu ştiu cine eşti, ce faci sau ce gândeşti … ştiudoar că eşti un om care aleargă cât poate el demult şi de bine spre o viaă mai bună! "sta fac eu,

tu, prietenul tău cel mai bun, vecinul şi absoluttoată lumea! "i primit darul vieii ca să a#ungi la unnivel $nalt la care muli visea%ă, dar puini reuşesc!&i faptul că muli $ncearcă fără să aibă re%ultatepromiătoare, nu este o scu%ă ca tu să stai pe loc!'e ce sa $ncerci $ntr-una()ste simplu ca *+ună %iua 'atoria ta este să $ncerci până reuşeşti pentru că ăsta este scopul tăuprincipal! .entru că asta te face să te simi $mplinit,fericit şi mulumit! Numai gândeşte-te ce fel ar /viaa ta peste 01-21 de ani dacă continui să baipasul pe loc!3ncearcă să $i imagine%i regretele pe care le veiavea şi care nu $i vor da pace! Tu nu $i doreştiasta, nu vrei să te plângi şi să $i strese%i apropiaii

cu nereali%ările tale cau%ate de frică şi de laşitate!&tiu sigură că fugi cât te in picioarele de un viitortrist!4a e5emplu de la cura#osii $ncapatanati



Nu sunt muli cura#oşi pe lume, dar cei care $şi iauinima $n dini şi $şi croiesc propriul drum indiferentcât de imposibil ar părea sunt un e5emplu pentru

toi! .ăcat că ma#oritatea dintre noi ne place săobservăm, să râdem de greşelile celorlali, săcriticăm, să stăm locului $n %ona noastră de confortşi mai ales să aşteptăm să primim strictul necesarsau mai puin ca să trăim!"m observat că atunci când omul mai are de ales,mereu alege calea cea mai simplă şi de multe origreşită! "dică, de ce să se complice prea mult şi să $şi vadă de pasiunea sa dacă serviciul $i ocupă atâtde mult timp( .entru că pentru cei care au reuşitsă $şi vadă visul cu ochii nu a fost nimic maiimportant decât pasiunea lor!"u $ncercat pe toate pările să aibă re%ultate buneşi chiar dacă au dat de greu, mereu au găsit o calesalvatoare! 'e /ecare dată s-au ridicat atunci când

au că%ut şi au continuat să $nainte%e $ncre%ători!6e%i unde esti si unde ai putea sa /i $n viitor7otivaia este factorul cel mai important ca să nute dai bătut $nainte de vreme! 8rice vrei săreali%e%i trebuie să ştii care este copul tău /nal, cete aşteaptă după atâia paşi parcurşi şi după atâtatimp de suspans! 3ntreabă-te dacă re%ulatatul pe

care vrei să $i obii merită să nu renuni la ideiletale nici $n ruptul capului!4maginea%ă-te pentru o clipă fericit, mulumit şiplin de entu%iasm! 9imi cum emani bunădispo%iie, optimism şi multe râsete sau %âmbete(



3i place, nu( "sta $i recomand să ve%i de /ecaredată când $i este greu! .entru asta de străduieşti %işi noapte să reuşeşti pe toate planurile vieii!

:ericirea este greu de atins, dar nu imposibil! "mobservat cu părere de rău că oamenii au nevoie decursuri despre cum să /e fericii din nou! ;n primpas este să te vi%uali%e%i fericit! "i să ve%i că o să $i vină un chef nebun să devii fericit şi nimic nu osă te opresca să nu reuşeşti!



Concentrarea te duce mai departe decât ai speraRămâi focusat şi nu apleca urechea la vorbele şipărerile celorlali! Numai tu ştii ce este bine pentru

tine şi prin urmare ce va aduce o mică speranăcelor din #urul tău! 9pun asta pentru că contea%ăenorm să ştii ce este $n su<etul tău ca să daituturor ce este mai bun! "i vă%ut prea bine că dacăte implici trup şi su<et $ntr-o activitate sunt slabeşanse să nu i%buteşti!7ai este un singur pas pana sa iti implinesti scopul'e ce cre%i că renuni la #oc $nainte de vreme( Te-ai $ntrebat vreodată ce ar / fost dacă totuşi ai /continuat pe drumul pe care l-ai abandonat atuncicând probabil mai aveai un singur pas până lasucces( 'acă ai / ştiut că te-ai $necat că iganul lamal sigur ai mai porni $ncă o dată pe acelaşi drum!)ste cert că de data asta nu ai mai / renunat defel! 7are de%avanta# este că nu poi niciodată să /i

sigur de asta şi nici să dai timpul $napoi! Tot ce $irămâne să faci este ca pe viitor să simi, săintuieşti şi să cre%i $n binele care urmea%ă! Nimicmai mult şi nimic mai puin!Reusesti doar atunci cand nu renunti.oate că nimic nu $i garantea%ă că vei reuşi să facitot ce $i pui $n minte, dar măcar ştii că ai $ncercat

şi că ai dat tot ce ai putut! &i chiar dacă ai vă%ut căse dărâmă tot ce ai construit, $nseamnă că fundaiala care ai lucrat din greu are nevoie de câteva $mbunătăiri! Nu este musai să o reconstruieşti



pentru că /ecare pas este o lecie importantă fărăde care nu ai putea să mergi mai departe!Ca să mă $nelegi mai bine, paşii sunt ca nişte

tronsoane dintr-un pod care avansea%ă sprecelălalt ărm! 'acă nu $l construieşti sistematic şiuii să pui un singur tronson, cu sigurană totul seva prăbuşi la un moment dat!*Este greu să pierzi, dar mult mai rău este sănu f încercat niciodată să reuşeşti!= – Theodore RooseveltReprogramarea imaginii de sine >0?3n prima parte a seriei am vorbit despre faptul căimaginea de sine este modul $n care te percepi $nimaginaia ta , despre cum se formea%ă imagineade sine şi care sunt cele trei instane ale ei! "poi, $na doua parte am vorbit despre cum poi a<a care elucrul care te $mpiedică să-i trăieşti viaa conformsinelui autentic! 3n articolul de a%i mergem mai

departe şi vom vorbi despre faptul că gândireapozitivă nu este oarte efcientă şi cum poţisă îţi reprogramezi imaginea de sine.@ândirea po%itivă tradiională nu este foartee/cientă pentru că $ntotdeauna su<etul e maiputernic decât mintea! 9ă $i repei =mă iubesc dince $n ce mai mult nu funcionea%ă dacă nu eşti

capabil să-i cree%i şi sentimentul că acest lucru seva $ntâmpla!'e e5emplu, dacă acum i-ai cere inimii să bată mairepede, cel mai probabil nu se va schimba nimic!'acă $n schimb $i imagine%i foarte clar că mergi pe



o alee $ntunecată seara târ%iu şi au%i paşi $n urmata apropiindu-se de tine din ce $n ce mai mult,e5istă şanse mari ca inima ta să bată mai repede!



"cest lucru se $ntâmpla deoarece oişnuinţa şiimaginaţia sunt caracteristici!c"eie alecomportamentului uman. Ele sunt cu mult

mai puternice decât vor f vreodata voinţa şilogica!Corpul nostru e mult mai pregătit să răspundăimaginaiei decât unei simple comen%i! 'e aceea,modul $n care ne percepem $n imaginaia noastrăare o importană crucială pentru modul $n care netrăim viaa!Când 7ichelangelo a fost $ntrebat cum reuşeşte săsculpte%e nişte $ngeri atât de frumoşi, acesta a %isA=6ăd $ngerul $n piatră şi dau la o parte ce e5istă $n #urul lui!Ba fel se $ntâmplă şi $n ca%ul reprogrării imaginiitale de sineA nu $nseamnă că $ncerci să /i mai multcum $i doreşti ci să recunoşti cât de minunat estesinele tău autentic!

7ai #os ai un e5erciiu pentru reprogramareaimaginii tale de sine! 'acă repei acest e5erciiu celpuin o dată pe %i timp de o săptămână, $i veipermite imaginii tale de sine să se integre%e $nsinele tău autentic!Reprogramarea imaginii tale de sine! Timp de câteva minute, rela#ează!te şi

respiră adânc! .e măsură ce muşchii i serela5ea%ă, $i va / din ce $n ce mai uşor să-i daifrâu liber imaginaiei!



D! "cum, imaginează!ţi un alt “eu$ stând $n faata! )ste cel mai minunat =eu pe care i l-ai puteaimaginaA sinele tău autentic!

0! 9imte-te bine pentru o clipă $n pielea sinelui tăuautentic! %servă postura sinelui tău autentic,felul $n care respiră, %âmbeşte, merge şi vorbeşte!%servă felul $n care acesta vorbeşte cu ceilali,cum $şi re%olvă problemele şi cum $şi urmea%ăscopurile!2! "cum, îmracă “"aina$ sinelui tău autenticşi integrea%ă-te $n el! .riveşte lumea prin ochii lui,ascult-o cu urechile lui şi simte plăcerea de a trăi $npielea sinelui tău autentic!E! Termină această sesiune de reprogramaregândindu!te timp de un minut la modul încare va arăta viaţa ta, pe măsură ce trăieşti dince $n ce mai mult ca sinele autentic! 6isea%ă cuochii deschişi Te poi imagina trăind $n mod

autentic $ntr-un numar de situaii reale din trecut,pre%ent sau din viitor!Re%umatul de .agină a 111 de Cări de'e%voltare .ersonală'acă citeşti o bună parte dintre blogurile dede%voltare personală o să observi că toate vorbesc, $ntr-un fel sau altul, despre aceleaşi lucruriA

$ncredere, motivaie, minimi%area procrastinării,obiceiuri sănătoase etc!&e ce toate logurile de dezvoltare personalăvoresc despre aceleaşi lucruri'



)i bine, pentru că tu, eu şi oricine altcineva,suntem mult prea leneşi ca să ne amintim chestiilede ba%ă pe care le face o persoană pusă pe treabă!



Trebuie să ni se reamintească constant să /m maibuni, mai răbdători, mai generoşi, mai prietenoşi,mai puin leneşi! "sta face orice carte de

de%voltare personală şiFsau persoană care vorbeştedespre self-help!'e asemenea, e mai cool să spunem că am $nvăatlecia asta de la 'ale Carnegie şi N; de la 7ătuşa6asilica, pentru că 7ătuşa 6asilica nu are un brandpersonal care re%istă de peste 11 de aniG $n plus,7ătuşa nu face seminarii pentru că nu le are cupublic speaHing-ul! )a vorbeşte doar cu nepoiiei A?! 6rem să /m asociai cu chestii cool, de-aiapretindem motive cool!Că unul altul pune nişte cunoştine ba%ă sub o altăformă şi le $mpachetea%ă mai frumos, aia nu ede%voltare personală, aia e marHeting! A?.iaa de de%voltare personală $n 9tatele ;nite esteevaluată la miliarde de dolari, aşadar pentru

muli e proftabil să /i implicat $n de%voltareapersonală A?! Ioshua ;ebergang, un blogger care a#utăpersoanele timide să $şi de%volte abilităile sociale,a făcut un sumar reuşit a 111 de cări dede%voltare personală de top, pe care te invit şi petine să $l citeşti $n variantă adaptată a leciilor şi cu

comentariile proprii A?!=Cum( Re%umatul a 111 de cări de de%voltarepersonală( – 'a, ai citit bine dragă persona#'isneJ



(ecţia ). *u decizi cum alegi să te comporţi şisă te simţi.3ntotdeauna ai de ales cum raionali%e%i

comportamentul tău după ce simi o emoieputernică! .oi să /i e5trem de trist, negativist şi săa/şe%i o grimasă $nfuriată pe tot parcursul %ilei saupoi să ve%i că sunt şi chestii faine $n viaa ta, caremerită apreciate şi pe ba%a cărora tu să $i ba%e%istarea de spirit din %iua respectivă!(ecţia +. nalizează ce ac oamenii de succesşi vezi cum te poţi oloside aceste lecţii.NB.-ul a $nceput ca o tehnică de modelare aoamenilor de succes, $nsă acum este vă%ută maidegrabă ca o unealtă de in<uenare şiFsaumanipulare! Totuşi, scopul iniial era modelareaoamenilor de succes, prin prisma anali%ăriiobiceiurilor şi a reaciilor la evenimente importantesau negative >eşecuri, de%amăgiri, de%astre,

succes, reuşite etc?!Becia este că oamenii de succes ac ceva dieritsau în mod constant, tu trebuie să descoperi ce şisă vezi cum poţi aplica acest lucru în viaţa ta.(ecţia -. ulegi ceea ce semeni..e scurtA vrei să devii cineva( Creea%ă-i obiceiurilepe care le are omul care tu vrei să devii! Napoleon

Kill este arti%anul acestei gândiri prin cările sale!(ecţia /. *răieşte în prezent.



'acă te gândeşti la greşelile din trecut o să $ncepisă te pedepseşti şi să te deprimi din cau%adeci%iilor nepotrivite pe care le-ai luat! 'acă te

gândeşti la viitor, o să $ncepi să te umpli de frică,pentru că te gândeşti la incertitudinea cu care vine $nsoit viitorul!Cel mai bun moment $n care tu trebuie să trăieştieste pre%entul, pentru că $n pre%ent ai control şipoi să deci%i cine eşti şi ce faci! A? 'acă ai citit)cHhart Tolle, ştii de#a despre ce vorbesc!(ecţia 0. E#tinde!ţi sau scapă din zona ta deconort.Cel mai mare duşman al omului este %ona deconfort! 7a#oritatea oamenilor decid să rămânăacolo, pentru că le este frică de incertitudine şi auo adversitate e5tremă faă de risc!9unt ca%uri când trebuie să faci e5act opusul laceea ce $i %ice mintea, pentru că de obicei vocea

din capul tău, $ncearcă să te ină $n %ona de confortşi oarecum $i sabotea%ă eforturile de de%voltare!(ecţia 1. 2u mai pierde timpul aiurea. Timpul tău este limitat, aşa că alege să faci ceva cemerită cu el! 9tabileşte-i priorităi, pune $n aplicareceea ce vise%i, renună la activităile care nu $iaduc nimic! Nu are rost să mergi la $ncă un training

despre time management, pentru că probabil ştiitot ce ai nevoie de#a despre asta!"m mai vorbit despre asta pe larg $n articolulA 19faturi de de%voltare personală pe care nu le-airespectat probabil niciodată!



(ecţia 3. sumă!ţi responsailitatea.'acă nu ai făcut nimic astă%i, e vina ta! 'acă $i ia săptămână să faci ceea ce altora le ia o %i,

probabil e din vina ta!Când tu greşeşti, cere-i primul scu%e! )ştiresponsabil pentru propriile aciuni şi obiceiuri,chiar dacă oamenii din #urul tău te $ndeamnă să tecompori $ntr-un fel anume! 4mportant este să $nelegi, că $n cele din urmă, tu deci%i ceea ce facişi ce nu faci!(ecţia 4. Eşti unic, la el ca toţi ceilalţi.3n loc să te compari cu ceilali =unici din lume, maidegrabă compară-te cu tine $nsui! 'acă vrei să /imai bun decât cineva, /i mai bun decât eşti tuacum!Cea mai dulce victorie este victoria pe care o obţiidintr-o luptă cu tine însuţi.(ecţia 5. 6ai distrează!te şi tu din când în

când. Tindem să ne victimi%ăm şi să ne $nvinovăimpentru momentele $n care nu suntem 11Lproductivi sau implicai! @hici ce( Nimeni nu eperfect, nici măcar tu!



"şadar, $nvaă să te rela5e%i şi să te maideconecte%i de la serios din când $n când! .arteainteresantă, este că $n momentele astea de

deconectare vin ideile cele mai bune!(ecţia )7. preciază ceea ce ai.Cu sigurană o duci mult mai bine decât mareama#oritate a populaiei planetei, care trăieşte cu dolar pe %i!.robabil ai acces la 4nternet constant, ai televi%or,ai prieteni, ai un loc de muncă! 'acă ai cam toateacestea şi tu $ncă cre%i că nu eşti su/cient debogat, ei bine, cred că eşti un pic camnerecunoscător! 'acă eşti sănătos, ai mâini, aipicioare, o duci bine!"lii sunt mai fericii ca tine $n situaii mai puinefericite! 'e ce( .entru că sunt conştieni de ce aunevoie ca să /e fericii!(ecţia )). 8oloseşte cuvintele potrivite cu

tine însuţi..rin cuvinte potrivite, nu $i spun neapărat săvorbeşti cu tine ca şi cum ai / un $ngeraş! Tot cespun este să foloseşti cuvintele care te a#ută să $ifaci treaba mai bine! Rosteşte-i $n cap cuvintelecare $i dau cura#, care te ridică din pat, care tedetermină să $i duci la capăt planul!

Nu are rost să te $n#uri singur $n minte dacă astadoar te face să te simi pateticG alegei cuvintele cugri#ă şi nu spune chestii care nu ar trebui spuse!(ecţia )+. reează o imagine puternică aţelului tău.



7etoda vi%uali%ării este una dintre cele maipopulare metode de setare a obiectivelor! Cred căeste preferată de muli, pentru că te determină pe

tine să $i clari/ci dacă $i doreşti cu adevărat saunu acel lucru!'acă obiectivul, elul tău, $i este clar, atunci creşteşansa ca tu să a#ungi la el!21 de citate despre frumusete:rumuseMea este de/nită ca un aspect care aducebucurie persoanei care o deMine! Când spunem căceva este frumos, recomandăm celorlalMi că artrebui să se bucure de această frumuseMe( 'e undetim că ceea ce nouă ni se pare frumos, apare lafel i $n ochii altora(:rumuseMea depinde de gusturi, dar este eavreodată obiectivă( .utem să #usti/căm logic dacăceva sau cineva este frumos sau nu( Răspunsulinstinctiv ar /, desigur, *nu!

Oi-am pregătit mai #os o selecMie de /7 de citatedespre rumusete, aa cum a fost ea vă%ută de-alungul timpului de către diferite personalităMi dindiferite domenii!



! :rumuseMea personală este mult mai mare decatorice recomandare – ristotel D! 'aca oferidragoste, frumuseMea va creste i toate acestea

pentru ca dragostea este frumusetea su<etului –9aint ugustine 0! ;nii oameni indiferent cat debatranii sunt niciodata nu isi pierd frumusestea! "umutat-o din fetele in inimile lor – 6artin :u#aum2! :rumusetea ramane indiferent de impre#urimileurate – "azal E! :rumusetea este… cand te uiti inochii unei femei si ve%i frumusetea in inima ei –2ate &irc;s P! Cel mai frumos lucru pe care ilputem e5perimenta este misterul! )ste sursatuturor stintelor si arteloc – lert Einstein Q!'ragostea de frumusee este @ust! Crearea defrumusee este "rtă – <alp" =aldo Emerson !@andeste-te la toate lucrurile frumoase de langatine si / fericit – nne 8ran; S! Cand lucre% la oproblema nu ma gandesc daca e frumoasa! 7a

gandesc doar cum sa re%olv problema! 'upa cetermin problema si re%ultatul nu este frumosinsemna ca solutia nu a fost ceea corecta –<ic"ard :uc;minster 8uller 1! Cand a#ungi saiubesti viata vei vedea frumusetea in toatelucrurile posibile – >a"lil ?iran ! .astrea%a-tiincrederea in toate lucrurile frumoase! 4n soarele ce

a apus, in vara ce a trecut – <o@ <. ?ilson D!8ricine are abilitatea de a vedea frumusetea nu va $mbătrâni niciodată – 8ranz >a;a 0! 8 femeie cenu poate / urata nu poate / frumoasa – >arl>raus 2! Cel mai frumos maHe-up al unei femei



este pasiunea dar cosmeticele sunt mai usor decumparat – Aves 9aint (aurent E! Te iubescpentru ca esti frumoasa sau esti frumoasa pentru

ca te iubesc( – <ic"ard <odgers and %scarBammerstein CC P! 6iitorul apartine celor ce credin frumusetea viselor lor – Eleanor <oosevelt Q!:rumusetea este promisiunea fericirii – 9tend"al! 6iata este frumusete – admiro – 6ot"er*"eresa S! :rumusetea tot timpul promite, dar nuofera nimic – 9imone =eil D1! )5ista unele lucrurifrumoase care pastrea%a mai multa stralucire candraman imperfecte decat cand sunt desavarsite!8rancois de (a <oc"eoucauld D! 9untem incautarea frumusetii deoarece indiferent cat defrumoasa ar / o persoana, ea nu crede ca estefrumoasa cu adevarat! &on 6iguel <uiz DD! .rininsasi /rea sa omul este un artist! )l cauta saaduca pretutindeni in viata sa, intr-un fel sau altul,

frumosul! 6a#im ?or;@ D0! :rumusete! .uterea cucare o femeie farmeca un iubit si infricosea%a unsot! mrose :ierce D2! :rumusetea esteeliminarea surplusului! 6ic"elangelo DE!:rumusetea este umbra lui 'umne%eu asuprauniversului! ?ariela 6istral DP! :rumusetea estecalau%a su<etului tanar! ?ariela 6istral DQ!

:rumusetea este darul lui 'umne%eu! ristotel D!:rumusetea este eternitatea care se priveste lungin oglinda! >"alil ?iran DS! :rumusetea estedoar imaginea sensibila a 4n/nitului! ?eorge:ancrot 01! :rumosul este simbolul binelui moral!



Cmmanuel >ant 0! :rumusetea chipului este opodoaba fragila, o <oare trecatoare, stralucire de oclipa si care nu-i legata decat de epiderma! Dean!

:aptiste oFuelin G6oliereH 0D! .erceptiafrumusetii este un test de moralitate! Benr@&avid *"oreau 00! :rumusetea tre%este su<etul laviata! &ante lig"ieri 02! Bumea e nebuna candvine vorba de frumusete! <ic"ard &avid :ac"



0E! Cea mai de pret parte a frumusetii este cea pecare un tablou nu o poate reda! 8rancis :acon 0P!:rumusetea lucrurilor e5ista in su<etul celui care le

admira! &avid Bume 0Q! "devarata frumusetei%voraste din sublim si simplitate! Voltaire 0!:rumusetea este insemnul lui 'umne%eu pe cretie!Benr@ =ard :eec"er 0S! 'aca adevarulinseamna frumusete, atunci cum de oamenii numerg sa-si aran#e%e parul intr-o biblioteca( (il@*omlin 21! :rumusetea e totdeauna o tara afagadunitii in care 7oise nu intra! (ucian :laga21 de citate despre prostie.rostia este caracteristica unei persoane de a /lipsite de inteligenMă, de a / ignorant sau incult!"ceastă caracteristică poate / atribuită acMiunilorunui subiect , vorbelor acestora sau credinMelor lui!)ste un termen de care ne lovim aproape %ilnic, iarsensul său peiorativ l-a $ncadrat pe parcursul anilor

printre cele mai dure i agresive ad#ective adresateoamenilor! Totui acest termen nu se referă $n u%ul %ilnic doarla de/niMia de mai sus, are foarte multe altesensuri! 3Mi pre%int $n continuare o selecMie de 21decitate despre prostieA! 9ă nu te cre%i prostul satului, nu e modest!

Valeriu :utulescuD! .rostia este eternă şi invincibilă! le#andrualeologu

0! .rostia este o suferină nedureroasă ainteligenei! Emil ioran



2! .roştii mor, dar prostia rămâne! Con (ucaaragiale

E! Nu poi prosti cu vorba o pisica aşa cum poti

prosti un câine! Derome >lap;a DeromeP! .rostul cel mai prost e prostul alterat de /loso/e!(ucian :laga

Q! Numai prostia poate să n-aibă intermitene!?rigore 6oisil

! Cu cât regula e mai strictă, cu atât capul care a

conceput-o e mai prost! Dean de la :ru@ereS! .rost nu e cel ce nu $nelege unele lucruri, cât demulte, ci acela care le $nelege pe toate pe dos!2icolae Corga

1! 8rice prost poate şti, scopul este să $nelegi!lert Einstein

! 3n politică prostia nu e un handicap! 2apoleon:onaparteD! ;n prost care nu spune nici un cuvânt nu sedeosebeşte de un savant care tace! 6oliere

0! ;n prost găseşte totdeauna unul mai prost,care să-l admire! 2icolas :oileau

2! 8 oarecare do%ă de prostie este necesară

pentru a / bun soldat! 8lorence 2ig"tingaleE! .entru a reuşi nu este su/cient să /i stupid,trebuie să ai şi bune maniere! 8ranIois!6arierouet de Voltaire



P! Cele mai comune două elemente aleuniversului sunt Kidrogenul şi prostia! BarlanEllison

Q! 9ă /i prost, egoist şi să ai o sănătate bună sunttrei cerine pentru a / fericit, deşi dacă prostialipseşte celelalte nu mai contea%ă! ?ustave8lauert

! 'acă nu e5istă $ntrebări stupide, atunci ce gende $ntrebări pun proştii( 'evin brusc deştepi $ntimp ce pun $ntrebările( 9cott dams

S! 8 greşeală des $ntâlnită, pe care oamenii o faccând $ncercă sa proiecte%e ceva 11L antiprostie,este aceea de a subestima inventivitatea nebunilorveritabili! &ouglas dams

D1! .rostia este in/nit mai fascinantă decâtinteligena, inteligena are limitele ei, prostia nu!Jmerto Eco

D! .rostii se plâng că nu sunt cunoscui su/cientde muli oameni! onucius



DD! )ste foarte periculos să /i sincer $n condiiile $ncare nu eşti şi prost! ?eorge :ernard 9"aK

D0! 'oar două lucruri sunt in/niteA universul şiprostia umanăG iar de cea din urma sunt foartesigur! lert Einstein

D2! Cu cât e mai mică mintea cu atât mai mare e $ngâmfarea! esop

DE! .rostia are oroare de anonimat! Vasile ?"ica

DP! .rostia ar putea contribui la progresul societăiinumai dacă devine impo%abilă! Vasile ?"ica

DQ! .rostul cu memorie bună are la dispo%iia luimulte gânduri şi fapte, dar nu ştie să tragă din elenici o conclu%ie! (uc de lapiers

D! Nu este nici o ruşine să te naşti prost, ruşine esă mori prost. 6arin 9orescu

DS! .roştii se plâng că nu sunt cunoscuti desu/cient de muli oameni, $nelepii se plâng că nucunosc su/cient de mult oamenii! onucius

01! ;n prost care nu spune nici un cuvânt nu sedeosebeşte de un savant care tace! 6oliere

0! ;n prost $nvăat e mai prost decât un prost

ne$nvăat! 6oliere0D! )5ta%ul este ramura netaiată a umilinei $n faaprostiei! 9orin erin

00! "m răbdare când e vorba de prostie, $nsă nu cucei care sunt mândri de ea! Edit" 9itKell



02! &tiu că sunt prost! 'ar când mă uit $n #ur, prindcura#! Con reanga

0E! 9ingurul nostru duşman pe lume este prostia,

$ntunecimea de minte! *"omas arl@le0P! Iumătate din lume este compusă din idioi şicealaltă #umătate din oameni destul de deştepi câtsă pro/te de ei! =alter 8rancis >err

0Q! @enialitatea poate avea limitările sale, darprostia nu are acest handicap! Elert Buard

0! .roştii se $nsoară totdeauna, nebunii câteodată, $neleptul nicicând! 6i"ai Eminescu

0S! Nu e5istă nici plante rele, nici oameni răi, nue5istă decât proşti cultivatori! Victor Bugo

21! .roştii sunt coşmarul raiunii! ostel Lagan

21 de citate despre familie

:amilia a fost i este un subiect de discuMie dinmulte puncte de vedere!.entru unii valoare, pentru alMii instituMie, familia $ncă este $n centrul societăMii noastre i evoluea%ăodată cu timpul!"m găsit o serie de 21 de citate despre familie care $Mi arată cum a evoluat vi%iunea unor oameni de

seamă asupra acesteia de-a lungul timpului, dar ianumite aspecte general valabileA7edicamentele şi sfaturile familiei sunt douălucruri mai plăcute de oferit decât de primit!"nonim



Câinilor le vine uşor să-şi arate afeciunea! )i nu se $mbufnea%ă şi nu stau supărai! Nu fug niciodată deacasăcând sunt tratai nedrept! Nu se plâng

niciodată de mâncarea ce li se dă! Nu se plâng decum arată casa! 9unt cavaleri şi cura#oşi! @ata să-şiprote#e%e stăpâna cu preul vieii lor! Be plac copiii,indiferent de cât de gălăgioşi şi supărători ei sunt!Câinilor pur şi simplu le place să /e $n companialor! 'e fapt, câinii fac concurenă soilor >bărbailor?şi dacă aceştia ar copia mai mult din virtuile lor,viaa $n familiile noastre ar / mult mai plăcută! –+illJ @rahamCreştinul se presupune să-şi iubească aproapele,iar de vreme ce nevasta lui $i este cel mai=aproape, ea ar trebui să $nsemne dragostea luicea mai profundă! – 7artin Buther



Căsnicia este arta convieuirii compatibile a doioameni incompatibili!Căsnicia este un permanent test al caracterului!

Căsnicia nu ne face nici mai buni, nici mai răi, cidoar intensi/că la bine şi la rău ceea ce de#a segăseşte $n noi! – 9JdneJ I! Karris:amilia este cea mai elementară formă deorgani%are! :iind prima comunitate de care seataşea%ă un individ cât şi prima autoritate sub careacesta $nvaă să trăiască, familia este cea carestabileşte valorile cele mai fundamentale ale uneisocietă! – Charles ColsonNici o altă structură nu poate $nlocui familia! :ărăea, copiii noştri sunt lipsii de orice temelie morală!:ără ea, ei devin niste analfabei morali a cărorunică lege este eu-l!- Charles ColsonCele mai mari privilegii pe care 'umne%eu le-aconferit vieii omeneşti, calitatea de tată, mamă şi

copil, pot de fapt deveni cele mai mari blestemedacă 4isus Kristos nu este capul acelei instituiiunde noi suntem recunoscui ca atare! – 8saldChambers:amilia este un factor important şi de răspundere aleducaiei! .ărinii o conduc şi răspund de ea $n faasocietăii, a fericirii lor şi a vieii copiilor! – "! 9!

7"U"R)NU8Cu toate că /ecare familie constituie un colectiv aicărui membri au drepturi egale, totuşi părinii sedeosebesc de copii prin faptul că primii conduc



familia, pe când ceilali primesc educaia $n familie!– "! 9! 7"U"R)NU8:emeia, mai mult decât oricine, $l educă pe copil

către omenie! Tatăl este creierul, dar femeia esteinima omenirii! – 9! 974B)9.ărinii trebuie să ştie că copiii virtuoşi le procură laorice vârstă multă bucurie şi adânca mulumire,/indcă $n preocuparea atentă a părinilor stăi%vorul de bune $nsuşiri ale copiilor! – Beone +attista"lbertiCel mai important element al muncii noastre estefamilia! Noi sperăm să creăm o legăturăindisolubilă $n cadrul familiilor! :amilia repre%intăpiatra de temelie a intregii noastre afaceri! – Valt'isneJ.ărinii au mai mare gri#a de fericirea copiilor,decât copiii $nsisi, caci ei nu se lasa orbiti de patimisau imbolduri necugetate si orânduiesc totul cu

mai multă $nelepciune, astfel $ncât, cu timpul, şicopiii să se declare mulumii! – Carlo @8B'8N48bligaia capului de familie nu constă numai $naceea de a avea pline hambarul casei şi pivnia, cimult mai multG el trebuie să ia aminte la tot, săvadă şi să observe cu cine se $ntovărăşesc ai săi,să veghe%e obiceiurile dinăuntrul şi din afara casei,

/ecare deprindere nesănătoasă a oricăruia dinmembrii familiei să o $ndrepte prin $ndemnuriraionale, nicidecum silnice, să dea sfaturi buneacolo unde trebuie, iar nu sa ordoneG de asemenisă /e la nevoie şi sever, ne$nduplecat şi aspru



chiar, dar $ntotdeauna să aibă $n gând numaidorina de a face bine, asigurând pacea şi liniştea $ntregii sale familii! – Beone +attista "lberti

Nu pătimim atât de rău din partea străinilor cât dinpartea alor noştri! – +"+R489:raii care trăiesc $n bună armonie sunt mai taridecât orice fortăreaă! – "NT49TK)N)9) lege să dai parinilor onoruri ca şi %eilor! –7)N"N'R;Copiilor trebuie să le lăsăm o frumoasă moştenirede conştiină mai degrabă decât de aur! – .B"T8NNu e5istă comoară mai preioasă pentru un bărbat,decât o femeie care-i $mpărtăşeşte soarta! –);R4.4')"sa cum $ti trate%i parintii, o sa te trate%e si pe tinecopiii tai! TK"B)9



Nerecunoştina cea mai urâtă, dar cea maiobişnuită şi mai veche, este nerecunoştina copiilorfaă de parini! – 6";6)N"R@;)9

Cea dintâi si cea mai de căpetenie virtute este de a $napoia ceea ce datore%i persoanelor din care-titragi naşterea! Nimic nu ne poate scuti de o aşa dedreaptă şi sfântă datorie! ;n /u nerecunoscător n-ar putea / decât un om necinstit!- "batele .revost:eciorii cei buni adaugă şi cresc numele părinilorlor şi-l fac fără de moarteG iar feciorii cei răi ocărăscşi sting numele parintilor buni! – 7iron Costin" nu-şi iubi părinii $nseamnă rea-voinăG a şi-i uitasau chiar a se ruşina de ei este o nebunie! –9)N)C".oartă-te cu părinii tăi, precum ai dori să se poarteşi copiii tăi cu tine! – 98CR"T)Ră%vrătirea $mpotriva tatălui şi a mamei este unpăcat pentru su<et şi o nenorocire pentru familie! –

.B"T8N)ste nevoie de doi pentru a face o căsnicie să /eun succes şi doar de unul pentru a o transforma $ntr-un eşec! – Kerbert 9amuel8 căsnicie reuşită constă $ntotdeauna dintr-untriunghiA bărbatul, femeia şi 'umne%eu! – Cecil7Jers

Reuşita $n căsnicie $nseamnă mai mult decât a găsiomul potrivit! 3nseamnă a / omul potrivit! – Robert+roningCu orice pre, căsătoreşte-te! 'acă $i găseşti osoie buna vei deveni foarte fericit! 'ar dacă $i vei



găsi una rea, atunci vei deveni un /lo%of! –9ocrates3n societatea noastră =fericirea este un produs de

casă Toate familiile fericite sunt la felG /ecare familienefericita este nefericita in propriul fel! Tolstoi:amilia este scoala in care esti deopotriva profesorsi elev! 4oan @Juri .ascu:amilia este nucleul civili%aiei! Vill 'urantNu te mai ocupa de familie, nu i%butesti niciodatas-o satisfaci! Iules Renard8amenii cu inima slaba sunt tiranii vietii de familie!@eorge +ernard 9ha:amilia este aceea care face ca omul să treacă dela egoism la altruism! "uguste Comte:amilia este aceea care face ca omul sa treaca dela egoism la truism! "uguste Comte21 de citate despre fericire

:ericirea este probabil enigma secolului WW4, /ecaredintre noi căutând metode i resurse să devenimmai fericiMi!:ericirea este unul dintre acele concepte pentrucare e5istă nenumărate interpretări i pentru carenu e5istă un consens!8amenii s-au străduit dintotdeauna să de/nească

ce este fericirea sau ce ne face fericiMi! 'in aceastăcăutare pentru =ce $nseamnă fericirea(, putemavea numai de câtigat!



3naintea noastră, cele mai luminate minMi aletuturor timpurilor i-au concentrat atenMia săde/nească ce este fericirea, iar noi putem să ne

inspirăm din vorbele acestora, ca să ne construimpropriul scenariu i să ne găsim propria cale către adescoperi ce ne face cu adevărat fericiMi!/7 de citate despre ericire! Trebuie să râ%i $nainte de a / fericit, de teama căvei muri fără să / râs vreodată! Dean de la:ru@ere

D! :ericirea cuprinde cinci parti! 8 parte este a luahotarari buneG a doua este a avea simturi bune sisanatate trupeascaG a treia este reusita in ceea ceintreprin%iG a patra-i reputatia buna printre oamenisi a cincea abundenta de bani si a bunurilorfolositoare pentru viata! laton

0! Noi căutăm cu toMii fericirea, insa fara sa stim

unde este, ca si acei betivi care isi cauta casastiind confu% ca au una pe undeva! Voltaire

2! Nefericirea este pretutindenea, dar si fericirea deasemenea! Voltaire

E! :erice de noi ca nu suntem prea fericiMi! Voltaire

P! 9ecretul de a / nefericit consta in a avea raga%ulnecesar pentru a-ti bate capul sa ve%i daca estifericit sau nu! Beacul consta in ocupatie, caciocupatia inseamna preocupareG iar omul preocupatnu este nici fericit nici nefericit, ci pur si simplu viusi activ, ceea ce este mai placut decat orice fericire



pana ce te-ai saturat de ea! ?eorge :ernard9"aK

Q! 'aca s-ar sadi casa fericirii, cea mai mare

incapere ar / sala de asteptare! Dules <enard! ) un lucru atat de obisnuit pentru un om sa nu/e fericit si atat de important faptul ca tot ce e unbine e cumparat cu mii de neca%uri, incat o treabacare se face usor devine suspecta! Dean de la:ru@ere

S! :iecare are in mâinile sale propria fericire,precum artistul are materia bruta, careia vrea sa-idea o forma! ?oet"e

1! :ericirea a inghitit mai multe poe%ii decat afacut sa tasneasca nefericirea! :alzac

! Rar se $ntâmplă ca oamenii răi să /e fericiMi! 9eotrăvesc cu propria lor răutate! 6aurice

"evalierD! 9uma totala a nenorocirilor care inca nu ni s-auintamplat, se numeste fericire! <omulus &ianu

0! 'aca vrei sa intelegi viata, asta sa-ti /einvatatura dintru inceput si temelia tuturorrationamentelor si dorintelor taleA Nu ai drept lanimic si nimeni nu-ti este dator cu nimic, nici

societatea, nici natura! 'aca le ceri fericirea, estiun prostG iar daca te cre%i nedreptatit pentru ca nuti-o dau, esti inca si mai prost! Bippol@te dolp"e*aine



2! Nu-ti cauta fericirea in curtea altuia, pentru caea se ascunde $ntotdeauna in casa ta! &ouglas=illiam Derrold

E! Cea mai mare parte a fericirii sau mi%erieinoastre depinde de dispo%iMia noastra si nu decircumstante! 6art"a =as"ington

P! :ericit este acela care poate sa renunte la sine!2agui 6a"ouz

Q! )ste foarte simplu sa / fericit, dar este foartegreu sa / simplu! *agore

! :ericirea re%ida in cautarea ei! Dules <enard

S! "devarata fericire ar / sa ne amintim depre%ent! Dules <enard

D1! :ericirea se naste din iubire, iar iubirea se nastechiar din inima omului! &on 6iguel <uiz

D! 9ecretul fericirii este sa ii faci pe ceilalti sacreada ca ei sunt cau%a fericirii! l attDD! Nu e5istă nici fericire, nici nenorocire pe lumeGe5istă doar compararea unei stări cu cealaltă siatata tot! 'oar cel care a simtit nefericirea cea maicumplită e in stare sa simta cea mai mare fericire!le#andre &umas

D0! "lergăm după fericire pana departe, /e pemare, /e pe uscatG dar fericirea e aici, aproape!Muintus Boratius 8laccus

D2! :iintele umane cele mai fericite nu posedamare lucru, ele doar e5istă! ?itta 6allasz



DE! 9ecretul fericirii nu este sa faci ceea ce $Miplace, ci să-Mi placă ceea ce trebuie să faci! Dames:arrie

DP! :ericirea e ceva ce nu se atinge niciodată… darpentru cautarea ei merita sa alergi toata viata!

DQ! Cand altii te cred fericit si tu cre%i ca nu esti, ia-te după ei <a@mond <u@er

D! :ericirea nu este nimic decat sanatate buna si omemorie proasta! lert 9c"Keitzer



DS! Constitutia doar da oamenilor dreptul lafericire! Trebuie insa sa o gasesti singur! :enNamin

8ran;lin01! Cand o usa a fericirii se $nchide, o alta sedeschideG dar deseori ne uitam atat de mult la usainchisa ca nu o mai vedem pe cea care s-a deschispentru noi! Bellen >eller

0! Nu e5ista fericire de care sa-ti amintesti faratristete! %ctavian aler

0D! :ericirea este acea stare a contiinMei generatade reali%area propriilor valori! @n <and

00! 8mul fericit este acela care stapaneste simunca, si dragostea! 9igmund 8reud

02! 'e cele mai multe ori ceea ce numim noifericire e ceea ce nu cunoastem! natole 8rance

0E! .entru noi fericirea e o eroare! 6arcel roust0P! 'aca fericirea ar consta in plăcerile trupesti,am spune că boii sunt fericiMi cand găsesc demâncat năut! Beraclit din Ees

0Q! :ericirea este viata active! ?eorge ălinescu

0! Cand suntem fericiMi suntem buni, dar nu

suntem $ntotdeauna buni cand suntem fericiMi!%scar =ilde

0S! :ericirea e un ideal al imaginatiei, iar nu alratiunii! Cmmanuel >ant



21! :ericirea este cea mai mare biruinMă, aceea pecare o dobândim $mpotriva destinului ce ne esteimpus! lert amus

0 .asi Catre 4ndependenta :inanciara'aca mergem pe strada si luam pe cineva, laintamplare, si-l intrebam daca ar dori sa a#unga laindependenta /nanciara, foarte probabil va spuneA='a!9au… poate ca altii vor spuneA =Nu! )u vreau saa#ung la @ara de Nord! ) dreptul lor sa mearga ince directie doresc!"cum, lasand gluma la o parte, toti ne dorim sa /mindependenti /nanciar! 4nainte de a discuta desprecum a#ungem acolo, hai sa de/nim ce inseamnaindepenta /nanciara!.entru mine e simplu!Ca sa /i independent /nanciar trebuie sa desprin%i

banii de timp! "dica sa a#ungi intr-un conte5t incare faci bani, chiar si cand nu muncesti! .e langaasta mai e nevoie sa faci destul de multi bani ca sanu te apese cheltuielile curente!6i%iunea mea este urmatoarea… poti a#unge laindependenta /nanciara in 0 pasiA! 7unceste ca sa castigi

D! )conomiseste0! 4nvesteste >si lasa baniiFcapitalul sa lucre%epentru tine?



'intr-un motiv sau altul, cei mai multi oameni au oproblema cu punctul nr! D si nu a#ung niciodata la0!

8ricat de mult am de%bate, cheia e la nr! D! 'ardeocamdata hai sa vorbim mai intai despre nr! !



). 6unceste ca sa castigiNu ai cum sa scapi de conditia de om al munciidecat daca te-ai nascut bogat >felicitari parintilor

tai? sau ai castigat la loto! .rin urmare, nr! este oconditie data! 'e aici trebuie sa plecam cu totii! Totusi, si aici e mult loc de intors cum spunardelenii! .oti sa lucre%i intr-un domeniu dead-end>n-ai cum sa cresti, sa promove%i? sau poti sa-ti ieiun #ob unde poti sa dai lovitura >promovare in topmanagement, sa devii partener, sa faci o van%arebabana, etc?!4n /nal, drumul catre independenta /naciara, ca siviata de altfel, e o insiruire de deci%ii! "lege cu gri#ace vrei sa faci si gandeste-te efectiv cat de multibani poti face! 'aca nu te gandesti tu la bani, cre%ica o s-o faca altcineva in locul tau('in propria e5perienta pot spune ca #ob-urile care=te tin in fata publicului au o valoare mai mare!

)5empleA van%ari, marHeting! "sta /indca puterease a<a mereu in mana celui care are relatia cuclientul!'eci nu te du =in spate! 'egeaba esti cel mai buntehnician >4Tist, depanator, mester, etc!? – daca nuai pe cineva sa-ti vanda e/cient produsul sauserviciul, s-ar putea sa some%i!

4esi in fata! "colo e #ocul! "colo se fac banii!+. Economiseste+un! 9a %icem ca ai un #ob fain, esti intr-o po%itiecheie, aduci re%ultate in companie si ai sanse sa /promovat! Castigi o gramada de bani! 9uper



4ntrebarea eA ce faci cu banii(Cum ce( 7asina noua, upgrade intr-un apartamentmisto, vacante dincolo si de ce nu… o amanta! Ca

se poate, nu(.e bune( "sta faci tu cu banii( 7a rog, hai /e – oamanta e acceptabil, daX restul( Nu-i risipesti preausor(Cand o sa economisesti, daca nu acum cand castigidestul de mult( Basa-ma sa mai spun asta odataAcand o sa economisesti daca nu acum, cand ai deunde(Kai sa-ti spun un lucru! +anii trebuie va%uti ca oresursa neregenerabila – ca timpul, daca vrei! Timpul, ca si banii, poate lucra in avanta#ul taudoar daca este economisit si investit! Timpul risipitnu se mai intoarce inapoi! 9-a dus! @ata8ca%ional lucre% in strainatate intru-un domeniudestul de bine platit >energie verde?! "m cativa

colegi tineri care efectiv au spart D1,111 euro pe…chestii! Nici ei nu stiu pe ce! "r / putut avea unapartament sau o garsoniera a lor dar nuuuuu… emai misto sa stai la mama si sa depin%i deurmatorul salariu ca sa poti sa-ti iei mai multe…chestii!



Ti se pare o varianta castigatoare( 7ie nu!"ici e de fapt o problema de educatie si cultura!Romanii au impresia ca bunastarea inseamna sa ai

bani si sa-i cheltui! Neaparat sa-i cheltui! ) oprostie care crea%a oportunitati uriase pentruoricine care vinde… chestii!:ii un pic mai destept >rational? decat restul!)conomiseste mai mult daca castigi mai mult! 9atraiesti decent nu presupune sa cheltuii toti baniidisponibili!4deea e simplaA daca cheltui luna de luna toti baniipe care-i ai, esti mereu in punctul %ero! "dica, potiavea o viata imbelsugata dar mereu vei / cu gatulin ghilotina – daca se duce #obul – .ac "i pus-o! Tre sa te muti inapoi la mama ca nu-ti mai permitichiria, intretinerea sau rata la banca! 'aca mai estiinsurat, cu copil, e si mai naspa! )tc! etc!'eci, tine minte! Trebuie sa te distante%i cat mai

mult de punctul %ero! 7unceste intr-un domeniuunde poti castiga mult! "poi economiseste mult! 4nfelul asta lucre%i pe doua directii >castig sieconomisire? si cree%i un spread cat mai mare, omargine de siguranta!8h, si inca un lucru! 7ulti se plang ca nu se pricepla afaceri sau investitii! Nu-i nimic! 9a economisesti

e un lucru la indemana tuturor! "tunci de ce suntatat de putini cei care economisesc( Nu stiu, dar esimplu sa /i unul dintre ei! )conomiseste pur sisimplu! :a-ti din asta un obicei lunar – pune mereu1L din cat castigi deoparte!



-. Cnvesteste"sta-i partea faina 'aca ai a#uns sa te gandesti sainvestesti >si ai cu ce – adica bani, frate?, chiar imi

place de tineCand %ic bani nu ma refer la sume colosale! Cu totiitrebuie sa incepem de undeva! 'aca ai macarcateva mii de )uro intr-un depo%it la banca, de carenu te atingi, esti de#a cu mult peste medie!:elicitari"cum hai sa mai discutam cateva reguliAo Nu investi decat in domenii la care te pricepi!>cum %ice Varren +uYett, ramai in cercul tau decompetenta?

o Nu intra in parteneriate cu oameni care nu-tiplac! >Varren +uYettA e ca si cum te-ai insura cucineva pentru bani, ceea ce e o idee proasta inorice circumstanta si de-a dreptul nebunesc daca

esti de#a bogat!?

o 'aca nu stii ce sa faci, nu fa nimic! Basa banii sastea in banca! 7ai rumega un pic optiunile pe carele ai!

Cand investesti, nu faci altceva decat sa cumperi

incasari de bani in viitor! 'eci trebuie sa tegandesti la trei lucruri in ordinea urmatoareA



! 'aca bag banii in W, fac mai mult pe an decatfac tinandu-i la banca(

D! 4n cat timp imi recupere% banii(0! 'upa ce imi recupere% banii, care sunt sanselede a obtine castiguri consistente in urmatorii ani(

.ractic, banii in forma cash se vor devalori%amereu! 4ar daca rata in<atiei e mai mare decatdobanda bancara, iesi in pierdere chiar daca ii tii la

banca!9i, de fapt, e5ista un lucru mult mai bun decatbanii! .oti ghici despre ce-i vorba() simpluA o masinarie de facut bani!;n activ care aduce incasari, o afacere, un drept deautor, etc! – sunt masinarii de facut bani sauvehicule in care merita sa investesti!

Totusi, destul de multi oameni a#ung la punctul 0 sifac greseala fatala care-i aduce la punctul %ero!"nume, baga banii in ceea ce ei cred ca este oinvestitie >dar nu este de fapt?A casa, apartament,masina!9a ne /e clarA sa locuiesti intr-o casa mai mare saimai frumoasa nu produce bene/cii /nanciare! ) unsimplu act de consum! 4ndiferent daca estiproprietar sau nu, bene/ciul de a locui intr-unapartament mobilat este acelasi!Kai sa vorbim in cifre! 9a %icem c-ai lucrat instrainatate vreo 0 ani si vii acasa cu banuX gros! "iQ1!111 de )uro si-ti iei un apartament cu 21!111,



mobila de vreo 1!111, o masina noua de E!111iar de restul E!111 iti petreci vacanta 0 luni prinRomania sau in strainatate! 'upa care pleci iar

dincolo la munca sau iti iei un #ob aici si te muti inapartamentul tau!.ai ce-i asta( )sti din nou la punctul %ero!'aca nu inchirie%i apartamentul ala cu o sumafrumusica se cheama ca tocmai ai spart 21!111 deeuro! 9i pana la urma, cat poti cere chirie peapartament( DE1 )uroFluna( "sta inseamna ca in1 ani faci 01,111 )uro! ) bine( ) rau( Nu stiu!)u as face altfel! 7-as duce sa stau D ani in chirie simi-as pune P111 )uro deoparte pentru asta!7asina nu mi-as lua decat daca imi trebuie pentrubusiness! "poi as cauta sa investesc cei P2!111ramasi in ceva care sa-mi aduca cat mai multi bani!)5empluA pot sa deschid 0 covrigarii in oras caresa-mi aduca /ecare 1!111 )uro pro/tFanual! 4ata

ca fac 01!111 in primul an fara sa astept 1 ani! 9i-mi recupere% #umatate din investitie!) mai riscant dar tocmai de aia nu investesc decatin domenii la care ma pricep! 9au devin partenerulcelor care se pricep!9i atunci trebuie sa te intrebiA ce e mai scump( 9adau acum 21!111 pe un apartament si sa raman cu

%ero( 9au sa dau 01!111 pe chirieFrata in urmatorii1 ani si intre timp sa triple%FZuadruple% capitalulpe care il am acum( 9i crede-ma, e posibil sadure%e mai putin de 1 ani sa-ti triple%i capitalul! 9iasta vrei, nu(



'in nou, ideea e sa te duci cat mai departe depunctul %ero si sa desprin%i banii de timp!Nu promove% ideea de a nu munci deloc! 'ar

macar sa-ti cree%i un conte5t in care muncestipentru tine, sa poti delega cat mai mult, sa cree%iun sistem care sa poate functiona si fara tine in ca%ca vrei sa vin%i afacerea! Totusi, daca ai a#uns in po%itia de a / investitor, nute grabi sa intri in afaceri fara un mentor! 9tai pelanga oameni care au facut bani din business sauinvestitii si invata cat mai mult de la ei!'aca esti de 11 de ori mai capitali%at >ai cash?, nuinseamna ca esti de 11 de ori mai destept decaterai inainte! .astrea%a-ti mintea limpede si nu tepripi sa investesti – poti sa si pier%i! 9tii asta, nu([[[oncluzie7unceste intr-un domeniu care-ti place si care

poate sa-ti ofere bene/cii /nanciare pe masurapretentiilor tale >cat mai mari sper?!)conomiseste, traieste economicos si invata sa tebucuri de lucrurile simple! :ericirea noastra caoameni, dupa ce ne satisfacem nevoile de ba%a,depinde de calitatea relatiilor care le avem cuceilati! Bu5ul si opulenta nu intra in mod obligatoriu

in ecuatia asta!@aseste-ti un mentor si invata cat mai mult de lael! 4nvesteste doar dupa ce ai anali%at rationaltoate optiunile! Tu ce %ici(



2 7ituri de de%voltare personală de care ar trebuisăte fereti3nainte să $Mi spun despre care mituri de de%voltare

personală ar trebui să te fereti, vreau să $mi cerscu%e Mie i celorlalMi prieteni i bloggeri carepredică $n acest domeniu al de%voltării personale!9unt un mare susMinător al micării self-help, darcred că uneori ne lipsete claritatea idocumentarea ca să dăm sfaturi cu adevărat bune!Cred că mai avem i noi de crescut foarte mult $nainte de a face anumite a/rmaMii sau de a leperpetua $n acest mediu plin de oameni care cautăsfaturi i ghidare!



9unt mai multe mituri $n această micare e5tremde dinamică i entu%iastă care este self-help-ul! )ucred că au apărut pentru că lumea a avut nevoie

de credinMe i principii ca să $i mite fundul spre alucra pentru propriul bene/ciu!7otivul pentru care doresc să le combat nu este sădemonstre% că unii au dreptate sau alMii nu au, cipentru că nu vreau ca tu, cititorul, să accepMi unsfat ca /ind valid, $nainte de a-l $ncerca pe propriapiele! Tu eti cel care decide dacă ceea ce spunem noi>noi \ cei care scriem despre de%voltare personală?este bun sau nu! Totodată cred că am datoria morală de a-Mipre%enta ultimele idei pe care le am $n cap i carecred eu că merită să /e aduse $n discuMie!6itul O)P ?ândirea pozitivă îQi va asiguravictoria în orice situaQie

7ult timp am cre%ut că gândind po%itiv poMi săre%olvi orice problemă, dar totui nu e chiar aa!@ândirea po%itivă nu cred că merită T8T creditul pecare $l primete! @ândirea po%itivă nu >cred? o să tefacă mai fericit, ci mai degrabă mai puMin atent lachestiile urâte din #urul tău! Totui faptul că tu leignori, nu $nseamnă că nu sunt acolo!

@ândind po%itiv nu o să faci coada de la potă săse mite mai repede! .oate ar trebui să fredone%iun cântec $n minte!'oar gândurile po%itive nu o să $Mi aducă leafa lasfârit de lună! Ce o să $Mi aducă la sfârit de lună



leafa vor / totui acMiunile pe care tu le $ntreprin%i!Faptul că tu acționezi indierent de pattern-ul pe care tu ți-l stabilești, mișcă lucrurile.

'a, gândurile po%itive pot =debloca o persoană săse mite i să facă ceva pentru ea, dar nu o să $iasigure succesul! .erseverenMa o să te mite i eamai departe!Cunosc o mulMime de oameni buni, care o duc binei care nu sunt cei mai %âmbitori oameni! Totuisunt oameni foarte muncitori!'e fapt aa sunt de părere eu că se câtigă marilevictorii, muncind din greu, nu vi%uali%ându-te slabsau vi%uali%ând <uturai! .oate vi%uali%ându-teslăbind o să $Mi dea puterea de a $ncepe o dietă, darnu $Mi concentra toată ambiMia doar $n partea devi%uali%are!.entru atâtea studii care con/rmă puterea gândiriipo%itive, e5istă tot atâtea studii care $i contra%ic

efectele! Tu nu trebuie să alegi una dintre tabere, cimai degrabă să /i eclectic i să alegi ce Mi sepotrivete!Nu %ic că nu trebuie să gândeti po%itiv sau că tucre%i $n ceea ce poate nu e bene/c cu adevăratpentru tine, doar $Mi recomand să nu %ici căsuccesul $n viaMă este >doar? să gândeti po%itiv!

7unca din greu mi se pare mult mai aproape deadevăr i gândirea po%itivă $n vi%iunea mea e doaro tactică pe care o foloseti atunci când $ncerci săte detae%i de o e5perienMă negativă!



'rago de la 8biceiurile 7ăiestriei are i el unarticol foarte interesant despre =gândireanegativă pe care ar trebui să $l citeti!

6itul O+P CnteligenQa emoQională este c"eia9unt un mare fan al lucrărilor lui 'aniel @oleman!Cred mult $n ceea ce predică, dar mai puMin $nfaptul că cei care au o inteligenMă emoMionalăridicată au mai multe anse de a avea succesdecât cei cărora le lipsete! :aptul că o idee parelogică i intuitivă, nu o face adevăratăFvalidă!'upă ce am citit 9teve Iobs de Valter 4saacson, mi-am dat seama că nu inteligenMa emoMională estecheia! Nici antura#ul sau ansa de a face parte dingrupul potrivit, cum a lăsat impresia 7alcolm@ladell prin )5cepMionalii!9unt de părere că se descurcă mai bine cei caresunt dispui să găsească soluMii la probleme! .entrumulMi, $ntradevăr $mbunătăMirea abilităMilor de

sociali%are i de control al emoMiilor s-au dovedit ostrategie de succes! ;nde e necesar să $Micontrole%i emoMiile, inteligenMa emoMională sepotrivete ca o mănuă!7i-e greu să cred că toMi oamenii de succes suntoameni foarte abili $n a-i controla emoMiile sausunt foarte e5trem de empatici i atenMi la cei din

#urul lor! Chiar sunt de părere că nu ăsta e focusullor, ci mai degrabă să vină cu cele mai bune soluMiila cele mai presante probleme!+ill @ates, +ill Clinton, Varren +uYet, "l @ore,8sho, Tim :erriss nu cred că au pus pe primul loc



inteligenMa emoMională ca principala lor strategiecare a condus la succesul lor!'a, $nvaMă să $Mi controle%i emoMiile, te poate a#uta

foarte mult, că e bine să $Mi Mii mintea clară $nanumite situaMii, dar nu $Mi acoperi ochii cu ideea căsuccesul stă $n a empati%a cu toMi cei din #urul tău!C)8-ii buni chiar au $nlăturat persoanele dinmanagementul propriu care nu $mpărMeau aceeaivi%iune cu ei!.ână la urmă cred că e un #oc al potrivirilor,folosete ceea ce ai nevoie ca să a#ungi la re%ultat!.oate / abilitatea de re%olvare a unei probleme, oabilitate /%ică, faptul că te abMii să nu $n#uri, dar nuprivi niciun fel de a/rmaMie despre inteligenMă >sauinteligenMe că sunt multe dimensiuni percepute aleinteligenMei? ca /ind absolută, ci pur i simplu ca unalt mod de a privi o problemă veche!6itul O-P oQi replica rezultatele oamenilor

de succes9cu%e, dar NB.-ul cred că aici a dat-o $n bară! ]tiucă asta e una din pre%umMiile de ba%ă ale NB.-ului,dar cred că s-au lăsat un pic purtaMi de val!'a, poMi e5trage principiile pe care le folosete une5pert, dar nu poMi e5trage >cel puMin nu 11L?e5perti%a dintr-un proces!

un lucru să identifci și să imiți te!nicilecomportamentale pe care le practică cei mai "uniși #ari. ste cu totul altceva să su$erezi că ăc%ndaceleași lucruri & o să ai aceleași rezultate.- '(. )tep!en "riers



'e ce( .entru că 7itul ^0 de#a a picat! 7itul ^2pică drept victimă colaterală!Nu, nu poMi deveni următorul ;sain +olt dacă $ncepi

să te antrene%i de astă%i, indiferent de cât de mult $Mi doreti! .oate nu ai predispo%iMia genetică de a /un bun alergător sau condiMile necesare ca să $Midesfăori antrenamentul! 9au poate pur i simplu ede#a prea târ%iu pentru tine, vârsta nu te a#ută! Totui ai putea să devii ;sain +olt-ul al cartieruluitău A?!Ceea ce este $ncura#ator, pentru că realitatea estecă poți învăța multe mai multe dec%t știi acum, darnu $ncerca să te pui $n aceeai papuci cu opersoană care a $nceput cu 1 ani mai devreme!Nu poMi replica acelai progres chiar dacă urmăretiaceeai pai! Totui i inversa e valabilă, poMidepăi performanMele cuiva dacă ai parte decondiMii mai bune sau metode mai performante!

Totui, te rog ca $n loc să te gândeti că poMi să /iurmătorul Roger :ederer al tenisului, mai degrabăsă te gândeti că poMi să /i cel mai bun _inserea%anumele tau` din compania ta sau măcar de peeta#ul tău! 9au măcar ca tu să devii mai bun decâtieri!Ne punem $n cârcă obiective măreMe despre care

au%im la televi%or sau de la prieteni! 8biectiveletale trebuie să $Mi dea elan nu să $Mi provoacedepresii i insomnii!



3n loc să $Mi doreti să ai si5 pacH abs, cred că maidegrabă ar trebui să $ncepi să $Mi schimbi felul cummănânci!



cu tentă ne$ativă, $%nd cu tentă pozitivă. 'easemenea, $%ndind pozitiv nu înseamnă că veideveni o persoană mai bună, ci mai de$rabă fltrezi

lucruri, astel înc%t să îți convină și să te aute,totuși $%ndirea pozitivă nu $arantează acțiuni pozitive sau și mai clar, nu $arantează că omulacela va acționa în vreun el anume.Cum gestionăm relaiile cu cei din #ur pentru aavea o viaă $mplinită( /cest articol este scris de /lice "uiculescu.0Ce bine ar f dacă în toate şcolile din lume, eleviişi-ar antrena eul pentru a înţele$e că orice ale$ereconţine şi pierderi, că obiectivul maturităţii psi!icereprezintă mai mult dec%t să c%şti$i într-o dispută,înseamnă să-l c%şti$i sau să-l cucereşti pe celălalt12 minte prost antrenată poate transorma relaţiilesociale, într-un inern ără s%rşit3 spune "ugustoCurJ!

'ar care sunt acele aciuni pe care trebuie să lefaci pentru a avea relaii de calitate(). uraNul de a voriCând apar primele semne că relaia cupartenera>ul? sau cu un coleg>ă? de serviciu, $ncepesă devină con<ictuală, tendina este de a teretrage $n carapace şi de a ine supărarea $n

tăcere!



'upă câteva e5periene de acet gen cu aceeaşipersoană, supărarea se transformă $n frustrare >cănu eşti $neles, că nu mai eşti iubit cu aceeasi

intensitate, că nu i se acordă su/cientă atenie?!'ar când aceste e5periene se repetă aproape%ilnic, relaia $ncepe să devină to5ică şi la primulcon<ict mai aprins /ecare dintre cei implicai $nrelaie, va da drumul frustrărilor, iar cuvintele grelesunt spuse pe nerăsu<ate şi din nefericire nu maipot / luate $napoi! "cestea vin ca o eliberare asu<etului $ncărcat de frustrări, dar aceastăeliberare aduce o linişte de moment care nu facedecât sa dea timp pentru ampli/carea tensiunilordin relaie!.entru a avea relaii de calitate cu cei din #ur estebine să vorbeşti din timp, $ncă de când problema sea<a $n stadiul de sămână!:elul $n care e5pui situaia este de asemenea

important!3ntotdeauna când e5pui problema, fă referire lapersoana taA =mi-ar plăcea săG aş / apreciatdacă… şi foloseşte-te de calm! Nu arăta cudegetul către persoana care consideri că estevinovată! )vită $ntotdeauna să $l sublinie%i pe T;A=Tu niciodată nu faciG tu ai spus că…

"scultă şi opinia celuilat, $ncercând sa te detaşe%i $n afara problemei ca să poi anali%a situaia maibine!Cre%i că ai putea ca atunci când porneşti o dicuie,să pleci $n minte cu urmatoarele cuvinte(



0)copul ar$umentaţiei sau al discuţiei nu trebuiesă fe victoria, ci pro$resul3 & 4osep! 4oubert+. <ecunoaşte că şi tu ai greşit

Cu toii greşim, chiar şi atunci când credem căavem dreptate! Nu poi vedea niciodată 11L dinperspectiva celuilalt!.oate că ai dreptate că ai transmis mesa#ul 11Lcorect, dar cât din cei 11L a fost $neles corect deinterlocutor!"ici intervine ne$nelegerea de cele mai multe ori!)u cred că am transmis informaia corectă, dar numă asigur că cel care o preia a $neles cu adevăratceea ce vreau să transmit!'e aceea, $ntreabă-i interlocutorul dacă mai arenevoie şi de alte detalii şi oferă-i $ntotdeaunadisponibilitatea de a-l a#uta atunci când simte că sedistanea%ă de scopul discuiei!Recunoaşte că greşeala este umană şi că şi tu

greşeşti $n multe $mpre#urări! 3i mai aminteşti cumte simeai atunci când ai greşit(0(ecunosc%ndu-ţi desc!is $reşelile, limpezeştiatmosera şi trimiţi un mesa important despreresponsabilitate3 – +ruce KJland-. Botărârea de a te sc"ima pe tine insuţi



8dată ce $i recunoşti greşelile, vei $ncepe săconştienti%e%i că trebuie să schimbi ceva $ncomportamentul tău!

6ei reali%a că schimbându-te pe tine, $i vei schimbaşi pe cei din #ur! )vident că vor / persoane care nuvor dori să se schimbe, dar nu vor mai ine pasulcu =noul tu şi atunci drumurile se vor separapentru binele amândurora!9chimbarea necesită timp, multă introspecie şianali%ă a modului $n care reacion%i $n relaii!05imeni nu poate convin$e pe altul să se sc!imbe.Fiecare dintre noi stă de pază la o uşă atransormării & care nu poate f desc!isă dec%t pedinăuntru. 5u putem desc!ide uşa altuia nici prinar$umente raţionale, nici prin seducţiesentimentală – 7arilJn :erguson)5ista un pasa# in cartea “6inţi sclipitoare,minţi antrenate$ scrisă de "ugusto CurJ care mi-

a atras atentia şi care m-a determinat să scriuacest articol!4nstrumentele revelate $n acest pasa# sunt e5trasedin e5traordinara ideeA 0+ubeşte-ti aproapele ca petine insuţi3 şi cred că ne pot a#uta să facem oanali%ă asupra vieii trăite până acum astfel $ncâtsă putem da startul pentru $mbunătăirea

comportamentului faă de cei din #urA! Cine nu se iubeşte pe sine, nu-i va iubi niciodataprofund, pe cei cu care relaionea%ă!

D! Cine se autopedepseşte, nu va / tolerant cuceilali!



0! Cine cere prea mult de la el insuşi, va / e5tremde e5igent cu ceilali!

2! Cine nu-şi respectă eeH-end-ul şi nici patul, va

răspândi neliniştea şi cu greu $i va $nvăa pe ceidragi să se rela5e%e!

E! Cine nu are gri#a de calitatea vieii sale, va / maipuin pregătit pentru a avea gri#ă de a celorlali!

P! Cine este propriul său călău, cu greu va /generos cu ceilali!

Q! Cine nu-şi alimentea%ă propria stimă de sine, cugreu $i va a#uta pe ceilali să-şi transformeeşecurile, $n prile#uri de de%voltare personală!

! Cine $şi $ngroapă visele, va deveni un specialist $n a $nmormânta visele celorlali!

S! Cine $şi trece lacrimile sub tăcere, anevoie le vaacorda celorlali, libertatea de a-şi plânge durerea!

1! Cine nu-şi dă sieşi o nouă şansă, va avea oslabă capacitate de a-i stimula pe ceilali să ia totulde la capăt

"sculti de tine sau de ceilalti("cest articol este scris de 6ioleta 4eremie, de la9crie +ine!

=Nu da puterea oamenilor din #ur! Cauta putereadin tine! – .era Novacovici) ora trei dimineata, iar eu ma tre%esc brusc,transpirata, nestiind unde ma a<u! 6ad ca mai ampi5ul in mana, iar cartea se a<a sub cap, deschisa



la pagina S! "m adormit corectand-o si am visatca nu am pus o virgula la pagina P0!Respir sacadat si imi vine sa fug pe balcon, sa simt

racoarea din toiul noptii! 6antul rece de toamna matre%este insa eu ma intreb tot mai des, in ultimavreme, ce s-a intamplat cu mine in ultimele E luni(



"m trecut printr-un proces care mi-a intors lumeacu susul in #os! 9i totul a pornit de la o idee a mea! Tu stii cum e sa ai o idee, sa tii cu dintii de ea, dar,

cand cineva te intreaba de ce e nevoie de ea, sa nustii sa raspun%i( 9ingurul raspuns ar /A asa simt! Nustiu cum sa-ti e5plic, dar inima imi bate mai repedecand vorbesc despre asta! Ti s-a intamplat sa vrei sa faci un lucru maret, sa-ia#uti pe oameni, dar ceilalti sa nu creada in tine( Tis-a intamplat sa vrei un strop de validare dinpartea lor si acel raspuns sa nu apara(7ie da! Recent! 9i am avut un bloca#! 'esi stiam caasta stiu sa fac, asta vreau sa fac, am fost socatacand am revenit la intrebareaA eu ce menire am peacest pamant( 4mi simteam tamplele %vacnind,simteam de%amagire, neincredere sivulnerabilitate! )ram eu contra celorlalti! Cinecastiga acum( 'e cine sa ascult( 'e vocea mea

interioara care-mi sopteaA stii ca asta iti doresti! 9io faci foarte bine! Te pricepi! 'e ce vrei sa renunti(9au de ceilalti care ma intrebauA de ce e nevoie deasa ceva( Ce alte pasiuni mai ai( 9i iarasi m-amblocat!7a simteam prinsa intre doua lumi, iar eu nu stiamce sa aleg! .e de o parte, nu renuntam la idee

>sunt incapatanata de felul meu?, iar, pe de altaparte, vedeam, simteam in #urul meu nistepre%ente care aproape ca imi dadeau /ori! Besimteam privirea pe sirea spinarii, simteam cativastropi reci de sudoare pe frunte si ma vedeam pe



mine, din e5terior, aproape dand cu piciorul oca%ieisi spunandA nu stiu ce vreau sa fac "s vrea sarenunt, desi tin mult la focul meu interior ce a

inceput sa se aprindaCat de tare s-a aprins, totusi, acest foc interior('aca ar / sa pui in practica ceea ce iti vine inminte, cum ar arata lumea creata de tine( Kaotica(8rdonata( Colorata( 4n alb si negru( Cu miros deliliac ori de tranda/r( Cu picaturi de ploaie( 8 lumerosie( Cu multe carti(4nca nu stiu, dar o s-o fac! "m au%it in fundal ovoce care mi-a %isA tu fa ce vrei si vom vedea ce-oiesi 4n acel moment, fericirea mea nu se puteadescrie 4nchipuie-ti un bolovan care tocmai a fostridicat de pe un strat cu <ori fara viata, strivite!"cum a venit momentul cladirii unei idei ce a prinscura# sa se arate lumii! Ba inceput, timid, apoi acapatat incredere! " depasit bloca#ele, a trecut

peste parerea celorlalti si se indreapta catre odirectie anume!de cine asculti(4mi tot vine in minte intrebareaA de cine asculti tu('e tine sau de ceilalti( Cine cedea%a primul( "tuncicand intervine con<ictul interior, cand vocea teroaga sa n-o ignori, cand privirea neincre%atoare a

celuilalt te urmareste peste tot, ce poti face(



Ce am facut eu( :iind introvertita, m-am retras! "mmeditat si am cautat pacea su<eteasca! 9tiam ca eun moment important! ) clipa cand trebuie sa-mi

demonstre% mie insami daca sunt puternica sau nu!Cede% presiunii e5terioare, desi eu stiu ce vreau safac( 8ri ma lupt pana cand ceilalti sunt nevoiti sa-mi recunoasca talentul natural( 9i, daca seintampla asta, pana unde vrei sa a#ungi( .e ce varfde munte vrei sa te cateri(.e niciunul, as spune eu! 6arful de munte se a<achiar in mine, iar succesul repre%inta pacea pe carevreau sa o simt in /ecare clipa de care suntconstienta!'aca vrei sa a<i care e ideea ce m-a facut sa trecde la o stare de neincredere, la una de implinire, teinvit sa accese%i urmatorul linH si vei a<aA!)ste un proiect de su<et, care a luat /inta dupacateva lacrimi varsate si dupa multe momente de

introspectie! .oate te intrebi de ce a fost nevoie delacrimi! 9tii, se intampla ca uneori sa au%i aceavoce interioara si sa actione%i in directiarespectiva, iar alteori sa simti impulsul care eaproape sa iasa la iveala, dar sa nu-ti dai seama,sa-i negi e5istenta! )u am fost in cea de-a douasituatie! 8 situatie confu%a, ce-i drept!

4n acest ca%, un a#utor din afara e nepretuit! Ceilaltipot vedea sclipirea din ochi, iti pot au%i tonul,entu%iasmul! "sa s-a intamplat si la mine cand,intr-o intalnire cu oameni minunati, eu stateam indubii, iar ei se uitau cu neincredere la mine, dar



atenti la stralucirea ochilor! 4ar unul dintre mentoriimei mi-a %isA tu simti care e pasiunea ta, dar nu olasi sa iasa la lumina! 4n cinci minute te-ai gandit,

te-ai ra%gandit si ai a#uns tot la ideea initiala!"sa era! 6ocea interioara imi soptea ca #oculliterelor e cel care imi place, dar reactiile celorlaltimi-au pus un %id in fata!"paritia acestui blog inseamna o victoriepersonala! )liberare! Cura#ul de a / vulnerabila! 4nacelasi timp, imi ofera implinire su<eteasca si aceapace interioara ca sunt pe drumul cel bun! Cevastriga in mine, iar eu nu stiam ce!4ntr-adevar, lupta a fost dura! .asiunea contraratiunii! "m fost la o rascruce de drumuriA sa facce-mi dictea%a inima sau sa ma las pradaneincrederii celorlalti cu privire la ideea mea( 4ataca pasiunea a castigat, iar blogul este bene/ciarulacestei lupte interioare!

4ntentia mea este sa a#ut cat mai multi oameni carenu au incredere in ei atunci cand vine vorba deaspectul lingvistic! "m vrut sa contribui cu cevapo%itiv si sa lamuresc cat mai multe dileme alecelor interesati de felul cum se e5prima si cumscriu! )ste cartea lor de vi%ita! ) ca si cum ar /imbracati elegant, dar ar avea panto/i murdari! 4ar

eu, daca pot sa-i a#ut, de ce sa n-o fac(9tii, daca /ecare si-ar aduce contributia cu ce stie,cu siguranta negativismul s-ar diminua si ar e5istasperanta ca viata poate / si frumoasa! ) ca si cumai avea un pu%%le! 4maginea%a-ti ca /ecare dintre



noi repre%inta cate o piesa! 'aca toate piesele s-arreuni, s-ar face o imagine intreaga, o harta care arputea schimba multe lucruri din #ur!



4ti multumesc si nu uitaA ai gri#a pe cine pui peprimul loc pe lista de prioritati!Bupta-te pana cand vocea interioara se face au%ita

si ascultata1 sfaturi de de%voltare personala pe care probabilnu le-ai respectat niciodataCa orice bun lucru bun pe care il poti face pentrutine, dar nu il faci si de%voltarea personala este unsubiect care desi este pe bu%ele tuturor, putini ilaplica cu adevarat!7otivele sunt de la cele mai banale >nu am timp?,la cele mai legitime >nu stiu cum anume imi va /util acest sfat?!'e%voltarea personala nu este un subiect T"+; sinicidecum nu este un subiect pe care au voie sa ildiscute doar cei care au bloguri pe partea asta!8ricine se poate de%volta personal, totusi putini ofac! 'e ce( .entru ca ma#oritatea oamenilor nu

aplica nici macar dintre cele mai banale, dar totusie/ciente, sfaturi de de%voltare personala!.e ba%a acestei lipse de actiune, m-am decis sacolectione% 1 sfaturi de de%voltare personala pecare probabil nu le-ai respectat sau nu le-ai aplicatniciodata, din diverse scu%e sau motive! 7otivul siscu%a nu ma interesea%a in mod necesar, ceea ce

ma interesea%a este sa iti arat ca ti-ar / putut /utile!1 9faturi de 'e%voltare .ersonala pe care .robabilN; Be-ai Respectat NiciodataA



! "puca-te de un singur lucru pe rand si du-l panala capat!8rice idiot poate incepe un lucru, insa e nevoie de

un om destept sa il /nali%e%e!Cand spun idiot ma refer si la mine, deci nu trebuiesa te simti #ignit! "m inceput multe lucruri in viataaceasta si doar o parte dintre ele le-am dus lacapat! 4n ultimul timp imi impun sa nu mai incepalte proiecte daca nu reusesc sa le /nali%e% sau sale imbunatatesc pe cele pe care le am de#a!Ratiunea este foarte simplaA pornind foarte multelucruri, iti este mai usor sa iti pier%i concentrarea sisa aduni munti de tasH-uri ale caror termene limitae5pira! .resiunea pe care o resimti in urmane/nali%arii unui proiect sau tasH se rasfrangeasupra productivitatii tale per total!Cand ai prea multe pe cap te simti presat de timpsi s-ar putea sa ai si un atac de panica, pentru ca

nu stii daca o sa termini totul la timp! Crede-ma nuvrei sa traiesti asa ceva!)u am suferit de problema concentrarii foarte multtimp si acest lucru s-a va%ut in calitatea siconsistenta muncii mele!"cum rand pe rand renunt la ceea ce stiu ca nu imimai este util, ca nu pot sa il duc la capat, ca nu pot

sa il fac bine sau cel putin asa cum mi-as dori eu!) frumos sa /i bagat in multe, dar si mai frumoseste sa ai o /nalitate, daca nu, esti doar un omcare incalca %eci de promisiuni si iti ranestiprietenii, doar pentru ca ai facut e5ces de %el si



credeai ca poti sa duci mai multe decat poti ducede fapt!D! :a mai multe e5ercitii /%ice!

)nergia nu se pierde, energia se transforma!



7iscandu-te mai mult, in /nal a#ungi sa =duci maimult la efort!9tii tu, e ceva contraintuitiv cu e5ercitiile acestea!

'oar facand mai mult efort o sa poti face mai multefort!4nvestind mai mult timp pana si in cele mai banaleactivitati /%ice, ii dai o sansa corpului tau saproduca energie!) penibil sa /i tanar si sa gafai cand urci 0 eta#e pescari, crede-ma, am fost acolo! ) penibil sa nu potisa fugi sa prin%i un autobu% pentru ca nu mai ai%vac pentru un sprint!.ractica un pic de cardio, fa un pic de efort ca sa itioferi sansa de a nu / penibil A??! 9tiu, insist peideea de penibil, dar daca tu ai vedea o altapersoana care gafaie, care nu poate sa dea un picdin picioare mai repede ca sa prinda au autobu% situ l-ai #udeca! Nu-mi %i ca nu e asa! A?

0! 9parge in pasi mici sarcinile complicate carecre%i ca vor dura mult!Nu stim sa estimam cat anume durea%a un proiect!9untem foarte slabi in general la estimari si calculeba%ate pe e5periente precedente! .entru ca foarteprobabil nu ai 01 de ani de e5perienta in domeniusi nici nu ai va%ut tot ceea ce se poate intampla,

mai mult ca sigur stai si tu prost cu estimarile! 7ise pare si normal, e ceva uman!)u imi demonstre% de /ecare data cand evalue% unproiect mare, reusesc sa supraevalue% cat derepede o sa ma misc!



Cand ai un proiect care durea%a mai mult de 0 oreca sa il reali%e%i, sparge-l in bucati! .ur si simplu osa iti /e mai usor sa iti dai seama cum ar trebui sa

te organi%e%i!'e asemenea, spargand in bucati un tasHdi/cilFcomplicat, iti este mai usor sa elimini pasi dinel sau sa e5ternali%e%iFdelegi!'aca vrei sa devii e5trem de e/cient, invata cumsa le dai de lucru altora fara sa isi dea seama >stiusunt meschin, dar asta inseamna delegaree/cienta?, nu cum sa iti dai singur de lucru, fara sastii cand o sa termini mai precis!4nca duc lupte cu regula asta, dar simt ca macoordone% din ce in ce mai bine si nu dau gresdecat atunci cand nu reusesc sa imi aloc energie!2! Cunoaste in detaliu inainte de a trageconclu%iile!9untem magni/ci in a #udeca o situatie inainte de

a-i cunoaste toate componentele! Cre%and ca avemdarul de a previ%iona si de a decide care va /soarta lucrurilor, ne ha%ardam in lansarea deconclu%ii cu gandul ca cineva o sa ne considerebuni plani/catori sau strategi versatili!"tunci cand problemele stau de fapt in detalii,conclu%ia mi se pare inutila!



"nali%ea%a o problema interesanta sau pe care nua reusit altcineva sa o re%olve, in detaliu!4ncearca!

4ncearca sa privesti din mai multe unghiuri sau simai bine, foloseste strategii oblice atunci candsimti ca ai a#uns intr-un impas cu anali%a ta!'evino acel om care stie sa faca pe 9herlocHKolmes, care este de parere ca detaliile formea%aimaginea de ansamblu, iar detalii repre%inta defapt povestea!E! Nu #udeca o persoana dupa prima impresie!8amenii sunt ciudati si frumosi si tu esti la fel deciudat si frumos!"sta te face unic!Nu semeni cu nimeni si cu nimic de fapt!)sti tu!Cum tu nu vrei sa /i #udecat gresit, nici altii nudoresc acest lucru!

Nu poti decide daca iti place sau nu o persoana dela primul contact! 7a rog poti decide, dar cred capier%i multe!"sa cum ti-am recomandat sa cunosti o problemain detaliu, asa iti recomand sa cunosti si opersoana in detaliu inainte sa tragi o conclu%ie!Cand eram in "4)9)C am invatat un #oculet e5trem

interesant de @et to Uno )ach 8ther >@TU)8?,acesta se numea River of Bife si era in felulurmatorAo desenea%a pe o foaie "2 o linie serpuitaasemenea unui rau!



o capatul stang repre%inta startul vietii tale,capatul drept repre%inta punctul in care te a<iacum!

o incepe dinspre capatul stang!

o adauga atunci cand curba este in sus momentefericite sau de care esti mandru din viata ta!

o adauga atunci cand curba este in #os momentenefericite sau di/cile din viata ta

o continua sa adaugi evenimente in ordinecronologica pana a#ungi in momentul pre%ent!

o /i sincer!

o fa acest #oc cu alte cateva persoane!



o vorbeste mult despre tine >01 de minute sa%icem?

e descoperi din acest Noc':oarte multe! 'escoperi ce ai in comun cu oanumita persoana! 'escoperi ce trairi puternice aavut de-a lungul vietii! 4nveti foarte multe despreeducatia unui om si inveti foarte multe despre cefel de alegeri a facut aceasta persoana de-a lungulvietii!.entru mine acest #oc a echivalat cu o nouaparadigma pentru mine, eliminarea oricareipre#udecati pe care as putea-o avea, fata de opersoana cu care nu am facut acest #oc sau cu carenu am stat cel putin o ora de vorba! Iocul functionea%a perfect atunci cand toata lumeaimplicata alege sa /e sincera si vulnerabila, pentru

ca doar ne lasam sa /m vulnerabili a#ungem sa /mcunoscuti cu adevarat!)u asa cred, eu asa simt!.entru mine functionea%a!P! "lege-ti prietenii!"vem lu5ul si libertatea de a alege pe cine vremnoi sa lasam in lumea noastra mica si ciudata!

"cei oameni carora le permitem sa ne descoperede obicei ne devin si prieteni! Cei care ramanalaturi de tine devin prieteni adevarati, mai alesdaca nu te uita atunci cand iti este greu sau teiarta atunci cand gresesti!



"vem posibilitatea de a / prieteni cu ce fel deoameni vrem noi!'aca acum nu ai prieteni sau ai prea multi care nu

prea te a#uta, te a<i in locul nepotrivit sau faci tusigur ceva gresit!"i libertatea, sau mai bine %is lu5ul, de a fugi dintr-un grup in altul!Chiar daca nu cre%i ca asa este, ca esti limitat, eusunt de parere ca orice limitare de antura# esteautoimpusa! Tu deci%i cine iti stie secretele!'aca decide altcineva in locul tau, ai o problema siar trebui sa te tre%esti!6rei sa inveti cum sa iti faci prieteni( Citeste carteaaceasta! Te rog nu te plange ca doar cu oamenii astia te potidescurca, esti mai bun de atat!Q! "daptea%a sfatul in functie de personalitatea ta

proprie!



Tot ce ti-am spus eu pana acum poate functiona sipentru tine, doar ca trebuie sa /i un pic maicreativ! )u intotdeauna o sa iti spun practic ceea ce

as face eu! )u imi proiecte% propriile cre%uri sie5periente prin articolele acestea! Tu trebuie sa preiei doar ce ti se potriveste saudoar ce iti poate / util!'aca faci asta, o sa incepi sa te de%volti, pentru caintelegi faptul ca de%voltarea personala este intr-adevar, ei bine, persoanala! "dica individuala siinimitabila!Chiar daca ai face e5act ceea ce am facut eu, nu osa a#ungi unde am a#uns eu! .oti sa a#ungi multpeste mine sau mult sub mine!4ntelege te rog acest aspect, pentru ca multi il sarA8R4C) 9:"T .) C"R) 4B .R47)9T4 TR)+;4)"'".T"T8U( A?

9per ca ai bagat la cap, pentru ca iti va / foarte utildaca vei invata sa iti personali%e%i lectiile de viataale altora!.oti sa modele%i succesul altora, doar daca intelegicum sa a#ungi tu un om de succes prin mi#loaceleproprii!! 7ananca mai sanatos!

>Cel mai bun sfat, dar si totodata cel mai vag(?Ce inseamna sanatos( 7ai putin, mai mult, mai cufructe, mai fara fructe! 6e%i tu, /ecare are .R8.R4"6"R4"NT"!



Nimeni nu iti poate spune ce inseamna sa manancimai sanatos, poate sa iti spun doar ceea ce credeel ca inseamna sa mananci mai sanatos sau ceea

ce a functionat pentru el!Nutritionistul intelege cum functionea%aalimentele, insa nu iti poate garanta ca vor aveaacelasi efect asupra ta!Corpul tau e diferit de al meu, iar stilul tau de viataeste diferit de al meu, deci nu putem sa mancamamandoi aceleasi chestii ca sa /m la fel desanatosi!'e fapt sintagma de =mancat sanatos mi se parestupida, pentru ca nu ai o dimensiune sau nistecoordonate si pentru ca nevoile tale sunt intr-ocontinua schimbare!'a, iti recomand sa devii mai atent la alimentatie,dar atunci cand incepi sa te documente%i te rog numai asculta sfaturile prietenilor tai in materie de

nutritie sau cel putin /i mai sceptic!



)u m-am decis sa aplic pe propriul meu corp dietacare este pre%entata in aceasta carte! 9unt sceptic,dar m-am decis sa incerc timp de D luni!

Respectarea unei diete, chiar daca nu estee/cienta atrage dupa sine cateva lectii de valoareAo inveti sa /i disciplinat >sa te abtii, sa respecti unprotocol, sa faci ceea ce e in interesul tau?

o inveti sa /i atent la ceea ce trimiti in stomac

o inveti sa spui nu >la mancare si la sfaturile altora?

o inveti sa cree%i sau sa inlocuiesti un obicei

S! Nu cauta sa dormi mai putin, cauta sa dormi maibine!="dultii dorm in medie aproape F0 din viata lor!'aca ai dormi mai putin, ai avea timp sa faci mai

multe!'aca dormi oreF%i este ideal!"ceste 0 truisme iti ascund de fapt care estesecretul somnului! Rahat, incep sa te aburesc si eu,nu este niciun secret!4n loc sa tintesti sa dormi mai putin, ca sa ai maimult timp sa procrastine%i, mai bine tinesti sa

dormi mai bine, ca sa ai mai multa energie care saiti permitaAo sa /i mai concentrat

o mai productiv



o mai activ

o mai binedispus

9omnul depinde de foarte multi factori mi se parestupid sa iei in calcul doar durata lui! Trebuie sa tii cont si de alimentatie, de stilul deviata si de ora la care adormi! Toate aceste coordonate impreuna iti asigura unsomn mai bun, nu neaparat si un somn mai scurt!)sential este sa te tre%esti de dimineata 11Lodihnit, nu sa te tre%esti pe #umatate si sa mai treciprin D ore de lamentari si D cafele ca sa /i 11L pepicioare si apt de munca!:lorin a scris un articol bun pe tema asta %ic eu,dar la fel te atentione% ca nu trebuie sa tintestispre mai putine ore, ci mai degraba spre un somnmai bun!



1! Citeste in /ecare %i 01 de minute!Cartile sunt in continuare >sau mai bine %isdeocamdata? una dintre cele mai bune surse de

informatii si de concepte!7otivul pentru care cartile inca bat blogurile lafundul gol este ideea de =/ltrare a continutului! 4nma#oritatea ca%urilor, cartile de specialitaterepre%inta sumare la ani sau %eci de ani dee5periente si e5perimente!+logurile sunt relatari %ilnice sau curente, despreevenimente care nu au trecut neaparat testultimpului!.refer oricand o carte in dauna unui blog, pentru caam parte si de un altfel de conte5t!Recunosc, mi-ar placea ca tu sa citesti acest blogmai des decat citesti alte lucruri, dar daca sa citesti01 de minuteF%i ar insemna sa nu mai citesti blogulmeu, te rog citeste cartea! 8 faci pentru tine!

Crede-ma! Tin mai mult la educatia ta, decat la blogul meu!6otivul pentru care spun asta esteurmatorulP'aca tu, educandu-te poti sa schimbi lucrurile caremerg prost, o sa caut sa te a#ut in reali%areaobiectivului tau, indiferent de care sunt

consecintele asupra mea!'aca ai cumula toate recomandarile pe care ti le-am facut in materie de carti, ar trebui sa staideparte de blogul meu cativa ani! Totusi ar / cativa



ani in care tu ai investi in tine si as / bucuros sa nute mai mai am cititor! A?Citeste 01 de minute pe %i macar, desi eu ti-am

oferit idei de cum sa faci rost de cel putin o orapentru citit!'aca tu consideri ca citesti prea incet pentru aprinde ceva in 01 de minute, iti recomand sa invetisa citesti mai repede! Cumpara cartea aceasta, incare ai un capitol despre speed reading!Recent un prieten care nu era mare fan carti mi-aspus ca a devenit un impatimit al cititului, iirecomandasem cateva carti din aceasta lista!'upa luna in care a citit probabil mai mult decatin toata viata lui spune ca se simte un alt om si cae foarte fericit cand citeste A?! Nu stiu daca o saobtii si tu acelasi re%ultat, dar sunt convins ca vei/i ceva mai fericit cand iti vei da seama cum tea#uta cititul!

4nvestesti de#a 01 de minute intr-o gramada de alteprostii >e alegerea ta desigur?, asa ca iti propun 01de minuteF%i sa faci ceva mai constructiv cu timpultau!Nu sunt eu in masura sa decid ce valoare va aveapentru tine cititul, va trebui tu sa iti dai seama deacest lucru!

[[["m obiceiul de a scrie mult si acum am obiceiul dea scrie rar!



7i-am dat seama ca trebuie sa schimb felul cum=te iau! "i momente in care ai nevoie de un sut infund! 94 eu le am si prin scris crede-ma ca mi le

dau de obicei singur!Nu stiu cat de mult ai ascultat sau ai respectatsfaturile pe care ti le-am oferit! 9per ca macar data sa /i aplicat ceva ceea ce eu ti-amrecomandat!9unt convins ca nu ti-am produs un rau, chiar siatunci cand ti-am oferit un sfat riscant!"m increderea ca ceea ce scriu eu si cu ceea cefaci tu te poate a#uta!Nu vede in ceea ce scriu eu un adevar absolut, nueste! )ste perspectiva mea! )ste totusi un punct devedere diferit fata de al tau sau poate cel putin maidetaliat!8ricum ar /, am increderea ca poti sa /i un om maibun si poti /i un om mai bun, daca deci%i sa aplici

cateva lucruri de bun simt!"cest articol cuprinde 1 idei de bun simt!E .rincipii de ="ur care Te 6or "#uta sa 4ei 'eci%iimai +une" inceput sa imi displaca sa mai dau sfaturi! Nuneaparat pentru ca nu m-as pricepe, ci maidegraba pentru ca imi dau seama ca nu mai

depinde de mine ca o persoana sa se schimbe!



"m a#utat multe persoane sa devina mai informatesi mai bune in diverse feluri, dar simt ca uneorioamenii nu se asculta pe ei insisi, dar prefera sa

primeasca directii si sfaturi de la prieteni sau de lapersoane care le stimea%a!4si e5ternali%ea%a procesul de luare al deci%iilor,pentru ca e mai usor sa ia altcineva deci%ia pentrutine, decat sa o iei tu pentru tine!4n timp, renunti la presiunea luarii unei deci%ii, dariti pier%i incet incet capacitatea de a te conduce petine insuti!Cand nu mai stii cum sa te conduci pe tine incepisa iei deci%ii impotriva propriului interes si incep sate simti pierdut sau cel putin de%orientat! Totusi, consider ca e5ista cateva scapari si cateva=strategii pe care te poti ba%a, astfel incat sa itirecapeti busola deci%ionala si sa poti sa /i din nouo persoana a carei #udecata functionea%a in directia

propriului sistem de valori si de abilitati! >9cu%epentru limba#ul de lemn?Nimic nu mi se pare mai important in viata asta,decat sa iei deci%ii care sunt congruente culucrurile care te caracteri%ea%a!'upa cum spuneam, am E principii care sa teghide%e spre deci%ii mai bune, luate in interesul

tauA). Esti ceea ce gandesti sau ceea ce gandescaltii despre tine.oti sa citesti sintagma de mai sus in toate cartilede NB. si de neurostiinte! .robabil niciodata nu au



fost mai multe dove%i ca ceea ce ne spunem inmod repetat ne afectea%a in mod direct structuracreierului!

Creierului este un mecanism care este depedent deobiceiuri si de impulsuri! Ceea ce faci in modrepetat te de/neste, nu numai la nivel intern >ceeace se intampla in creierul sau corpul tau?, dar si inviata reala!'aca dai D-0 tepe, vei / categorisit ca /ind untepar! 'aca vei intar%ia de mai mult de 0 ori vei /categorisit ca pe o persoana cu probleme depunctualitate, indiferent de motivele pe care leoferi!"sadar, din pacate esti ceea ce tu gandesti sauceea ce ganadesc altii despre tine!Ceea ce este amu%ant, este ca uneori noi ne putemconsidera %mei, dar lumea din #ur ne poate vedeaca pe niste ratati! =9ecretul este in a incerca sa

alinie%i felul cum te ve%i tu si cum te vede lumea!Cum sa faci asta( ) mai complicat decat este despus, pentru ca raspunsul corect din punct devedere =politic este A ').4N')"m intrebat pe pagina de :acebooH daca eimportant sa iti pese de parerea celor din #ur! Ca deobicei, depinde, multi au %is da, altii au spus nu!



6arerea mea este ca nu ar trebui sa iti pese deceea ce zic altii despre tine, atata timp cat ceea ce zic altii despre tine iti ace cinste. Cand nu-ti ace

cinste, ar f cazul sa aliniezi ceea ce $andesc altiidespre tine, la ceea ce esti tu cu adevarat.+. eea ce vezi nu este neaparat si realitateaCeea ce vedem este de fapt ceea ce percepem ca/ind real in momentul respectiv! Realitatea esteceva subiectiv! Nu, nu sunt abstract!4maginea%a-ti ultima cearta cu cineva apropiat! Tucredeai o chestie, persoana cu care te certai altachestie!"veati altfel de intelegeri privind ceea ce inseamnarealitatea! :aptul pentru care va certati era acelasi,dar perceptia acestuia era diferita!Nu stiu cat de importanta este lectia asta pentrutine, dar pentru mine este esentiala! 7a a#uta sama detase% de anumite neca%uri sau de anumite

probleme! 7a face sa inteleg perspectiva celuilalt,pentru ca imi demonstrea%a ca aceeasi situatiepoate / va%uta in cel putin D alte feluri!4nainte sa te plangi, sa te pui pe #os si sa dai dinpicioare si sa %ici ca realitatea e de rahat, ai puteasa incerci sa intelegi ca e doar =realitatea ta, dinmomentul respectiv!

Ceea ce pentru tine e o viata de cosmar, pentrualtii este o viata de vis sau cel putin o viata maibuna!Nu %ic ca iti imagine%i ca lucrurile uneori suntaiurea, doar ca iti recomand sa anali%e%i mai atent



daca situatia este intr-adevar chiar asa cum ovi%uali%e%i!-. r treui sa tintesti catre ericire nu catre

a detine controlul4mi vine greu sa cred ca avem lucrurile sub control!'ovada poate / to do list-urile pe care le avem in/ecare %i de re%olvat, multe dintre elemente /indtasH-uri ce vin de la altii!'aca mai mult de E1L de lucrurile pe care le ai defacut sunt venite de la altii, cat de mult controldetii de fapt asupra propriei vieti(



9incer, sunt de parere ca ar trebui sa uiti cuvantulcontrol! )ste inutil! Nu te a#uta cu nimic!Ce te a#uta pe tine de fapt este sa intelegi ca

trebuie sa inveti sa /i <e5ibil! Trebuie sa inveti sate adapte%i! Trebuie sa /i un cameleon!8amenii pe care eu ii stime% cel mai mult suntaceia care sunt atat de <e5ibili, incat isi permit satraiasca cu foarte putini bani si sa poata duce oviata de vagabond!:aptul ca au <e5ibilitatea asta nu inseamna ca si ofac asta, dar inseamna ca isi vor putea reveni dintr-un neca% mare mult mai repede decat am putea-oface noi doi!"cesti oameni <e5ibili vor cauta intotdeauna sa /efericiti si nu bogati! ) frumos sa ai chestiistralucitoare si bani pe care sa ii cheltui pe diverselucruri, dar faptul ca ai confort /nanciar nu iti vagaranta fericirea!

9unt convins ca stii asta de#a, dar vroiam sa /usigur am atins si punctul asta A'!/. and ceva nu!ti mai ace placere, renuntaCand am plecat din Romania a trebuit sa renunt laceva la care tineam e5trem de mult, afacereapornita cu D dintre cei mai buni prieteni dintre aimei!

) greu sa recunosti ca ceva ceea ce tu ai inceput,nu iti mai face placere sa il continui, insaantreprenoriatul inca nu era pentru mine!9unt de parere ca toti putem sa /m se/ pe cevade-al nostru, dar asta nu inseamna ca trebuie sa /i



antreprenor! "ntreprenorii au foarte multaresponsabilitate in =carca lor, iar eu am inca nueram destul de responsabil ca sa fac fata!

'evenisem foarte putin productiv si incepeam safac grimase cand imi deschideam emailul!Cand a#ungi intr-o situatie ca a mea, renunta sauda-te la o parte! ) ca%ul sa schimbi peisa#ul!'e ce(Cel mai periculos om in orice fel de activitate esteomul caruia nu-i mai face placere sa isi facamunca! "cesta poate a#unge sa sabote%ecolectivul, chiar si fara sa isi dea seama!4ncepusem sa ma simt ca o povara pentru colegiimei care aveau mai mult drive!"sa ca m-am dat la o parte! Nu mai avea rost safac ceva ceea ce nu-mi mai placea!0. a sa aNungi unde vrei sa aNungi va treuisa muncesti mult de tot

;neori energia pe care o consumi incercand sagasesti o scurtatura, o puteai investi in a-tide%volta abilitatile!



Toti vrem sa a#ungem in cel mai scurt timp acolosus! ;nde e sus, /ecare stie pentru el!4nsa multi vor sa a#unga sus, fara pic de munca!

:oarte putin reusesc! Cei care reusesc, deseoriregresea%a la fel de repede!7unca este un catali%ator pentru e5perienta!)5perienta este un catali%ator pentru <e5ibilitatea!4ti recomand sa muncesti din greu, pentru a devenimai <e5ibil si mai puternic!'a, poti cauta in continuare scurtaturi, dar retineca undeva, candva, va trebui sa muncesti din greuca sa a#ungi la re%ultatele pe care le doresti!'aca o sa muncesti din greu nu inseamna ca nu osa dormi noaptea! 4nseamna doar ca vei investi maimulta energie si va trebui sa inveti mai din greu!0'oar munca zideste caracterul tare3 – +utch,6alea Tatilor9unt de parere ca oamenii investesc prea multa

energie in a evita sa-si faca treaba pe care o au defacut! "ceeasi energie poate / consumata intr-unmod productiv intr-un alt domeniu, daca ceea cefaci acum nu iti mai este pe plac![[[7otivul pentru care am scris un articol atat delung, este pentru ca vreau sa te fac sa te tre%esti!

'aca tu esti de#a =trea%, atunci vreau sa il a#ut peun prieten de-al tau!:iecare este responsabil de de%voltarea luipersonala, iar eu cred cu tarie ca devii mai puterniccu /ecare deci%ie pe care o iei!



*ucrurile se intampla atunci cand deciziile se punin aplicare.Cand ele doar se discuta, energia se consuma

incetul cu incetul! Cu cat trece mai mult timp, cuatat devine mai greu sa iei o deci%ie si cu atat maimult creste probabilitatea de a lua o deci%ieproasta!4ncearca sa aplici principiile descrise in acestarticol timp de saptamana! 8bserva re%ultatele sidiferentele in felul cum #udeci o e5perienta! Nuobservi ceva diferit la felul cum gandesti(7ult succes in aplicarea ideilor din acest articol! sfaturi pentru organi%area e/cientă a timpului



/cest articol este scris de 7%na one$aru, editor pentru revista online dedicată emeilor "elva şiblo$ul de cop89ritin$ (omanian Cop89riter.

Timpul este una din cele mai preioase resurse decare dispunem astă%i! &i totodată una din cele maifrecvente probleme cu care ne luptăm!4ndiferent de ct de bine ncercăm să ne do%ăm şisă ne folosim timpul, se pare că niciodată nureuşim să re%olvăm toate tasH-urile!7anagementul timpului presupune organi%area ntr-un mod e/cient a acestuia astfel nct lasfrşitul unei %ile să ne simim mulumii de ceeace am reuşit să ndeplinim!8 bună organi%are a timpului duce implicit şi lacreşterea productivităii şi la re%olvarea unui numărmare de probleme!.entru a deveni mai bun n managementul timpuluişi pentru a ma5imi%a bene/ciile /ecărei %ile poi

apela la sfaturile de mai #osA! .rogramea%ă /ecare %i n avans.unctul de plecare n a-i organi%a e/cient timpulse referă la faptul că /ecare %i trebuie să /eorgani%ată n avans!:ie că faci acest lucru seara, după ce a#ungi acasă,/e dimineaa nainte de nceperea programului!

D! :oloseşte o agendăCea mai bună metodă de a-i organi%a programuleste să foloseşti o agendă n care poi adăuga/ecare tasH!



:iecare persoană este diferită, aşa că ai ladispo%iie %eci de modele din care poi alege ceeace i se potriveşte!



.oi opta pentru o agendă care să i organi%e%eprogramul, dar şi numerele de telefon!0! Ce trebuie să conină programul tău(

Nu e5istă un sistem de succes pentru organi%areasimplă şi e/cientă a programului %ilnic!3nsă, cel mai potrivit sfat pe care l oferă specialiştii n managementul timpului se referă la faptul căatunci cnd scrii un tasH, acesta trebuie să /e uşorde neles şi trebuie să /e ct mai clar!"stfel că, atunci cnd ai ceva de făcut ncearcă sănu /i prea concis şi să m%gleşti doarA *'e trimisraportul lui 9ebi!"tunci cnd vei răsfoi agenda este posibil caprintre attea nebunii să uii despre ce raport estevorba sau să uii din ce departament e 9ebi!;n program organi%at trebuie să coninăAdescrierea e5actă a sarcinii, gradul de urgenă>importantă sau nu, eventual deadline-ul?, timpul

apro5imativ de reali%are şi eventual persoana cătrecare trebuie trimisă!2! 3mparte sarcinile după priorităi3n timpul %ilei este posibil să primeşti %eci de lucruripe care trebuie să le faci! 9ă scrii un articol, să suniun client, să trimii un comunicat de presă, etc!"tunci cnd se ntmplă acest lucru, cel mai bun

lucru pe care l poi face este să i organi%e%isarcinile n funcie de importana lor!8cupă-te mai nti de ceea ce este /e urgent, /emai greu, /e durea%ă mai mult!



Ba nceputul programului vei / mult mai odihnit şivei da mai mult randament, re%olvnd cu uşurinălucrurile mai di/cile!

E! Basă loc şi pentru lucrurile neaşteptate;nul din impedimentele ce apar atunci cnd vinevorba de o bună organi%are a timpului se referă laimposibilitatea de a preveni lucrurile neaşteptate!'e aceea, atunci cnd i reali%e%i agenda pentruurmătoarea %i adaugă cteva minute n plus pentru/ecare sarcină pe care o ai de ndeplinit!3n ca%ul n care totul decurge fără incidente, aicştigat cteva minute n plus!4ar dacă apare ceva neaşteptat, ai cteva minute ncare poi re%olva acel lucru, avnd totodatăposibilitatea de a-i păstra programul neperturbat!P! 8rgani%ea%ă documentele e/cient



;n birou haotic, plin de hrtii şi diverse documentepoate duce la pierderea unui timp preios!8rgani%ea%ă documentele n mape, dosare şi cutii!

Notea%ă pe /ecare dosar numele acestuia şiadaugă o etichetă cu cteva detalii despre ceconine acel dosar!"tunci cnd caui ceva vei şti e5act unde săveri/ci, iar eticheta cu detalii te a#ută să nu maipier%i minute bune răsfoind dosarul să ştii e5act ceconine!'acă mai adaugi ataşamente la dosare ncearcă săadaugi cte un update pentru a-i păstra sistemulde organi%are! 6ei cştiga mult mai mult timp!Q! 4nvesteşte timp pentru a cştiga timp3n afaceri, mottoul *4nvesteşte pentru a cştigaeste foarte des folosit!"cesta dă roade şi n managementul timpului! 'acădoreşti să cştigi timp trebuie să investeşti timp!

'e aceea, este potrivit să lucre%i cel puin D-0 orect mai productiv, fără ntreruperi, fără distrageri!'upă ce simi că ai re%olvat o parte din tasH-urilecele mai urgente sau cele mai importante poi faceo bine meritată pau%ă!'oar ai investit timp să o obii! :ă-i o cană de ceai,ia o gură de aer, citeşte E pagini sau fă orice te

rela5ea%ă şi te ncarcă cu energie!! Nu te lăsa distras de activităile preferate3nainte de a pune n aplicare sfaturile de mai sus, iacteva momente şi anali%ea%ă o %i normală de



lucru! 6e%i unde pier%i cel mai mult timp şi cu ceactivităi!



6ei vedea că pe lngă tasH-urile pe care le ai dere%olvat, vei pierde timp cu alte activităiA veri/caree-mail personal, conturi reele sociale, precum şi

alte lucruri personale pe care le poi re%olva acasă!'acă munceşti fără ncetare D-0 ore, după careface o pau%ă, o să descoperi că eşti mult maiproductiv dect dacă faci cte o pau%ă la /ecareoră sau chiar mai devreme!entru a Rnvăţa să Rţi organizezi timpul cStmai efcient Rţi recomand şi trei cărţi RndomeniuP! *11 4dei @enialeA 7anagementul timpului de.atricH :orsJthA sfaturi şi idei pe care le poi aplicapentru o mai bună organi%are a timpului,D! *Tehnica organi%ării timpului de Iulie7orgestern, pentru a descoperi problemele pe carele ai n a-i organi%a timpul, dar şi cum poi să lere%olvi e/cient!

0! *3nvaă să cştigi timp 7etoda *simplifJ Jourtime de Bothar 9eiertA soluii de gestionare atimpului pentru o viaă echilibrată!

&espre Lâna *onegaru.asionată de citit şi scris, cu o e5perienă nContent Vriting de peste D ani, timp n care am

scris peste D111 de articole pe diferite teme!7omentan sunt )ditor la +elva, un blog colectiv deD1 de femei din toată ara, ce şi povestesc cupasiune e5perienele de %i cu %i! 'e asemenea,



sunt şi )ditor laRomanian CopJriter, o comunitatede tineri pasionai de "dvertising şi CopJriting!7ndră absolventă de Comunicare şi Relaii

.ublice, momentan 7asterandă n anul D la7arHeting şi Comunicare n "faceri!7ă mpart cu drag ntre marile iubiriA de a citi şi dea scrie, şi ncerc pe ct pot să păstre% măsuralucrurilor n orice fac!Cum sa scapi de procrastinare Acest articol este scris de Alina Buzatu.robabil ca ai trait pana acum e5perienta unuiproiect personal pe care l-ai asociat cu luminita dela capatul tunelului, sau ai fost lovit de o ideegeniala pe care de abia asteptai sa o pui inpractica! .oate ca ai %is un da convins, pentru ca infnal, nici proiectul, nici ideea si nici promisiunea tasa se intample.9tiinti/c vorbind, procesul descris de mine se

numeste procrastinare >un fel de amanarecronica? si este un subiect care a incretit multefrunti pana in momentul pre%ent, atat dintrepracticieni ai procrastinarii, cat si dintre cei care si-au dedicat timpul si energia pentru a studia acestcomportament chiar bi%ar, as spune!“De ce ne este atat de greu sa nu

procrastinam?”“Ce ne opreste sa ducem la bun sfarsit ceeace ne propunem?”“De ce suntem dispusi sa platim un cost asade mare (cum este cel al frustrarii, al



ingrijorarii sau al stresului) pentru ceea Nfacem?”.9unt doar cateva intrebari pentru care nu s-a gasit

pana in pre%ent un raspuns unanim!



E#plicatiile pentru care procrastinam pot fdiverse. .entru ca ne este teama, sau pentru casuntem perfectionisti, sau pentru ca cedam unei

tentatii de moment in detrimentrul a ceva pe careil percepem greoi si necunoscut si pe care decidemsa-l amanam pentru candva mai incolo! "manamcand nu stim primul pas pe care trebuie sa-l facemsau cand percepem ceea ce avem de facut ca /indmult prea comple5 si greu de demarat! 9i maiamanam evident din lene si lipsa de chef!9i e5act despre acest lucru vreau sa vorbesc!&espre sarcini mult prea comple#e, mult preamari, mult prea greu de gestionat.'a, stiu! 4n spatele lor e5ista ambitie si incredereaoptimista >cateodata utopica? ca se va intampla totceea ce ne propunem, dorinta de a >ne? demonstraca suntem in stare sa facem lucruri marete!otusi, tocmai comple:itatea si $reutatea pentru

ce ne propunem sa acem, reprezinta unul dintremotivele principale pentru care amanam in modconstant.4ti propun sa ne uitam impreuna la cumgestionea%a procrastinarea unul dintre cei mai marie5perti de talie mondiala, in tot ceea ce este legatde diferite procese de invatare!

)ste vorba despre omul care a invatat chine%a,tangoul argentinian >a intrat in cartea recordurilorpentru cele mai multe rotatii de tangou intr-unsingur minunt?, HicHbo5ing chine%esc >a castigat



campionatul national chine%esc in SSS?, cel carene spune ca saptamana de lucru poate dura 2 ore!'a, ai ghicit! The one and onlJ, Tim :erriss!

"scultam aseara interviul dintre Tim si Beo +abauta>autorul blog-ului %enhabits!net?! Tim a lansat onoua carte despre gatit si in interviul cu Beo ade%valuit cum a reusit sa gasesca timp pentruscris! Raspunsul lui m-a uimit intr-o destul de maremasura!entru a se aseza la masa de scris, 8errissaplica regula celor doua pagini de scris pe zi.'a, ai citit bine! Nu isi propunea sa scrie mai multde doua pagini pe %i!.resupun ca si tie, ceva ti-a atras atentia aici!Cum( Nu isi propunea sa scrie un intreg capitol pe%i( 9i stai putin! Cartea lui are peste 211 de pagini,daca nu mai mult! 'eci omul acesta a alocat in/ecare %i dintr-un an, timp de cel putin D11 de %ile

consecutive acest obicei, perfect constient ca/ecare %i in care nu scrie cele



doua pagini, este o %i care va face ca %iua imediatde dupa sa /e mai grea – o %i in care va trebui sascrie patru pagini in loc de doua!

)i totusi, disciplina de a te aseza la birou, zi de zi pentru a scrie nu mai mult de doua pa$ini pe zi sau pentru a da un sin$ur teleon sau pentru a stabili osin$ura intalnire, este cea care te auta in primainstanta sa actionezi."ltfel, capitolul intreg pe care vrei sa-l scrii intr-osingura %i, cele %ece telefoane sau cele cinciintalniri pe care vrei sa le bife%i la /nal de %i, sunt poate e:act ceea ce te sustine sa nu aci ce ti-ai propus, ci din contra, sa amani de pe azi pe maine.4ntrebat de Beo de ce crede ca amanam, Tim are unraspuns aparent super/cial la prima vedere! Nu isi>mai? pune problema de ce avem aceasta tentatienativa a amanarii! ccepta pur si simplu ca lael ca si alti oameni, mereu va f tentat sa

amane ceea ce isi propune sa aca.9i atunci, doua pa$ini pe zi, este e5act ce trebuie!9u/cient ca sa inceapa si sa nu se simta strivit decat de mult are de lucru! 'estul pentru %ilele incare nu are niciun strop de inspiratie si sa umpliidoau pagini de scris, devine un sport de anduranta!7ai face ceva pentru a se a#uta sa nu amane cele

doua pagini! peleaza la ritualuri. 4nsa despreacest subiect vom vorbi intr-un episod viitorI!oncluzia' +n ata acestei tendinte naturale, ceeace unctioneaza de cele mai multe ori sunt c!iaraceste sarcini minimale, care la prima vedere te



ac sa crezi ca nimic macar nu te iei prea mult inserios. Nici pe tine si nici ceea ce ai de facut! Totusi, aceasta abordare minimalista poate /

singura care te tine departe de procrastinare,numarul unu pe lista celor mai nociveinTuente ale succesului personal siproesional.6inutul de coac"ing@andeste-te la ceva ce amani de mult timp! "cumgandeste-te la e5emplu lui Tim :erriss! .entru elre%ultatul /nal la care vroia sa a#unga era o carte!Care este re%ultatul tau /nal(.entru :erriss, doua pagini pe %i a fost un minimdispus sa si-l asume, indiferent de ce s-ar /intamplat in acea %i! 4ndiferent daca era o %i buna,sau mai putin buna, indiferent de cat de inspirat sesimtea!"cum intoarce-te inapoi la situatia ta de viata! e

ar insemna pentru tine „cele doua pagini pezi$ ale lui *im 8erriss' Care are / un mimim pecare esti dispus sa-ti promiti cam orice s-arintalmpla, il vei face(4 asi care te sustin sa nu GmaiHprocrastineziP). 9eteaza!ti asteptari mici si tine!te de ele.

7ai bine inainte%i in pasi marunti dar constanti,decat sa muncesti intr-o %i pana la epui%are pentruca apoi sa treaca doua luni de intrerupere sidiscontinuitate pentru ceea ce ti-ai propus sa faci!



+. peleaza la ritualuri. Creea%a un mediu sirepeta anumite comportamente placute care tea#uta sa intri intr-o stare de spirit care sa te sustina

in demersul tau!-. %era!ti recompense pentru tot ceea ce ducila bun sfarsit!/. 8data ce ai luat o deci%ie, opreste!te sa mairationalizezi si treci la treaba "propo derationali%are, te-ar putea a#uta acest articol!0. Cmpartea ceea ce aci in parti mici pe carele poti gestiona, altfel, ceea ce este prea mult sauprea comple5 te poate parali%a!1. Cand nu stii cu ce sa incepi, propune!ti sa aciun singur pas de actiune.



3. 2u iti este clar “de ce!ul$ personal, adicamotivatia intrinseca pentru ceea ce ti-ai propus safaci! Te-ar putea a#uta /lmuletul lui 9imon 9ineH de

pe T)' pentru descoperirea si clari/carea de ce-ului personal!4. peleaza la un coac" cu incredere mai alesdaca toate demersurile tale de pana acum nu aufunctionat! @asesti aici detalii despre programul decoaching =9top procrastinare pe care il ofer eu!4nvata sa-ti iei timp ca sa actione%i pentru ceea ceeste cu adevarat important pentru tine! :ii atent lare%ultate!'e ce avem nevoie de un borcan cu dorinMe /cest articol este scris de (aluca Ciceu, reelancerşi autoare al blo$ului de poezii 7buralda.6oţi avea tot ceea ce îţi doreşti, dacă ţi-o doreştisufcient de mult. rebuie să-ţi doreşti acel lucru cuo e:uberanţă interioară care erupe prin piele şi se

combină cu ener$ia care a creat lumea.– 9heilah @raham VestbrooHNu e5istă persoană $n această lume care să nu $şi /pus cel puin o dorină! :ie că am su<at $nlumânările de pe tort, /e că am vă%ut o steacă%ătoare, cu toii am pro/tat de dorine!6edei( "m $nceput să inventăm evenimente doar

pentru a bene/cia de $ndeplinirea dorinelornoastre!.oate că dacă am avea dreptul la o singură dorină $n viaă am ine mai mult de ea şi nu am lăsa-o săevade%e aşa uşor! 'e aceea e bine ca toate



dorinele noastre să /e scrise, să nu uităm de ele şisă re<ectăm mai des asupra lor!



)u am apelat la dibăcia propriilor mâini şi mi-amconstruit un 9is! ar dintr-un borcan vechi şi puinălâniă $mpletită! " trecut un an de %ile de atunci şi

a%i l-am deschis pentru a vedea ce s-a $mplinit!'orinele mele, $ngrămădite $ntre pereii de sticlă,sunt permanent pe birou $n faa mea şi râvnind aşade mult la materiali%area lor parcă le este #enă sănu se $mplinească! "cum, că le revi%uiesc, constatcă multe dintre ele s-au materiali%at, iar pentrurestul mai am răbdare!+ine$neles, nu mă aştept să scriu pe o foaie ce-midoresc, iar apoi doar stau şi aştept să se $ndeplinească! 'orina este doar motorul aciunii,deci am şi eu partea mea de muncă!3mi place să ştiu că sunt puse $n 9is! ar , unele maiambiioase, altele mai /rave, dar sunt ale mele! 3miplace să le văd, dar mai ales să ştiu că se vor $ndeplini… la timpul lor!

)u văd un 9is! ar ca un câştig personal care măa#ută să $mi discipline% dorinele! Cu a#utorulacestui borcănel mi-am format un obicei de aconştienti%a importana acelui ceva ce $mi lipseşte!.aulo Coelho spuneaA C%nd îţi doreşti ceva cuadevărat, tot universul conspiră pentru îndeplinireavisului tău. )u mi-am adunat dorinele $ntr-un

singur loc pentru a da o mână de a#utor universuluisă le găsească mai uşor şi mai repede!9copul unui 9is! ar nu este de a ne contabili%adorinele, ci pur şi simplu de a observa că dorimmai mult de la noi $nşine!



Cred că aspiraiile noastre ne de/nesc ca oameni şicând $mi văd 9is! ar -ul $ncep să mă simt un ommare şi $mi pot modela aciunile $n funcie de ceea

ce $mi doresc! "stfel, 9is! ar -ul este doar omodalitate simplă de de/nire a obiectivelorpersonale!)u $mi imagine% 9is! ar-ul ca pe un prieten ce $mioferă o mână de a#utor, care face diferena $ntrediferitele variante de viitor! inând cont de spusele lui +aruch 9pino%aA 'orinţaeste însăşi esenţa omului am pus $n practicăaceastă simplă metodă a 9is! ar -ului şi m-amconvins că pot şi trebuie să $mi pun dorine! Cu câtmai multe, cu atât mai bine! 6ă $ndemn şi pe voi săfacei la fel!.uterea cuvintelor motivationale /cest articol este scris de (aluca Ciceu, reelancerşi autoare al blo$ului de poezii 7buralda.



'imineaă! 8ra tre%irii!)ste timpul declanşării unui nou azi.7ă aşe% la birou $n faă am o cafea care abia

aşteaptă să /e savurată şi trag o ocheadă pestenişte post-it-uri! = /zi nu uita să trăieşti13 .are ruptdin oligofrenie!'acă nu văd scris undeva, chiar nu ştiu să trăiesc('ar o tranşantă anali%ă $mi spune ceva, acel cevade care eu a%i, acum, $n secunda aceasta amnevoie! 9ă trăiesc Cuvintele au multe de %is!Cuvântul poate $nsemna totul, dar niciodată nimic!05u e:istă cunoaştere care să nu fe putere3 a/rmaRobert +roning! &i a%i trebuie să fac acel ceva pecare nu-l voi regreta mâine, asta $mi repet $nvârtoşat $n gânduri!)ste imperios să recunoaştem că am fost cu toii lapământ $n anumite $ncercări ale vieii şi am simitnevoia de a culege din copacul optimismului cele

mai puternice sentimente, dar uneori semineleacestuia nu au dat roade, astfel a fost necesar unstimulent!&i cu sigurană am aspirat cu toii la o pastilă afericirii, dar spre regretul nostru nu e5istă lafarmacie o asemenea medicaie! Terapia adecvată $n ca%uri de mâhniri, $ntristări sau

alte minusuri ale vieii rutiniere este motivaia!"ceasta deine efecte miraculoase, iar aplicată $nacele momente când ne simim nenorocii şiasuprii de soartă ne poate $mpinge colurile gurii,



$n mod simultan, unul spre stânga şi altul spredreapta, dând naştere #ubilaiei!



'e cele mai multe ori cuvântul pus $ntr-o anumităordine este combustibil pentru motorul reuşitei! Tolstoi, .laton, Cicero, 9eneca, Kesiod, Churchill,

)instein, 4orga, +laga sunt doar câiva dintre ceicare furni%ea%ă citatele motivaionale, absolutnecesare nouă, spunându-ne ce este succesul,viaa, sperana sau alte sentimente ce ne $ncearcă!Ce frumoasă cuvântare poate / cea a lui "lvin9prechtA 3)uccesul înseamnă a continua c%ndceilalţi renunţă3 ! ) ca o gură de o5igen $ntr-o starede sufocare declanşată de un eventual şi temuteşec!.ersoane cu perspectivă, mai e5act motivationalspeaHers, au de%voltat chiar o profesie din a faceoamenii să parcurgă drumul succesului pavat cudiscursuri motivaionale!8rice repetare devine obişnuină! &i nu e delocdi/cil să ne obişnuim să ne meargă bine!

Nu este utopie să $ncercăm să /m optimişti, iarcitatele motivaionale au puteri colosale $n a nedetermina să privim mai $ncre%ător viaa, fără alăsa dâra efectelor secundare!0;nţelepciunea în toate problemele de viaţă nuconstă în a şti ce să aci, ci în a şti ce să aci maidevreme şi a şti ce să aci mai t%rziu3 & Bev Tolstoi!

Ce semeni, aia culegi–o poveste despre onestitate;n bogat om de afaceri crestin a decis ca estetimpul sa-si lase un succesor la comandacompaniei sale! 4n loc de a se orienta spre unul din



directorii /rmei sau copiii sai, el a decis sa incerceceva deosebit!4ntr-o %i si-a convocat tot e5ecutivul care era

format din tineri si le-a spusA- 'ragii mei, a sosit timpul sa-mi numesc uninlocuitor la conducerea companiei in calitate demanager general >C)8?! "sa ca deci%ia mea esteca unul din voi sa ocupe acest post! Toti au ramas socati, in timp ce seful a continuatA- "sta%i intentione% sa va dau /ecaruia cate osamanta – o samanta speciala! 6reau ca sa luatisamanta aceasta acasa, s-o plantati, s-o udati siapoi e5act peste un an sa veniti cu planta care arasarit si crecut din aceasta samanta! Cu aceaoca%ie voi anali%a planta /ecaruia si dupa uncriteriu personal voi alege viitorul managergeneral!;n tanar, pe nume Iim a fost pre%ent la intalnire si

asemenea /ecaruia a primit si el o samanta! "plecat acasa si cu entu%iasm a impartasit sotieiplanul sefului!



9otia l-a a#utat sa gaseasca un vas potrivit, pamantde calitate imbunatatit cu ingrasamant natural siapoi a plantat samanta! 4n /ecare %i Iim turna apa

in acel vas si astepta cu nerabdare sa vada unsemn ca samanta a incoltit si o mica planta si-afacut aparitia!'upa vreo trei saptamani, colegii lui vorbeaudespre semintele lor si despre plantele care auinceput sa rasara! Iim urmarea cu atentie vasul incare plantase samanta, dar nimic nu se intampla! Trei, patru, cinci saptamani au trecut dar in vasulcu pamant nu se vedea nici un semn de incoltire sicrestere! Colegii lui vorbeau de#a despre plantelelor, dar Iim se simtea falimentar in incercarea lui dea face samanta sa se transforme in planta! "utrecut sase luni – nimic insa nu se intamplase invasul cu pamant al lui Iim! Cu nespusa parere derau Iim si-a dat seama ca omorase samanta!

:iecare din colegii lui aveau de#a pomi, plante, iarel nu avea nimic!8ricum Iim a hotarat sa nu spuna colegilor sainimic din e5perienta lui esuata! )l a hotarat insa sacontinue sa ude samata si sa-i adaugeingrasamant…cine stie(.oate intr-o %i samanta va incolti!

'upa e5act un an, /ecare din cei ce primisera osamanta de la sef, si-au adus vasele lor cu plantepentru a / inspectate! Iim a spus sotiei ca el nuindra%neste sa mearga la companie cu un vas gol!9otia insa l-a incura#at sa /e cinstit cu ceea ce i s-a



intamplat! 'esi a simtit un gol in stomac gandindu-se la e5perienta pe care o va avea – poate cea mai #enanta e5perienta din viata lui – a hotarat totusi sa

dea ascultare sfatului sotiei!"stfel, in %iua hotarata pentru inspectie, Iim si-aluat vasul in care nu era decat pamant si s-apre%entat la sala de conferinte a companiei! Cand aintrat in sala, Iim a fost socat de varietatea deplante din vasele colegilor lui! .lantele erauminunateA diferite in culori si marimi! Iim si-a pusvasul pe podea si multi din colegii lui au bufnit inras – altii l-au compatimit sincer!



Cand seful si-a facut aparitia, a salutat membriie5ecutivului rotindu-si privirea asupra tuturor! Iimcauta un colt cat mai indepartat pentru a se

ascunde! - ;au Ce plante minunate, copaci, <oriati crescut voi – a spus seful! "sta%i unul din voi va/ numit managerul general al companiei!'eodata, seful l-a descoperit pe Iim in coltul celmai indepartat al salii cu vasul sau gol! " rugat pedirectorul /nanciar sa-l invite pe Iim in fata! Iim ainghetat )l a inceput sa gandeasca cam asa,=9eful si-a dat seama de esecul meu! 7are lucru sanu ma concedie%e!Cand Iim a a #uns in fata, seful l-a intrebat ce s-aintamplat cu samanta lui! "stfel ca Iim a trebuit sa-ispuna istoria sa!'upa ce Iim a terminat, seful aspus ca toata lumea, cu e5ceptia lui Iim, sa ocupeun loc! "poi, aratand cu mana spre Iim a spusA- 4ata-l pe noul vostru manager general! Numele lui

este Iim!Bui Iim nu-i venea sa creada! Iim falimentase totalin plantarea semintei! Cum putea el sa /e managergeneral cu un asemenea esec("poi seful a continuatA - Cu un an in urma, am dat/ecaruia din cei pre%enti in aceasta sala – osamanta! 6-am spus sa luati samanta, sa o

plantati, sa o udati si sa mi-o aduceti asta%i inapoi!Ceea ce voi nu ati stiut este ca toate semintele pecare vi le-am dat au fost /erte – toate au fostseminte moarte care nu aveau cum sa incolteasca! Toti cu e5ceptia lui Iim mi-ati adus pomi, plante,



<ori! Cand v-ati dat seama ca samanta pe care v-am dat-o eu nu incolteste, ati inlocuit-o cu altasamanta procurata de voi! Iim a fost singurul care a

avut cura#ul si cinstea de a aduce vasul cu plantamea in el! .entru acest motiv el va / numitmanagerul general al companiei mele!&aca plantezi cinste U vei secera incredere&aca plantezi unatate U vei secera prieteni&aca plantezi umilinta U vei secera maretie&aca plantezi perseverenta U vei secerasatisactie &aca plantezi respect U vei seceraperspectiva &aca plantezi "arnicie U veisecera succes &aca plantezi iertare U veisecera impacare6oveste $asita prin intermediul /drianei <lasceanu. TrucA :ă-te un pic mai fericitrticol pulicat mai intai in cadrulneKsletterului *"e :lac;:o#.



4a un pi5 sau o cariocă!8rice ai alege, să te asiguri că are capacul pus! 'u-te $n faa unei oglin%i!

.une-i carioca $ntre dini şi $mpinge-o $n spateastfel $ncât să a#ungă la marginea gurii şi să nu-iproducă disconfort! "m observat după ce am făcutacest mic e5periment, am $nceput să %âmbesc şistarea mea de spirit s-a $mbunătăit!#i-am dat seama că era un z%mbet natural pentrucă runtea îmi era rela:ată şi se vedeau nişte ridurimici în urul oc!ilor =semnele unui z%mbet sincer &cunoscut şi sub numele de z%mbetul 'uc!ennerunte rela:ată, oc!ii mici şi riduri mici observabileîn lateralul oc!ilor, $ura în postură de z%mbet>.'acă nu te prin%i din prima de cum te simi, celmai uşor este să ve%i reversul e5perimentului!.une-i carioca $ntre bu%a superioară şi nas şi fă $naşa fel $ncât să stea acolo fără să te a#ui de mână!

4mediat după ce am făcut partea asta, am $nceputsă mă $ncrunt şi mi-a revenit uşor durerea de cappe care o aveam de#a!'e /ecare dată când %âmbeşti se eliberea%ă $ncorp endor/ne, care afectea%ă starea de spirit şidau sentimentul de plăcere!)5presiile cau%ate de emoie repre%intă modalităi

prin care comunicăm cu cei din #urul nostru şi nemeninem echilibrul emoional propriu!)moiile repre%intă $nsă doar o etapă dintr-unsistem ceva mai comple5 numit conta$iune



primitivă >primitive contagion?! "cest sistem esteformat din 0 procese separateAo percepia

o mimica

o emoia



.ercepia in<uenea%ă mimica, mimica declanşea%ăemoia, iar emoia ne dă starea de spirit!'e aceea apreciem mai mult persoanele care ne

fac să râdem, pentru că ne dau o stare de spiritmai bună! 'e aceea ne simim mai bine când opersoană ne %âmbeşte!'e asemenea suntem foarte predispuşi săreacionăm la po%e care au o =e5presie vi%ualăe5trem de puternică!@ândeşte-te la o po%ă de%gustătoare pe care aivă%ut-o de curând! 9imi o reacie uşoară $nstomac( "cum gândeşte-te la o po%ă cu o pisicăamu%antă sau cu un bebeluş râ%ând! Nu-i aşa că $ivine să %âmbeşti( Totul parcă are logică acum!Ceea ce este mai interesant, este ceea ce poi săfaci cu această informaie!9tarea de spirit poate / manipulată! Nu trebuie să

manipule%i toată starea de spirit, ci doar să daistartul contagiunii primitive!'at /ind faptul că felul cum vedem lumea,in<uenea%ă felul cum o percepem, iar felul cum opercepem ne dă starea de spirit, poate ar trebui săschimbăm felul cum interacionăm cu cei din #urulnostru sau să /m ateni la ce anume alegem să ne

uităm când suntem la calculator!<ecomandăriPo dacă eşti vorbitor în public, include nişte glume $npre%entarea ta! Râsetele şi %âmbetele eliberea%ăendor/ne! )ndor/nele dau o stare de bine şi



$mbunătăesc nivelul de atenie! "tunci cândnivelul de atenie este ridicat, informaiile suntmult mai uşor de receptat!

o e:ersează e:perimentul cu carioca şi cu prieteniităi! Cu toii vă vei simi mult mai bine după cefacei acest e5periment, pentru că vei / e5trem deamu%ai de conclu%ii e5perimentului sau de felulcum arătai cu o cariocă $ntre dini şi apoi $ntrebu%a superioară şi nas A.!

o evită pozele cu 0e:presii vizuale3 ne$ative, pescurt evită pe cât posibil orice po%ă ce i-ar puteaproduce următoare stăriA de%gust, frică, nelinişte,disconfort!

o dacă vrei să transmiţi un mesa puternic, discutăcu persoana pe care vrei să o afecte%i faă $n faă,pentru că este mult mai uşor să transmii emoia

din discursul tău! Comunicarea la distană >9HJpe,:acebooH, 7essenger? pune o barieră $ntransmiterea emoională a unui mesa#!

'e ce ne place uneori să suferim >sau cum să ne $mblân%im piticul de pe creier?"cest articol este scris de 'ragoş 9toian!



.oi să-i aminteşti cum te-ai simit ultima datăcând ai fost cuprins>ă? de tristee, deprimare saufurie( .oate că nu era un sentiment prea plăcut şi

nici nu $i folosea la nimic! 'ar cu toate astea, punpariu că nu ai stat doar E minute $n acea stare'e cele mai multe ori când sunt afectai deprobleme, unii oameni se adâncesc şi mai mult $nemoii negative! 9e $ntreabă de ce li se $ntâmplătocmai lor, $şi plâng de milă sau se $nfurie şi serăcoresc cu resentimente faă de ceilali!'e ce stăm uneori aşa de mult $n stări neplăcute('e ce ne complacem cu gânduri negre şi ne creămtot felul de poveşti care mai de care maideplasate(.entru că la un anumit nivel chiar ne place .entru/ecare emoie negativă care se prelungeşte, avemunele bene/cii ascunse!9pre e5emplu, furia care ne face să /m mai siguri

pe noiA atunci când $ncepem să blamăm măcar numai ne simim aşa de slabi 9au deprimarea, carene face să căutăm alinare şi astfel ne oferă oumbră de afeciune din partea celor care neconsolea%ă!8preşte-te chiar acum din citit şi imaginea%ă-i unpitic care se sălăşluieşte pe creierul tău! "cest pitic

se hrăneşte cu emoiile tale negative, sedelectea%ă cu frustrare, tristee sau mânie! )ste unadevărat artist de telenovelă şi $i şopteşte celemai dramatice scenarii, apoi plânge mai ceva ca+ettJ cea urâtă



'e acum $nainte, vei ştii că de /ecare dată cândsimi o emoie negativă şi nu vrei să ieşi din aceastare, piticul $şi face de cap pe creierul tău .lânge,

urlă, bate din picioare sau se $nfoaie ca un cocoşde munte &i $ntrebarea este simplăA vrei să ai oviaă fericită sau să-i dai satisfacie piticului(.iticul'ar cum facem să $mblân%im piticul pentru a numai / controlai de el(3n primul rând, imaginea%ă-i pentru un minut cumarată acel pitic din capul tău! Ce culoare are, cum e $mbrăcat, cum stă tolănit pe creierul tău! 3n acestfel conştienti%e%i că tu nu eşti vocea din capul tău,şi te poi detaşa mai repede de acele gânduri!"poi pune-i următoarele $ntrebări, când eşti $ntr-opasă proastăACe câştig din această stare negativă( >sigurană,atenie sau poate afeciune(?



.e ce mă concentre% $n acest moment(6reau să rămân $n această stare sau să mă simtmai bine(

Cât de mult $i a#ută pe cei din #urul meu dacă suntaceastă stare(Nu uita, $ntotdeauna putem alege dacă ascultămvocea piticului frustrat sau vocea noastrăautentică! 'acă vrem să ne complacem $nsentimente negative sau să trecem peste acesteaşi să /m un e5emplu pentru cei din #urul nostru! Tu ce vei alege(0 7otive pentru care nu avem $ncredere $n noi /cest articol este scris de #onica "ot.'e cate ori nu am au%it e5presia =Trust me invreun /lm american, sau poate chiar intr-o banalaconversatie din vreun aeroport sau intr-o vacantain afara tarii!9-a intrebat cineva vreodata de fapt ce semni/ca

ea cu adevarat('aca e sa o iei mot-a-mot, traducerea ei este defapt *ai incredere in mine, chiar daca prieteniinostri o utili%ea%a cu sensul de *crede-ma!7ai mult, s-a intrebat vreodata cineva de ce atuncicand vrei sa convingi o persoana ca spui adevarulsau ca trebuie sa te asculte, o folosesti( 'e ce ii

cerem cuiva sa *aiba incredere in noi cand, defoarte multe ori, in multe situatii, nici macar noiinsine nu mai credem in noi(



)5ista o multitudine de factori ce ne in<uentea%ade%voltarea individuala si care ne pot afectapersonalitatea, sca%andu-ne increderea in fortele

propriiA6otivul numarul )P % copilarie traumatizantasau o educatie prin care mereu ne!a ostinsuTat un sentiment de neincredere, criticiinterminaile care sa ne aca sa credem ca nusuntem uni de nimic.4n acest ca% depinde doar de noi sa ne schimbam,sa ne desprindem de trecut, de critici, sa neincon#uram de oameni care aduc po%itivism in viatanoastra!9unt multe carti ce tratea%a acest subiect, unelevin cu anali%e, altele cu e5ercitii concrete ce potcreste increderea de sine, insa acestea nu facmiracole, sunt niste pasi de inceput, puncte depornire doar!

Cuvantul cheie este actiune, sa nu ne victimi%am,sa nu credem ca am fost defavori%ati daca am avutparte de parinti mai putin buni, de profesori maiputin competenti, ei au problemele lor cusiguranta, le sunt su/ciente, nu este nevoie ca noisa le preluam si sa le ducem dupa noi timpindelungat!

6otivul +P 2evoia acuta de acceptare, derecunoastere si de apartenenta la un grupsocial."ceasta ne face sa renuntam la obiceiuri, la pareri,doar pentru a actiona similar cu ei! :rica de



neacceptare, de de%aprobare, ne scade incredereain ceea ce facem, ce spunem, ce suntem!4mi doream sa fac ceva pentru a reinvia un vechi

hobbJ, cititul, scrisul!!iar cand cautam idei pentruarticole, vrand sa ma asigur ca nu voi repeta ceeace de#a s-a scris, ceea ce citeam mi se parea multpeste ceea ce credeam ca sunt eu capabila, toatefra%ele aveau o coerenta, o claritate si originalitatecare erau apreciate prin comentarii!"m inceput sa e%it si sa ma gandesc la cum va /va%ut ceea ce voi scrie, daca nu va / acceptat,daca voi avea reactii negative, iar pentru catevaminute, nici o idee de scris nu mi-a veni in minte,oricat ma chinuiam!'ar cum fac parte din categoria neincre%atorilorcare se tratea%a, mi-am adunat fortele si ameliminat din minte toate aceste ganduri, pur sisimplu incercand sa le ignor, iar re%ultatul nu a

intar%iat sa apara! Treptat, mi-au venit in minte idei, ma si vedeam ceas putea scrie despre /ecare tema in parte, foaia ainceput sa se umple!:iecare persoana e unica, iar faptul ca e5istanotiunea de prietenie, de grup, este urmarea uneiacceptari reciproce a membrilor, cu defecte si

calitati, cu idei contradictorii sau similare!+n primul rand trebuie ca noi sa ne acceptam asacum suntem, sa ne vedem prin ochii proprii nu prinai celorlalti si cu siguranta vom gasi aceleasidefecte sau calitati, idei sau caractere la viitorii



prieteni, viitorul grup care ne va accepta pentruceea ce suntem sau facem, nu pentru ceea cesuntem dispusi sa /m sau sa facem pentru a le /

pe plac!6otivul numarul -P legeri nepotrivite incariera si nu numai.Nu avem incredere in noi dar mai ales in ceea cefacem pentru ca, prin diverse impre#urari, am alessau a fost ales pentru noi un drum pe care ilparcurgem cu greutate!



Ne alegem profesia pe ba%a unor criterii care nu de/ecare data sunt stabilite de noi, iar daca acesteanu contravin in totalitate asteptarilor noastre, le

acceptam!.roblema apare cand nu dam randamentul dorit,cand nu evoluam cum ne-am / asteptat sau dorit,lucruri care ne pot afecta increderea in ceea cesuntem! )ste inutil de mentionat faptul ca atateastudii demonstrea%a ca facand ceea ce-ti place cuadevarat, poti evolua si avea succes, de aici sisolutia la aceasta problema!.robabil daca toti ne-am face o evaluare aactiunilor si a personalitatii, am descoperi ca avemo urma de neincredere, mai mica sau mai mare!.rimul pas este constientizarea, apoi crestereavointei de a schimba ceva, prin pasi mici, care saduca la altii mai mari! Nu e5ista miracole inschimbari de acest gen, dar e5ista vointa care

poate duce la miracole! TR;9T 7).9. vezi mai Nos 0 carti pe care ai putea sa lecitesti ca sa iti imunatatesti increderea desinePo 7arie Kaddou – Cum sa-ti intaresti increderea intine

o 7arius 9imion – .oti muta muntii din loco 9cott .ecH – 'rumul catre tine insuti si maideparteo Rhonda +Jrne – 9ecretul



o Nathaniel +randon – Cei sase stalpi ai increderiiin sine

sursă po%ă!0 9faturi pe care aş / vrut să mi le ofere păriniimei /cest articol este scris de Cristian ?tean, care este pasionat de productivitate.3ntr-un interviu am găsit următoarea $ntrebareAcare sunt cele mai importante saturi pe care le-aida copilului tău@7-am gândit să răspund i eu la această $ntrebare,pentru a a#uta alte persoane!"stfel, am selectat pentru tine cele mai importante)- saturi pe care a / vrut să mi le ofere părinMiimeu, sfaturi careAo să mă aNute în viaQă!

o să $mi oere un avantaN!o să mă acă mai un!

o să $mi permită să mă dezvolt!



Citete $n continuare, pentru a a<a care sunt cele0 sfaturi!). Nută

"#ută necondiMionat!Nu te atepta să primeti nimic $n schimb! ]tiu,sună ciudat, $nsă ai să ve%i puterea acestui lucru!'e ce să aci [email protected] că eu am fost a#utat i tiu ce $nseamnă! ]itu, dacă ai fost vreodată a#utat necondiMionat, tiice înseamnă!"m a#utat la rândul meu i am primit $n schimbmult mai mult decât am meritat!Cu blog-ul la fel! "m fost a#utat de multe persoane>Nechita @abriel, "di 9oare, Cristian Ciuberea,!a!m!d?, fără ca ele să câtige ceva din asta! Trecem prin viaMa asta doar o singură dată, de cesă nu lăsăm o impresie bună('e ce să ne purtăm urât $n loc să a#utăm( 5u

e:istă nici un motiv.+. itete Tudor Chirilă spunea – =fecare carte citită se punesub tine și te ridică deasupra celorlalți.3Citind, te vei ridica deasupra celorlalMi!Citete orice, de la cărMi, la articole! Citete, citetei iar citete!

Citete %ilnic!"vanta#ele cititului sunt numeroase!o 3Mi $mbunătăMeti vocabularul



o 3Mi foloseti creierul i, $n timp, vei / maiinteligent



o 3Mi permite să ve%i lumea din mai multeperspective, !a!m!d!

7ai multe despre avanta#ele cititului am scris $nacest articol!'ăcă tot timpul citeti cărMi bune, o să le rate%i pecele gro%ave!Citete ce $Mi recomandă persoanele care tiudespre ce vorbesc! "m făcut i eu câtevarecomandări $n acest sens, a<a care sunt cele 1cărMi pe care trebuie să le citeti!-. 8ă ceea ce îQi place@ăsete un lucru ce $Mi place i fă-l!3ntr-un /nal, o să se găsească o cale să faci banidin acel lucru!iua $n care vei face bani din ceea ce $Mi place, dinvisul tău, va / cea mai ericită zi din viata ta.

/. 8ă un lucru ce te sperie în fecare zi0Fear is t!e lacA o Ano9led$e3 , spunea cineva!Cea mai mare frică este cea de necunoscut! 8datăce ne familiari%ăm cu un lucru, nu ne mai estefrică!'acă $Mi este frică să vorbeti cu o fată pe care nu ocunoti, $ntreab-o cât este ceasul! ;nde este

locaMia W, !a!m!d! 3n timp, $ntreabă mai multelucruri!.ână a#ungi să poMi purta o conversaMie de 01 deminute cu o fată pe care abia ai cunoscut-o!



:ă $n /ecare %i un lucru ce te sperie! "stfel, teasiguri că evolue%i, că te de%volMi!0. 9ă nu voreti de rău pe nimeni

02amenii deștepți vorbesc idei, cei proști vorbescdespre oameni3, spunea )leanor Roosevelt!Când cineva, $ntr-o conversaMie, vorbete despre opersoană, evită acel subiect!Nu $Mi da cu părerea despre cât de sărac, $ndatorat,prost, norocos este persoana respectivă, nu aducinici un plus de valoare!9ă criticăm tim toMi, să facem!! mai puMini!1. reează U adu un plus de valoare3ncepe-Mi %iua ca un creator , nu ca un consumator !Creea%ă lucruri pentru alte persoane, apoiconsumă!3nvată să oferi, apoi să primeti! :ă ceva cu viaMata, a#ută, scrie, creea%ă3. WncuraNează

;nul dintre cele mai mari lucruri pe care le poateface un om este să încuraeze o altă persoană, o $ncura#are sinceră!"m primit multe $ncura#ări! 'e asta fac ceea fac!'e asta scriu!



.entru că multe persoane mi-au citit articolele imi-au oferit un feedbacH!.entru asta scriu!

6entru persoanele care mă citesc, pentru a-i auta,necondiționat.:eedbacH-ul este un lucru foarte important 8ferăfeedbacH sincer:ără $ncura#ări, nu am ti cât de buni suntem noi defapt4. 2u te supăra pe nimeni"u fost persoane care mi-au promis că mă a#ută, $nsă s-au schimbat de la o %i la alta!Când le ofeream ceva gratuit, ceva la caremunceam din greu, eram cei mai buni prieteni dinlume! 3nsă atunci când am cerut ceva, nu am maifost băgat $n seamă!"stfel de oameni o să $ntâlneti peste tot!.entru /ecare om bun care te a#ută, e5istă alMi E

care vor doar să se folosească de tine!9fatul meu este să nu te superi pe nimeni! 'eimulte persoane mi-au făcut rău, nu m-am supăratpe ei! ]i nici nu am să mă supăr vreodată!5. 2u te coorî la mintea prostuluiX.!!te va învin$e prin e:periență, era o vorbă!"cum nu spun că unul e prost sau altul este mai

detept, $nsă este bine să nu te cobori la nivelulpersoanei care te-a supărat, ameninMat, agresat! Tratea%ă lucrurile cu inteligenMă!"rată că eti mai tare prin faptul că nu răspun%iacMiunilor prosteti din partea celorlalMi!



)7. %amenii sunt fecare pentru ei Trist, dar adevarat!7a#oritatea oamenilor sunt /ecare pentru ei,

ma#oritatea te a#ută doar când au ceva de câtigat!8amenii sunt egoiti! Trebuie să tii asta!Ce este de făcut( Nimic! 4a-o aa cum este!)). 2u încerca să sc"imi mai întâi lumea9ă schimbi lumea nu este o nebunie! 9ă cre%i căpoMi să schimbi lumea doar prin $ncercarea ta de aschimba alte persoane, este $nsă o nebunie!



Ca să poMi schimba lumea, trebuie să te schimbi petine! 3ncepe cu tine i poate comportamentul tău osă $n<uenMe%e i alte persoane!

)+. ViaQa nu este dreaptăNu tiu de ce ne ateptăm ca tot timpul să ne iasaceva! Tot timpul să /e perfect! Totul sa /e drept>fair?! Totul să /e corect! 9ă primim ceea cemeritam!"cceptă situaMia aa cum este!6iaMa nu este air. "a este ea… nu ai ce să-i faci!Nu te mai supăra din cau%a acestui lucru!)-. 2u te mai uita în grădina celuilalt4arba nu este mai verde! "a se vede doar de ladepărtare!Ce dacă nu ai avut norocul persoanei respective("sta e! Nu ai ce să faci!05u trebuie să fi trist că n-ai ost remarcat. Fii trist că n-ai ăcut nimic remarcabil3 , spunea Confucius!

"tât am avut să $Mi spun! 'oar dacă iei $n calcul D-0sfaturi din cele de mai sus o să ai de câtigat!8 %i bună,Cristi!'e ce nu te educi singur(7i-am dat seama că până acum i-am pre%entatdoar perspectiva happJ a educaiei, dându-i

motive $n plus ca să te ii de treabă sau să $ncepisă te educi singur!



Totuşi, niciodată nu te-am $ntrebat de ce nu teeduci singur(o 'e ce nu $i cumperi cări( 'e ce nu $i faci o

legitimatie la bibliotecă(o 'e ce nu donloade%i materiale educativegratuite care te-ar putea a#uta să devii mai bun(

o 'e ce nu te $nscrii la nişte cursuri gratuite inutede profesori de renume( 6e%i Coursera!

o 'e ce nu vrei să creşti peste grupul din care facitu parte acum(

3i este frică( 3i este ruşine că alii o să te arate cudegetul şi o să spunăA =uite tocilarul cum stă toată ziua cu cărţile în braţe@=!3i este frică să $nvei ceva nou pentru că tu cre%i

că nu vei / bun la acel lucru('e ceva sigur $i este fricăAo .oate $i este frică să $i dai demisia şi să lucre%ila ceva la care vroiai de mult!

o .oate $i este ruşine să spui $n public care estepasiunea ta reală!

o .oate $ncă nu $i cunoşti misiunea!

o .oate $i este frică sa te elibere%i de toată prostiadin #urul tău!



'e citit sigur ştii să citeşti, pentru că mă citeşti pemine acum! 'e au%it probabil au%i! 'acă nu au%i,sigur ai găsit o metodă de a $nelege sunetele!

2u ai prieteni care să te spriNine' 9chimbă-i!2u ai ani' Bucrea%ă!2u îţi aNung anii' )conomiseşte măcar pentru olegitimaie la bibliotecă sau fă o chetă!2u ai îndeaNuns de mult tupeu ca să ceriaNutor' Care este cel mai rău lucru ce i se poate $ntâmpla dacă ceri a#utorul( 9ă primeşti un nu şisituaia să devină aiurea! /i o minte de $eniu! 9ingura ta problemă este cănu o antrene%i $ndea#uns!"i nevoie de oameni deştepi pe lângă tine, de căribune şi oportunităi de $nvăare peste tot $n #urultăuA muncă, familie, prieteni, pe stradă!.oi $n %ona de comentarii să mă contra%ici dindorina de a-i mai găsi o scu%ă, de a mai amâna

momentul $n care $i dai seama că ai nevoie deceva mai mult decât ceea ce i se serveşte depresă, politică şi oameni plafonai!6rei e5celenă, vrei spiritualitate, vrei hobbJ-uriFpasiuni elevate, vrei sport şi sănătate!Be poi avea pe toate, $nsă pentru a le avea, vatrebui să $i mişti fundul şi să depui mai mult efort!

'acă alii te educă prost, de ce nu te educi singur(



9curt dicionar de gesturi şi microe5presii /cest articol este scris de Felicia 6erşunaru careeste proesoară şi mare amatoare de cărţi.

&acă uzele lui tac, atunci voreşte cudegetele U 9igmung 8reud.Ca $ntr-o partidă de poHer, relaiile cu ceilalipresupun două preocupăriA să!ţi ascunzigândurile şi să le aTi pe ale celorlalţi."utocen%ura nu funcionea%ă la cote ma5ime când $ncercăm să ascundem ce gândim, gândul rebelstrecurându-se pe faa noastră ca un ironicA =Ce$%ndeşti în runte ţi-e pus13.4ndicatorii comportamentali din viaa de %i cu %i auun coninut ridicat de informaie pentru a descifragândurile celorlali! "stfel, felul $n care cineva $şimişcă picioarele, mâinile sau ochii spune multedespre dispo%iia şi inteniile sale, arătând dacă sesimte dominant sau supus, preocupat sau plictisit!

7odul $n care %âmbeşte poate arăta dacă este $ntr-adevăr fericit sau se preface, dacă spune adevărulsau este an5ios!Ca să-i citeşti pe ceilali dintr-un simplu gest, poi /atent laA). Lâmet – un %âmbet autentic aduce cu sineformarea ridului numit laba gâştii $n e5teriorul

ochilor! 3n broşurile corporaiilor $ntâlneşti z%mbetulsi$ilat , favoritul oamenilor de afaceriA bu%ele rămân $mpreună $n



timp ce colurile gurii se distanea%ă, iar re%ultatuleste o linie lungă care traversea%ă faa şi oputernică sen%aie că nimeni nu poate şti ce se

petrece $n mintea persoanei respective!+. ?estul de Y!şi şterge oc"ii & o aparentătentativă de a $ndepărta o impuritate din ochipoate / un semn că persoana este tristă!-. rivitul peste oc"elari – este un gest de $nfruntare, speci/c unei persoane care $ncearcă săte domine!/. ăscat ! oamenii casc atunci când suntplictisii, când trec de la o activitate la alta>căscatul tran%itoriu?, dar şi atunci când suntstresai >s-a observat chiar şi la sportivii olimpici?!0. 6ângâiatul părului – Când oamenii se simtnesiguri, deseori $şi mângâie părul! "ceste aciunivin din copilărie când mamele $i mângâiau pe părca să $i liniştească!

1. &atul din cap – dacă eşti $ntr-o conversaie şiinterlocutorul dă $ncet din cap, $i poi continualiniştit ideileA este un semn că nu doreşte să te $ntrerupă! 3n schimb, când acest gest este făcutrapid, ascultătorul arată că $nelege ce spui, tesusine, dar ar vrea să adauge şi el ceva!3. 9trângerea mâinii – o persoană care $i

strange mâna cu putere este dornică să $i arată căeste una $ncre%ătoare şi dominantă! 3n schimb, opersoană care oferă =o mână moartă este unaintrovertită, care nu este interesată deinteraciune!



3n ca%ul se5ului slab, =mâna moartă vrea să laseimpresia de feminitate languroasă! :ereşte-te depersoanele care $i rein mâna după ce o strâng,

agăându-se de ea ca o lipitoare - trădea%ă dorinade acaparare!_information`'acă vrei să a<i mai multe despregesturi, citeşte cartea lui eter ollett U artea?esturilor!_Finformation`ând ai emoţii, te dai de gol prin aptul căPo tuşeşti din senin – când oamenii devin an5ioşi,simt deseori un fel de mâncărime $n gât care $i facesă tuşească!

o clipeşti des – clipitul este un indicator ocular alan5ietăii!

o îng"iţi cu greutate – după ce preşedinteleClinton a rostit acea propo%iie faimoasă *5u amavut relaţii se:uale cu emeia aceea, domnişoara*e9insA8 =, a privit $n pământ şi apoi a $nghiit cugreutate!

o îţi muşti ung"iile sau uzele

o umezi sau mesteci gumă - confortul oferit deguma de mestecat este evident din cantitatea degumă pe care o mestecă antrenorii şi managerii

unei echipe $n timp ce urmăresc un meci!

;neori, indicatorii comportamentali se desfăşoarăcu o vite%ă uluitoare, ca şi cum cineva ar trageperdelele deoparte pentru a le permite trecătorilor



să arunce o privire $n interior după care le trageimediat la loc!"ceastă aciune se desfăşoara atât de rapid $ncât

oamenii nici nu au timp să reali%e%e ce se a<ădincolo de perdele!"stfel, unii e5peri consideră că nu e5istă unmincinos perfectA indiferent de capacitatea lor de amini, oamenii lasă $ntotdeauna urme care indicăinducerea $n eroare!:reud credea că oamenii nu-şi pot ascunde preamult timp stările interioare de alte persoaneAB2ricine are oc!i să vadă şi urec!i să audă se poate convin$e sin$ur că nici un muritor nu poate păstra un secret. 'acă buzele lui tac, vorbeşte cude$etele mesaele trădătoare ies prin toţi poriilui.3



"lte 1 7oduri $n care te poi simi bine5otă de la Dabriel 'ani )andu este un amic cucare mă ştiu de vreo E- ani, cunosc%ndu-ne prin

intermediul voluntariatului. 'ani caută să fe une:emplu pentru cei din ur şi pune oarte multaccent pe condiţia fzică. 'acă îţi place articolul lui,te ro$ încuraează-l să scrie mai des şi eventual săîşi creeze propriul blo$ de ftness şi motivaţie. /cest articol este o completare la 1 lucruri pecare ar trebui sa le faci inainte sa te anga#e%i full-time!8 să /u sincer cu tine! Totul a plecat de la oprovocare! )u nu pot i nici nu-mi place să ascundceea ce simt sau cred! 4ar eu cred că mersul $n clubi alcoolul >de obicei peste măsură? fac parte dinpseudo-distracMie! .entru mine pseudo-distraciaeste un mod de a te amă$i că te distrezi atuncic%nd nu ai altceva de ăcut !

luul – 'e ce să $Mi iroseti nopMile i odihna cândpoMi la fel de bine să te distre%i %iua, sau searapână $n D noaptea( Nu cade la fel de bine berea $nainte de mie%ul nopMii(lcoolul - Nu spun că n-ar trebui să consumămalcool, chiar dacă $n teorie el nu este sănătospentru organism > probabil că un suc – care conMine

e5trem de mult %ahar – este la fel de nociv sauchiar mai dăunător?, ci nu sunt de acord cu aa %isadistracMie care are ca principal obiectiv băutul saubeMia! Ce, eu nu beau( +a da, dar una e să iei la obere cu prietenii, unde obiectivul principal e



plimbarea i discuMiile, i opMional berea, i alta e săte duci să te faci mangă!



+ine$nteles că ceea ce cred eu este o părerepersonală >nu adevărul absolut ?, care poate sau nusă convină celorlalMi! )ste dreptul /ecăruia de a-i

alege distracMia i felul $n care se simte bine!.rovocarea mea a fost să găsesc 1 alte moduri dea te distra $n afară de cele două menMionate maisus!). 9portulNu e5istă nimic mai distractiv decât sportul! :ie căfaci un sport de performanMă, sau iei cu prietenii lafotbal, tenis, alergat, /e stai $n casă i te uiMi la uneveniment sportiv alături de prieteni sau amici,este imposibil să te plicitiseti făcând sau vi%ionândsportul care-Mi place! 'e altfel, cum cre%i că au luatnatere #ocurile olimpice, luptele gladiatorilor saualte $ntreceri sportive(=6arcă te-a sunat G să te c!eme la otbalHiar l-aireuzat@ )pune-i că s-a anulat nunta.. sau

botezulH sau ce i-ai zis>+. E#cursii)5cursii, călătorii, mers pe munte, vi%itat obiectiveturistice sau locuri inedite… alege una ) adevăratcă ai nevoie de resurse materiale, dar i bene/ciilesunt pe măsura >rela5are, aer curat, ceva nou devă%ut mereu, etc?! 'eci, unde mergem(

=6iatra #are, serios@ C!iar te-aștepți să urc at%ta@Dlumesc, !ai că mer$em1>-. limareZmers în ora+ine, nu trebuie să mergi pe munte dacă nu vrei!'ar să nu-mi spui că nu ai accepta invitaMia



prietenilor $n ora! "ici putem vorbi de multeactivităMi, de la o simplă plimbare $n parc, la unbiliard, popice, ping-pong, până la discuMii pe

terasă sau concerte $n aer liber! .oMi consumaalcool, nu te oprete nimeni, dar scopul nu fostbăutura, ci activitatea $n sine, aa că totul e oH=Inde ai dispărut acum@ /m zis că poți să bei, nucă trebuie să iei ditamai butoiul.. oJ1>/. 8ilm Te-ai săturat de terase, parcuri, biliard i altele("tunci ce %ici de un /lm( :ie că mergi la cinema,sau alegi să-Mi chemi prietenii acasă, un /lm estemereu mai bun vă%ut cu cineva! Nu eti de acord(='a, ără buniciH dec%t dacă ai c!e de otelenovelă>0. :oardgamesZNocuri de cărQi"i au%it de monopolJ( 9unt sigur că da! )i, a<ă canu este singurul #oc de societate! +a e5istă foarte

multe, chiar mai faine! "i de unde alege! 'acă nuvrei să dai cu %arul poMi #uca cărMi! ]i aici colecMia emare! Nu te pricepi( .oMi merge la o ceainărie,pentru asta s-au deschis >pe lângă evidentadegustare de ceaiuri?! "i $ncredere, comunitatea ebună i te a#ută să găseti ce-Mi place! Nu prea $Miplace noul( "lege clasiculA remi, PP, table, eptică,

trombon, etc!=/propo ce zici de-o canasta@ )au brid$e@>1. Docuri pe calculator



+ine, hai să lăsam copiii să #oace cărMi i să trecemla lucruri serioase! Ce %ici de un #oc pe calculator(7ultă lume %ice că sunt pierdere de vreme, că nu

$nveMi nimic din ele i dacă te #oci eti un ratat saunu ai viaMă socială! "u i nu au dreptate! 8ricee5ces e dăunător, nu doar timpul petrecut pecalculator! 'ar sunt i #ocuri interesante din carepoMi $nvăMa ceva! 9unt #ocuri care te fac mai ager,care $ti pun mintea la contribuMie sau care pur isimplu te rela5ea%ă!=Kai, recunoaște1 Inde mai ai ocazia să conduci cuLL la oră@>3. iscina"m stat prea mult $n casă! ) timpul să ne răcorim!]i ce e mai bună decât o bălăceală la piscina, maresau ba%in(3Mi %ic euA o bălăceală la piscină, mare sau ba%in, cumulte fete, soare, mu%ică…

=rezește-te1 /m zis că-i mai bună, dar n-am zis căam>4. &iscuQii cu prietenii3Mi mai aminteti când ieeai cu prieteniiFamicii $nfaMa blocului i stăteai până seara târ%iu la palavre(6ecinii nu tiau cum să vă alunge prin case săscape de râsetele voastre %gomotase! ]i!! ce s-a

$ntâmplat( "aa… ai dat de bani i de păr subcentură! 9ună-Mi prietenii i iei la un pahar devorbă!=Mi așa vecinii au uitat cum e să $ăsești dimineațanumai coi de seminte în ața scăriiH>



5. ititulNu, chiar nu-mi bat #oc de tine! ]i cititul edistractiv… dacă ai o carte bună! 'ar stai, nu

trebuie să te limite%i la cărMi! 9untem in secolul D!"vem internet! .oate / vorba de o tire, articol,glumă, satiră, sau orice altceva! Tot citit secheamă!=5u, Aamasutra nu e c!iar ceea ce ma $%ndeamHdar dacă te distrezi, n-ai dec%t>)7. *imp cu tine însuQi"sta nu e chiar distracMie, ci mai mult rela5are! 'artrebuie să recunoti că ai nevoie după o %i atât deagitată!4deea e că trăim $n secolul vite%ei i de multe oriuităm să ne oprim să mai admirăm peisa#ul sau puri simplu să purtăm o discuMie cu noi $nine! :iecareare nevoie de puMin timp $n care să stea singur!.oate vrea să medite%e, să anali%e%e lucrurile, sau

pur i simplu să lenevească singur, să selinitească…Iite ți-am adus un !amac. e las acum.7i-am $ndeplinit obiectivul!



" fost aa greu să te distre%i fără club sau alcool('a, tiu că ai ciupit ceva cu prietenii $n ora, darmă refeream la o cantitate mai mare! Nu a %is

nimeni că nu te poMi distra i aa!e nu înQeleg eu este de ce mulQi se$distrează$ doar aa. Nu au resurse( Kai să /mserioi! 6iaMa de noapte e mai scumpă!8 să $nchei aici… $ncet, să nu-l tre%esc pe domnuldin hamac, i o să $nchei aaA Cine nu tie să sedistre%e fără bani, nu tie să se distre%e nici cubani! "stfel că, banii sau lipsa lor, nu sunt scu%e!'acă alegi să mergi $n cluburi, e treaba ta,%benguială plăcută, sau să alunece bine, dar $ncearcă să /i mai receptiv i la alte forme dedistracMie! Nu de alta, dar tu pier%iCe poti face pentru un moral mai bun(5otă de la Dabriel 'ani )andu este un amic cucare mă ştiu de vreo E- ani, cunosc%ndu-ne prin

intermediul voluntariatului. 'ani pune oarte multaccent pe moralul pe care îl are o persoană, pentrucă ştie c%t de important e. /cum 'ani caută să feun e:emplu pentru cei din ur şi pune oarte multaccent pe condiţia fzică. 'acă vă place articolullui, vă ro$ încuraaţi-l să scrie mai des şi eventualsă îşi creeze un blo$ de ftness şi motivaţie.

Te-ai gândit vreodată ce te de/nete ca om( 'e cefaci ceea ce faci %i de %i(9unt sigur că Mi s-a $ntâmplat, nu de puMine ori, să/i dat $napoi de anumite obstacole, critici, eecuri,dar $n /nal ai continuat!



'e ce@Ce te face să lupMi( "i vreo datorie faMă de ceilalMi("i o imagine de prote#at(

Cel mai probabil, nu! :aci ceea ce faci pentru că $Miplace sau cel puMin aa ar trebui! 'ar tii, uneoriacest lucru nu e de a#uns!



'acă este un lucru pe care l-am $nvăMat de cevavreme $ncoace, este acela că succesul sedatorea%ă unui factor pe care tindem să-l ignorămA

moralul!4a cel mai bun om i distruge-i moralul, e ca i cumai lăsa un sportiv fără piciore!7oralul e cel care te face să continui indiferent deobstacole, el este responsabil pentru faptul că teridici dei ai că%ut de atâtea ori, el $Mi dă $ncredereatunci când ceilalMi nu o fac, el $Mi dă motivaMie iambiMie i te fac să /i cel mai bun! Tu cre%i că eti cel mai bun $n ceea ce faci( 'acănu, poate ar / bine să $ncepi să cre%i asta, sau celpuMin să tin%i acolo! 'oar aa poMi a#unge sus!;nul dintre cei mai buni atrenori scoMieni de fotbal,+ill 9hanHlJ, spunea aaA / lot o ootball successis in t!e mind! Nou must believe 8ou are t!e bestand t!en maAe sure t!at 8ou are sau = /im or t!e

sA8 and 8ouOll reac! t!e ceilin$. /im or t!e ceilin$and 8ouOll sta8 on t!e Poor..oate mulMi blamea%ă fotbalul, pentru ce a a#uns,dar sportul $n general, oferă cele mai bunee5emple de motivaMie, iar pildele acestuia se potaplica $n orice domeniu! Ba fel de adevărat este căorice lucru are două tăiuri, trebuie să cre%i mereu

că eti capabil să /i cel mai bun, dar să nu te culcipe o ureche, totdeauna ai ceva de $nvăMat,niciodată nu ai crescut destul!



'upă cum ve%i totul este psihic! Nimeni nu s-anăscut $nvăMat, dar cu motivaMia potrivită poMi reuiceea ce alMii doar visea%ă!

7oralul este foarte important! ;n om cu moralulbun, prin muncă, poate $ntrece un om talentat cumoralul la pământ! Tot nu eti convins( "i au%it de broasca surdă(.ovestioara are mai multe variante, poate ai maiau%it-o pe vreuna dintre ele, eu o tiu aaA



In $rup de broaște călătorea printr-o pădure. *aun moment dat, două dintre ele au cazut într-o$roapă ad%ncă. C%nd celelalte broaște au realizat

c%t de ad%ncă este $roapa, au început să se a$ite pe mar$ine, să le spună celor din $roapă căsituația lor este imposibilă și că sunt dea ca șimoarte. Cele doua broaște au i$norat însă ceea celi se spunea și săreau c%t puteau de sus, sper%ndcă au să aun$ă pe mar$ine, să se salveze."roaștele de pe mar$ine continuau să se vaiete șisă le taie orice urmă de speranță. ;n cele din urma,una dintre broaște, obosită, a renunțat. Cealaltăînsă a continuat să sară tot mai sus și din ce in cemai sus, p%nă c%nd una din sărituri a ost pemar$inea $ropii. (eușise să se salveze. )edovedise apoi că era surda și a crezut mereu căcelelalte o încuraau să sară tot mai sus.7orala acestei povestioare se poate interpreta $n

mai multe feluri, dar ea demonstrea%ă cum un ompoate reacMiona total diferit $n condiMiile aceleiaiprobleme $n funcMie de moral!"rată cât de puternic eti atunci când ceilalMi te $ncura#ea%ă i cât eti de slab atunci când toMi tedescura#ea%ă!e poti ace pentru un moral mai un'

9ă /i surd la critici, orb la greeli sau impasibil laeecuri este poate imposibil, i oricum nu este dedorit! Trebuie să ca%i pentru a te putea ridica,trebuie să greesti pentru a $nvăMa, trebuie săpier%i pentru a câtiga! $n serialul B89T avem de a



face cu o altă pildă interesantăA )tru$$le isnatureOs 9a8 o stren$t!enin$! 8 poMi urmări mai #osA

"adar $n viaMă trebuie să lupMi pentru a a#unge lavisele tale, iar un luptător are nevoie de un moralbun! Ce poMi face pentru asta(4ată 0 lucruriA). sculta muzica ce te motiveazaP7u%ica este un mi#loc bun pentru a-Mi cretemoralul!'e aceea, pre%enMa ei $n /lme este des $ntâlnită,pentru a evidenMia sau a pune mai multă emoMie $nanumite scene! Trebuie să alegi melodii care te duc intr-o anumităstare de invincibilitate! .ersonal, a recomandamu%ica ritmată pentru momente $n care vrei să-Micreti moralul, precum punH sau rocH alternativ,mu%ică ce se ba%ea%ă mult pe tobe i chitare!

+. legeti prieteni pe care te poti aza.Cine poate să te motive%e mai bine decât unprieten de năde#de( :ie că spui o prostie, prietenuladevărat $Mi va %ice mereu unde greeti, dar iunde ideea ta are potenMial!)l te cunoaste cel mai bine, deci te poate motivacel mai bine, mai ales după un eec!

-. 8ii desc"is la noi idei



9unt mulMi oameni care inspiră prin ceea ce fac %ide %i! .oate că tu nu eti unul dintre ei>momentan?, dar /i deschis i $nvaMă din ceea ce

ve%i!Cu cât eti mai receptiv, cu atât poMi acumula maimulte idei i poMi /i $ncura#at mai uor!Conclu%ii4mportant este să ai mereu $ncredere $n tine! Oineminte că eecurile sunt inevitabile dar trebuie să $nveMi din ele! Buptă ca să-Mi $ndeplinetiobiectivele, i nu te da $napoi niciodată! 9pune-Mimereu că poMi, poate nu vei reui din prima, dar veireui! .ăstrea%ă moralul la un nivel bun i va /i celmai de preM prieten! 3ntoarce-l $mpotriva ta i va /cel mai acut duman!&espre &ani 9andu9unt masterand $n Tehnologia 4nformaMiei i lucre%ca eb developer! 3mi place sportul, sunt o /re

spirituală i caut mereu să tiu cât mai mult dintoate! 9unt fost blogger, $mi place să scriu, $miplace să gândesc i să anali%e% probleme pe careceilalMi le evită! 3ncerc mereu să aleg lucruri caremă motive%ă i mă fac sa-mi lărgesc ori%onturile!"m făcut voluntariat timp de 0 ani i am $ntâlnit odiversitate de oameni!

"m mintea deschisă i accept uor idei i conceptenoi!6reau să a#ut i să inspir oamenii, i sper să găsesco soluMie pentru asta! 7omentan poste% doar pe



:acebooH! 4dei , sugestii, feedbacH, critici, mi leputeti trimite acolo!7otto-ul meuA Aou Kant it' ?o earn it[

E Bucruri pe care nu ar trebui sa le mai faci anulacesta'acă vrei să te schimbi, este clar că trebuie săschimbi anumite lucruri mici, care $n timp producre%ultate mari! 9chimbare permanentă se $ntâmplă $n paşi mici şi repetai!Nu poi avea pretenia ca mâine să devii acel ompe care i-l imagine%i! 3nsă poi să ai pretenia ca $ncepând de acum, să faci acele schimbări care tevor aduce mai aproape de acel ideal pe care i-limagine%i!Ca să faci aceşti paşi mai rapid sau mai cu $ncredere, $i pre%int E lucruri pe care eu considercă nu ar mai trebui să le faci anul acestaA). 2u!ţi mai pierde prea mult timpul. Ca să ne

$nelegem de la $nceput! Timpul pe care $l petrecicu cei dragi, nu este timp pierdut! Timpul petrecutcu persoane la care nu ii, poate / considerat timppierdut! :ocusea%ă-te pe ce este mai important şiinvesteşte-i timpul făcând ceea ce $i place!



Timp pierdut este un timp pe care simi că nu o să $l mai recupere%i vreodată sau timp pe care i-ar /plăcut să $l petreci $n orice alt fel posibil! 8rice alt

fel, chiar dacă este o activitate mai puininteresantă!+. 2u mai spune “Voi ace treaa asta maitârziu[$. .e mine această replică m-a marcat!Cred că puteam să fac de D-0 ori mai multe dacănu $mi spuneam $n minte această propo%iie care $ncura#ea%ă de obicei procrastinarea! 'acă lucre%ila ceva important şi chiar nu poi să faci acestlucruacum, $ncearcă să $l delegi sau refu%ă-l!:oarte des, o să treci lucruri $n to do list, care autot fost reprioriti%ate şi pe care le tot evii!Nu lăsa legea lui .arHinson să $şi facă efectul!-. 2u mai amâna să citeşti o carte care te!arputea aNuta. .erioada $n care am citit cel maipuin, trebuia să /e de fapt perioada $n care trebuia

să citesc cel mai multA liceul! Nu aveam mai niciogri#ă pe cap atunci! "cum am foarte multe de făcut,dar mereu $mi fac timp pentru citit!"cest blog s-a născut datorită acestei preocupărideosebite pentru citit!Cările te pot a#uta foarte mult, pentru că foarteprobabil muli dintre cei pe care $ncerci să-i

depăşeşti, citesc foarte rar sau chiar deloc! .oi săconsideri cititul o strategie de a genera un avanta#competitiv! 3ncearcă vreo D luni citind vreo D-0căriFlună, ve%i unde a#ungi, ve%i ce $i iese şi ve%i



dacă merită! 9unt convins că nu vei regreta, maiales dacă citeşti cările potrivite!/. 2u mai mânca orice. 9ărbătorile sunt o scu%ă

=bună pentru a mânca orice!.roblema era că anul trecut nu aveai de%voltatobiceiul de a re%ista $n faa multitudinii decarbohidrai şi de lipide!Nu %ice nimeni să devii un pustnic sau să $ncepi odietă miraculoasă, dar eu unul m-aş obliga sărenun pe rând la toate chestiile care doar auscopul de a umple stomacul şi pe termen mai lung $i strică echilibrul din organism!Repet, schimbările mari se produc $n paşi mici şirepetai!0. 2u mai trage c"iulul de la activităţiimportante. 4mportant nu $nseamnă că $i vaaduce bani, important $nseamnă că $i va aduce unanume bene/ciu! Ne ascundem uneori $n spatele

unor rutine sau activităi fără niciun bene/ciu,pentru că ne simim inconfortabili mergând laactivităi importanteA $ntâlniri cu prieteni



vechi, pregătiri care ne-ar putea schimba, e5amenela materii care nu ne plac, lucruri pe care trebuiesă le facem cu familia!

"m observat, că dacă depăşim acele bariere carene fac inconfortabili, devenim foarte <e5ibili $ngândire şi $n atitudine!"sta $nseamnă că deoseori trebuie doar să absorbişocul reali%ării unei activităi pentru primele câtevadăi! 'upă aceea te poi $nvârti $n orice activitate şipoi e5trage cu adevărat bene/ciile din activităileimportante!1. 2u mai îţi cumpăra ericirea! 7ie $mi placgadgeturile, dar nu mi le cumpăr decât pe cele pecare am nevoie! 7ie $mi plac hainele mai simple şistJlish, dar nu mi le cumpăr pe toate! 7ie $mi placcările, dar nu mi le cumpăr pe toate! "lii lecumpără pe toate indiferent dacă le place sau nu!3şi cumpără sentimentul de sigurană, sentimentul

de proprietate, sentimentul de a / unic,sentimentul de a / puternic!;n lucru cumpărat doar ca să acopere o problema,e5act asta face sau chiar mai rău, $nrăutăeştesituaia!9untem consumerişti şi ne cumpărăm lifestJle-ul $nloc să $l creăm! :orma fără fond este pentru cei

care vor doar să mai scape de responsabilităi $ncăo %i!9ă %icem că banii se vor termina la un moment dat!Ce o să faci, nu o să mai /i fericit( "sta tede/neşte( .oi mai mult de atât, cumpără doar



lucrurile care $i oferă utilitate, lucrea%ă la $ncrederea $n sine, la relaii de prietenie, lade%voltarea intelectului tău şi nu o să mai cumperi

lucruri care doar par că te fac să te simi mai bine!3. 2u mai aştepta atât de mult să iei o decizieimportantă. Cu cât amâni o deci%ie mai mult, cuatât va / mai greu să o iei, cu atât o să teadânceşti mai mult, cu atât mai mult vei trece demomentul oportun când ar / trebuit să iei aceadeci%ie!4a o deci%ie cât mai repede şi după aceea aplic-1 şiadaptea%ă-te! 'eci%ia s-ar putea să /e una bună,dar implementarea proastă! 'eci%ia poate să /euna mai puină, dar implementarea să /e una bunăşi re%ultatele să /e surprin%ătoare! Totul depinde de implementare! T8T;B! "i o idee,este nulă fără implementare! "i un plan, este nulfără implementare! "i un obiectiv, este nul fără

implementare! Concentrea%ă-te mai mult pe a faceşi petrece mai puin timp plani/când!)ste bine să te gândeşti de D ori $nainte de a faceun lucru, dar să nu confun%i gânditul cuamânatul A?!4. 2u te mai împrumuta de ani sau nu mai împrumuta ani. 8dată ce ai intrat $n #ocul ăsta

al $mprumuturilor, intri $ntr-un vârte# e5trem deneplăcut! )ste neplăcut să tragi de cineva să $i deabanii, este neplăcut să $i ceri cuiva bani!)u urăsc să mă $mprumut, dar am fost des unuldintre cei care $i $mprumuta pe ceilali!



7ie nu-mi place să bat lumea la cap, darsentimentul că cineva $i datorea%ă ceva $n generaleste unul neplăcut! Te face să te $ntrebi dacă vrei

primi vreodată acel ceva $napoi! 3n loc să te $mprumui de ceva, fă un



barter, un troc, o tran%acie! Te simi mult maiconfortabil când faci o tran%acie, decât atuncicând faci un $mprumut!

5. 2u le mai ă tu pe toate. 'acă eşti unul dintrecei care %ic dacă vrei ca un lucru să iasă bine,trebuie să $l faci cu mâna ta eşti cu sigurană unom cu mult prea multe pe cap! 3ncearcă să delegiceea ce e mai puin important sau cronofag >$iconsumă foarte mult timp? şi concentrea%ă-te pelucrurile care oferă valoare adăugată!)ste greu să laşi din mână nişte lucruri pe care tule făceai de obicei, dar pe măsură ce devii maielevat, trebuie să gândeşti mai strategic, $ntermeni de valoare adăugată şi ma5imi%areabene/ciilor! 9ună frumos şi abstract, dar trebuie să $i laşi şi pe alii să $nvee, să greşească, să $ncerce,să capete e5perienă!)7. 2u mai da vina pe ceilalţi. 9au cel puin

recunoaşte-i şi tu vina $n toată povestea asta! Nu%ic să te $nvinovăeşti pentru lucrurile pe care aliile fac, doar $i cer să $i asumi responsabilitatea şisă accepi consecinele! Nu mai fugi de pedepse, s-ar putea ca unele pedepse să te elibere%e de stresşi de nervi!)). 2u mai spune “la mulţi ani$ prietenilor

dragi pe 8aceoo;. "sta mi-o spun $n primul rândmie! "nul acesta nu mai ai voie să $i trimii unuiprieten bun >decât dacă e ultima soluie? un mesa#de =la muli ani prin :acebooH! 8rdinea mi#loacelor



care ei au a#uns acolo sus, nu este felul $n care tuvei a#unge acolo sus! :elul $n care ei reacionea%ă,este diferit de felul $n care tu reacione%i!

şti preşedintele propriei tale vieţii! Te poi uita $n schimb la cei din #urul tău oricândpentru inspiraie, pentru idei, pentru strategii, dar $ntotdeauna va trebui să adaugi culoarea ta A?!3nvaă despre greşelile şi reuşitele celor din #urultău, dar ia-i notie $n felul $n care i se potriveştedoar ie!)0. Wncetează să mai petreci timp cu oamenipe care nu îi placi.>a? 3i place de el( >N;? 3l poi determina să seschimbe astfel $ncât să $i placă de el( >N;? "tuncigăseşte pe cineva pe care să placi!>b? 3i place de el( >N;? 3l poi determina să seschimbe astfel $ncât să $i placă de acel cineva(>'"? "tunci a#ută-l să se schimbe astfel $ncât şi el

să /e mulumit cu ceea ce va deveni!>c? 3i place de el( >'"? "tunci ine-l aproape câtmai mult timp!oncluzie"cestea sunt sugestiile mele pentru lucrurile pecare nu ar trebui să le faci anul acesta! &tiu, suntmulte idei, probabil controversate sau mai puin

argumentate, dar consideră ca /ind perspectivamea asupra lucrurilor!'ar te rog să mai ai $n vedere o treabăA7a#oritatea deci%iilor delicate pe care o să le iei,vor $nregistra un mic recul la $nceput şi o să i se



Nu neapărat regulile pe care eu le-am descris saunu pe toate! Creea%ă-i propriul tău set de reguli,de fapt aşa $i recomand să şi faci!

'ar $ncepe şi aplică-le de acum, nu mai târ%iu, numâine, nu $ncepând cu săptămâna viitoare! Cu câtamâni mai mult, cu atât mai greu o să $i /e!e lucruri nu ar mai treui să acem în +7)+'ele pe care eu le!am descris sunt Nuste,merită respectate'9chimbare –eci de schimbari mici care potproduce re%ultate mari3n acest articol voi vorbi despre un subiect care $mieste e5trem de dragA schimbare prin schimbărimici!"ceste schimbări mici $n timp aduc re%ultate mari!Ca să a#ungem să trăim o viaă plină de $nsemnătate şiFsau să ne atingem acele 8C47-uri>8biective colosale, incredibil de mari? trebuie să

ne schimbăm mentalitatea şi modul $n careacionăm!.entru că astfel de schimbări sunt e5trem de greude reali%at şi de cele mai multe ori eşuăm săproducem nişte schimbări eseniale, chiar dacăştim că o să ne /e mai bine după!9chimbările mici repre%intă $n timp printre cele mai

bune metode de a aborda o schimbare importantă $n viaa noastră!Cred că $i aminteşti vorba aia cu =9uccesul pestenoapte durea%ă E ani! sau diverse alte variaii aleacestei ma5ime!



)i bine, succesul poate / atins cu o probabilitateridicată, dacă producem anumite schimbări mici pecare noi le considerăm eseniale pentru noi!

)vident, /ecare dintre noi are diverse şi diferiteobiective! 'upă ce am citit mai multe cări şi amcitit mai multe articole de la diverşi bloggeri,oameni de succes, oameni de afaceri etc, am a#unsla conclu%ia că sunt



multe schimbări mici şi de bun sim pe care leputem implementa $n viaa noastră, astfel $ncât săne apropiem de ceea ce dorim să /mFsă devenim!

).Vrei să te trezeşti mai devreme'3i este greu să faci asta("tunci va trebui să adormi mai devreme, căutândsă te oboseşti mai repede $n timpul %ilei ca să nuadormi din nou târ%iu sau să te tre%eşti maidevreme!'acă nu poi să te tre%eşti la P, tre%eşte-te la PA01!'acă nu poi să te tre%eşti singur, pune un prietensă te ghide%e prin telefon până $n baie să te spelipe ochi şi după aceea până $n bucătărie să $i faci ocafea şi să $i prepari micul de#un!+. Vrei să aci mai multă activitate fzică'.entru că ideea de e5erciii /%ice ar trebui săimplice şi o oarecare do%ă de fun şi plăcere, trebuiesă găsim un sport sau o activitate /%ică pe care să

o apreciem!Nu-i place fotbalul, fă baschet, nu-i placebaschetul, fă arte mariale, nu-i plac artelemariale fă /tness pe mu%ică, nu-i place niciunsport, fă plimbări lungi cu mu%ică $n ureche!:ă unul dintre aceste lucruri cel puin de dată pesăptămână pentru primele 0 săptămâni, după

aceea avansea%ă la de D ori pe săptămână pentruD săptămâni şi tot aşa, până $i intră $n obicei!:ă ce $i place, ce te activea%ă /%ic şi cât de des sepoate!-. *e enervează emailul'



<erifcă-l de E ori pe zi sau verifcă-l doar la oref:e! 'e câte ori nu i-ai veri/cat email-ul şi nu aiavut niciun email nou sau nimic important de

re%olvat( 'e multe ori sunt convins!5u mai verifca email-urile imediat cum te trezeştisau înainte de a te pune la somn! )şti foartevulnerabil $n momentele acelea! Basă-i muncapentru muncă!3ncearcă timp de -D săptămâni primul sfat şi ve%icum merge! 3n funcie de situaie a#ustea%ăfrecvena!'acă ve%i că nu eşti aşa de solicitat precumcredeai, veri/că mai rar sau roagă-i prieteniipentru chestii urgente să te sune sau să îţi dea unmesa./. <utina te omoară')ăptăm%nal încearcă ceva nou! 3n loc să te uii latelevi%or citeşte o carte! 3n loc să mergi $n acelaşi

barFpubFrestaurant mergi la un local nou!5u ştii un local nou, $ntreabă-i pe prietenii tăi peunde au mai fost şi le-a plăcut sau $ntreabă lumeape :acebooH unde $i recomandă să mergi!e-ai plictisit să stai în casă, mergi $ntr-un club saula o plimbare prin oraş! Nu trebuie să stai mult, -Dore cât să $i dai seama dacă e mai bine decât să

stai $n casă!<rei ceva mai educativ@ 3nvaă o limba nouăA poateportughe%ă, poate chine%ă, poate spaniolăG sau şimai bine $nvaă o nouă meserie!



0. 2u mai aci lucruri interesante împreunăcu cei dragi'



.oi să $nvei pentru că este distractiv şi vrei să tede%voli continuu sau pur şi simplu vrei să a<ilucruri noi!

Cea mai simplă $ntrebare la care poi să răspun%i şisă $i dai seama că a%i ai $nvăat mai multe decâtieri esteA 0)unt azi mai bun dec%t ieri@3 !+anală $ntrebare, nu( Nu, nu chiar! )ste simplă, darnu banală!'acă $n /ecare %i eşti cu un pic mai bun decât ieri,dacă $n /ecare %i ştii să faci ceva mai bine decâtieri, atunci ai şanse ca până la sfârşitul anului să aicel mai bun an din viaa ta!9ă $nvei mai bine nu e greu!4mplică $nsă puină creativitate!9unt câteva lucruri pe care le poi face astfel $ncât $nvăatul să devină mai productiv şi mai funAo $i poi structura informaia

o poi folosi mindmap-uri



o găseşti analogii care te a#ută să memore%i maibine

o faci din $nvăat o competiie cu un prieten bun

o implici toate simurileA vă%, au%, miros, pipăit,gust

o citeşti cu voce tare

o $nvei $ntr-un loc cu linişteF%gomotos

o foloseşti mu%ica clasică ca şi catali%ator

Ba fel, sunt câteva schimbări mici, care potschimba multe!3. 2u te înţelegi cu lumea din Nurul tău'

Cel mai important sfat pe care i-l pot da $n aceastăprivină este să te pori mai des cu lumea din #urultău cum ai dori ea să se poarte cu tine!o :ă mai multe complimente sincere!

o "precia%ă gesturile mici!

o 8feră feedbacH constructiv!o Renună să mai / tu $n centrul ateniei!

o 'ă dreptate celor din #urul tău!



o "cceptă favoruri şi oferă favoruri!

o 9pune nu, dar /i politicos!

o "#ută-i pe cei care nu $neleg din prima!

o 3nvaă să comunici e/cient, astfel $ncâ toatălumea din #urul tău să te $neleagă din prima!

&i acestea sunt doar câteva idei care mi-au venit $nminte la scrierea acestui articol! "m scris acestarticol pentru amândoi, pentru că şi eu mai uit câtde uşor este să schimb lucrurile!;neori este atât de uşor să cre%i că e greu să teschimbi $n bine, $ncât uii să faci câteva schimbărimici, care ma#oritatea in de bun sim!Bucrurile nu sunt chiar atât de greu de schimbat, $nsă noi le complicăm inutile şi ne parali%ea%ă frica

de schimbare!Ba /nal, toate sfaturile pe care eu le-am pre%entatpot / reduse la $ntrebarea =9unt mai un astăzi,decât eram ieri'=! 'acă da, felicitări, eşti pedrumul cel bun!6i!ar plăcea să discutăm mai multe despreideea asta de sc"imări mici. oate ne oeri

şi tu +!- sugestii.



Cele P Chei ale de%voltarii mele personale"m intrat $n contact prima oară cu conceptul dede%voltare personală undeva prin toamnă D11 am

impresia!)ram student boboc la facultatea management şivenisem prima oară pe Colina ;niversităii >un dealpe care este aşe%ată ;niversitatea Transilvania din+raşov?!)ram speriat şi primul lucru pe care $l aveam $nminte atunci eraA =7amă câte fete frumoase suntla facultate! "bia aştept să $mi fac o prietenă!Râ%i tu râ%i, dar asta $mi trecuse mie prin cap!Nu ştiam nimic legat de viaa de facultate şi nuştiam neapărat ceea ce o să fac mai departe! 6isulmeu era să devin manager pentru o companie carerulea%ă muli bani sau antreprenorul din spatelecompaniei care rulea%ă muli ani!)ram un ambiios fără cau%ă!

"m fost abordat de către o fată pe coridoare, carea $nceput să $mi povestească despre o organi%aiede tineret numită "4)9)C, cum că ar / cea mai aredin lume, că dacă sunt la &tiine )onomice o să $miprindă e5periena bine şi o să mă de%volt şipersonal!Recunosc că $n momentul acela eram fericit că

vorbea o fată cu mine A??, eu /ind mai timid din /reşi până atunci am avut prietene cu care $mifăcuseră =lipeala ali prieteni!"m %is da, vreau să mă de%volt personal! 9unabine!



"m a#uns acasă şi i-am povestit soră-mii melemi#locii, cu care mă $neleg mai bine, despre"4)9)C! )a a %is din prima bagă-te că o să $i prindă

bine, mai ales că eşti la $nceput cu facultatea şi aşanu faci mare lucru! >)a lucra, renunase la facultatedin primul an din cau%a presiunilor la care a fostsupusă de ai mei şi a, $n general, atitudinii ei rebelefaă de tot ceea ce %iceau ai mei?!)ram convins $n proporie de Q1-1L să aplic! "mai trebuit $nsă $ncă o pre%entare $n care au venitinternaionali >parcă era un indian pe numeKemant?, un preşedinte de organi%aie locală careera din Republica 7oldova, o fată care vorbeafrumos despre internaionalism şi un prieten careera de#a $n "4)9)C ca să $mi fac cura#ul săcomplete% formularul ăla blestemat $n engle%ă! >Nueram mare fan engle%ă, pentru că făcusem doar $nliceu, după un hiat de ani $ntre grădiniă si liceu!?

"m completat formularul online, l-am trimis şi deatunci totul a devenit cea mai frumoasă povestedin viaa mea!



"cesta a fost primul meu contact cu de%voltarepersonală!"m fost pus $n faa deci%iei de a mă de%volta

personal pentru prima oară şi m-am =fâstâcit euaşa, până când am %isA ='a, e ca%ul măcar să $ncerc! " urmat o poveste minunată de D ani şi #umătate $n care am $nvăat foarte multe!'e atunci, din D11 sunt pasionat de ceea ce $nseamnă potenialul uman!"m $nceput să citesc din ce $n ce mai mult şi amreali%at că am descoperit nişte tipare, nişteelemente care transpar din toate incercările melede a deveni mai bun!Nu am denumit $n mod accidental articolulA =Cele Pchei ale de%voltării mele personale! )le au fostfoarte bine alese şi repre%intă pilonii de%voltăriimele $n general!.e măsură ce pilonii aceştia devin mai groşi şi mai

$nali, simt că sunt mult mai competent şi maipregătit pentru orice provocare!.ilonii pot părea banali, $nsă până nu $i e5erse%i cu11L conştiină şi serio%itate $n viaa ta, nu o să $idai seama de importana lor!.ot să anticipe% că mai mult de #umătate dintre ceicare au $nceput să citească acest articol au

renunat să continue după ce au vă%ut că $nceputsă povestesc despre e5periena mea de t%nărstudent cu capul la emei.9unt băiat, e normal că $mi stătea capul la fete A??!Revenind!



:aptul că aceştia au renunat, $i face ie =slu#bamai uşoară! "i oca%ia să $nelegi câteva lucruri carepe mine mă fac un om mai bun! 'acă i se

potrivesc şi ie, sincer nu ştiu, eu văd de%voltareapersonală ca /ind un proces individuali%at şi 11Lpersonali%abil!Ceea ce $i recomand eu din acest articol este săe5tragi ce i se poate potrivi sau poi adapta şieventual să citeşti printre rânduri!ele 1 c"ei ale dezvoltarii mele personaleP



3n era informaiei, nimeni nu ar trebui să mai facălucruri pe care nu şi le doreşte! Cel puin nu operioadă $ndelungată de timp!

Cheia^0! 7inte ca de geniuNu, nu sunt un geniu! Nici nu ştiu care este 4-ulmeu! :oarte probabil este unul mediu! 4Xm oH iththat!3nsă abordarea mea este una $mprumutată de lamari mini ale lumii!"scult mu%ică clasică pentru a mă concentra!3mi imagine%i re%ultatul /nal!:ur idei remarcabile ca un artist!"m $mprumutat câte un obicei de la câteva dintrepersonalităile de geniu ale lumiiA )instein, .icasso, TeslaG cu scopul de a avea o minte ca de geniu!Cheia^2! 4n<uentare prin abilitati sociale



3n ciuda faptului că nu mă bag $n seamă cu mulioameni, $mi este foarte uşor să relaione% cu opersoană nouă!

7ai ales după ce am stabilit un interes sau unduşman comun >'uşmanul comun nu trebuie să /eneapărat o persoană, ci poate / un concept, unobicei, o idee?!)u văd prin abilităile sociale nu neapărat o metodă>doar? de a cunoaşte oameni noi, ci mai degrabăde a reuşi să in<uene%i po%itiv alte persoane sauanumite comportamente de grup!:aptul că poi să in<uene% po%itiv nişte oamenirepre%intă probabil principalul motiv pentru carevorbesc $n public!Cheia^E! 4ntegrarea povestilor in viata proprie7ie $mi plac foarte mult poveştile şi consider căpoi $nvăa foarte uşor dacă reuşeşti să integre%i olecie $ntr-o poveste!

8amenii relaionea%ă foarte uşor cu persona#eledintr-o poveste, am dat eu detalii desprestorJtelling $n articolul despre "rta povestirii $nafaceri!Capacitatea de a integra o poveste mi se paremagică!3mi place să discut cu oameni care au poveşti de

viaă incredibile! 9unt e5emple reale, care $mi potfurni%a inspiraie pe termen scurt şi lung!.refer sincer om cu o poveste incredibilă deviaă, decât 11 de alte persoane care au avuttotul la nas şi nu şi-au asumat niciun risc!



3n general am observat că muli se feresc de apovesti viaa lor sau de a asculta poveştile altora!.robabil se gândesc că o să descopere ceva care o

să $i schimbe, iar acest lucru $i sperie de numa!Cheia^P! Capacitatea de a constienti%aFinterpreta)u consider că am o singură abilitate de succes!"m capacitatea de a abstracti%a o situaie careaparent nu a/şea%ă un tipar!.ot e5trage lecii e5trem de valide şi de reale dinactivităi banale!3mi este uşor să observ şi să interprete% ceea ce se $ntâmplă $n #urul meu!Nu $ntotdeauna $mi iese, depinde şi de gradul meude implicare emoională! 3nsă când $mi iese, sunte5trem de mândru de ceea ce mă duce capul săfac!7uli au rămas surprinşi de faptul că eu intuiamviitoare relaii din bodJ language şi din conversaii!



Cititul ăsta printre rânduri e miraculos şi estefoarte util mai ales când aplici aceeaşi tehnică sauabilitate pe tine $nsui şi descoperi că mintea ta

acionea%ă fără ca să apele%e la logică![[[.oate cheile pe care eu le-am de%văluit acum sunte5trem de abstracte! ) posibil!"u mare $ncărcătură pentru mine $n mod special!9unt nişte chei care funcionea%ă la uşile la care eubat şi pe care caut să le deschid! Tu din tot ceea ce am scris eu ar trebui să $nelegide unde am plecat şi unde am a#uns!9paiul de mi#loc, $l umpli cu propriile reguli şiconcepte! Cele care funcionea%ă pentru tine! Celecare au logică şi te fac să te simi entu%iasmat $ninterior, acele lucruri pe care le simi $n burtă >gutfeelings?!'acă ai vreo $ntrebare pentru mine, o aştept cu cea

mai mare plăcere!D "bilităMi pe care trebuie săle ai 0P de cărMicare să te a#ute să le de%volMi'e apro5imativ E ani de %ile, de când am intrat $ncontact cu de%voltarea personală, am devenitfoarte pasionat de descoperirea tiparelor $nma5imi%area potenMialului uman!

'in acest motiv am $nceput să citesc foarte multecărMi, nu doar de de%voltare personală, ci i deneurotiinMe, psihologie, self-e5perimentation,biogra/i ale unor oameni celebri, genetică i nunumai!



9unt atâtea dimensiuni ale de%voltării personale, $ncât nu ai cum să nu /i curios să cercete%isubiectul din cât mai multe perspectiveA de la cele

mai subiective, la cele mai pragmatice cercetăritiinMi/ce privind ma5imi%area potenMialului uman!'in acest motiv, $n timp, am $ncercat să privesc isă anali%e% de%voltarea personală prin abordăridiferiteA gândire negativă, abordare de tip =trialand error, concentrare pe de%voltarea măiestriei $n mai multe domenii $n acelai timpG acestea ar /câteva dintre abordările pe care le-am $ncercat dindorinMa de a mă $nMelege mai bine pe mine!



3n timp am a#uns să $mi schimb părerea, pe măsurăce am fost e5pus la mai multe cercetări i dove%i,să sar din teorie $n teorie, din abordare $n abordare,

cu un ultim scopA de a descoperi i stabili care este9)T;B de abilităMi pe care un om ar trebui să lede%volte ca să devină un om de calitate!"m scris un articol e5tensiv despre ceea ceaprecie% eu că este un om V8V i care suntatributele acestuia! 'acă tii articolul, poMi să saripeste lecturarea următoarele Q atribute, dacă nute $ncura#e% să citeti articolul, ca mai apoi să reviidin nou la acesta!triutele unui om =%=, redate pe scurtPo 8biceiul Â 9unt orientai către re%ultate!

o 8biceiul ^DA 9unt proactivi!

o 8biceiul ^0A 9unt productivi!

o 8biceiul ^2A :ac lucrurile cu plăcere şiFsau dinpasiune!

o 8biceiul ÊA 9e educă $n mod continuu!

o 8biceiul ^PA 9unt generoşi!

o 8biceiul ^QA 9unt ateni la detaliile carecontea%ă!

o 8biceiul Â 3şi e5tind $n mod frecvent %ona deconfort!



o 8biceiul ^SA 9e e5plorea%ea%ă pe ei $nşişi!

o 8biceiul ^1A 9impli/că $n mod continuu ceea ce

facFceea ce facem noi!



o 8biceiul ^A 9unt strategici!

o 8biceiul ^DA 9e autoevaluea%ă şiautomotivea%ă!

o 8biceiul ^0A 3şi creea%ă un antura# de valoare!

o 8biceiul ^2A 9unt $n căutarea permanentă aechilibrului!

o 8biceiul ^EA Renună la a mai face lucruri lacare ştiu că nu vor / niciodată foarte buni

o 8biceiul ^PA "u o mu%ă >sau chiar mai multemu%e?!

o 8biceiul ^QA Bucrea%ă din greu!

'acă Mi se par un pic vagi, repet, citete articolul pecare Mi l-am recomandat mai sus, o să Mi se maiclari/ce din $ntrebări!Bista obiceiurilor este destul de cuprin%ătoare, dar $mi dau seama că $i lipsete o dimensiune foarteimportantăA ailităQile Gs;ill!urileH! 8 piesă din

pu%%le pe care am pus mult prea puMin accent!%iceiul, pentru a f un oicei productiv icare să genereze enefcii, treuie practicatcu o anumită prestanQă, la un anumit nivel.



)+ ilităQi pe care treuie să le ai ca să deviiun %m =%= \ -3 de cărQi care să te aNute săle dezvolQiP

). <etenQia inormaQiei.3nvaMă cum să găseti informaMia mai potrivită, săreMii esenMialul i să tii să o foloseti $n avanta#ultău sau a echipei tale! Construirea sau dobândireaoricărei abilităMi, $ncepe cu o informaMie de calitate!Nu tii ce să $nveMi sau $nveMi chestia greită,abilitatea se duce de râpă din prima!0 cărMi pe care Mi le recomandAo Tim :erriss – 9ăptămâna de lucru de 2 ore>Română, )ngle%ă?

o Ioshua :oer – 7emoria inteligentă, "rta i tiinMade a-Mi aminti totul >Română, )ngle%ă?

o TonJ +u%an – KărMi mentale

+. um să scrii3nvaMă cum să comunici e/cient prin scris, să /i maiconvingător sau să scrii astfel $ncât săimpresione%i!Nu poMi fugi de scris, pentru că el este din ce $n cemai pre%ent $n viaMa taA statusuri pe facebooH,emailuri, mesa#e te5t, scrisori de intenMie etc!

3n loc să fugi de scris sau să $Mi bagi $n cap ideea cănu te vei pricepe niciodată să te e5primi $n scris,mai bine pui mâna i citeti următoarele 0 cărMi ie5ersea%ă-Mi scrisul imediat după ce le-ai cititA



o 'avid 8gilvJ – Confesiunile unui om depublicitate >Română, )ngle%ă?



'acă nu tii să interprete%i cifrele, riti să /i indus $n eroare de ele!0 CărMi pe care Mi le recomandA

o 9tatistics for 'ummieso 7arHet Research for 'ummieso Calculus for 'ummies

0. (uarea deciziilor3nvaMă să identi/ci oportunităMi, probleme, $nvaMăcum să $Mi concentre%i atenMia pe ce e maiimportant, să eviMi greelile altora i să devii maiconfortabil cu incertitudinea!7i se pare, de asemenea, foarte important să tiisă %ici stop anali%elor i să iei o deci%ie, pentru cămult prea mulMi $i pierd timpul $n starea de anali%ăi procrastinea%ă momentul luării deci%iei!0 CărMi pe care Mi le recomandAo Iason :ried, 'avid Keinemeier Kansson – ReorH



o 'aniel Uahneman – ThinHing :ast and 9loo Nassim Taleb – Bebăda neagră

1. <aportare la cei din Nur3nvaMă cum să interacMione%i cu cei din #ur astfel $ncât să te respecte, să Mină la tine i să $idorească să te a#ute! )ti un nimeni fără oamenivaloroi $n #urul tău!'acă stabileti raportul potrivit cu oamenii din #ur,vei avea parte de multe bene/cii i vei avea accesla mai multe oportunităMi!0 cărMi care cred că o să $Mi /e de a#utorAo "dam @rant- " da i a luao 'aniel @oleman – 4nteligenMă emoMionalăo Ueith :erra%%i – VhoXs got Jour bacH

3. <ezolvarea conTictelor

3nvaMă cum să anticipe%i problemele dinainte săapară, cum să $mbunătăMeti comunicarea $nechipă!9tudia%ă cum se conving să lucre%e $n aceeaiechipă oameni cu orgolii, personalităMi diferite saucu un grad ridicat de individualism sau cum săstabileti un raport de $ncredere $ncă de la

$nceputul unui parteneriat!Colaborarea este noul trend i pe bună dreptateGcred că din colaborare se nasc mai multe idei bunedecât din con<ict, astfel gestionarea unui con<ict,de orice natură, este o abilitate esenMială!



0 CărMi care $Mi pot / de folos $n re%olvareacon<ictelorAo 9tephen CoveJ – The 9peed of Trust

o @areth Iones, Rob @ofee – Clevero Iohn Vhitmore – Coaching pentru performanMă

4. revizionare9imularea de scenarii ipotetice, pregătirea pentrudiverse situaMii de cri%ă, anticiparea %onelor cuprobleme, intuiMie!o Ionathan :ields – ;ncertaintJo 7alcolm @ladell – The Tipping .ointo 7alcolm @ladell – +linH

5. lanifcare3nvaMă cum să $mparMi munci titanice $n pai mici,uor de urmat, $ntr-o secvenMiere potrivită!



3nvaMă cum să aloci resursele astfel $ncât lucrurilesă se $ntâmple la timp i la o vite%ă deimplementare superioară!

0 CărMi care cred eu că o să te a#ute foarte multAo 8ctavian .anti – 7usai Bisto Roger 7artin – 7intea 8po%abilăo 7ichael .orter – Competitive 9trategJ

)7. 9el!Kareness]tii să cum să $Mi pui $n valoare puterea interioară(3Mi tii punctele forte, să $Mi ameliori defectele, să leascun%i sau chiar să le foloseti $n avanta#ul tău(]tii cum să $Mi controle%i emoMiile, să le pui $nvaloare i să pro/Mi de orice resursă mentală decare dispui('acă răspunsul tău este nu la oricare dintre cele 0 $ntrebări de mai sus, cred că ai nevoie să cunoticum anume te poMi pune tu pe tine $n valoare!

0 CărMi care te pot pune $n valoareAo @uJ UaasaHi – 3ncântareo Tom Rath – 9trenghts :inder D!1o @arJ 6aJnerchucH – 'ă lovitura

)). <elaQii interpersonale'acă $nMelegi oamenii i recunoti care sunt

persoanele cu care trebuie să $nchei prietenii,practic să faci netorHing $n mod strategic, poMiobMine multe bene/cii!Nu spun să $Mi faci prieteni doar cu scopul de a-Miatinge obiectivele, ci mai degrabă să de%volMi



prietenii care sunt bene/ce pentru toată lumea, $ncare obMii la fel de mult pe cât oferi i toată lumeabene/cia%ă de valoare!

CărMile pe care Mi le recomand o să $Mi aducăprieteni, relaMii valoroase i o să te a#ute să $Micree%i un antura# de nota 1!2 CărMi foarte bune pentru tineAo Charles @reen, 'avid 7aister, Robert @alford –Consilierul de $ncredereo 'avid 8gilvJ – Cum să $Mi faci prieteni i să deviiin<uento Ueith :erra%%i – Never eat aloneo 7alcom @ladell – )5cepMionalii



)+. &oândirea ailităQilor'econstrucMia conceptelor complicate, $nsuirea deabilităMi noi foarte rapid, procesarea informaMiilor

$ntr-un ritm rapid, avansarea de la un nivel la altulde D ori mai repede ca alMii! 9ună bine( Normal căda!9ă nu uităm că trăim $n vremurile $n care vite%a cucare acumulăm i aplicăm abilităMile noastrecontea%ă, pentru că poate $nsemna diferenMa dintreda sau nu, dintre succes i eec, dintre un clientnou sau 1 clienMi!Nu te lăsa păcălit de numele următoarelor cărMi, elesunt cărMi care oferă idei foarte valoroase despreacumularea abilităMilor $n cel mai scurt timp!o Tim :erriss – The 2 Kour Chefo Tim @alleaJ – The 4nner @ame of Tenniso 'annJ CoJle – Talent Code

'acă încă mai ești cu mine, vreau să te elicit și săîți mulțumesc, articolul acesta este oarte lun$ șidestul de pompos, așa că apreciez aptul că îțialoci probabil L de minute ca să citești tot te:tul. /ș aprecia de asemenea dacă dai articolul maideparte pe FacebooA, 9itter, *inAed+n, Doo$leS.e cred universităQile americane de top că

sunt ailităQile de ază ale unui om =%=' Iosh Uaufman nu este un mare fan al educaMieiformale >nici eu de altfel?, pentru că e de%amăgitde cât de mult costă accesul la o educaMie de top!



Totui nu putem nega i in<uenMa universităMilor detop $n formarea oamenilor de valoare, principiilecare se respectă $n aceste instituMii pot deveni

principii pe care studenMii lor le pot aplica $n viaMade %i cu %i!'in acest motiv, doresc să enumăr i ce consideră0 universităMi americane de top, ca /ind abilităMi deba%ă ale unor oameni V8V >oameni educaMi dupăstandardele universităMilor?!Barvard Jniversit@ U )7 ailităQi de ază aleunui om educatP! "bilitatea de a identi/ca problemele fără preamult efort!

D! "bilitatea de a pune $ntrebările di/cile care punsub semnul $ndoielii diferite presupuneri!

0! "bilitatea de a discerne rapid informaMia utilădintr-o masă de informaMie irelevantă!

2! "bilitatea de a lucra $ntr-o echipă fără a / nevoiesă /i coordonat!

E! "bilitatea de a lucra e/cient i e/cace de unulsingur!

P! "bilitatea de a-i convinge pe alMii că varianta taeste varianta pe care acetia ar trebui să o urme%e!

Q! "bilitatea de a crea concepte i de a reorgani%ainformaMia astfel $ncât să re%ulte noi idei i tipare!



S! 9ă /e familiari%at cu diverse tipologii de gândireAcantivativă, istorică, tiinMi/că, estetică!

1! )5perti%ă $naltă $ntr-un domeniu de activitate!

! "bilitatea de a vedea cone5iuni $ntre discipline,idei i culturi!

D! "bilitatea de a $nvăMa pe tot parcursul vieMii!

?eorge =@t"e Jniversit@ U 4 ilităQi de azăale unui om educatP! "bilitatea de a $nMelege natura umană i de aacMiona ca atare!

D! "bilitatea de a identi/ca puncte forte i să letransforme $n obiceiuri puternice!

0! "bilitatea de a stabili, menMine i $mbunăMăMirelaMii!

2! "bilitatea de a $i menMine viaMa $ntr-un echilibru!



E! "bilitatea de a discerne $ntre adevăr iinformaMie eronată indiferent de sursa de unde $iobMine informaMia!

P! "bilitatea de a discerne $ntre adevăr i ce estecorect!

Q! "bilitatea de a / #ust!

! "bilitatea de a se auto-actuali%a!

[[[oncluzii Tot ceea ce este scris $n acest articol este reali%abil!



)ste adevărat, nu se re%olvă de pe a%i pe mâine,dar totul e la $ndemână! Resurse sunt >ve%i cărMilepe care Mi le-am recomandat?, oportunităMi de

de%voltare sunt cu căruMa, iar oameni care trebuiesă se de%volte sunt i mai mulMi!8bserv un consens $ntre ceea ce văd oamenii carecred foarte mult $n de%voltarea personală ioamenii care cred foarte mult $n educaMie,abilităMile /ind $n mare asemănătoare!.oate că formularea diferă un pic, dar $n esenMă toMise referă la de%voltarea acelorai abilităMiAo creterea capacităMilor cognitive

o focus pe auto-actuali%are

o de%voltarea relaMiilor interumane

o $mbunătăMirea capacităMii de procesare a

informaMiilor i de anali%ă a acestora

o comunicare e/cientă

o curio%itate autodidacticism

Vreau să citesc care este perspectiva ta. m

câteva întreări la care ai putea să îmirăspunziPCe $Mi lipsete total sau parMial(Ce ai de gând să $mbunătăMeti la tine anul acestai mai important, cum vei face asta(



'e unde $Mi iei informaMia de care te foloseti ca săte de%volMi(Ce cărMi am mai putea include partea de

recomandări(Răspunde la sau la toate $ntrebările, participăactiv i nu uita să dai articolul mai departe pe:acebooH, Titter, BinHed4n i @oogle! /preciez $estul. 7otive pentru care nu mai ai timp9unt puine persoanele care $mi spun că la sfârşitul%ilei, au reuşit să facă tot ce şi-au propus!"vem ma#oritatea, nişte obiceiuri, care deşi daubine din punct de vedere social, la sfârşitul %ilei, necam scot peri albi!.rin acest articol $ncerc să te a#ut să scapi deaceste motive care $i mănâncă timpul şi te $ncurcă!



.roblema este că uneori putem să /m preaprietenoşi şi să facem prea multe favoruri! 'insentimentul de responsabilitate, ne simim nevoii

să nu ne $ncălcăm promisiunea, de dragul de a nude%amăgi!)oluţia vită să aci prea multe avoruri sauînvaţă-i pe prietenii tăi cum să acă acel lucrusin$uri. ?tii vorba cu pescuitul 0'acă îi dai un peşte va avea m%ncare pentru o zi, dacă îl înveţisă pescuiască, va avea peşte pentru toată viaţa.31. eva sau cineva îţi distrage atenţia. Telefoane, email-uri, persoane care se plictisesc $n #urul tău, mu%ică dată prea tare… toate acestea $idistrag atenia şi de /ecare dată când $i estedistrasă atenia prea tare, trebuie să o iei de lacapăt! 3ntreruperile sunt e5trem de enervante şi nua#ută pe nimeni să $şi termine treaba!)oluţia telefonul pe silenios, răspunde la mail-uri

de D ori pe %i, roagă-i prietenii şi colegii să nu tederan#e%e când te văd că eşti concentrat, foloseştenişte dopuri de urechi sau căşti pentru a reduceefectul %gomotului din mediul de lucru!3. *e concentrezi prea mult asupra detaliilor.;nele lucruri nu merită duse la 1L, din simplulmotiv că efortul ori nu va / apreciat, ori nu

contea%ă!"devărat, sunt unele domenii unde contea%ăatenia la detalii, cum este design-ul, $nsă şi acolopoate perfecionismul se duce uneori $nspreobsesia detaliilor şi doar se pierde timp!



)oluţia încearcă să nu aci anumite retuşuri, săvezi dacă observă cineva, deranează pe cinevasau îţi aectează munca per total. )unt unele

lucruri care deşi par dră$uţe, nu inPuenţează cunimic rezultatul fnal.4. rocrastinezi.9tresul psihologic apare pe măsură ce amânămlucrurile importante pe care ar trebui să le facem!Cu atât amânăm mai mult, cu atât mai greu o săne /e să $ncepem şi să ducem acel lucru până lacapăt! 'evine obositor, complicat, anost şi di/cil de/nali%at!)oluţia începe cu lucrurile de care vrei să scapiimediat şi încearcă să treci peste şocul începeriimuncii. 'acă vezi că nu te descurci, cere autorulcuiva sau pasează complet sarcina la cineva carear ace acel lucru cu plăcere.5. *e mişti mai încet decât ar treui.

'in dorina de a veri/ca la sânge anumite lucrurisau din comoditate, putem deveni mai leni! 3n locsă terminăm un lucr $n 01 de minute, ne ia o oră,pentru nu am avut chef să iuim un pic lucrurile!)oluţia încearcă să fi mai spontan şi mai iute. 2altă idee ar f să înveţi sa aci anumite lucruri mairepede să citeşti mai repede, să scrii mai repede,

să lucrezi mai repede la calculator. 'acă reuşeştisă $ăseşti scurtături în lucrurile banale pe care leaci în fecare zi, o să c%şti$i o $rămadă de timp petot parcursul săptăm%nii.



)oluţia *imitarea timpului petrecut pe astel desite-uri, prin diverse aplicaţii de productivitate sau pur şi simplu renunţarea la a le mai olosi. /lţii s-au

re$ăsit, realoc%ndu-şi timpul petrecut pe astel desite-uri şi investindu-l în dezvoltarea relaţiilor.)). Baar nu ai ce aci.'acă faci un lucru pentru prima oară, cu siguranăvei / mai precaut şi te vei mişca mai $ncet!)oluţia (oa$ă pe cineva să te înveţe cum să aciacel lucru sau învaţă-te sin$ur, astel înc%t să temişti mai repede, dec%t dacă ţi-ai ace treabaneştiind nimic despre ce trebuie să aci.'acă ar / să re%um articolul $n câteva cuvinte, arsuna aşaAFă fecare lucru pe r%nd.Cele mai importante primele.;ncepe acum.7ult succes!

01 de citate care iti fac %iua mai frumoasa9e spune că %iua bună se cunoate de dimineaMă!) clară treaba că a te tre%i morocănos i fără chefde muncă nu e cel mai bun mod de a-Mi $ncepe%iua!"vem toMi momente $n care ne simMim aa, ce-idrept, dar este până la urmă la latitudinea noastră

cum alegem să ne comportăm , gândim i ce săfacem $n %iua respectivă!'acă eti o /re ambiMioasă cel mai probabil Mi-aiformat de#a un obicei $n a-Mi modela %iua aa $ncâtsă te bucuri de ea din plin!



3n ca%ul $n care te găseti $n e5trema cealaltă ieti uor in<uenMat de evenimentele din #ur,impulsul de care ai nevoie poate veni din altă

direcMie!.entru asta am selectat -7 de citate care îQi acziua mai rumoasăA! =9unt echivalentul literar al unui +ig 7ac cucarto/ pră#iMi! – 9tep"en >ing

D! =Nimic nu valorea%ă mai mult decât %iua de a%i!– ?oet"e

0! =Nu poMi trăi o %i perfectă fără să faci cevapentru cineva care nu te va putea răsplătiniciodată! – Do"n =ooden

2! =7âncarea este o parte importantă a unei dieteechilibrate! – 8ran (eoKitz

E! =6iitorul! .erioada aceea $n care afacerilenoastre prosperă, prietenii ne sunt prieteniadevăraMi i fericirea ne este asigurată! –mrose :ierce

P! =Nu am nevoie să-mi aminteti tu vârsta! "m ove%ică pentru asta! – 9tep"en 8r@

Q! =3ntoarce-Mi faMa către soare i umbrele vorrămâne $n urma ta! – prover din 2oua

Leelandă



! =N-am fost acceptat $n echipa de ah din cau%a $nălMimii! – =ood@ llen

S! =)ram prietenul imaginar al copilului de alături!– Emo "ilips

1! =.ot re%uma $n două cuvinte tot ce am $nvăMatdespre viaMăA merge $nainte! – <oert 8rost

! =6iaMa este ceva ce faci când nu te poMi duce laculcare! – 8ran (eoKitz

D! ='acă fericirea ta depinde de ceva ce facealtcineva, atunci chiar ai o problemă! – <ic"ard:ac"

0! =4mposibilul poate / $mpărMit oricând $nposibilităMi! – utor necunoscut

2! =Cei doi mari inamici ai bucuriei sunt durerea iplictiseala! – rt"ur 9c"open"auer

E! =Când ceea ce suntem este ceea ce vrem să/m, aceea e fericire! – 6alcolm 8ores

P! =)lectricitatea este de fapt un fulgerorgani%at! – ?eorge arlin

Q! ='acă nu-Mi convine ceva, schimbă acel lucru!'acă nu-l poMi schimba, schimbă modul $n care te

gândeti la lucrul respectiv! – 6ar@ Engelreit! =9ingurul handicap $n viaMă este o atitudinenepotrivită! – 9cott Bamilton

S! =Nu-mi place de acel om! Trebuie să-l cunoscmai bine! – ra"am (incoln



D1! =) demonstrat faptul că , corpul tău nu vaabsorbi colesterolul dacă-l iei din farfuria altuia! –&ave :arr@

D! =Niciodată să nu ai mai mulMi copii decâtnumărul de geamuri de la maină! – Erma:omec;

DD! =9unt un optimist Nu prea mă a#ută cu nimicsă /u altfel! – =inston "urc"ill

D0! =.rivete totul ca i cum ai privi pentru primasau ultima dată! – :ett@ 9mit"

D2! =.rocrastinarea este arta de a Mine pasul cu%iua de ieri! – &on 6arFuis

DE! =Continuă să-Mi spui că lucrurile vor merge răui ai anse mari să devii un profet! – Csaac 9inger

DP! =Nu putem direcMiona vântul, dar putem a#ustapân%ele! – utor necunoscut

DQ! =Nimic nu e imposibil pentru un su<etambiMios! – Do"n Be@Kood

D! ='e ce să nu te bucuri de lucrurile mărunte (9unt atât de multe – utor necunoscut

DS! =Televi%orul este gumă de mestecat pentruochi! – 8ran; (lo@d =rig"t

01! =9oarele nu va străluci până nu pui deoparteumbrela! :ii liber – utor necunoscut!

3Mi ure% o %i e5celentăDE de carti care te vor face mai destept



Ca să /i un om deştept trebuie să /i un omdescurcăre!7ă rog, asta $neleg eu prin om deştept, un om pe

care $l duce capul $n aşa fel, $ncât să poată să-şiatingă obiectivele!Nu e $ndea#uns doar să /i inteligent, trebuie să /i şiabil, iar $n următoarea listă, care mi-a luat câtevaore să o reali%e%, sper să găseşti câteva titluri caresă te surprindă po%itiv şi pe care să i le cumperi!)u le-am citit pe toate şi sunt cări care m-au făcutmai deştept, nu doar să mă simt, ci să trate%anumite lucruri la modul practic şi să /u maie/cient!! 9aptamana de lucru de 2 ore de Tim :erriss



Cartea cu care Tim :erriss a cucerit lumea datorităabordării total neconvenionale! Tim :erriss oferăidei, strategii şi inspiraie prin intermediul unei

cări care i-a luat câiva ani de călătorii să o scrie!"ceastă carte te va face mai deştept pentru că $iarată, $ntr-un mod total neconvenional, că poi să $i trăieşti viaa aşa cum vrei! Tot ce ai nevoie, estecapital intelectual şi să te elibere%i de anumiteparadigme!) una dintre cările mele preferate şi o recomandcu căldură!umpara carteaD! )5ceptionalii de 7alcolm @ladell7alcolm @ladell este un povestitor e5celent şi dedata aceasta ne povesteşte despre cum oamenii desucces au fost a#utai de ali oameni şi de conte5t,ca să a#ungă acolo sus!@ladell spune că succesul are şi el o poveste, dar

nu aceea la care ne aşteptăm noi!Cu puin noroc şi pricepere, poi folosi aceastăcarte spre avanta#ul propriu şi să $i cree%i unantura# care $i va oferi şanse, a#utor şi oportunităide a avea succes! :aptul că $nelegi conte5tulsuccesului te face de D ori mai deştept decât ceicare nu $neleg acest lucru!

umpara cartea0! ReorH de Iason :ried 'avid KeinemeierKansson



) o carte foarte bună, o citeşti repede şi meritărecitită, astfel $ncât să /i sigur că ai e5tras cele maideştepte sfaturi din ea!

umpără cartea2! 7etode de publicitate testate de Iohn CaplesCea mai bună carte de copJriting, o carte de caresunt ataşat emoional! Cu a#utorul ei am $nvăat săscriu mai bine şi să comunic mai bine ceeagândesc!)ste o carte scrisă genial şi tradusă la fel de bine, ocarte te $nvaă mai multe decât te aştepi!Cine ştie să scrie bine, e un om foarte deştept,pentru că are şansa să obină foarte multe de peurma te5telor pe care le redactea%ă! Iohn Caples a fost un geniu! Nu e nicio $ndoială!umpara carteaE! 4nteligenta )moionala de 'aniel @oleman'e când sunt mic, ma#oritatea oamenilor s-au

raportat la 4 ca şi metodă de a cuanti/cainteligena! Ceea ce mi se părea o prostie de la $nceput, pentru că aveam prieteni cu 4 mai mic caal meu şi erau de multe ori mai deştepi ca mine!3n primul an de facultate am descoperit inteligenaemoională şi am rămas pur şi simplu uimit deutilitatea ei!

Cine este foarte abil din punct de vedere alinteligenei emoionale, este cu adevărat un omdeştept pentru că $şi poate controla emoiile $navanta#ul propriu, se poate automotiva uşor,



empatia pe care o transmite $i poate aducenenumărate bene/cii!umpara cartea

P! .sJcho Cibernetics de 7a5ell 7alt%



9ubconştientul este un fel de troll care te poateinhiba sau $i poate $ngreuna viaa!4maginea noi o proiectăm despre noi, ne poate

determina caracterul şi reuşita $n viaă!Cartea scrisă de domnul 7alt%, este una dintre celemai bune cări de de%voltare personală pe care poipune mâna! 9incer nu prea am vă%ut multepersoane să o recomande, $n ciuda faptului că esteuna dintre cele mai apreciate cări de self-help depe la americani!'acă e să caui cartea pe "ma%on şi te uii larevie-uri, ele sunt pur şi simplu copleşitoare!Recomand cartea aceasta, poate face minunipentru oricine!umpara carteaQ! Totul despre psihologia persuasiunii de RobertCialdini'acă aveai nevoie de o carte care să te $nvee cum

să devii mai in<uent $n orice domeniu, cartea luiRobert Cialdini e ideală pentru tine!=Totul despre psihologia persuasiunii este unadintre cele mai apreciate cări de către oamenii deadvertisingFmarHeting, pentru că oferă foarte multeidei de cum poi crea mesa#e mai persuasive saucum să devii mai in<uent ca şi brand!

)vident, trebuie să interprete%i informaia dincarte, dar faptul că o citeşti >recomand de cel puinD ori? $i va oferi un avanta# asupra oamenilor pecare vrei să-i in<uene%i!umpara cartea



! Crush it de @arJ 6aJnerchucH >disponibila si inromana?



@arJ 6aJnerchucH este unul dintre cei mai autenticişi amu%ani e5peri din domeniul marHetingului!'eşi ma#oritatea $l consideră e5pert $n social media

marHeting, eu sunt mai degrabă inclinat să cred căeste un profesionist al brandingului personal!"cesta printr-un sho a reuşit să ducă afacereatatălui său la vân%ări de %eci de milioane de dolari!3n Crush it, vorbeşte despre cum ne putem foloside online ca să facem bani din pasiunile noastre!)u $i recomand cartea, $ncă nu a apărut tradusă $nRomânia, dar sunt convins că se va $ntâmpla asta $n curând!umpara carteaS! Cum sa-ti faci prieteni si sa devii in<uent de 'aleCarnegieCel mai bun manual pe relaii umane care a fostscris vreodată!'ale Carnegie a scris o carte care nu va / niciodată

$nvechită deoarece a surprins adevăruri esenialedespre oameni!7ulte cări care repetă ceea ce a scris Carnegie auapărut, dar parcă niciuna nu a prins atât de binecât a prins =Ko to in friends in<uence people!Cartea este un manual de $mbunătăire a relaiilorinterumane şi sunt de părere că ar trebui să

constituie material pentru o materie de tip=4nteraciuni umane, care să /e predată $ngenerală!umpara cartea1! )/cienta in Q trepe de 9tephen R! CoveJ



3n urma unui studiu e5tensiv a D11 de ani deliteratură americană de succes, 9tephen CoveJ aformulat Q principii ale oamenilor e/cieni!

Cartea vorbeşte de mai multe lucruri, nu doar dee/cienă şi repre%intă probabil lectură obligatoriepentru toi conducătorii de echipe!)ste o carte care vorbea despre de%voltarepersonală $nainte ca subiectul să /e la modă!umpara cartea! 'riveA Ce anume motivea%a cu adevarat de'aniel K! .inH)ste o carte pe care o recomand tuturor celor caresunt pasionai de de%voltarea resurselor umane!)ste un manual care pre%intă idei şi strategii decum poi să stimule%i de%voltarea oamenilor prinintermediul a 0 factori importaniA autonomie,măiestrie şi scop!Cartea este foarte simpatică, rapid de citit şi oferă

idei practice de de%voltare!Cei 0 factori #oacă un rol esenMialul $n fericirea unuianga#at!umpara carteaD! Binchpin de 9eth @odin >disponibila si inromana?Ce a nu a $neles lumea despre 9eth @odin este că

el nu mai se comportă ca un marHeting guru deceva timp $ncoace! )l se comportă ca un mesageral schimbării!3n Binchpin dă e5emple de oameni, strategii şi ideide cum poi să devii un om o la locul de muncă!



9eth @odin este un autor care merită citit pentruinspiraia pe care o oferă şi pentru poveştile pecare le strânge!



.ână acum, Binchpin e una din cările cele maibune scrise de 9eth @odin, dar trebuie să /ideschis la minte ca să $l $nelegi, astfel nu ve%i

valoarea pe care o oferă!umpara cartea0! 1FD1 de Robert UochCartea esenială celor care doresc să cautescurtături către orice!)ste o carte despre cum un număr mic de aciunipoate aduce un ma5im de re%ultate!&i ca să respectăm regula, din această cartetrebuie să citeşti doar primele D capitole şi ultimulcapitol ca să $nelegi tot ce ai nevoie să $nelegi!umpara cartea2! +uJologJ de 7artin Bindstrom)ste probabil cartea cea mai potrivită cu care să $ncepei să a<ai mai multe despreneuromarHeting!

7ulte lucruri le luăm de-a gata, mai ales $ntr-operioadă $n care credem că cercetările de piaă nemai oferă aceeaşi satisfacie!Cartea scrisă de Bindstrom, efortul a 0 ani de %ilede cercetări ale creierelor a D111 de subieci, $ncare au fost investite Q milioane de dolari, oferănişte răspunsuri surprin%ătoare la cele mai celebre

mituri şi legende din marHeting!Repet, e o carte de start, dar care te va face maisceptic şi mai deschis la mine $n acelaşi timp,privind ce $i motivea%ă cu adevărat pe oameni săcumpere!



umpara carteaE! The 9peed of Trust de 9tephen 7!R! CoveJ



Cartea scrisă de /ul lui 9tephen CoveJ este unadintre cele mai bune cări care vorbeşte despre câtde valoroasă este $ncrederea pe care o oferim sau

care ni se acordă!"cesta ne dă şi idei de cum putem consolida $ncrederea $ntr-o relaie şi cum o putem creştepentru a ne / de folos $n afaceri!Nu este un subiect prea facil, dar dacă $l prin%i, $ioferă un avanta# superior, mai ales $n relaiile deafaceri!Nimic nu e mai important decât $ncrederea pe careo are un om $n tine!umpara carteaP! @etting Things 'one de 'avid "llen.robabil cea mai populară carte de timemanagement şi care a dat naştere unei industrii noide produse @T' products!'avid "llen a scris o carte despre un frameorH

care i-a fost util $n conducerea afacerilor pe care ledesfăşoară!Cartea poate părea un pic $nvechită, eu $nsă oconsider lectură de ba%ă $n time management, $nfuncie de ce poate /ecare să facă, procesul demanagement al timpului trebuie personali%at,pentru că ceea ce merge pentru mine s-ar putea să

nu meargă pentru tine şi invers, desigur!'acă Mii la timpul tău, vei cumpăra această carte!umpara carteaQ! The .oer of Bess de Beo +abauta >disponibilasi in limba romana?



.entru cei din România, Beo +abauta este un numecare re%onea%ă cu prea puini oameni!.oate dacă spun că este autorul blogului en

Kabits, poate a mai au%it cineva de el!Beo +abauta este unul dintre cei mai popularibloggeri ai planetei şi scrie despre productivitate,fericire şi disciplină!.oer of the less este o colecie de reguli şi idei pecare Beo, un om simplu de altfel, părinte a Pcopii A?, le-a folosit pentru a-şi $mbunătăi viaa!umpara cartea! ThinH and @ro Rich >'e la idee la bani? deNapoleon Kill)ste o carte care se estimea%ă a / vândută $npeste Q1 de milioane de e5emplare!.robabil cea mai populară carte din domeniulliteraturii de succesFmotivaionale!Napoleon Kill a fost un domn care a trăit $n

perioada 0 – SQ1 şi care a cunoscut o mână deoameni care probabil aveau mai muli bani decâtS1L din populaia .ământului la acea vreme!) bună cartea, altfel nu cred că s-ar / vândut aşabine A?!umpara carteaS! Tata +ogat, tata sarac de Robert UiJosaHi

9ingura carte scrisă de Robert UiJosaHi care mi-aplăcut!



9incer nu prea sunt fan al educaiei /nanciare, daraceastă carte m-a prins!UiJosaHi se foloseşte de povestea a D părini pentru

a e5plica D paradigme diferite asupra puteriibanilor!)u %ic că e o carte de start, care ar putea schimbaanumite preconcepii legate de bani şi care să tevadă să ve%i ideea de avere $ntr-o lumină nouă!umpara carteaD1! 9mall is the ne big de 9eth @odin >disponibilasi in limba romana?"ceastă carte este una dintre preferatele mele! 8recitesc cu drag de /ecare dată când simt că suntlipsit de idei şi de inspiraie!Cartea repre%intă o colecie de articole, eseuri şipoveşti de-ale lui 9eth @odin şi cred că e primacarte de acest tip care a#unge şi bestseller!'esigur, 9eth @odin are muli simpati%ani, dar mi

se pare normal, e un gânditor de top şi este printresingurii care reuşesc să producă anual câte unbestseller!8 recomand cu drag, dar $n engle%ă, 9eth @odin nuprea are sens tradus $n limba română!umpara carteaD! "rta Ra%boiului de 9un T%u

9unt tot felul de date care se speculea%ă privindnaşterea acestei opere despre strategie si tehnicămilitară!



'in punctul meu de vedere, e cea mai citată cartede strategie şi una care merită recitită o dată pean!

)ste o carte mai greu de $neles, $nsă care poatefurni%a idei incredibile de a câştiga =bătălii $nbusiness şi $n viaa personală!) o carte de bu%unar şi ar trebui să /e pre%entă $nbiblioteca oricărui om deştept!



umpara carteaDD! Cum sa-ti comunici e/cient punctul de vederein 01 de secunde sau mai putin

'upă 0 ani $n care am livrat pregătiri, am susinutpre%entări şi am vorbit destul de mult $n public, ama#uns la conclu%ia că degeaba te duce capul dacănu ştii să comunici e/cient!'eşi a fost acu%ată că ar / prea scurtă, aceastăcarte despre comunicare e una dintre cele maipractice şi mai simple cări despre comunicare pecare le-am citit vreodată!8 recomand a / citită de D ori şi apoi pusă $npractică imediat!umpara carteaD0! 9tarea de <u5! .sihologia e5perientei supremede 7ihalJ CsiHs%entmihalJi.rea puini au au%it de 7ihalJ CsiHs%entmihalJi,unul dintre pionerii documentării stării de <o!

9tarea de <u5 este o stare elevată $n care intră toicei care creea%ă lucruri! )ste practic o stare aminii care te face să simi că eşti plăcut cufundat $n ceea ce faci şi atunci când eşti $n <o >starea de<u5? nici nu simi cum trece timpul!)ste o stare deosebită, despre care vorbesc şi $ntr-un ebooH scris mai demult!

9tarea de <u5 este speci/că artiştilor, dar suntconvins că oricine o poate atinge, eu intru $n <ocând scriu cu orele!umpara carteaD2! @andire Baterala de )dard de +ono



)dard de +ono este probabil cel mai cunoscut şiapreciat e5pert privind gândirea omului!Când vine vorba de creativitate, modele de gândire

şi gândire neconvenională, )dard de +ono esteprobabil printre primele persoane menionate!Cartea lui este mai degrabă un manual pentru $ncepători, nu neapărat o carte pentru avansai,dar este cu sigurană o carte celor care vor săe5plore%e dintr-un alt unghi puterea gândirii!umpara carteaDE! Consilierul de $ncredere de Charles @reen,'avid 7aister, Robert @alfordCea mai bună carte despre consultană pe care amcitit-o până acum! "bsolut uimitoare!)ste surprin%ător cât de subtilă este diferenadintre un consultant de top şi un consultant bun!) a doua carte care vorbeşte despre $ncredere ca şi=valută şi cea mai bună carte pe care am citit-o

până acum despre subiectul $n cau%ă!)ste o carte cu adevărat utilă pentru cei careactivea%ă $n afaceri! 'e fapt, nu doar utilă, cilectură obligatorieumpara cartea3mi dau seama că nu am cuprins cări pe care tu teaşteptai să le ve%i pe aici! Ce alte cări ar / trebuit

incluse $n această listă(DD de Cai sigure catre plafonare, pesimism, cinismsi lipsa de incredere



! Respectă tot ceea ce i se %ice, niciodata să nupui la $ndoială ceea ce i se propune sau ordonă!

D! 7ergi la facultate, pentru că ea urmea%ă dupăliceu şi pare natural să faci asta, nu pentru că vreisă $nvei ceva V8V!

0! 9ă nu ve%i cu ochi noi tehnologia care $şi face locpre%ena $n viaa ta şi să cre%i că scopul ei este săte sub#uge!

2! 9ă nu vorbeşti cu oameni mai deştepi ca tine,pentru că vrei să /i neapărat cel mai deştept ompe care $l cunoşti!

E! 9ă nu $ncerci nimic nou, din frica de a nu-iplăcea!

P! 9ă nu rişti niciodată, pentru că mai bine eşti $nsigurană decât să suferi!

Q! 9ă nu-i $nfruni fricile pentru că eşti convins11L că nu pot dispărea niciodată!

! 9ă nu te aperi niciodată, chiar şi atunci cândlumea ar trebui să $i dea dreptate!

S! 9ă faci un lucru gresit doar pentru că şi ceilaliSS!SSL dintre cei pe care $i cunoşti fac la fel!

1! 9ă nu te $ndrăgosteşti din teama de nu a nusuferi o de%ilu%ie sau o dramă!

! 9ă nu te educi singur, pentru că e slu#baprofesorilor să facă asta pentru tine şi doar ei suntde vină pentru lipsa ta de cunoştine practice!



D! 9ă nu ai iniiativă, pentru că vei / privit ciudatde către cei din #urul tău!

0! 9ă cre%i că nu te poi schimba niciodată sau că

nu poi deveni mai bun decât eşti acum!2! 9tai peste program $n mod repetat, pentru amulumi oameni care nu vor / niciodată mulumiide tine!

E! Nu-i e5prima personalitatea de frică să nu /iconsiderat un ciudat!

P! Nu $ncerca să $i faci propria afacere, pentru căai au%it că peste S1L dintre afaceri dau greş $nprimii câiva ani de viaă, iar tu sigur vei face partedin acesi S1L!

Q! Cumpără totul $n rate, chiar şi lucrurile de carenu ai nevoie!

! 7ergi doar $n locuri pe care le cunoşti, care

sunt sigure, care au .R bun, pentru că acolo nu seva $ntâmpla nimic ciudat!

S! Nu călători! 'eloc!

D1! )vită să cunoşti oameni noi!

D! Basă oamenii să se poarte cum vor ei cu tine,nu cum ar trebui!

DD! Nu respecta pe nimeni, /i pesimist Q %ile din Qşi refu%ă să faci complimente!



Ce alte căi spre a deveni un om plafonat, pemisist,cinic şi lipsit de $ncredere >$n sine şi $n ceilali? maicunoşti(

21 citate despre prietenieVrei să îQi aci mai mulQi prieteni' lege unadintre cărQile care te învaQă cum să aci acestlucru.



nu e5istă negustori de prieteni, oamenii nu mai auprieteni! U ntoine de 9aint E#uper@

! .rietenul nu iubete prietenul, ci obiectivul

prieteniei! U latonD! Nu are nicio noimă să cereti prietenia! Untoine de 9aint E#uper@

0! ;n prieten este cineva care are aceiaidumani ca i tine! U ra"am (incoln

2! .rietenia nu re%istă nici $n #igniri, nici $n

$nfrângeri! )a moare! U *itu 6aiorescuE! .rietenia $nseamnă a / frate i soră, douăsu<ete ce se ating fără să se confunde, douădegete ale aceleiai mâini! U Victor Bugo

P! 3mi place să tiu totul despre noii mei prieteni,dar nimic despre cei vechi! U %scar =ilde

Q! .rietenia este egalitate armonioasă! Uitagora! :recventarea prietenilor să-Mi /e ca o coală iconvorbirea cu ei, $nvăMătura! :ă-Mi din prietenul tăuun $nvăMător i unete prin el foloasele instrucMieicu plăcerea conversaMiei! U :altasar ?racian

S! .rietenia este $nchisoarea su<etului de bună

voie $n trup străin! U &imitrie antemirD1! ) mai ruinos să nu ai $ncredere $ntr-un prietendecât să /i $nelat de el! U rt"ur 9c"open"auer

D! Oine-Mi prietenii aproape, iar dumanii – i maiaproape! U 9un *zu



DD! 6irtutea este fundamentul amiciMieiG pentru a opăstra nu este nevoie decât de caritatea reciprocă!"ceasta este simplă i nu are nevoie de farduri, nu

cere nimic din cele e5terioare! ]i dacă ea găsetemulte avanta#e fără a le căuta >căci cine ar puteaenumera foloasele i farmecele prieteniei(?,caritatea n-are nevoie de stimuli e5teriori, estemulMumită de ea $nsăi, ea este pentru sine unpinten i o recompensă! U 8rancesco etrarca

D0! 3mpărtăirea bucuriilor, nu a suferinMelor,

creea%ă prietenul! U 8riedric" 2ietzsc"eD2! "cordul felului de a gândi nate prietenia! U&emocritus

DE! ) bine să te $nduioe%i de nenorocireaprietenilor tăi, dar mai bine este să le vii $n a#utor! UVoltaire

DP! "lături de un prieten adevărat este cuneputinMă să a#ungi la de%năde#de! U Bonore de:alzac



0Q! .rietenia \ 8 navă destul de mare pentru aduce doi ini pe vreme frumoasă, dar numai unulcând e vreme rea! U mrose :ierce

0! :erete-te deopotrivă de prietenia dumanuluii de dumănia prietenului! U 2icolae Corga

0S! ;n prieten, când e un om, $ntrece i pe-unfrate! U Bomer

21! .rietenia e lucrul cel mai greu de e5plicat! Nueste ceva ce se poate $nvăMa la coală! 'ar dacă nuai $nvăMat ce $nseamnă prietenia $nseamnă că nu ai $nvăMat nimic! U 6u"ammad li

.robabil sentimentul cel mai des trăit i consideratcel mai important >chiar dacă a devenit un aspectde bacA$round, care de multe ori este subapreciat? $n relaMiile interumane este sentimentul pe care $l aiatunci când tii că ai alături prieteni adevărați!

"cei oameni care sunt alături de tine $n oricesituaMie te-ai putea a<a!"cei oameni care te vor susMine $n ceea ce vrei tusă faci indiferent cât de nebunesc li s-ar părea!"cei oameni care $Mi vor aduce aminte $n ceea cecre%i atunci când te vor vedea de%orientat!"cei oameni care sunt $n stare să meargă până $n

pân%ele albe i $napoi $mpreună cu tine, deiniciodată nu-Mi vor spune asta! 'ar Mi-o vordemonstra cu /ecare oca%ie! /cest articol este recomandat de panouri radianteKeat-G.



Top 1 Citate )/cienta9unt e5trem de preocupat de e/cienă!Nu-mi place să muncesc mult, $mi place să lucre%

deştept!3mi place să fac lucrurile cât mai repede, dar suntatent şi la anumite detalii care contea%ă pentrumine!Ca de obicei când vine vorba de un top 1 citate,am nevoie de a#utorul tău, aşa că te rog să mă a#uisă decidem care sunt cele mai bune citate despree/cienă, dintre cele 1 pe care le-am selectat!



dac" nu #ezi #ezi poll$ul, d" clic% aici!are citate despre efcienţa îţi plac cel maimult' Glege ma#im -H

o jNimic nu este mai inutil decât să faci $n mode/cient ceea ce nu ar trebui făcut deloc!j - "nonim

o jâmbetulA cea mai ieftină şi e/cientă cremăantiriduri!j - "nonim

o jNimic nu este mai e/cient şi nimic nu costă maiieftin ca prevenia!j - Nicolae 8popol

o jCuvintele sunt cu adevărat mi#locul decomunicare cel mai puin e/cient! )le sunt cele maie5puse la intrepretări greşite şi cel mai adeseaprost $nelese!j Neale 'onald Valsch

o j8amenii e/cieni sunt cei mai mari leneşi, darsunt nişte leneşi inteligeni!j - 'avid 'unham

o jConvingerea este de multe ori mai e/cientădecât fora!j - )sop

o j) cam greu să /i e/cient, fără să / un picnepoliticosj - )lbert Kubbard

o j'e /ecare dată când e de făcut ceva greu, $ldeleg celui mai leneş om, pentru că $ntotdeaunagăseşte o metodă rapidă de a face acel lucru!j -Valter ChrJsler



o j)/ciena este atunci când faci lucrurile bine,e/cacitatea este atunci când faci lucrurile care suntbune!j - .eter 'rucHer

o j.rogresul nu este provocat de către cei care setre%esc primii, el este provocat de către oameniileneşi care caută mereu un mod mai uşor de a faceun lucru!j - Robert "! Keinlein

1 4dei de cum poti sa combati lenea"m de făcut o mărturisireA sunt leneş!



.rietenii mei spun că nu sunt aşa de leneş pe cummă consider, dar eu nu cred! 9imt că pot să fac maimult şi mai mult $n /ecare %i!

3nsă nu fac asta, pentru că mi se $ntâmplă să mămişc greu, să procrastine% sau să nu fac delocunele lucruri pe care mi le propun!"m totuşi, câMiva ai $n mânecă de care măfolosesc atunci când vreau să $mi vină cheful detreabă! Nu $ntotdeauna $i aplic, dar când $i aplic,sunt mai e/cient şi mai productiv ca nimenialtcinevaA! 4ntră $n competiie!;na dintre metodele mele preferate! 'acă $i placşi mi%ele chiar te sfătuieşti şi să parie%i! Competiiascoate ce e mai bun din oameni atunci când mi%elesunt gândite cum trebuie!)u mă folosesc de ideea de competiie pentru aface mai mult efort atunci când merg la sala de

/tness!3n alte $mpre#urări competiia $i poate dăunapentru că te poate descura#a sau chiar mai rău, tepoate inhiba!"lege o mi%ă interesantă $ndea#uns de mare ca săte motive%e, dar $ndea#uns de mică, ca să nu teafecte%e negativ dacă este să pier%i!

+. romite.7ie nu prea $mi place să promit, promit destul derar şi recunosc că mi s-a $ntâmplat să şi $mi $ncalcpromisiunile!



.romisiunile funcionea%ă când sunt făcute cu capşi tu ai posibilitatea de a-i respecta promisiunea!'acă tu lucre%i la un material care $i ia $n mod

obişnuit E %ile să $l faci, cam greu să promii că veire%olva treaba $n 0 %ile!



de /ecare dată după vreo 2-E $ncercări luam opau%ă lungă şi nu mai reveneam!"cum alerg practic pe banda de alergat! Nu e mare

diferenă, dar faptul că pot să văd distanaparcursă, timpul pe care $l petrec pe bandă, oestimare a caloriilor pierdute şi vite%a cu carealerg, pe mine mă $ncântă! 6ăd lucrurile altcumva!9imt că dacă nu pot să duc, dau vite%a mai mică,dar alerg aceeaşi distană!6ăd cu ochi noi, aceeaşi activitate!7ai vreau să $i dau un e5emplu simpatic! "m avutoca%ia anul trecut să teste% un Uindle timp săptămână! .e vremea aceea luasem o pau%ă de lacitit şi nu mai citisem o carte de vreo D-0săptămâni, ceea ce pentru mine este e5trem demult!'upă ce am pus mâna pe Uindle, $n aceeasăptămână am citit 0 cări şi am mai $nceput alte

pe care le-am dus până la #umătate, pentru că atrebuit să returne% device-ul! 'iferena nu eramarcantă, dar m-a determinat să văd un lucru cuochi noi!.oate trebuie să implemente%i un pic de tehnologie $n ceea ce faci sau pur şi simplu să faci acel lucrudiferit, dar optica pe care o ai, $i determină de cele

mai multe ori percepia asupra acelui lucru!E! 'eclară public ceea ce ai de gând să faci!



9unt unele lucruri pe care le $mpărtăşesc cu toatălumea şi altele pe care nu vreau să le ştie decâtpersoanele cele mai apropiate mie! +ine, recunosc,

unele lucruri nu le-am spus $ncă nimănui!"numite obiective pot / $mpărtăşite cu toatălumea, pentru că te a#ută să le conştienti%e%i maibine importana!3nsă te averti%e%, dacă declari $n public că faci unlucru, e ca ş$ cum ai face o promisiune, deci aparefrica de a de%amăgi, care poate lucra $n avanta#ultău!Ba fel cum am %is mai sus, ai gri#ă ce promisiunifaci, chiar dacă sunt pentru tine, oamenii sunt cuochii pe tine A?!P! 8rgani%ea%ă-te mai bine!;nul dintre trucurile cele mai e/ciente, mai alesatunci când vreau să $ncep %iua de muncă este să $mi fac curat pe birou! 'e%ordinea te face să te

deconcentre%i şi te $ntrerupe, pentru că siminevoia să faci curat!3ntotdeauna ar trebui să $ncepi cu lucrurile de pebirou sau lucrurile din cameră dacă simi că şi elete deran#ea%ă!;n alt truc este să nu $mi pun mai mult de E lucruride făcut $ntr-o %i! .entru că munca pe care eu o fac

nu implică câteva clicHuri şi puY… tasH-ul e făcut, ebine să nu $mi pun prea multe lucruri $n to do list,pentru că mă mint când %ic că o să le fac pe toate!Regula de aur $n plani/carea timpuluiA ceea ce aide $%nd să aci va dura mai mult dec%t ai



planifcat ! >)5cepiile vor con/rma regula de maimulte ori?.e scurt, ca să te organi%e%i trebuie sa faci doar D

lucruriAo creea%ă-i atmosfera de muncă, $nainte să teapuci de muncă

o şi alege cele mai importante E lucruri pe care leai de făcut $n %iua respectivă

3. <ecompensează!te.'upă o %i mai grea de muncă sau după repri%esusinute de re%olvare a tasH-urilor obişnuiesc să $mi ofer o recompensă! .entru că sunt mai e/cientcând lucre% 0 ore $n continuu şi nu $n repri%e decâte o oră, $mi ofer 01-21 de minute de pau%ă $ncare mă uit la un serial, scriu ceva, poste% pe:acebooH sau dau nişte telefoane!

'esigur, recompensele nu sunt o scu%ă de a-i ieşidin ritmul de lucru, ele repre%intă un mod de a tepremia pentru că ai fost productiv, e/cient şiconştiincios!Recompensele pot / diferite evident, tu ştii cel maibine ce te motivea%ă!.e mine mă motivea%ă un serial şi o pau%ă de

sociali%are A?!



4. &eleagă ceea ce nu!ţi placeZîţi ia prea multtimp."rma secretă a oamenilor e5trem de productivi!

"tunci când ceva nu $mi place să fac, caut opersoană căruia i-ar plăcea să facă acel lucru saucare măcar $mi poate lua din orHload!;n e5emplu din viaa mea! ;neori mă a<u $n cri%ăde timp şi ştiu că am de scris câteva articole, uneleprobabil mai lungi!Ca să scap de un pic de muncă, rog amici sauprieteni să mă a#ute să scriu sau să cercete%e unsubiect despre care să scriu! 'e obicei reuşesc să $n#umătăesc timpul pe care l-aş petrece $n modobişnuit cu acel articol, iar pentru mine asta $nseamnă o diferena de -D ore A?!'eleagă lucrurile care ştii că $i e greu să le faci şiocupă-te de lucrurile pe care ştii că le faci cuma5im de plăcereFpasiune!

S! 8dihneşte-te bine!8dihna generea%ă energie, iar fără energie nu preapoi să faci mare lucru!Nu dormi prea mult, nu dormi prea puin, adormi laorele potrivite!Nu te epui%a făcând toate lucrurile, $ncearcă să maidelegi sau apelea%ă la nişte favoruri!

8dihna este esenială, nu cred că are rost să $ipier%i prea multe nopi pentru că nu ai reuşit săfaci tot ce i-ai propus!Nu trebuie să munceşti mai mult, trebuie sămunceşti mai deştept!



1! 3mparte lucrurile pe care le ai de făcut $n paşimici, uşor de abordat!9e $ntâmplă uneori să $nepenim pentru că un tasH

ni se pare foarte comple5 şi atunci ne simim foarteleneşi, iar acest lucru ne poate afecta $ntreaga %i!3mparte tasH-ul mare pe care $l ai, $n =tăsH-uleecare pot / foarte uşor de abordat!;n e5empluA 9ă %icem că ai de făcut un a/ş pentruun eveniment! 3mparte reali%area a/şului $n maimulte etape cum ar /A mesa#ul pe care trebuie să $lcomunici, elementele gra/ce care vor / $n a/ş,brainstormingFbrosing după inspiraie, reali%areaa/şului propriu-%is $n prima variantă, dat lafeedbacH, aplicat feedbacH pe a/ş, /nali%areaa/şului!.are parcă mai uşor de abordat problema acumnu( A'



“&nformatia utila impartasita este remediulnatural contra ignorantei”.'ar pentru a / utila, informatia trebuie sa re%one%e

cu unul dintre multiplele roluri in care te regasesti%ilnic! 4ar ca sa te regasesti, trebuie sa stii … cineesti A?;nii spun ca esti ceea ce $andesti! "ltii ca esticeea ce mananci! "ltii ca ai f ceea ce aci sau ceeace citesti… )u as %ice ca toate actiunile talereferitoare la gandire, comportament, mancares!a!m!d! te de/nesc intr-un mod unic!9i oricare dintre aceste =e5istente au legatura cucadrul in care te desfasori!



Ca sa /e totul cat se poate de clar am sa daucateva e5empleAo &aca toata ziua te uiti la *V la scandalurile

politice sau la emisiuni taloide, gandurile talenu pot ocoli ceea ce faci in ma#oritatea timpuluiliber! 9i in loc sa te gandesti la tine si la prioritatiletale te gandesti la ideile lor! Nici n-ar / asa de rau,daca ar / idei de calitate! 'ar ne/ind, timpul taupetrecut astfel la T6 este un timp de proastacalitate, bantuit de ganduri de aceeasi factura!Cum esti daca asa gandesti(

o <eeritor la citit, nu este acelasi lucru dacacitesti un tabloid sau o carte de de%voltarepersonala! )vident ca este mai usor si mai rapid sarasfoiesti tabloidul, dar si calitatea obtinuta intimpul cititului este la fel de … =usoara!

"m dat aceste D e5emple pentru a intelege ca inmare parte, ce se intampla depinde si de tine.Chiar daca individual nu poti in<uenta direct cursul)uro sau vreo deci%ie politica, stilul tau de viata>obiceiurile? depind in mare parte de tine!9i tot de tine depinde daca vrei sa schimbi in bineaceste obiceiuri sau sa amani la in/nit, facand%ilnic aceleasi lucruri dar asteptand re%ultatediferite!Nu este usor sa-ti schimbi obiceiurile, mai ales pecele formate in multi ani! Tine de atitudinea ta si denivelul de de%voltare pe care te gasesti! 9ibineinteles contea%a daca … actione%i!



Ca sa /u mai concret am sa dau - e#emple dine#perienta proprie, pe care le promove% si peblog!

o 'e vreo D ani mi-am propus si am reusit sa numananc deloc carne timp de doua zile pesaptamana! N-a fost usor, pentru ca nu-miputeam inchipui mesele fara carne A? 'ar usor-usoram reusit si impartasesc saptamanal pe blogmeniul din =6iercurea ara carne=! @hicestibene/ciile( 7i-am propus sa mananc mai sanatossi re%ultatele se vad in sanatatea meaA de D ani n-amai fost nevoie sa iau vreun medicament!

o 7i-am propus sa ma uit mai putin la *V si am%ile in care nici macar nu-l deschid! N-a fost asa dela inceput, dar acesta este re%ultatul! +ene/ciile setraduc in mai mult timp pentru log, citit, somnsau sport!

o 7i-am propus sa scriu zilnic pe log, iarsaptamanal am rubrici in care promove% articole decalitate din blogosfera! "sa cred eu ca se poatecontracara =tabloidi%area din mass-media!

"ceste obiceiuri noi nu s!au „intamplat$ pestenoapte! 9unt ore U zile U ani de actiune!

o 9a nu crezi ca a ost usor! "m scris primularticol pe blog in D11, am stat doi ani pana laurmatorul articol in D11, dar cand m-am hotaratca voi scrie %ilnic … asa a fost!



o 9a nu crezi ca mi!au reusit toatesc"imarile! ;nele n-au reusit inca, dar n-amrenuntat si am schimbat doar termenul sau

modalitatea de reali%are!o 'ar sa crezi ca si tu poti, poate chiar mai binedecat mine! 9i sa nu crezi nimic din lucrurilepovestite pana cand nu le treci prin propriae#perienta!

.artea frumoasa este ca trecand prin mai multe

schimbari >in bine?, ve%i mai bine modul in care tepoti schimba in continuare!



9por&espre &aniel :otea9unt inginer 4T in timpul #obului, blogger pentru un

stil de viata =sanatos in restul timpului! 9anatosdin punct de vedere /%ic, social, /nanciar, psihic,spiritual!21 de citate despre ambitie! "mbiia este un torent care nu se uită $n urmalui! :en Donson

D! "mbiia este un viciu, dar un viciu care poate

deveni părintele unei virtui! Muintilian0! "mbiia este aliatul perfect al $nvingătorului!6arcio :arrios

2! "mbiia este e5presia normală a $ncrederii $nsine! Covan &ucici

E! "mbiia este un drogA cel ce i-a dat de gustdevine un dement potenial! Emil ioran

P! "mbiia este o pasiune atât de puternică $nsu<etul omului $ncât oricât de sus va a#unge, tot nuva / satisfăcut vreodată! 2icollo 6ac"iavelli

Q! "mbiia este entu%iasm care are un scop! 8ran;*@ger

! "mbiia este germenele din care purcede toată

creşterea măreiei! *"omas Englis"S! "mbiia este vecina tru/ei sau, mai curând, /icaei! 6ic"el de 6ontaigne



1! :iecare să se străduiască să calce pe urmelecelor dintâi, nu atât pentru a-i urma pe ei, câtpentru a se depăşi pe sine! :altasar ?racian

! "mbitia nu e condamnabila, nici nu trebuie sa-lblame%i pe acel ambitios care doreste sa a#unga lasituatii mai $nalte prin mi#loace cinstite si onorabileGdimpotriva, acestia pot $nfaptui lucruri mari sisublime! Cine $nsa e lipsit de aceste aspiratii are unspirit inert, $nclinat mai degraba spre leneviredecât spre actiune! 8rancesco ?uicciardini

D! 9cânteia poi s-o stingi călcând-o $n picioareG'e-o laşi, n-o mai poi stinge cu apa unui râu!9"a;espeare

0! "mbiia apare când fora tinereii a trecut, cândnu ni se mai pare că totul e posibil! *.9. Elliot

2! )ste o ambiie de nume, una de situaii şi alta –cea mai $naltă şi cea mai rară – de fapte! 2icolaeCorgaE! "mbiiosul nu se mulumeşte cu nimic, nicichiar cu fericirea! :ismar;

P! "mbiia e cea mai tristă e5perienă! . &EVC?2A

Q! "mbiia e o nebunie, un orgoliu furios şi

puternic, care nu poate să dea dreptate nimănui,nici chiar sieşi! 8enelon

! "devărata ambiie constă, mai degrabă, $n a tedovedi superior prin merite decât prin demnităi!&oamna &e (amert



S! 9clavul nu are decât un stăpân, ambiiosul areatâia câi oameni $i pot / utili spre a a#unge! (a:ru@ere

D1! 'ar cine oare n-are un mic grăunte de ambiie(Ba :ontaine

D! "mbiiosul nu-şi a#unge niciodată scopulG cu cât $naintea%ă, cu atât capătul drumului, unde trebuiesă a#ungă, se depărtea%ă! :en Do"nson

DD! "mbiia e viciul omului mic! 6ontaigne

D0! Numele de ambiios e o in#urie! *avannesD2! 7ai bine aş vrea să /u cel dintâi $ntr-un satdecât al doilea la Roma! Culius ezar

DE! Cum ar putea sinele nostru sa nu /e strain denoi,care in loc sa ne pierdem viitorul in trecut artrebui sa ne pierdem trecutul in viitor "tunci am /liberi si am poseda cu adevarat vointa reala si nu

doar ilu%orie! 9orin erinDP! ;n mormant il satisface acum pe cel pentrucare intreaga lume nu a fost su/cienta! le#andrucel 6are

DQ! "mbitia este ultima in/rmitate a mintilornobile! Dames :arrie



D! 'oamne, fa sa doresc intotdeauna putin maimult decat pot reali%a! 6ic"elangelo :uonarotti

DS! Crede ca poti si atunci lucrul este re%olvat pe #umatate! *"eodore <oosevelt

01! 4ntotdeauna sa vise%i si sa impusti mai susdecat cre%i tu ca poti!Nu te obosi sa faci lururile unpic mai bine decat contemporanii sau predecesoriitai! 4ncearca sa te autodepasesti! =illiam8aul;ner

0! Nu-ti poti construi o reputatie pe ba%a a ceeace urmea%a sa faci! Benr@ 8ord

0D! 4nteleptul se vindeca de ambitie chiar cua#utorul ambitiei! 9ingura avutie in stare a-l ispitieste acel soi de glorie care ar trebui sa i%vorascade-a dreptul din virtute, dar oamenii nu i-oingaduie, si atunci se lipseste de ea! Dean de la:ru@ere00! "mbitia este o pasiune atat de puternica aomului, incat oricat de sus am a#unge niciodata nuvom / multumiti! 2icollo 6ac"iavelli

02! 9a stim sa ne marginim ambitiileA a tan#i dupaceea ce nu poate / obtinut este o fatala nebunie!

indar0E! 9e pare ca orice om are cate o ambitie, daca nupentru intelepciune, cel putin pentru <eacuri, elcauta sa se faca faimos, daca nu prin bunul simt,atunci prin nebunie! #el %#enstierna



0P! "mbitia nu este o crima atunci cand este #usti/cata prin munca si cand are drept scop binelepublic! Dean Daures

0Q! Contradictie suprema, nemarginirea ambitiilornoastre, in fata fragilitatii noastre organice!Valeriu :utulescu

0! "mbitia vesniciei se topeste la soare suntem lacheremul unei stele muribunde! Valeriu:utulescu

0S! " invinge inseamna a convinge! Valeriu:utulescu21! Cele mai multe de%binari se ivesc in cetati dincau%a ambitiei! ristotel

21 de citate despre educatie.laton de/nea educaMia ca /ind Barta de a ormabunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinilenative pentru virtute ale acelora care dispun deele.3 "ristotel, $n lucrarea sa *.olitica, considera căBeducația trebuie să fe un obiect al suprave$!erii publice, iar nu particulare3. Iohann "mos Comenius, $n lucrarea sa *'idacticamagna, considera că la natere, natura $n%estrea%ă copilul numai cu Bsemințele științei, ale

moralității și reli$iozității, ele devin un bun al/ecărui om numai prin educaMie! Re%ultă că $nconcepMia sa, educaMia este o activitate destimulare a acestor *seminMe, i implicit, de



conducere a procesului de umani%are, omul nu poate deveni om dec%t dacă este educat !3n %ilele noastre, educaMia a $nceput să capete uor-

uor mai multe dimensiuni, $n special $n rândulautodidacMilor, care s-au bucurat enorm $nmomentul apariMiei platformelor educaMionaleonline, cum ar / Coursera sau Team Treehouse!/7 de citate despre educatieP! )ducatia este ceea ce supravietuieste dupa cetot ce a fost invatat a fost uitat! :urr"us 8rederic9;inner

D! ;niversitatea de%volta toate aptitudinile, inclusivsi prostia! nton avlovici e"ov

0! Cel care se pricepe nu vorbeste, stapaninderuditia el tace! (ao!*zu

2! Cei care educa copiii sunt demni de mai multaonoare decat cei care le dau viataG de aceea pe

langa viata, daruiti copiilor si arta de a trai bine,educandu-i! ristotel

E! Radacinile educatiei sunt amare, dar fructul estedulce! ristotel

P! ;n om educat se deosebeste de un omneeducat, asa cum un om viu se deosebeste de unom mort! ristotel

Q! )5emplul este cel ma bun percept! esop

! )ste foarte bine ca o persoana needucata saciteasca carti cu citate! =inston "urc"ill



S! )ducatia este cea mai buna provi%ie pe care opoti face pentru batranete! ristotel



1! )ducatia este imblan%irea unei <acari, nuumplerea unui vas! 9ocrate

! Natura ne aseamana, educatia ne deosebeste!onucius

D! Citeste nu pentru a contra%ice nici pentru acrede, ci pentru a cantari si a lua in considerare!8rancis :acon

0! +a%a oricarei formatii intelectuale, civice,morale, trebuie pusa in anii scolii primare! 9teanugustin &oinas2! )ducatie, ceea ce de%valuie celor intelepti simaschea%a de cei prosti lipsa lor de intelegere!mrose :ierce

E! 9coala vietii asigura in primul rand coafuracircumvolutiunilor! Vasile ?"ica

P! 9coala pregateste tineretul pentru %bor, nupentru pra%nic! Vasile ?"ica

Q! 9copul educatiei este transferul de <acara!Vasile ?"ica

! )ducatie, cand dai viata cuiva, lasa-i si modulde intrebuintare! Valeriu :utulescu

S! .regatirea inseamna totul! Conopida nu estealtceva decat o var%a care a fost educata intr-uncolegiu! 6ar; *Kain

D1! Nu esti su/cient de tanar pentru a sti tot!EdKard . 6urp"@



D! Nu are importanta cat de mult inveti pentrue5amen, ti se va pune o intrebare din acea micaparte de materie pe care nu ai mai apucat sa o mai

inveti! EdKard . 6urp"@DD! 4n ochii profesorului tau intotdeauna vei gresi,deci nu te mai chinui sa incerci! EdKard .6urp"@

D0! 4ntotdeauna acel e5amen la care vei absentava / mai usor decat acele e5amene la care aiparticipat! EdKard . 6urp"@

D2! Tot ceea ce este intre parante%e este de obiceiignorat! EdKard . 6urp"@

DE! Begile lui 7urphJ despre invatamantA +ateriilecalculatorului de bu%unar, de care te-ai folosit totsemestrul vor ceda tocmai cand vei avea desustinut e5amenul /nal la matematica! EdKard .6urp"@

DP! 'aca trebuie sa sustii un e5amen cu cartile pebanca, in mod sigur vei uita cartile acasa! EdKard. 6urp"@

DQ! Cu cat inveti mai mult pentru un e5amen, cuatat vei / mai nesigur in privinta raspunsurilor pecare le vei da la e5amen! EdKard . 6urp"@

D! 8rarul claselor este de asa maniera stabilitastfel incat studentii sa piarda ma5imum de timpintre cursuri! EdKard . 6urp"@

DS! 4n %iua in care se da testarea, cel putin EL dinclasa va absenta! EdKard . 6urp"@



01! 4ntotdeauna timpul va trece mai usor atuncicand esti liber, in comparatie cu timpul pe care ilpetreci la scoala!EdKard . 6urp"@

0! Timpul petrecut de profesor pentru a e5plicaceva este invers proportional cu informatia retinutade studenti! EdKard . 6urp"@

0D! ;n subiect interesant pentru profesor va /intotdeauna un subiect plictisitor pentru studenti!EdKard . 6urp"@

00! )ducatia ne-a facut ceea ce suntem! laudedrien Belvetius02! 8 buna educatie cere ca educatorul sa inspireelevului stima si respect, si nu se poate a#unge laaceasta prin nimicirea individualitatii elevilor si prinasuprirea stimei de sine! 9amuel 9miles

0E! )ducatia pe care o primesti la colegiu iti arata

cat de putin stim in realitate! *"omas "andlerBaliurton

0P! )ducatia intregii lumi este mai presus de orice!ierre t"anase (arousse

0Q! )ducatia unui popor se #udeca dupa tinuta depe strada! 6a%and grosolania pe strada esti sigur cao vei gasi si in casa! Edmondo &e micis

0! "devarat ca mai cinstit lucru nu este in lume simai scump si mai curat, decat omul procopsit lainvatatura! 6i"ail 9adoveanu



0S! Nimeni nu a murit datorita e5punerii timpindelungat la educatie! <oert 6. Bensel

21! )ducatia este o metoda prin care cineva capata

un nivel mai ridicat de pre#udecati! (aurence D.ete

21 de citate despre timp



Timpul este poate cea mai importantă resursă decare dispunem cu toMii! " fost, este i va / opreocupare constantă a omului, /e că vorbim de

economisirea timpului /e că vorbim despreinvestirea acestuia $n activităMi utile pentru noi!.entru a vedea cum a fost perceput timpul dediferite personalităMi am pregătit o serie de 21 decitate despre timp!'acă mai cunoti i alte citate despre timp foartebune le poMi sugera printr-un comentariu! Totui, $nainte de a-Mi pre%enta citatele, dacă etipasionat de tema time managementului i vrei să $Mi foloseti mai bine timpul, $Mi recomandăm săciteti următoarele cărMiAo 7usai Bisto 9ăptămâna de lucru de 2 oreo @etting Things 'oneo 7ai mult cu mai puMin

o Cele Q deprinderi ale persoanelor e/cace

/7 de itate despre *imp! Timpul schimba <orile campului, dar nu poateschimba stralucirea aurului din adancuri! 2icolaeCorga

D! Timpul este prea lent pentru cei care asteapta,

prea iute pentru cei care se tem, prea lung pentrucei care se plang, prea scurt pentru cei caresarbatoresc, dar, pentru cei ce iubesc, timpul esteo eternitate! =illiam 9"a;espeare



0! .ier%i in viata ani si la moarte cercesti o clipa!2icolae Corga

2! Toate sunt intradevar trecatoare! %ctavian

alerE! Timpul are prostul obicei de a / ireversibil!%ctavian aler

P! Nimic nu este mai de pretuit decat valoarea %ilei!?oet"e

Q! 8 singura clipa poate schimba totul! Beinric"

%tto =ienland! 8ricare ar / durata timpului, stiinta intrebuintariilui il va face lung! 9cott dams

S! 4ti petreci cea mai mare parte a vietii facand cenu trebuie, iar o buna parte a ei, nefacand nimic,toata viata te-ai preocupat de cu totul altcevadecat ceea ce ar / trebuit!9eneca



D1! 'aca timpul ar / avut frun%e, ce toamna2ic"ita 9tănescu

D! .asul dintre timp si vesnicie este scurt, dar

teribil! 9cott damsDD! Cand ai aceeasi vite%a cu el, nu observi candtrece timpul! Vasile ?"ica

D0! Timpul este cel mai bun vindecator! 'ar e ceamai proasta cosmeticiana! =ood@ llen

D2! Cum iti petreci timpul este mai important decat

modul in care iti cheltui banii! @reselile /nanciarepot / corectate, insa timpul trece pentrutotdeauna! &avid 2orris

DE! :elul cum intrebuintam timpul liber ne tradea%acaracterul! ?aius linius 9ecundus

DP! .ierderea vremii bune este maica si samantavremii rele! &imitrie antemir

DQ! Ceea ce n-a avut loc niciodata, poate avea locmaine! 6aurice 6aeterlinc;

D! Cine stie daca %eii de sus vor adauga la totalulde a%i, %iua de maine Muintus Boratius 8laccus

DS! 8 parte din timp ne este rapita, alta ne estesustrasa, alta se scurge! 'ar cea mai urata

pierdere este aceea datorita negli#entei! 9i daca veivoi sa bagi de seama vei vedea ca cea mai mareparte a vietii noastre o pierdem facand ce nutrebuie, o mare parte nefacand nimic, intreagaviata, facand altceva! 9eneca



01! "#unge o singura =repetare pentru ademonstra ca timpul este o inselaciune! Dorge (uis:orges

0! 9unt un om programat, trebuie sa raspundpentru /ecare minut pe care l-am irosit! Eugen:aru

0D! ilele sunt egale pentru un ceasornic, dar nupentru un om! 6arcel roust

00! Timpul e5ista pentru ca lucrurile sa nu seintample in acelasi timp! lert Einstein

02! .iatra de incercare a caracterului omenesc estetimpul! 6enader

0E! Timpul este singurul critic fara ambitie! Do"nErnst 9teinec;

0P! Cu vremea sa mergi in pas, nu la pas! *udor6uatescu

0Q! 9untem pacalitiG ni se spune ca a mai trecut o #umatate de ora, sau ca e sase – ca si cum asta aravea vreo importanta! 4mportant e faptul ca Timpulnostru, asa %is al 6ietii, e un Timp al 7ortii! 6irceaEliade

0! Nu este lucru intelept sa spuiA =voi traiG viatade maine este prea tar%ie – traieste a%i! 6arcusValerius 6artialis0S! Toate sunt bune la timpul lor! 9oocle

21! Chiar si un ceas care s-a oprit arata ora e5actade doua ori pe %i! 6arie von Ener Esc"enac"



Care este citatul tău preferat( Ce citat ai adăuga $naceastă listă(

U)). C"B7 "N'…



9T" " U4'!:ii mereu curioşi! 7ereu puşi pe şotii! 7ereu $ncăutare de prieteni noi!

7ereu energici şi activi!:ii mereu copii! Cel puin măcar atunci când nutrebuie să /i aduli!;n iunie fericit tuturor copiilor din România!"m creat şi un poster pentru a%i, pe care vă rog să $l dai mai departe dacă vă place!21 de citate despre libertate(iertatea este un concept /loso/c, a căruisemni/caMie ar putea / re%umată prin sintagma=lipsa constrângerilor!3n discursul lui 9pino%a, aceasta problemă /loso/căse pune pe două planuriA cel divin si cel uman, iarlibertatea la cele două niveluri este subsumatăunor seturi diferite de condiMii!"/rmaMia lui 9pino%a că *totul este determinat de

necesitatea naturii divine pare să nu mai lase locpentru a mai vorbi despre libertate! 3nsă totconform lui, *un lucru este liber când acesta e5istăprin simpla necesitate a naturii sale i nu estedeterminat de forMe e5terne să acMione%e!9pino%a nu opune libertăMii necesitatea, ciconstrângerea, căci numai dacă un lucru este

constrâns să acMione%e după o lege impusă, atunciacela nu este liber!



]i!am pregătit mai Nos /7 de citate despreliertate,care pun în dierite ipostaze acestconcept îndelung discutat i interpretatP

! Cine nu vede, ca faptul de a ne simti bolnavi,este dimpotriva o dovada neindoielnica ca am fostsanatosi, dupa cum faptul de a resimti robia sineputinta infatisea%a o dovada de neclintit ca amavut putere si libertate! Voltaire

D! 4ti de%aprob spusele, dar voi apara pana lamoarte dreptul de a le rosti! Voltaire

0! 8mul s-a nascut liber si este pretutindeni inlanturi! Dean DacFues <ousseau

2! 8rice om are o idee buna si /5a care arataincapacitatea lui de libertate… *udor rg"ezi

E! .entru un artist, libertatea este la fel denecesara ca talentul si inteligenta! 6a#im ?or;@

P! " face acte nesanctionabile, nu inseamna a /liber! 6ircea Eliade

Q! Bibertate inseamna, inainte de toate, autonomie,certitudinea ca esti bine in/pt in realitate, in viata,iar nu in spectre sau dogme! 6ircea Eliade

! 'ar libertatea nu inseamna libertina#, libertateainstinctelor oarbe, trairea in ha%ard si in eventual!

6ircea EliadeS! 7ulta libertate duce la multa ratacire! 8riedric"von 9c"iller



1! Nimeni nu e liber daca este sclavul corpului!9eneca

! Bibertatea inseamna sa /m responsabili pentru

noi insine! 8riedric" 2ietzsc"eD! Numai acela este liber care iubeste libertateapentru el si e bucuros s-o e5tinda si asupra altora!<aindranat" *agore

0! Bibertatea inseamna raspundere, de aceeama#oritatea oamenilor se tem de ea! ?eorge:ernard 9"aK

2! Bibertatea este o posesiune de o valoareinestimabila! 6arcus *ullius icero

E! Bibertatea nu este dreptul de a face ceea cevrem, ci ceea ce se cuvine! ra"am (incoln

P! Bibertatea nu consta in faptul ca oamenii potface tot ce doresc, ci in faptul ca ei nu trebuie sa

faca ce nu doresc! Dean DacFues <ousseauQ! Bibertatea este dreptul de a nu minti! lertamus

! Bibertatea este un bun a carui pre%enta aducemai putina bucurie decat durerile aduse de lipsalui! Dean aul

S! …libertatea e cea mai mare nenorocire pentrupoporul care nu-i copt s-o aiba! (iviu <ereanu

D1! Bibertatea omului e partea divina din el ! etre]uQea



D! Bibertatea eu o aseman cu o fringhie agatatade undeva, de sus! Te porti urca pe ea la cer,participind la actul mintuirii tale crestine, sau poti

sa cobori in in-tuneric! etre ]uQeaDD! Nu merita sa ai libertate, daca aceasta nuinclude si libertatea de a face greseli! 6a"atma?and"i

D0! Bibertatea are o do%a de entu%iasm care faceomul sa se ridice deasupra naturii sale si saactione%e cu eroism si cura#! le#ander Bamilton

D2! Bibertatea e intelegerea necesitatii! :aruc"9pinoza

DE! Bibertatea este prin e5celenta o ilu%ie la fel demare ca si moartea, vointa sau destinul la care inmod voit sau nevoit, constient sau subconstient seraportea%a in fecare frantura de clipa /inta umana!9orin erin

DP! Banturile au redactat de/nitia libertatii! *udor6uatescu

DQ! 'upa cum nu este libertate fara unire ori faraordine, la fel nu e5ista unire fara varietate, farapluralism, fara divergenteG nu e5ista ordine faraproteste, contra%icere sau antagonism! ierre

Dosep" roud"onD! )ngle%ul iubeste libertatea ca pe sotia luilegitimaG france%ul iubeste libertatea ca pe oaleasa a inimiiG germanul iubeste libertatea ca pe obatrana bunica! Beinric" Beine



DS! Ce alta temnita e mai intunecata decat adanculpropriului nostru su<et Ce temnicer mai necrutatorcunoastem, decat noi insine! 2at"aniel

BaKt"orne01! Bibertatea este un soi de suferinta care sedeosebeste de inchiosare! *"omas 9tearns Eliot

0! 9a nu elibere%i o camila de povara care-iincearca cocoasa! 8 poti elibera de conditia ei decamila! ?ilert >eit" "esterton

0D! Nimic nu poate / neconditionat de cevaG prinurmare, nimic nu poate / cu adevarat liber!?eorge :ernard 9"aK

00! Bibertatea inseamna raspundere! 'e astama#oritatea oamenilor se feresc de ea! ?eorge:ernard 9"aK



02! 4mi simt mai ales limitele! 9i e /resc sa /e asa,pentru ca nu raman niciodata, sau aproape

niciodata, in mi#locul colivieiG /inta mea navalesteinspre gratii! ndre ?ide

0E! 'oar cel care nu spera nimic este intr-adevarliber! EdKard Aoung

0P! Bibertatea este un bun care permite omului sase bucure de toate celelalte bunuri ale sale!"arles de 9econdat, aron de 6ontesFuieu

0Q! 8, libertate, tu esti strigatul lumii, dar nu estiinca credinta sa lecu <usso

0! Bibertatea este atat de pretioasa incat trebuiesa /e rationata! Vladimir Clici (enin

0S! Bibertatea e5terioara este o urmare necesara acelei interioare, care strabate in toti membrii unei

natiunii! 8riedric" dolp" =il"elm &iesterKeg21! Bibertatea, gustata de mic copil, este viatainsasi! :aru 9teanescu &elavrancea

2! Carti pentru femei2D!

20! )u am crescut $ntr-o casă cu 0 femei, mama şi

D surori şi $neleg foarte bine, aportul doamnelor şidomnişoarelor $n viaa unui bărbat!

22! Basând la o parte demagogia şi ideilesubiective pe care le am, vreau să $i recomand



nişte cări pe care ai putea să le faci cadou unuifemei dragi ie sau dacă eşti cititoare, să $i faci iecadou o carte!

2E!2P! ). &ineurile 6ondeneP 6anual de9upravietuire



2Q!

2! )ste o carte amu%antă şi deşteaptă despre cum

să trate%i discuiile de la o masă!2S! "utorii consideră că ei nu oferă neapărat niştearme, ci nişte chei care deschid uşi către seducie,adevăr şi lucruri interesante!

E1! 9ven 8rtoli şi 7ichel )ltchaninoY sunt dinstinşimembri ai comunităii /loso/ce, )ltchaninoY /ind

chiar laureat al premiului Nobel pentru :iloso/e!E! umpara cartea

ED! +. artea gesturilorP um putem citigandurile oamenilor din actiunile lor de eterollettE0! Cu toii vrem să ştim mai multe despre limba#ul

trupului, iar această carte $i poate ofericunoştinele de care ai nevoie!

E2! Câteva din lucrurile pe care le vei citi dinaceastă carteA gesturi care ne trădea%ă, indicatoriai dominanei, ai minciunii şi ai an5ietăii şidesigur, gesturi cu tentă se5uală!

EE! Ce %ici, merită să o cumperi(EP! umpara cartea

EQ! -. 8eminitatea in arta de 6arcel :arriere



E! Repre%intă un studiu asupra esteticii corpuluifeminin, o sursă dominantă $n artă, sculptură şi altearte deosebite!

ES! 8 carte nemaipomenită pentru o lectură $ntr-oatmosferă de răsfă, %ic eu!

P1! umpara cartea



P!

PD! /. 8ii ericita, c"iar daca nu eşti perectade lice &omar ^ lice (easc" >ell@P0! 8 carte foarte faină despre cum o femeie poatesă capete $ncredere $n sine şi să $nvee să seaccepte pe ea $nsăşi!

P2! "m citit câteva rânduri din ea şi am fostconvins instant să o cumpăr!

PE! Cartea aceasta am cumpărat-o ca să o faccadou şi a fost e5trem de apreciată!

PP! umpara cartea

PQ! 0. aea. aenele de 6ic"el :raudeauP!

PS! 8 carte care ar trebui dăruită unei femeipasionate de cafea, pentru a $nelege felul $n carelumea depinde de cafea!

Q1! &tiai că pe locul D, după petrol, ca şipopularitatea printre mărfurile tran%acionate, sea<ă cafeaua(

Q! Cartea vorbeşte despre conte5tul global alcafelei, istoria ei şi lucruri mai puin ştiute desprecafea şi rolul ei $n istoria generală a lumii!

QD! umpara cartea



Q0! 1. ?andeste f# pe dos de aul rdenQ2! )ste o carte foarte faină care promovea%ăgândirea contraintuitivă!

QE! "vea 7arH Tain o vorbă bună, care i sepotriveşte perfect căriiA ='e /ecare dată când tea<i de partea ma#orităii, e timpul să stai şi să tegândeşti!



QP! "m recomandat cartea $n mai multe rânduri,deci e clar că merită cumpărată!



QQ! umpara cartea



Q!

QS! 3. um sa cumperi sanatos de pril (ane

:enson1! ;n ghid recomandat shopaholicelor, care vor săscape de această terapie autoaplicată princumpărături, ca să evite consecinele nefaste aleobiceiului de a cumpăra de dragul de a cumpăra!

! Cartea este scrisă de un psiholog american,care are propriul program pe care $l desfăşoară

pentru a vindeca oamenii de shopaholism!D! umpara cartea

0!

2! 4. um sa spui nu acasa, la serviciu,prietenilor, in viata de zi cu zi de 6arie

BaddouE! 9ă nu spui nu este o abilitatea esenială $nviaă, pentru că persoanele care sunt preaaltruiste, a#ung să se simtă prinse $ntr-un cercvicios, din care simt că nu mai pot ieşi!

P! "precie% altruismul, $nsă acesta trebuietemperat, iar această carte te $nvaă cum faci asta!

Q! ;neori ca să obii ce vrei şi tu $n viaă, trebuiesă spui nu!

! umpara cartea



S!

S1! 5. Jn pamant nou de Ec;"art *olle



S! )cHhart Tolle este considerat autorul numărului $n 9;" pe teme de spiritualitate!

SD! ;n pământ nou este o carte despre schimbareaconştiinei, nu despre adoptarea unor noi credine,religii sau dogme!

S0! "ccentul cade pe tine şi pe spiritul tău!

S2! umpara cartea

SE!SP! )7. &rumul catre tine insuti de 9cott ec;SQ!

S! Cartea lui 9cott .ecH este un bestseller, vândut $n peste P milioane de e5emplare $n toată lumea,care vorbeşte despre lucruri fundamentale pentru

om precumA gândirea, conştiina, spiritualitatea şilibertatea alegerii!

SS! 9cott .ecH este un medic psihiatru, e5pert $npsihoterapie, pasionat de misterele care se $nvârt $n #urul omului!

11! umpara cartea

1!

1D! )). *rucuri ale mintii de &erren :roKn10!



12! 'erren +ron este cel mai cunoscut ilu%ionistdin 7artea +ritanie, iar cartea care a scris-o

repre%intă o colecie de eseuri şi trucuripsihologice, pe care odată ce le-ai citit, cusigurană vei vedea mintea, dintr-o nouăperspectivă!

1E! )ste genul de carte pe care o cumperi, ociteşti şi apoi te foloseşti de cunoştine ca săimpresione%i câiva prieteni!

1P! umpara cartea

1Q!

1! )+. atru placeri pe zi U :ineaceriiplacerii asupra corpului şi spiritului deEvel@ne :issone Deuro@1S!

1! "cordă-i nişte pau%e bine meritate plăcere!

! 'e ce( Nu ştii care sunt efectele plăcerii( i lespun eu pe cele mai importanteA energie,alungarea oboselii, efect de calmare, grăbeşte

vindecarea, redarea bucuriei, accesul laspiritualitate!

D! "ceastă carte este probabil printre cele maipotrivit a / dăruite de martie!



0! umpara cartea

2!

E! )-. (inistea voreste de Ec;"art *olleP! .ărintele spiritualităii din "merica ne oferădin nou o lectură plăcută, care are de data aceastaun efect de călău%ire $n drumul către $nelegereapropriei viei!

Q! ) genul de carte care o citeşti din aproape $naproape şi faci pau%e dese pentru a re<ecta!

! umpara cartea



S!

D1!D! )/. um sa traim )07 de ani de *oma;6i;"ailDD! )vident, promisiunea de a trăi E1 de ani esteun pic forată, $nsă cartea poate / o lectură bunădacă e interesant pentru tine să a<i informaiidespre $ntâr%ierea procesului de $mbătrânire,despre prevenirea bolilor şi alte practici sănătoasemenite să ne prelungească viaa!



D0! umpara cartea

D2!



DE!

DP! )0. 6intea ta su asediu U astiga

atalia ce se poarta in mintea ta de Do@ce6e@erDQ! 'espre bătălia ce se dă $n mintea /ecăruiadintre noi!D! IoJce 7eJer a scris o mulime de cărti legatede felul cum gândim, de atitudine şide self-help, $nsă această carte pune accentul pe cum putem

$nvinge stările negative pe care le avem adeseaAtristee, descura#are, lipsa $ncrederii $n propriilefore şi alte probleme importantate cu care neconfruntăm adesea!DS! umpara cartea01!

0! )1. :ucuria de a trai de Aonge@ 6ing@ur<inpoc"e ^ Eric 9Kanson



0D! )ste o carte scrisă de un călugăr, desemnatcel mai fericit om de pe .ământ, $n persoana lui

ongeJ 7ingJur Rinpoche şi un autor care ştiefoarte multe despre efectele bene/ce alemeditaie!

00! .remisa acestei cări este conclu%ia cămeditaia stimulea%ă %ona fericirii $n proporie deQ11L!

02! 9ubiectul mi se pare cel puin interesant, maiales că 'aniel @oleman a scris prefaă, autorul celmai de seamă care a scris despre inteligenaemoională!

0E! umpara cartea

0P! )3. 9ecretele ericiriiP e putem invata

din - milenii de cautari0Q! Cartea repre%intă un sumar a peste 0111 deani de $nvăaminte de la diverşi /loso/, oameni deseamă sau oameni deştepi, despre felul cum artrebui să ne trăim viaa şi cum putem devenifericii!

0! Cartea se $nvârte $n #urul ideeii de =Nu

contea%ă destinaia, cât contea%ă drumul!

0S! umpara cartea

21!



2!

2D! )4. <ecrearea trupului, reinvierea

suTetuluiP um sa devii alt om &eepa;"opra20! )ste o carte despre ghici… recon/gurareatotală a sinelui!



22! .robabil ai au%it de#a de 'eepaH Chopra, unuldintre cei mai cunoscui autori de literatură de self-

help, spirituală şi de /loso/e contemporană!



2E! umpara cartea



2P!



2Q!

2! )5. 9untem c"it[ -77 de retete ale

razunarii de laire ?illman2S! 'in categoria de cări mai amu%ante, suntcâteva pe la Kumanitas, care merită dăruite cu unscop precis, cum e şi ca%ul de faă, cuiva care vreasă se ră%bune!

E1! 011 de feluri de a te ră%buna, cred cărepre%intă $ndea#uns de multe feluri $n care poi

obine satisfacie $ntr-un mod neplăcut! .entrucelălalt!

E! umpara cartea

ED!

E0! Cam acestea ar / recomandările mele pentrudoamne şi domnişoare!

E2! )vident, unele sunt mai bune, altele mai puinbune, altele sunt mai potrivite sau mai puinpotrivite!

EE! ) clar că nu poi să $i mulumeşti pe toi şi petoate, dar măcar sper că i-am dat o idee de cecarte ai putea să-i faci cadou sau dacă faci partedin rândul cititoarelor, ştii ce carte să alegi cândmai dai o tură prin librării!

EP! Q 8biceiuri ale 8amenilor V8V

EQ!



E!

ES! 3ntotdeauna am fost provocat de observareaoamenilor care au re%ultate, care au momente destrălucire, oameni care sunt capabili să producăvaloare oriunde ar /!

P1!

P! Când observi $ndea#uns de multe persoane,automat o să observi tipare >mă voi folosi mai multde cuvântul pattern $n acest articol?, lucruri

comune pe care le ve%i la un grup de oameni!PD!

P0! .attern-urile, nu e5plică $nsă 11L ceea cefac aceşti oameni ca să /e productivi,inspiraionali, profesionişti, inovativi, dar măcar $ioferă indicii care te pot a#uta să devii şi tu un pic

mai bun!



P2!

PE! oameni-o

PP!

PQ! 8amenii V8V sunt cei care ridică 4-ul uneisăli pline de oameni, imediat ce a intrat pe uşă!

P!

PS! 8amenii V8V sunt cei care $i furni%ea%ă ideidin discuii banale!

Q1!

Q! 8amenii V8V sunt posibile modele de urmatsau sunt oameni care s-ar putea să provoace orevoluie po%itivă, din care toată lumea are decâştigat!

QD!

Q0! 8amenii V8V sunt pricepui $ntr-unul sau maimulte domenii şi au abilitatea de a $nvăa foarterepede!

Q2!

QE! 9unt multe de spus despre oamenii V8V, daraş prefera să mă concentre% pe Q obiceiuri pe

care eu le-am observat de-a lungul timpului, laaceşti oameni V8V!

QP!



QQ! ;nele obiceiuri se pot uni şi pot devenicompetene sau abilităi comple5e, $nsă prefer săle separ $n obiceiuri, pentru că repre%intă lucruri pe

care aceşti oameni V8V le fac $n mod repetat şiregulat cu scopul de a genera V8V $n mediul $ncare ei $şi petrec timpul!

Q!

QS! "cest articol este destul de lung, dar sigur osă merite, mai ales dacă eşti interesat să descoperisimilarităi şi diferene $ntre tine >sau prieteni de ai

tăi? şi aceşti oameni V8V despre care vorbesc!1!

! 9-ar putea pe alocuri să par ambiguu sau/loso/c, dacă ai vreo $ntrebare, o aştept cu plăcere $n %ona de comentarii A', te rog nu /i timid>ă?!

D!

0! 8biceiul ^A 9unt orientai către re%ultate!2!

E! 8amenilor V8V le place foarte mult săcree%e lucruri sau să ducă lucrurile la /nal!8rientarea asta către re%ultate le aduce şi mai multV8V şi le dă $ncredere $n puterile proprii!

P!Q! 'e muli sunt considerai oameni V8V doarpentru că duc un lucru până la capăt!

!



S! :aptul că sunt orientai către re%ultate, nu $nseamnă că nu eşuea%ă, pur şi simplu $nseamnăcă văd mai clar /nalitatea sau sunt orientai către

/nalitate!S1!

S! 8biceiul ^DA 9unt proactivi!

SD!

S0! 8amenii V8V au această calitate de a /proactivi! 3ntr-un mediu $n care aceştia sunt

$ncon#urai de oameni care se complac sau seplâng de cau%e e5terne, oamenii V8V au iniiativăşi se implică!

S2!

SE! )i fac din tasH-uri plictisitoare – tasH-uri V8V,pline de $nsemnătate! 8 banală pre%entare devineun best case practice de public speaHing!

SP!

SQ! ;n training plictisitor devine cea maiinteresantă pregătire! Transformă prin proactivitatedin =meh $n =V8V!

S!

SS! 'e cele mai multe ori proactivitatea acestorase traduce prin optimism sau aciune!

D11!

D1! 8biceiul ^0A 9unt productivi!



D1D!



D10! :iind orientai către re%ultate, pentru oameniiV8V contea%ă să producă ceva!

D12!D1E! Re%ultatul nu este $ntotdeauna po%itiv, darsentimentul de a /nali%a un lucru şi de a produceceva, care poate / de folos, le conferă statutul deoameni V8V!

D1P!

D1Q! 8amenii V8V produc mai mult decât media,ne/ind mediocri! &i oamenii V8V au %ile proaste,dar /ind proactivi aceştia $şi schimbă starea despirit din =meh $n V8V!

D1!

D1S! 8amenii V8V folosesc timpul $n avanta#ul lorşi $l privesc ca pe o resursă, nu ca pe un ceas cubombă!D1!

D! :iind prieteni cu timpul, aceştia $şi consumă $nmod e/cient timpul, la sfârşitul %ilnic, reali%ând maimult decât şi-a propus la $nceputul %ilei!

DD!

D0! 8biceiul ^2A :ac lucrurile cu plăcere şiFsau dinpasiune!

D2!



DE! .asiunea şi plăcerea pot / considerate D valorilegate de muncă!

DP!

DQ! Când oamenii V8V fac lucruri care nurespectă cele D valori, se simt oameni meh, nu simtcă fac ceva V8V! Nu se simt provocai, nu se simtstimulai, nu se simt implicai!

D!

DS! 'ar când aceştia respectă valorile V8V,

adică pasiunea şi plăcerea, totul are sens!DD1!

DD! Reuşesc să $şi răspundă la $ntrebarea =de cefac ceea ce fac(, iar ceea ce fac iese V8V,indiferent de cât de banal ar / totul la primavedere!

DDD!DD0! 8biceiul ^EA 9e educă $n mod continuu!

DD2!

DDE! 9unt $n căutare mereu de cunoştine V8V,cunoştine care $i fac mai deştepi, mai buni, maibine pregătii!

DDP!DDQ! 7uli oameni V8V au obiceiul de a citi maides decât media, paralel au şi obiceiul de a $ncercaFtesta ceea ce studia%ă!



DD!

DDS! 'eseori se $ntâmplă ca oamenii V8V să nuştie teoria, dar să poată demonstra empiric ceea ce

ştiu!D01!

D0! 'acă ai au%it de piramida lui 7aslo pânăacum, ultima treapă a nevoilor, treapaautoactuali%ării, este de o importană ma#oră $nviaa oamenilor V8V!

D0D!D00! maslo

D02!

D0E! 8biceiul ^PA 9unt generoşi!

D0P!

D0Q! Ce a $neles greşit lumea legat de oameniiV8V, este că aceştia nu $şi măsoară genero%itatea $n lucruri materiale!

D0!

D0S! :iind orientai către contribuie, aceştia vădlucrurile altfel! 9unt dispuşi să ofere din timpul lor,să ofere servicii gratuite, sfaturi, a#utor, spri#in

creativ, lucruri care ştiu că sunt mai de folos petermen lung!

D21!



D2! )i nu $i pescuiesc peştele pe care vrei să $lmănânci, ei te $nvaă să pescuieşti!

D2D!

D20! .e termen lung, oamenii V8V sunt cei maigeneroşi oameni!



D22!

D2E! Cea mai bună metodă de a returna un

=$mprumut V8V este să devii V8V la rândul tăuşi să $i $ntorci favoarea la timpul potrivit!

D2P!

D2Q! 8biceiul ^QA 9unt ateni la detaliile carecontea%ă!

D2!

D2S! 'etaliile contea%ă, dar doar acele detalii carecontea%ă de fapt contea%ă şi pentru oamenii V8V!

DE1!

DE! 8amenii V8V in cont de regula 1FD1, $nsăau momentele lor de perfecionism! )i a#ustea%ădetalii acolo unde este nevoie de detalii!

DED!DE0! 8amenii V8V $neleg utilitatea detaliilor $nre%ultatul /nal, $nsă deseori se contra%ic cu cei din #urul lor, care $i critică pentru diverse lucrurine/nisate!

DE2!

DEE! 8amenii V8V sunt preocupai de detaliileV8V, care de obicei fac dintr-un lucru banal, unlucru demn de menionat, un lucru remarcabil!

DEP!



DEQ! 'acă un detaliu nu aduce un aportconsiderabil la re%ultatul /nal, atunci nu este undetaliu V8V şi toi oamenii V8V ştiu asta!

DE!DES! 8biceiul ^A 3şi e5tind $n mod frecvent %onade confort!

DP1!

DP! ona de confort pentru oamenii V8V este omargine subire, de care sunt preocupai $n mod

constant să o mute mai $ncolo!DPD!

DP0! Cu scopul de a-şi mări %ona de confort,oamenii V8V se aruncă $n provocări imposibile, $nvaă lucruri noi sau fac totul de la 1!

DP2!

DPE! 4novaia este şi ea un mod de manifestare, $nsă inovaia nu repre%intă neapărat metodapreferată a oamenilor V8V, pentru că sentimentulde contribuie, nu este aşa de mare! )5cepia faceca%ul $n care inovaia este o armă strategică >ve%ipunctul ?!

DPP!

DPQ! ona de confort devine practic un aliat $nde%voltarea oamenilor V8V şi nu o limită care lerestrânge perspectiva!

DP!



DPS! .erspectiva se măreşte pe măsură ce omul cevrea să devină V8V sau este de#a V8V dă pestenoi idei, metode de gândire sau schimbă conte5tul

cultural $n care se a<ă!DQ1!

DQ! 8biceiul ^SA 9e e5plorea%ea%ă pe ei $nşişi!

DQD!

DQ0! 9piritualitatea oamenilor V8V nu esteneapărat legată de apartenena la o religie! )ste

mai degrabă apartenena la un scop mai maredecât omul V8V $n sine!

DQ2!

DQE! .e piramida lui 7aslo, nevoia despiritualitate este $n vârful ierarhiei şi repre%intăuna dintre cele mai $nalte stări pe care omul V8V $ncearcă să o atingă!

DQP!

DQQ! )5plorarea aceasta determină schimbări lanivel de valori şi principii şi in<uenea%ă stilul deviaă al omului V8V!

DQ!

DQS! 8mul V8V simte că are multe de a<at despreel, aşa că din când $n când are %ile sau ore dedicatee5plorării de sine!

D1!



D! 8biceiul ^1A 9impli/că $n mod continuu ceeace facFceea ce facem noi!

DD!

D0! Cea mai $naltă treapă a comple5ităii estesimplitatea!

D2!



DE! 9ă faci dintr-o chestie simplă, o treabăcomplicată este e5trem de uşor! 9ă faci dintr-o

chestie complicată, o treabă simplă, este e5tremde greu!

DP!

DQ! 'e aceea reuşim să $i privim cu admiraie peoamenii V8V, aceştia ne simpli/că lucrurile!

D!

DS! Ne simpli/că viaa, ceea ce $nvăăm, ceea cear trebui să ştim, ceea ce ar trebui să facem, ceeace ar trebui să folosim! 8amenii V8V au darul dea ne simpli/ca viaa şi să vedem lucrurile dintr-unpunct de vedere nou, realistic şi uşor de abordat!

DS1!

DS! 8biceiul ^A 9unt strategici!

DSD!

DS0! :iind orientai spre re%ultate, proactivi,productivi şi orientai către contribuie, acesteobiceiuri creea%ă un obicei mai comple5 >ca şi modde gândire?! 8biceiul de a / strategic este un obiceie5trem de elevat al oamenilor V8V!

DS2!DSE! &i asta se poate observa cel mai bine $ncordoonarea unei echipe! )ste echipa condusă $nspre un re%ultat vi%ibil sau este mult preaocupată să $şi re%olve problemele(



DSP!

DSQ! 8amenii V8V şi strategici sunt preocupai dea crea condiiile unei revoluii po%itive, a

tehnologiilor =disruptive, care schimbă regulilepieei sau ale #ocului mai bine %is!

DS!

DSS! 8amenii V8V creea%ă direcii pe termen lungşi sunt concentrai pe avanta#e ma#ore ce pot /create $n urma strategiei!

011!01! 9unt puini oameni strategici şi cred că astase vede $n #urul nostru cel mai bine!

01D!

010! 8biceiul ^DA 9e autoevaluea%ă şiautomotivea%ă!

012!01E! :iind proactiv, nu se plânge prea mult destarea $n care se a<ă!

01P!

01Q! 8amenii V8V $şi dau seama ce fac greşit dinevaluare personală perioadică! Chiar dacă aceasta

nu se $ntâmplă $ntr-un mod formal, tot procesul deevaluare putând avea loc $n mintea omului V8V,acesta se $ntâmplă!

01!



01S! )ste un proces care $i oferă omului V8Vinsight şi idei noi pe care le poate testa!

01!

0! "utomotivarea e ca o bifă pe care persoanaV8V o dă pe ceea ce face el de#a! "cesta are undrive intrinsec, motivaiile e5trinsece $i acoperănevoile de ba%ă >primele D niveluri din piramida lui7aslo?, oferindu-i un suport material!

0D!

00! 4nteligena emoională $şi face simită aicipre%ena şi $i oferă acestuia un avanta# emoional $n faa celorlali şi $n faa provocărilor peste caredă!

02!

0E! 8biceiul ^0A 3şi creea%ă un antura# devaloare!

0P!

0Q! Cine seamănă se adună! 2 cuvinte care $nseamnă atât de mult!

0!

0S! "ntura#ul te poate face V8V sau tu poi face

antura#ul să /e V8V!0D1!

0D! :iind foarte preocupat de educarea proprieomului V8V $i pasă şi de educarea celorlali din #urul lui!



0DD!

0D0! :iind un om V8V ştie că secretul oamenilorV8V este educarea continuă, iar prietenii lui nu

trebuie să /e mai pre#os de această #udecată!0D2!



0DE! 'in acest motiv ve%i antreprenori umblând $ngaşcă cu ali antreprenori sau artişti umblând $n

găşcă cu ali artişti!0DP!

0DQ! 8amenii V8V $nsă mai văd un lucru, creeareade complementaritate $n cadrul grupului! 8ca%ionals-ar putea să introducă $n grup persoane carecompletea%ă grupul şi $l fac mult mai puternic!

0D!0DS! 8amenii V8V umblă $n grupuri V8V şi sefoloseşte de antura#, ca şi cum ar / o resursă şi oreea!

001!

00! 8biceiul ^2A 9unt $n căutarea permanentă aechilibrului!

00D!

000! 8mul V8V nu uită că este om şi $şi cautăpersoane care să le echilibre%e stilul de viaă!8amenii V8V se $ndrăgostesc, se implică $n relaiişi le de%voltă!

002!

00E! Cei care evită a căuta persoane care să leechilibre%e stilul de viaă nu sunt oameni V8Vpentru că nu $şi e5tind %ona de confort, nu segândesc la ideea de echilibru, ci la ideea decreştere accelerată in/nită!



00P!

00Q! 'acă nu caui echilibrul şi caui să creşti $ncontinuu, dintr-un om V8V poi deveni un om

singur, pentru că $i laşi pe toi ceilali $n urma ta!00!

00S! 9untem lipsii de V8V fără oameni $n #urulnostru! Cine să-l asculte pe omul V8V dacănimeni nu-l $nelege(

021!

02! 8biceiul ^EA Renună la a mai face lucruri lacare ştiu că nu vor / niciodată foarte buni!

02D!

020! 8amenii V8V sunt la fel de mândri de lucruripe care nu le fac cum sunt de lucrurile pe care lefac!

022!02E! 'e aceea oamenii V8V pot părea $ngâmfaiFegoişti datorită lucrurile $n care aleg sănu se implice, pentru că ştiu că nu vor avea ocontribuie sau nu pot a#uta cu nimic!

02P!

02Q! 8gilvJ avea o vorbă foarte bună =sunt totalincompetent $n orice alt domeniu mai puinpublicitatea…! Bucrurile care te fac incompetentsunt lucruri la care poi renuna!

02!



02S! 8 altă vorbă care spune adevărul esteA =$ntr-oierarhie oamenii sunt avansai până la nivelul lorde incompetenă!

0E1!0E! )ste 8U să /i incompetent atâta timp cât eştidispus să renuni la lucrurile care te facincompetent!

0ED!

0E0! 8mul V8V nu le face pe toate, dar pe cele pe

care le face le face V8V!0E2!

0EE! 8biceiul ^PA "u o mu%ă >sau chiar mai multemu%e?!

0EP!

0EQ! 8amenii V8V sunt plini de idei şi plini de

inspiraie! 3nsă au nişte resurse secrete numitemu%e!

0E!

0ES! 7u%ele nu neapărat le oferă ideile pe tavă,dar le oferă conte5tul $n care oamenii V8V potgândi lucruri noi!

0P1!0P! 7u%ele ascultă, $ntreabă sau de cele maimulte ori, doar sunt acolo!

0PD!



0P0! 8 mu%ă $i poate da idei doar gândindu-te laea!

0P2!



0PE! 8 mu%ă poate / o persoană, un obiect, un loc,o clădire, orice! N; ştiu să e5plic de ce mu%ele

funcionea%ă, dar ceea ce pot să %ic este că elee5istă!

0PP!

0PQ! 8amenii V8V au mu%e!

0P!

0PS! 8biceiul ^QA Bucrea%ă din greu!

0Q1!0Q! 'eşi datorită obiceiurilor precedente s-arputea să găsească metode a face totul mai repede,mai bine şi mai mult, omul V8V munceşte dingreu!

0QD!

0Q0! &tie că dacă vrea să a#ungă unde vrea săa#ungă trebuie să pună osul la bătaie!

0Q2!

0QE! 'eşi este strategic, nu $nseamnă că acesta $şipierde abilităile operaionale, acesta /ind $ncontinuare conectat la detaliile muncii sale şi

putând să facă ceva din propriile puteri la aceeaşicalitate pe care o reali%ea%ă colegii lui e5peri darfără privire strategică!

0QP!



0QQ! 7unca din greu este metoda de control aomului V8V şi metoda care $l face $n continuaremodest şi re%ervat!

0Q!0QS! :ără muncă omul V8V şie că nu se a#ungenicăieri, $nelege faptul că munca este ceea ceridică o persoană şi o $ntăreşte pentru viitor!

01!

0! Conclu%ie

0D!00! 8amenii V8V se a<ă printre noi de#a, mulidintre ei nu se arată, pentru că nu sunt cei maipopulari oameni $n mod obligatoriu!

02!

0E! &i tu poi deveni V8V, după cum poi vedea

este o problemă de obiceiuri!0P!

0Q! &tiu că articolul este destul de lung, de aceea $l recomand să $l citeşti cât mai mai mult timp ladispo%iie sau cu un pi5 şi o foaie lângă tine!

0!

0S! 9unt preocupat de studierea oamenilor V8Vşi dacă acest articol s-a dovedit util, voi mai scriedespre metode de a deveni un om V8V!

0S1!



0S! Nu uita, dacă ai $ntrebări, le aştept cu mareplăcere!

"i parte de un prieten sau de un abu%ator( /cest articol este scris de )imona Calu, care scriecu pasiune despre coac!in$."bu%atorii sunt oamenii aceia care stiu ce simti, cegandesti, ce iti doresti, fara sa te intrebe!Care au trecut prin toate situatiile de viata cu carete confrunti tu, indiferent de care ar / acelea!Care stiu ce masina ti s-ar potrivi, cartea pe care ti-ai dori sa o citesti sau locul in care vrei sa mergi invacanta, fara ca vreodata sa /i discutat cu tineaceste aspecte! 9i bineinteles ca nu doar sere%uma sa /e



convinsi ca detin adevarul absolut in ceea ce tepriveste, ci mai incearca cu indar#ire si cupersistenta sa te convinga si pe tine!

Caci, tu, ingrat cum te gasesti, habar n-ai ce sa a<ain propria ograda in care locuiesti de ceva vreme siai nevoie de cineva care nu stie nimic despre tinesa fac putina instructie si ordine!Cum sa recunoastem un abu%ator(! "u un punct de vedere rigid, singurul posibil intr-o anumita situatie!

D! 9unt convinsi ca modul lor de a vedea lucrurileeste singurul valabil!

0! 9unt incapabili sa asculte, /ind mult preaancorati in *realitatea lor, ca sa auda ce le spui!

2! Nu ii interesea%a in mod real o re%olvare asituatiei, ci sunt orientati spre solutia propria pecare se lupta sa o impuna prin toate mi#loacele!

E! "ceasta solutie priveste intotdeauna viataaltcuiva!

P! 9unt profund raniti si te invinovatesc daca aratica stii sa iti iei propriile deci%ii, altele decat cele pecare ei incearca sa ti le impuna!

uzatorii isi aroga aerul de salvator, depersoana care solutioneaza prolemele arasa i se f cerut aNutorul. Cntra in viata ta penesimtite cu gesturi mici, aparentnevinovate.



9tabileste la ce /lm sa mergeti si apoi pentru a-sirationali%a deci%ia gaseste %eci de argumente dece acela este un /lm bun, iar daca cumva se

intampla ca tie sa nu iti placa acel gen de /lm sia/rmi asta, se va lansa intr-o argumentatie deneoprit cum acel gen de /lm este cel mai bunpentru tine si ce noroc ai de un prieten ca el, ca saiti arate calea!"poi, daca se intampla sa /i racit, abu%atorul arecel mai bun tratament, unicul si singurul care tepoate scapa de raceala rebela!Chiar daca cumva ai incercat o variatie a aceluitratament in trecut si nu a functionat si suntanumite lucruri care stii ca te fac bine, ei insistapana in pan%ele albe ca ceea ce te sfatuiesc ei estecel mai bun pentru tine!9i interferenta unui abu%ator in viata ta poata samearga pana la a / convins ca stie ce #ob ti se

potriveste cel mai bine, ce prieteni ai prefera sa aisau in ce apartament ti-ar place cel mai mult salocuiesti! 9i fac toate



astea fara sa /e interesati de preferintele tale, demodul in care ve%i tu realitatea, de dorintele pecare le ai! .entru ca astea nu contea%a!

.entru ca abu%atorul crede ca daca va reusi sa tefaca sa ve%i lucrurile din punctul lui de vedere, cusiguranta ca vei a#unge la aceeasi conclu%ie! 9iuneori ai rabdarea si decenta sa-i spui abu%atoruluica ii intelegi punctul de vedere, ca poate sa vadarealitatea din unghiul lui si cu toate asta el isidoreste altceva!'ar, cum abuzatorul nostru nu asculta, el continuasa Bbata moneda3 incercand cu determinare siindarire sa isi impuna cu orta propriasolutia inviata altcuiva..rietenii in schimb sunt oameni care stiu ce simti,ce gandesti, ce iti doresti pentru ca te intreaba site asculta!9unt cei care pot sa iti faca sugestii de o carte, de

un loc de vacanta sau o marca de masina pentruca iti cunosc gusturile si te-au au%it de multe orie5primandu-ti preferintele! 9i mai presus de toate,prietenul iti ofera sugestii, variante, tu /ind celcare alege varianta cea mai buna pentru tine!Cum sa recunoastem un prieten(! "u un punct de vedere <e5ibil, care se a#ustea%a

nevoilor tale!D! 9tiu ca e5ista mai multe solutii posibile pentrure%olvarea unei probleme!



0! Te asculta si te aud cand ve%i lucrurile altfeldecat ei si isi a#ustea%a sugestiile la nevoile sidorintele tale!

2! Nu este important pentru ei a cui este solutia pecare o alegi in /nal , ci doar ca tu sa gasestire%olvarea care ti se potriveste cel mai bine si sa /ibucuros!

E! 9unt alaturi de tine, se bucura si te sustinindiferent ce alegere ai facut!

rietenii isi e#prima parerea atunci cand e deluat o decizie impreuna si sunt desc"isi saauda si parerea ta, iar in fnal alegerea seace de comun acord luand in considerarepreerintele si dorintele tuturor.9i poate, mai presus de orice, prietenii au increderein tine ca stii ce vrei si ca alegerile tale sunt in

acord cu visele si dorintele tale!9unt momente cand linia dintre un prieten si unabu%ator este foarte /na!7omentele acelea in care prietenul crede cadeci%ia pe care ai luat-o s-ar putea sa nu /e ceamai buna pentru tine, ca e posibil sa o regreti inviitor! 9i pentru ca prietenului ii pasa, te a#uta saprivesti situatia dintr-un alt unghi, incearca sa tescoata din %ona ta de comfort sauiti sugerea%a sate *uiti la cateva credinte limitative!Cu toate ca tu simti ca deci%ia pe care ai luat-o ecea mai buna si singura posibila, totusi esti deschisla modul in care prietenul tau vede situatia! 9i



dupa ce o privesti din punctul lui de vedere, turamai in continuare la deci%ia ta initiala! Nici nu seputea altfel!

6entru ca uneori oamenii se pot uita la un lucru, pot vedea acelasi lucru si cu toate astea isi pot dorilucruri dierite. 9i in acest moment prietenulaccepta cum ve%i tu situatia, are incredere in tineca ai facut cea mai buna alegere pentru tine si tespri#ina in continuare!Ceea ce un prieten nu face niciodata este sa-siimpuna solutia lui la alegerile pe care le ai tu defacut! .entru ca atunci cand face asta devine unabu%ator!



2 linie care nu ar trebui calcata niciodata.&espre 9imona alu4mi plac diminetile linistite! 8amenii frumosi in

interior! 9i lucrurile simple!4mi doresc sa inspir oamenii sa descopere minunilecare sunt posibile in viata lor! Cred ca /ecare dintrenoi avem in interior resursele necesare pentru a neatinge visele si a trai viata pe care ne-o dorim si pecare o meritam!'e mai bine de opt ani merg pe drumul frumos siuneori, complicat al de%voltarii personale, candpentru te%a pentru 7asterul in 7anagement4nternational, urmat in @oteborg, 9uedia, amevaluat un program de de%voltare a liderilor din6olvo Cars!Coaching-ul pe care il practic se ba%ea%a peprincipiile studiate la Noble 7anhattan, ;UG TheCoaching "cademJ, ;U si 4nternational 9JnergJ

@roup, 8landa!'aca cre%i ca pentru tine coaching-ul este unproces care te poate a#uta pe drumul de atingere aviselor tale as / bucuroasa sa te insotesc! )stibinevenit sa imi trimiti un mailsimona_dot`calu_at`gmail_dot`com sau sa imivi%ite%i blogul unde gasesti ideile mele despre

subiecte care m-au preocupat la un moment dat,/lme care m-au miscat si carti care m-au marcat!Cum poti sa te feresti de oamenii care au o pareredespre orice



/cest articol este scris de )imona Calu, iubitoarede oameni, carti si de dimineti linistite.Cu totii i-am intalnit cel putin o data in viata! Ba

serviciu! Ba scoala! .rintre rude! 8amenii care stiutotul!.ot chiar sa te uimeasca la inceput, cu presupuselelor cunostinte! Cu opinia lor despre /ecare subiect!'ar, in momentul in care repeta de prea multe ori*"sa stiam si eu!, incepi sa devii mai atent sireali%e%i ca oamenii astia au o parere despre orice!'espre actiunile unui medicament, chiar daca nusunt de specialitate! 'espre cel mai bun moddespre a creste copii, chiar daca ei nu ii au!'espre ce trebuie sa faci tu intr-o anumita situatia,chiar daca atunci te intalnesc pentru prima data siau schimbat doar %ece cuvinte cu tine!



9i primele momente in care te-au uimit cuaparentele lor cunostinte vaste au fost urmate decateva momente mai lungi uneori chiar perioade

de timp – %ile poate chiar luni – de frustrare!.entru ca nu ai cum sa /i tu insati cu acest gen deoameni!Caci in prea#ma lor nu ai voie sa ai o opinie propriemai buna decat a lor! ;neori ti se revoca si dreptulde a gandi pentru tine!9i dupa aceste momente de frustrare am inteles cade fapt oamenii acestia nu au su/cienta increderein ei insisi, in cunostintele si abilitatile lor siincearca sa masche%e asta prin aceasta imagine*de atotstiutor pe care incearca sa o cree%e!Ca se hranesc din acesta imagine, care le permitesa se valide%e pe ei insisi!)u, una, nu am gasit inca o modalitate armonioasade convietuire cu ei!

'aca incerci sa pari umil, tendinta lor este sa tedomine!'aca le arati ca totusi mai sunt urme de neuroniharnici prin materia ta cenusie, ei intra intr-ocompetitie de orgoliu!4ar daca ii ignori simt nevoia sa se bage ei inseama pentru a-si apara si cultiva imaginea!



9i oamenii din categoria asta tind sa cada incapcana de a ramane in turnul lor de /ldes si de anu e5plora ce sa gaseste in #ur! 'e a nu-si pune

intrebari! 4n consecinta de a nu gasi raspunsuri!"ltele decat cele pe care le au de#a!Cum sa te educi ca eviti oamenii =care stiu aproapetot despre oriceA). iteste.4n /ecare carte sau articol putem sa gasim cevacare sa ne imbogateasca cunostinteleAo 9a ne ofere o alta perspectiva asupra unuieveniment!

o 9a ne determine sa facem ceva!

o 9a /e primul pas in descoperirea unei pasiuni!

o 9a ne schimbe modul de a vedea lucrurile intr-o

problema!

o 9a gasim un subiect de conversatie care sainceapa o discutie interesanta cu o persoana nouintalnita!

o 9a ne a#ute sa devenim mai clari in stabilirea

planurilor noastre!o 9a vedem cum nu e necesar sa facem lucrurile!



Cand stii si tu la el de multe lucruri precum0pareristii3, o sa iti fe mai usor sa te eresti de eisau sa le tai elanul.

+. ctioneaza.Cred ca sunt subestimate invataturile pe care leputem avea din urma lucrurilor banale pe care ilfacem!o Chiar si cel mai de rutina loc de munca ne poateinvata ceva!

o 9a ne tre%im dimineata!

o 9a avem un program!

o 9a prioriti%am!

o 9a respectam termene limita!

o 9a colaboram cu altii!

o .asii mici de %i cu %i pe care sunt necesari sa-ifacem pentru a incheia un proiect!

'in unele actiuni ramanem cu unele invataminte lacare nici nu ne-am / gandit atunci cand le-am

inceput!8ricat de neinteresanta pare o actiune cusiguranta, vom / mai castigati, decat daca ne vomspune *N-are nici un rost, eu stiu de#a cumfunctionea%a lucrurile!



:perienţa practica intotdeauna iti urnizeazaintelepciune, control de sine si modestie.



-. Cnteractioneaza cu cat mai multi oameni."cesta e poate modul prin care invatam cel maimult, atat despre oameni cat si despre noi insine si

despre relationarea cu ceilalti!.oate cel mai important lucru de stiut este caA nuvom / placuti de toata lumea!) 8U sa /e asa!'in /ecare interactiune vom mai creste un pic ininterior! 6om intalni tot felul de oameniAo 6om gasi oameni pe care vom vrea sa ii luam casi modele!

o 8ameni care ne vor rani ne vor invata cum satrecem peste suparari!

o 8ameni care ne vor spri#ini in proiectele noastrecu o vorba buna, o idee, un contact al uneipersoane care ne poate a#uta!

o 8ameni care ne vor intinde o mana de a#utor farasa le-o cerem!

o 8ameni care ne vor ignora chiar daca ar /datoria lor sa faca ceva!

o 8ameni care ne vor da sfaturi fara sa le cerem!o 8ameni care ne vor asculta si astfel ne vom a<apropriile raspunsuri!



+nteractiunea cu mai multi oameni ne poate autasa intele$em mai bine comportamentul celor din ur si sa ne erim dinainte sa stabilim o relatie de

amicitie cu cineva care stie 0totul despre aproapeorice3.'e dimineata ar trebui sa ne privim in oglinda si sane spunem cu seninatate *Nu stiu totul! 9i sunt oHcu asta! inseamna ca vom continua sa ne punemintrebari si suntem pe drumul cel bun!Cel mai important este ca nu vom deveni genulacela de oameni care spun lucruri, ca sa se facaremarcati!7odestia si uneori retinerea, o sa ne /e de folos!'espre 9imona Calu4mi plac diminetile linistite! 8amenii frumosi ininterior si lucrurile simple!Cred ca /ecare e5perienta prin care trecem neinvata cate ceva! 'in anii mei de munca in

marHeting am invatat ca lucrurile mici pot facediferenta!7asterul in 7anagement 4nternational pe care l-amurmat in 9uedia impreuna cu D2 de colegi din Etari mi-a aratat cat de diferiti putem / si totusidaca ne dorim putem sa reali%am proiectee5celente!



Cursul de coaching la Noble 7anhattan pe care ilurme% ma face pre%enta la importanta de a-lasculta pe celalalt si ca si coach important nu e sa

ai raspunsurile pentru client ci sa gasestiintrebarile potrivite, pentru a-l a#uta pe client sa-sigaseasca singur raspunsurile!'aca ti-a placut articolul, pe blogul meu gasestiideile mele despre subiecte care m-au preocupat laun moment dat, /lme care m-au miscat si carticare m-au marcat!sursa po%a!:oloseste-te de conte5t ca sa iti $mbunatatestiabilitatile /cest articol este e:tras din 'e BAC*B+ , unne9sletter săptăm%nal despre productivitate,mind!acAs şi learnin$. Citeşte aceste articole cumult timp înainte ca ele să apară pe blo$,abon%ndu-te D(/I+ la !e "*/CT"2G.

Creierul are o metodă e5trem de interesantă de astoca informaiile şi de a forma memorii! 9tocareainformaiilor nu este atât de ordonată şi destructurată precum este $n ca%ul calculatoarelor!Calculatoarele ataşea%ă etichete şi $nregistrea%ăinformaiile $ntr-o formă foarte ordonată, ca $n niştesertăraşe >inde5-uri?, /ecare informaie /ind uşor

de accesat dacă o =chemi cum trebuie!Creierul vede lucrurile ceva mai diferit! 7emoriilesunt stocate una peste alta, ne/ind neapărat $ntr-oordine precisă! )le sunt acolo toate adunate şi esteceva mai di/cil să le accese%i $n totalitate! 9unt



interconectate ca $ntr-un fel de lan, dar nuneapărat $ntr-o ordine logică!



'e aceea poate ne reamintim de faa persoaneicare ne-a dat numărul de telefon, pe care amcunoscut-o $n acel bar cu neoane şi care era

$mbracată din cap până $n picioare $n roşu, dar nune amintim numele ei!Neuronii rein toate aceste detalii, dar nu le şiclasi/că $n relevante sau irelevante! Relevant ar /să fost să $i aminteşti numele şi numărul detelefon, cu restul te-ai / descurcat! Neuronii preiauinformaiile din conte5t, le arhivea%ă cum ştiu eimai bine, ca apoi să facă disponibilă informaiadata viitoare când ai nevoie de ea!Becia pe care ar trebui să o reii este că de fecaredată c%nd înveţi ceva, reţii şi conte:tul în care aiînvăţat acel ceva..entru că automat conte5tul dă calitatea, e nevoiesă faci ceva care să asigure de /ecare dată căneuronii tăi primesc $ndea#uns de mult conte5t!

8 metodă potrivită pentru a face asta esteaplicarea =eectului de intererenţăconte#tuale >conte5tual interference eYect? caresună cam aşaA practicarea unui set de abilităţi într-o ordine aleatoare este mai efcientă dec%t practicarea abilităţilor în serii ordonate."cest efect se ba%ea%ă pe următorul insightA de

/ecare dată când tu reproduci o abilitate $ntr-unmod aleator, permii creierului să asocie%e maimult conte5t >adică să reină mai multe detaliile?pentru abilitatea respectivă!



E#perimentP are dintre grupurile de elevi vascrie mai rumos')levi de clasa a 44-a au fost puşi să $nvee cum să

scrie literele h, a şi J! .rimul set de studeni a fostpus să scrie literele $n ordine aleatoare! "l doileaset de elevi a fost pus să scrie aceleaşi litere subformă de bloc ordonat şi repetitivA adică h, a, JG h,a, J de câteva %eci de ori!.rimul set a $nvăat să scrie mai bine şi mai frumoscele 0 litere! 9tudiul a fost apoi e5trapolat la nivelde $ntreg alfabetul şi s-au tras aceleaşi conclu%ii!8 cau%ă pentru care metoda funcionea%ă ar putea/ nivelul de concentrare pe care $l solicită sarcinaprodusă $n mod aleatoriu, acest nivel /ind mairidicat decât $n ca%ul repetiiei ordonate!9tarea de concentrare prelungită poate inducePu: >stare de concentrare ma5imă, $n care eştiabsorbit de activitatea pe care o faci?! 9tarea de

<u5 ridică nivelul de fericire şi de satisfacie, celedouă /ind asociate cu calitatea $nvăatului şi curetenia informaiei $n general!&i tu şi eu, ştim amândoi că este mai uşor să reţiiceva ce îţi place!'e%avanta#ul metodei este că repre%intă oabordare ceva mai lentă a sarcinii, cel puin la

$nceput!"vanta#ul $nsă cred eu că bate de%avanta#ul pentrucăA retenia şi capacitatea de a reproduce abilitatea $ntr-un conte5t nou sunt mult mai bune!



)fectul de interferenă conte5tuală a fost folosit $nstudierea reteniei şi de%voltarea abilităilormotorii, $nsă eu sunt de părere că efectele pot /

uşor observate şi $n ca%ul domeniilor ceva maiintelectuale, ba%ate pe procese cognitive şi creaie!



Consultanii care lucrea%ă cu o varietate mai marede clieni, pot a#unge $n timp să /e mult maipricepui $n domenii ale afacerilor pentru că le este

mai uşor să vadă tipare de de%voltare a uneiafaceri şi $neleg mai bine care sunt semnalele uneiastfel de oportunităi!'e asemenea vorbitorii $n public care au vorbit $nfaa unor publicuri diferite sau care au avut partede conte5te diferite >probleme logistice, durate despeech diferite, %gomot $n sală?, de%voltă abilităicare le permit acestora să evolue%e cu brio $n faaoricărui tip de public şi să improvi%e%e unde esteca%ul!um te poţi olosi de eectul intererenţeiconte#tualePo "ntrenea%ă-i abilităile $n medii noi care tesolicită diferit >#oacă fotbal pe ploaie, citeşte peautobu%, lucrea%ă $n cafenele?

o 3ncearcă să ve%i o informaie dintr-o perspectivădiferită sau din surse diferite >scheme vs te5t de tipre%umat, video vs audio, informaia cum o $nelege5perii vs informaia cum o $nelege un omobişnuit?

o "ntrenea%ă-i abilitatea $n intervale diferite ale%ilei

/cest articol este e:tras din 'e BAC*B+ , unne9sletter săptăm%nal despre productivitate,



mind!acAs şi learnin$. Citeşte articole de calitatesuperioară cu mult timp înainte ca ele să apară peblo$, abon%ndu-te D(/I+ la !e "*/CT"2G.

;neori avem nevoie de un şut $n fund……ca să facem ceea ce visăm să facem de demult!…ca să renunăm la lucrurile care ne fac nefericii!…ca să %icem ceea ce vrem să %icem cu adevărat!…ca să comentăm atunci când suntemnemulumii!…ca să schimbăm ceea ce poate / schimbat!…ca să spunem un compliment sau să nerecunoaştem sentimentele!9untem leneşi $n foarte multe aspecte ale vieii! &itu şi eu şi el şi ea! &i noi şi voi!'epindem $n SSL de ceea ce se $ntâmplă $n #urulnostru, devenim pasivi şi reactivi şi suntem deobicei surprinşi pe picior greşit!Ne plângem un pic pe :acebooH, dar nu ne trece

durerea şi nu ne trece niciun nea#uns! Ne uitămurât la alii de la distană pentru că nu avemcura#ul să spunem că sunt răi şi că nu e oH ceea cefac!



9uportăm de%amăgirile pentru că mereuconsiderăm că aşa se mişcă lucrurile $n ara asta!7erităm un şut $n fund serios!

Ca să ne educăm singuri!Ca să facem lucrurile de care ne este frică!Ca să ne =schimbăm soarta!Ca să devenim mai cura#oşi!.artea bună e că /ecare $şi poate alege tipul de şut $n fund pe care să şi-l ia! 7ie $mi plac cările şi mai $mi place mult mu%ica! Când una nu $şi face şutulsimit, recurg la cealaltă! :uncionea%ă de minune!8amenii nu mă motivea%ă prea mult, cât mă pot eumotiva singur!'ă-i singur un şut $n fund, până nu $i dau cei carenu trebuie şi aceşti oameni au vârful e5trem deascuit!'aca nu te educi tu, te educa altiiNu vreau să comente% prea mult asupra

procentului de promovare a +"C-ului! )ste ochestie păcătoasă, care arată cât de mult sistemuleducaional românesc s-a dus $n #os!"sta e! 9per să ne revenim şi să ne implică $ntr-orevoluie a sistemului educaional! 6orbim desprerevoluie $ntr-un alt articol!6reau să trag $nsă un semnal de alarmă!

Toi copiii care au trecut sau nu au trecut vreodată+"C-ul sunt ai noştri! Ne sunt copii, frai, surori,nepoi, verişori şi prieteni!



:iind ai noştri $nseamnă că am avut o anumităresponsabilitate faă de eiA responsabilitatea de a-ieduca puţin c%te puţin!

Este o eroare de Nudecată să crezi că educaţiase întâmplă doar la şcoală. Iudith Rodin, preşedinte al ;niversităii.ennsJlvania, declara $n SS2 la ceremoniainauguralăA 0<om concepe o nouă e:perienţă pentru studenţii universităţii noastre. /ceasta nuse va raporta doar la pro$ramă, ci şi la noi tipuri decazare, servicii pentru studenţi şi mentorat cuscopul de a crea o e:perienţă unitară între sala decurs si viaţa din campus, de la terenul de sport p%nă la laborator.3Cea mai mare parte a educaiei se reali%ea%ă $nafara şcoliiA cei Q ani de acasă, şcoala vieii, primulloc de muncă pe timpul verii, viaa $n cămin,dragostea…! Toate aceste medii repre%intă

educatori $n masă! :ormatori de caractere şi depersonalităi!



3n toate aceste medii indivi%ii sunt educai de cătrecei din #urul lor! 'e prieteni, nepoi, frai, surori,părini, unchi, mătuşi…

Când spunem că şcoala a eşuat $n a pregăti $ncă ogeneraie ar trebui să ne luăm şi noi o parte dinvină!;na dintre problemele grave ale educării =liberefurni%ate de alii este do%a de pesimism care necaracteri%ea%ă ca naie >$n momentul ăsta?! .arcăfacem tot posibilul să $i deran#ăm şi să $i racolămpe alii $n durerea noastră!'acă mie mi-a mers prost a%i la muncă, o să faccunoscută public durerea mea, $n sperana căcineva o să mă $neleagă şi simte la fel!4maginea%ă-i 11 din E1 de prieteni pe care $i aitu pe :acebooH cum fac treaba asta toi sincron!"i mai vrea să lucre%i vreodată( 'acă i se poate $ntâmpla şi ie( 'acă tu o să o duci mai rău ca ei!

3i vine să mergi pe cont propriu!.orneşti o afacere, a<i că 1-S1L din 477-uri dauchi5 $n primii D ani de viaă! Ne/ind $ncre%ător $nputerile tale, consideri că şi tu o să păeşti la fel,mai ales dacă nu ai un mentor să te spri#ine!4ntri pe 4nternet şi caui chestii pentru tine! 9untpuine site-uri care propun şi susin schimbarea

po%itivă! &i mai puine sunt site-urile care te educăsă te descurci de capul tău!)5istă $n schimb sute de alternative de chestii carepromovea%ă vulgaritate, prostie şi =sfârşitul lumii!



4ntri pe outube şi ve%i cum SSL din tot ceea ce $nseamnă interaciune românească sunt certuri, $n#urături şi vorbe grele aruncate $ntre oameni care

nici măcar nu se cunosc!Ba televi%or se face propagandă politică ieftină! ise povesteşte despre corupie, prostituie şi desprecum ma#oritatea oamenilor care provoacă astfel deprobleme, nu sunt niciodată $nchişi!Cu atâta negativism, râcă şi ceartă, cred şi eu că $ivine să pleci din ară! Te consumă, te face să te $ndoieşti de tine!Nu mai vrei să au%i de nimeni şi nimic!E#istă totuşi o scăpareConsider că lucrurile se pot schimba $n bine, dacăne hotărâm că e ca%ul să nu mai depindem de ceidin #urul nostru ca să ne educăm!Ca şi soluie văd o mişcare dedicatăautodidacticismului! Cei care sunt autodidaci nu

sunt neapărat olimpici la şcoală, dar se descurcă!'e obicei sunt pur şi simplu nişte oameni care s-ausăturat să mai =mănânce ceea ce alii le dau!



9unt oameni care au ales să citească orice carte $nafară de ce li s-a dat la şcoală! 8ameni care au alessă $şi cree%e propriile lor locuri de muncă, pentru

că nu e5ista o /rmă $n domeniul pe care ei $lpractică! 8ameni care $n loc să $n#ure online,preferă să citească $n parc! 8ameni care $şicumpără o carte $n loc de o găleată de aripioare dela U:C!9unt oameni care $nchid robinetul cu negativism şideschid robinetul cu cunoaştere şi $nvăare!9unt oameni care iau deci%ii pentru ei, pentru căştiu că dacă nu fac asta va decide altcineva pentruei!9unt oameni care se educă singuri, pentru că $neleg care sunt riscurile când alii $i educă!Chiar dacă nu te regăseşti acum $n rândul acestoroameni, poi schimba felul cum viaa =te trăieşte!"m $ncă $ncredere că ne vom tre%i din =somnul cel

de moarte!.9A dacă vrei să faci un pas mic $nainte, $i sugere%să te abone%i la The +B"CU+8W, un neslettermenit să te a#ute să te educi singur!'espre noroc9unt D categorii de oameni, oameni cu noroc şioameni fără noroc!

Cei care au noroc, se pare că au de toateAo bani >nu neapărat muli, ci $ndea#uns $ncât să nu $şi facă gri#i?



o familie >nu neapărat copii şi nepoii, ci $ndea#unsde muli oameni dragi $ncât să nu se plictiseascăniciodată?

o reputaie >respect şi autoritate $n domeniul lor?

o impact >ceea ce spun ei sau fac ei, product unre%ultat?

o succes >şi-au $ndeplinit visuri pe care le aveau demici şi se bucură de aprecierea tuturor celor cucare interacionea%ă?



Cei care nu au noroc nu prea au ceea ce $şi dorescAo au prea puini bani > nu le a#ung banii ca să $şisatisfacă toate preteniile?

o au o familie care nu este $nchegată >nu auoameni care să le =aibă spatele?

o nu au reputaie >au dat-o $n bară sau nu se ştieclar dacă sunt sau nu integri?

o au prea puin impact >product mai mult %gomotdecât semnal?

o au puine reuşite >succesul pare ceva la anilumină distană?

9ă %icem că aşa am de/ni cele D categorii deoameni! Cei cu noroc şi cei fără noroc sau cu prea

puin noroc!)5istă e5presia =.rost să /i, noroc să ai, caretransmite oarecum ideea, că dacă ai puin noroc,poi să reuşeşti $n orice domeniu!'in e5periena mea, noroc $ntr-un domeniu $nseamnă următoareleAo să elimini barierele de intrare

o să vii cu produsul potrivit

o să $l pui sub nasul potenialilor clieni

o să $i convingi să dea banii pe el



o să meargă piaa cât mai bine, cât mai mult timp>practic, dinamica pieei să /e $n favoarea ta, adică

să o tot ină $n creştere şi e5pansiune?9ă %icem că aşa s-ar re%olva problema cu banii!'acă respeci cele de mai sus, ai bani!9ă vorbim despre familie acum!7uli părini se consideră norocoşi că 'umne%eu le-a dat un copil bun la carte şi serios!9ă detaliem ce $nseamnă copil care $nvaă carte şie fericitsAo $nvaă

o $şi dă interesul

o are colegi deştepi care $l a#ută să prindă mairepede sau profesori deştepi care fac acelaşi lucru

o $nvaă ceea ce $i place

o aplică ceea ce $nvaă

o $l pasionea%ă cu adevărat ceea ce face

o are prieteni care $l menin activ9ă %icem că e5trapolăm aceeaşi #udecată la nivelde toi copiii dintr-o familie! .ărinii sunt $n regulădacă acoperă următoareleAo securitate la nivel de slu#bă



o comunicare e/cientă $n cuplu

o diverse aciuni menite să nu bage vreodată

cuplul $n plictisealăo viaă socială

"#ungem la reputaie, care $nseamnăAo respectul celor din #urFdin domeniu

o integritate

o autoritate

o pricepere

o consecvenă



o dedicare

"m a#uns la 4mpact, care depinde pe lângă tot ceeace am scris la reputaie şi de disponibilitatea şidorina ta de a schimba comportamente,paradigme şi concepte la nivel de domeniu sauorgani%aie!"#ungem la succes, care de obicei $nseamnă căceea ce ai plănuit sau visat tu o bună perioadă detimp, este acelaşi lucru cu ceea ce ai acum!.oate tot breaHdon-ul ăsta pe care l-am făcut eupoate părea foarte simplist sau e5trem decomplicat! 'epinde de ce parte a /sei de E1 debani eşti!3ntrebarea mea este, când ai toate acestea $nşiruiteşi ve%i că de fapt este vorba despre foarte multămuncă şi perseverenă, de foartă multă

comunicare şi abilitate să iei deci%ii bune pe totparcursul vieii, de ce mai dai vina pe noroc( 9aupoate că nu dai vina, ci mai degrabă te ba%e%i penoroc!Când lucre%i pe toate acestea planuri şi dai 11Lsau investeşti foarte mult timp şi resurse, maidepinde neapărat de noroc sau poate să /e de fapt

un fel de =pricepere pe care tu i-o câştigi(7unca este subiectivă şi inegală ca şi sentiment!;nii simt că muncesc P oreF%i, alii simt că nu aumuncit niciodată $n viaa lor!



9unt factori care $ntr-adevăr nu depind de tine şidevine o chestiune de şansă şi probabilităi calucrurile să iasă cum vrei tu!

'ar nu noroc! Coincidene fericite da! :aptul că eştioportun da, dar oportunităile se contruiesc! A?Nu vreau să demonte% ideea că e5istă noroc! .oatecă e5istă, poate că e acel factor care oferă acel Lca un lucru să meargă! .oate este acel tippingpoint de care vorbea @ladell! 9au poate e vorbadespre <o-ul despre care vorbea 7ihalJCsiHs%entmihalJi!8ricum ar /, poi să $i creşti şansele ca să ai norocdacă pui osul la treabă şi te educi şi munceşti $nprimul rând pentru tine! 'acă eşti dispui să mergi $nainte chiar şi când greşeşti! Norocul nu vine de lasine, norocul se =cheamă !4maginea%ă-i că eşti indian şi ştii să =chemiploaia! Trebuie să danse%i dansul muncii şi al

perseverenei ca să vină ploaia cu noroc!"rta de a face pau%e! 8 adevarata =arta martialapentru o viata implinita!



/cest articol este scris de +on Cosmovici, care oerăsaturi avizate pe blo$ul propriu tinerilor şi celorcare vor să acă ceea ce le place cu adevărat.

'e eas- .a- is also te rigt .a- $ :ruce(ee"stă%i găsim destule manuale de 9elf-Kelp care ne $nvaă să câştigăm timp şi să ne concentrăm pere%ultate! 'espre pau%e se scrie mai puin şi sevorbeşte mai degrabă despre importana lor $ntime-management! Totuşi, pau%ele sunt mai mult decât un ingredientpentru un randament mai bun! 3ntr-o viaă multprea solicitantă şi agitată, a şti bine când să facipau%e >ceea ce presupune că $n restul timpuluilucre%i cu e/cienă? poate deveni un adevărat testde maturitate! ) unul din semnele că $i controle%iviaa, nu te controlea%ă ea pe tine'e fapt, $n trecut %ilele aveau mai puine sarcini şi

mai puine informaii decât acum, deci pau%eleaveau sensul de *pau%ă după un efort! "stă%ipau%ele au devenit mult mai mult decât o simplăoprire a activităii! &i ne putem $ntreba dacă ele nuvor deveni $n viitor momentul cel important al/ecărei %ile! 3n acest sens, articolul pre%intă nouăstadii posibile de folosire a pau%elor, de la cele

simple până la cele mai comple5e! Nouă *centuri,la fel ca $n artele mariale!3ntr-adevăr, odată ce $ncepi să foloseşti pau%ele caun aliat $n lupta %ilnică pentru un echilibru de viaă,descoperi că ele sunt o adevărată *artă marială



care poate te conduce, $ncet dar sigur, spre o viaăpersonală $mplinită!). &escoperă partea ună a pauzelor

GE2*J< (:_H9ă $ncepem cu $nceputul! "dică… procrastinarea!.rocrastinarea >amânarea lucrurilor care trebuiefăcute? e de fapt o pau%ă denaturată, care şi-apierdut sensul! 7ai $ntâi fac o *luuuungă pau%ă şibeau vreo trei cafele plus igări, ca să $mi fac cura#,şi abia apoi $ncep munca! "dică, cei careprocrastinea%ă ar vrea ca viaa să /e o pau%ăpermanentă! 'ar, e o pau%ă care nu e o pau%ă*bună, pentru că… nu are nici un sens!3ntr-adevăr, dacă te gândeşti $n mod po%itiv la opau%ă, $i regăseşti sensulA pau%a nu e scopul vieii,e doar unul din scopurile vieii! 3n mod parado5al,cei care iubesc cu adevărat pau%ele le termină maiuşor! .entru că le reaşea%ă /resc $n conte5tul mai

general al vieii lor!



"poi, se prea poate ca pau%ele adevărate să nerepre%inte mai mult decât o sarcină anume şi chiardecât un #ob anume! 'e fapt, $n pau%e suntem

cuprinşi cu totul, ca oameni şi stil de viaă! 'eaceea ne plac, de aceea sunt importante! 'arnumai spiritele pure despre care vorbesc /loso/i seauto-contemplă la in/nit, din păcate sau din fericirenoi trebuie să ne de%voltăm prin aciuni %ilnice,concrete, tot mai personali%ate!3n plus, *iubirea pentru pau%e $i deturnea%ăatenia de la iminena sarcinii care te aşteaptă! Nute mai gândeşti obsesiv la di/cultatea de a $ncepemunca, ci te bucuri, $n ritmul $n care apar, deambele versiuni ale vieiiA pau%ă şi muncă! .lăcut şiobositor! 6ară şi iarnă!"notimp după anotimp, /ecare cu avanta#ele lui!+. Wncepe cu ce îţi place GE2*J< ?(:E2_H9igur, e5istă $ntotdeauna o sarcină neplăcută, care

te aşteaptă ca un dentist /oros! 'ar până atuncimai sunt alte lucruri pe care poi să le faci, odatăce ai $nvăat să faci nişte pau%e plăcuteA şi anume,să $ncepi mereu cu ce $i place!'upă câteva %eci de articole despre procrastinare,am a#uns la unul mai original >de fapt l-am primitpe blog?! Iohn .errJ, profesor de /loso/e la

9tanford, ne spune aşaA să facem o listă cu tot cetrebuie reali%at şi apoi să $ncepem… nu cu ce e maigreu ci cu sarcina cea mai uşoară şi plăcută!9arcina din parta de #os a listei!



7intea se agaă de sarcina mică şi plăcută, sereconectea%ă la aciune şi apoi, din inerie, atacăprogresiv şi alte sarcini mai grele! 4ată o

perspectivă interesantă, diferită de cea a lui +rian TracJ din cartea )at the :rog >*$ncepe cu ce nu-iplace? Iohn .errJ vorbeşte de fapt despre *procrastinareastructurată, şi ne spune că procrastinatorii potface de fapt foarte multe lucruri, unul după altul,atâta timp cât le fac din mers, *fără să ştie! :ără*să se gândeacă că tocmai bifea%ă un lucruimportant de pe To-'o-Bist!'ouă e5emple pe care le dau celor cu care lucre% laconsiliere! Nu ai chef să faci curăenie $n casăsâmbăta, dar $i place să speli geamurileA $ncepe cuasta şi odată ce eşti $n haine de muncă culigheanul lângă, tine, o să-i vină şi cheful pentrurestul casei! 9au, nu ai chef să duci nişte acte la

bancă! 4eşi pur şi simplu la plimbare, la un maga%insau la piaă, $n direcia acelei bănci, şi mergând pedrum, o să $i spuiA dacă tot am a#uns aici, de ce sănu trec şi pe la bancă('e fapt, putem vedea trei drumuri $n oraş ca cevaobligatoriu şi enervant, sau ca pe o plimbare! 'acăprivim lucrurile cu puină rela5are, nu este viaa o

lungă plimbare dintr-un loc $n altul(4ar apoi, dacă ne gândim la proverbul *$mbină utilulcu plăcutul, acolo nu scrie deloc că utilul eneplăcut 'acă reve%i atent lista lucrurilor utile,poi să $ncepi şi să continui mereu cu *ce $i place,



pas cu pas, şi până la urmă o să a#ungi la capătulaceleiaşi liste – care părea imposibil de reali%at!



-. % viaţă împlinită nu are pauzeP „auto!neutralizarea$ sarcinilor GE2*J<%<*%(CEH

9ă mergem mai departeA de fapt, $n mod normal oviaă $mplinită nu are pau%e!@eorge )nescu e un foarte bun e5emplu pentruasta, nu pierdea nici un minut, mereu făcea câteceva! 'ădea interviuri mergând pe #os >şi făcândmişcare?, sau schimba compo%iia cu solfegiulatunci când obosea! Cu sigurană cunoaştem cutoii e5emple de mari doctori chirurgi sauprofesionişti de top care nu pierd o clipă, fac sportla aparat seara şi $n acelaşi timp se uită lare%umatul ştirilor %ilei sau ascultă leciile copiilor!&i probabil că toi am vrea să /m ca aceşti doctoriAdacă nu suntem ca ei, poate că nu ne motivea%ădestul ce facem( "sta e o altă discuie, dar rămânevalabilă următoarea sugestieA iubeşte-i munca şi

nu o să mai ai nevoie de pau%e! Chiar dacă e utopicsă credem că o să iubim tot ce trebuie să facem%ilnic, soluia vine tot de la aceşti profesioniştiAalternarea permanentă a activităilor! "şa cumfăcea )nescu!"lternana e o metodă mult mai bună, de faptadevărata metodă de a face pau%e! "ctivitatea

următoare devine o pau%ă pentru cea pe caretocmai o termini! .utem de#a vorbi despre o*$nelepciune a pau%elorA atunci când ştii ceactivitate următoare să alegi, $n cât timp vei face



asta, pentru cât timp, şi ce anume vei *atacadintr-o sarcină mai mare!'ar avem o problemă, pe care )nescu nu o aveaA

stilul de viaă, stilul de muncă! 6iaa noastră de %icu %i, o adevărată suprasolicitare de sarcini şiinformaii! Nu mai avem loc $n propria viaă>suntem *presai din toate pările, până lasufocare, la fel ca BuHe şi prietenii săi care cad $ncursă pe 9teaua 7orii $n primul 9tar Vars?! "şa căalternana pe care o practica )nescu trebuie făcutăa%i cu un scop $n plusA să $nvei să neutrali%e%eiimpactul stresant al unei sarcini! 9ă $nvei să teeschive%i, te dai la o parte şi să foloseşti foraadversarului pentru a neutrali%a adversaruluiurmător!"şa se naşte un adevărat *"iHido cotidian şiurban!'e e5emplu, speli pe #os >ceea ce nu ai chef de

obicei? pentru că faci pau%ă de la scrierea unui te5tcomplicat şi tocmai aşa $i vin ideile bune! 9au,rescrii un lung proiect >ceea ce nu ai chef $n modnormal? pentru că faci pau%ă după ce ai stat preamult singur cu copilul $n timp ce dormea soia şiacum vrei o muncă mai intelectuală!'e fapt, oamenii stresai fac pau%e de activitate,

când de fapt ar trebui să facă *pau%e de stres!.au%ele de stres nu se fac >$ntotdeauna? prinoprirea activităii $n curs, ci prin aducerea $n scenăa unui alt stres!



9tresul $l neutrali%e%i cu stres! .e studenii mei $i $nvăt, atunci când $i stresea%ă e5amenul demiercuri, să $nvee $n paralel şi la e5amenul de

sâmbătăA *cui cu cui se scoate, la fel *stres custres se scoate! 9au, de o săptămână trebuia săsuni un patron care te stresea%ă, şi $n plus a%itrebuie să scrii un raport foarte complicatA emomentul potrivit, $ncepi să scrii raportul, şi apoi,stresat şi enervat, $l suni mult mai detaşat pepatronul cu pricina!4ar tot acest antrenament de neutrali%are adi/cultăilor se poate $ncepe de dimineaăA atuncicând te scoli, $n loc să te chinui minute $ntregi să tetre%eşti cu un sport care nu $i place, te duci pe:acebooH! .e cât de dăunător e :acebooH-ul atuncicând stai prea mult pe el seara, pe atât de bun edimineaa, mai bun decât o cafea, ca să tereconecte%e cu ce ai de făcut şi cu oraşul din #urul

tău!



3n timp, descoperi tot felul de tehnici personale! 'ee5emplu, descoperi că regula *opreşte-te când numai dai randament devine, pentru cei care sunt

maeştri $n arta pau%elor, *opreşte-te atunci când $naltă %onă de activitate poi da din nou un bunrandament! 7ereu a rămas alături de tine o %onă $n care poi da randament, şi unde poi lucra cuplăcere! Chiar şi seara, târ%iu, poi pune la locul lornişte lucruri pe care %iua nici măcar nu ai timp să leve%i!/. &econectarea de la sarcini ` reconectareala sine GE2*J< <%CEH'ar ce fac cei care nu au o viaă <e5ibilă şi suntnevoii să lucre%e ore $ntregi $n acelaşi birou( Chiardacă nu pot alterna sarcinile, ei se pot *deconectamental sau emoional de la ele! &i aşa a#ungem laun stadiu superior al artei de a face pau%eA arta dea te deconecta măcar pentru o secundă de la o

sarcină!4ată un e5erciiu foarte simplu! 8 dată pe %i scoidin pri%ă tot ce e tehnologie, chiar şi mobilul, şipentru o clipă te uii la soare, la nori sau… lavrăbiue! 6orbesc de a scoate din pri%ă, nu doar astinge calculatorul! "sta $i ia două minute! "poi $ncă trei minute repui totul $n funciune! 3n aceste

cinci minute care aparent nu servesc la nimic serefac circuitele /reşti ale minii, ideile pierdute, darşi controlul emoional asupra unor lucruri >mailuri,smsuri, chitane? care până la urmă sunt… nişteobiecte! 9imple obiecte, de care viaa şi sănătatea



noastră a#ung să depindă mult peste nivelul de*radiaii emoionale permis!) un e5erciiu concret, dar $n timp poi $nvăa să $l

faci doar cu mintea! 4eşi pe balcon pentru cele cinciminute de deconectare completă! "tunci când $nvei să faci astfel de pau%e >aparent cevanegativ, adică *nu fac nimic? de fapt te antrene%ipentru ceva foarte po%itivA regăsirea sinelui!:ocusarea pe pau%ele de deconectare are ceva dinstilul de viaă budist! 9au, ceva din artele mariale! Te $nvaă că nu aparii niciodată unui proiectanume, nu eşti dependent de un proiect sau de un #ob anume! Cum spunea +ruce Bee, *Consider thesubtle diYerence beteen *having no form* andhaving *no-form*G the /rst is ignorance, the secondtranscendence! 3nvei să /i *$ntre toate astea!"tunci când sunt undeva *$ntre nu sunt alnimănui! 3nvă să /u *doar al meu! 'oar =cu

mine, oricare ar / forma locului unde sunt obligatsă staione%!.utem vorbi de o dublă identitate pe care o uităfoarte uşor cei care nu ştiu să facă pau%e! Ioburileşi proiectele sunt doar un =cover pentru un agentsub acoperire care lucrea%ă pentru o agenie foartespecialăA sinele personal! 8ricâte ateliere de

de%voltare personală ar e5ista $n VeeH-)nd, /ecaredintre ele ar trebui dublate cu nişte ateliere de=reconectare care să ne $nvee pentru timpulagitat al săptămânii să nu uităm de ce agenie



aparinemA sinele personal, propria poveste – şi nupovestea proiectului care tocmai se derulea%ă!"stfel, odată ce nu mai ai nevoie de pau%e din

motive de sănătate organică >prea multă obosealăsau prea puin randament?, poi folosi pau%ele dinmotive de sănătate *spirituală >recâştigareacontrolului asupra vieii şi reconectarea la propria/loso/e de viaă?!0. auzele te învaţă să fi Te#iil GE2*J<VE<&EH



7ai mult, e5erciiul %ilnic de deconectare e de faptun antrenament pentru <e5ibilitate! 7entală şicomportamentală!

"ici a#ungem la un bestseller al sociologuluiRichard 9ennet, >The Corrosion of Character?, ocarte despre oamenii care s-au adaptat cu succesla economia de piaă! .entru el, calitatea principalăa persoanelor care au succes nu e inteligenaemoională, nici gândirea po%itivă, ci…<e5ibilitatea!@ăsim $n carte mai multe poveşti de viaă, printrecare nişte pasa#e despre +ill @ates! Citim aşaA@ates pare să nu /e preocupat de obsesiaposedării obiectelor! )l preferă *să se menină $ntr-o reea de posibilităi decât să parali%e%e $ntr-osingur proiect! +ill @ates e un persona# care*$n<oreşte $n mi#locul di%locării!Chiar dacă nu conducem linii de produse la fel de

mari ca +ill @ates, totuşi conducem linia de*produse a propriei viei! :oarte concret, dacă ştiisă te deconecte%i de proiectul de care tocmai teocupi, scapi de ceea ce psihologul social RobertCialdini numeşte *legea consecvenei! ) o legecare ne spune că, odată ce am investit $ntr-odirecie, suntem tentai să urmărim investiia

respectivă >de timp, de bani, de emoii? şi prinurmare nu mai suntem ateni la multe alteoportunităi care aşteaptă tăcute la următorul colde stradă sau de viaă!



8 să iau un e5emplu simplist, /ecare $l poateadapta la propria e5perienă! 'e câte ori nu aiplecat grăbit spre maga%inul de unde cumperi un

iaurt la prân%, şi te sună cineva important pentrutineA $n acel moment, trebuie să ştii să renuni laplanul tău, să nu mergi până la bulevard unde emaga%inul dar e gălăgie, şi să te tragi pe o stradălăturalnică unde poi vorbi $n linişte!'e fapt, la /ecare pas al %ilei e alături *o stradălăturalnică unde te aşteaptă un telefon importantpentru tine!&i aşa a#ungem la adevăratul bene/ciu pe care $laduce <e5ibilitatea e5ersatăA şansa de a utili%aevenimentele neplani/cate care apar la oricemoment! .sihologul de carieră Iohn Urumbolt%vorbeşte $n mai multe articole sau $n cartea sa*BucH is no "ccidentdespre faptul că o mare partedin succesele vieii se datorea%ă unui eveniment

neplani/cat! 'ar, pro/tă de el doar cei care sunt<e5ibili! Cei care pot *sări pe o oportunitate care aapărut $n mod neaşteptat şi care nu era $nscrisă $nagenda bine făcută de dimineaă!9unt acei oameni care au $nvăat să $şi ridice *ochiiminii de pe agendă, măcar un minut pe %i!1. „*ransormers$P ia o pauză şi reă lista de

priorităţi GE2*J< (:9*<_H;neori nu e vorba de o oportunitate care apare dinafara vieii tale, se prea poate ca agenda ta binefăcută să /e chiar ea o nouă oportunitate pe care $ncă nu o ve%i! "dică, ea poate / rearan#ată, dacă o



priveşti cu *distana pe care i-o oferă o simplăpau%ă!9ă ne #ucăm puin Bego! :ilmul *Transformers e o

imagine utilă $n acest moment, un /lm despre nişteroboi care, sub aparena unor maşini de curse, $şireorgani%au elementele constitutive pentru aredeveni acei roboi venii de pe o altă planetă!



7aşina noastră care ne conduce de la o %i la altasau de la o lună la alta e lista de activităi %ilnicesau de termen lung, cu problemele numeroase sau

insolubile care ne apasă! 8 pau%ă adevărată $mipermite să *sparg lista mea $n elemente separate,şi să refac circuitele $ntre toate acele lucruri! 9-arputea să $mi construiesc $n cinci minute robotulperformant care aştepta tăcut sub forma unei listeimposibil de re%olvat!rei e:emple simple.:ac afaceri dar vreau să şi scriu romane, şi mereumă plâng că nu am timp să scriu! 7ă gândesc sărenun, /e la una /e la alta din activităi! 'ar, dacăaş avea timp pentru a scrie de dimineaa pânăseara, de unde mi-ar veni ideile şi inspiraia( Nucumva tot de la viaa mea de %i cu %i $n care intru $n contact cu oamenii şi $mi vin ideile, speranele şidecepiile, adică materialul %ilnic pentru a scrie(

9au, am $nceput să lucre% $n publicitate, dar de faptmă motivea%ă să a#ut copiii defavori%aiA şi măgândesc să $mi dau demisia pentru a face asta! Totuşi, nu sunt eu $n cea mai bună postură pentru aa#uta, o dată pe săptămână, nişte 8N@-uri carealtfel, chiar cu o sută de oameni plini debunăvoină ca mine, ar / incapabile să se facă

cunoscute( ) mai bine să las toate aşa cum sunt,dar să refac circuitele motivaiei ascunse subsarcinile vi%ibile ale %ilei!"lteori lista nu doar că e bună aşă cum e, dar $nrealitate e mult mai lungă! Cineva care are mai



multe afaceri, de ani de %ile, $ntr-o bună %i se tragepe o stradă lăturalnică pentru a vorbi mai bine lamobil, şi $şi dea seama, ca un robot din

Transformers, că el e de fapt un .R mult mai bundecât un om de afaceri! &i, $n plus, a acumulatacum toată e5periena de marHeting de care arenevoie pentru a face un .R de calitate, care să nurămână o simplă *poe%ie a parteneriatului! )ladaugă deci pe lista personală o /rmă de .R, care $l repre%intă mult mai bine ca persona# social!"m dat nişte e5emple simple, ce vreau să spun ecă /ecare dintre noi avem câteva priorităi vi%ibilepe lista personalăG dar sub listă se a<ă, legate $ntreele $n mod personali%at, afacerile, viaa intimă şicredinele personale! 8rice astfel de listă, tocmaipentru că e complicată, poate deveni simplă la opau%ă bine aleasă, $ntr-un moment critic, şi fără săelimini nici una din priorităi >Ceea ce ne

$ndeamnă cările care ne $nvaă să găsim aria cheiede activitate, unde avem ma5imum de randament?3ntr-adevăr, adevărata problema cu care neconfruntăm şi pentru care ne trebuie o pau%ă nu edoar reorgani%area activităilor principale >care din"+C') devin, să %icem, '+")C?! Ceea ce ne inecu adevărat pe loc sunt circuitele ascunse sub

/ecare activitate, ca la o maşină! Begăturilenevă%ute decât de către noi $nşine $ntre avanta#eleşi de%avanta#ele /ecărei activităi din viaa,motivaiile personale şi tot ceea ce sperăm că vomobine de la o activitate sau alta pe termen lung!



.au%ele sunt momentele $n care poi să refacicircuitele motivaiilor tale, iar dacă faci asta, listata, refăcută, poate căpăta un aspect absolut /resc

3. auza, un stil de viaţă GE2*J< 6%VH3n /ne, cu imaginea celui care se trage pe o stradalaturalnică pentru a vorbi mai bine la telefon,a#ungem la alt stadiu al artei de a face pau%e!;neori simi că a venit momentul să te tragicomplet la o parte, şi să descoperi un nou stil deaciune şi de viaă! 9au, să te eschive%i complet dinfaa unei viei mult prea dure şi să reformule%icomplet sensul vieii tale, să o iei pe un alt drum!



7ai $ntâi, e vorba de cei care fac din pau%emomentul suprem al %ile sau al vieii, momentul deinspiraie!

"rhitectul @! 7! Cantacu%ino vorbea despre unamestec de lene şi melancolie care $l inspira maimult decât orice altceva, de e5emplu atunci cândlua un tren şi privea pierdut pe geam! 4ar cartea*@hidul Beneşului e plină de e5emple de oamenicare fac din aşa-numita lene resortul de inspiraiepentru restul %ilei şi al vieii!9criitoarea şi scenarista Iulia Cameron conduceseminarii de deblocare a creativităii de pestetrei%eci de ani, la Ne orH! 3n cartea sa cea maicunoscută >The "rtistXs VaJ?, are un capitol carese numeşte *The en of 9ports, unde citim cumdiferii artişti integrea%ă sport, plimbare saudiverse pau%e pentru a regăsi inspiraia! *4 run forperspective, spune o scriitoare! "lergi nu pentru

că eşti obosit, ci pentru că e momentul %ilei $n caretotul se reorgani%ea%ă $n mintea ta, e momentul deinspiraie pentru tot restul %ileiA pur şi simplupentru că laşi mintea liberă!"m a#uns aici la polul opus faă de pau%a ca stop-activitate, un stadiu care e inversul procrastinăriicu care am $nceput articolul! "cum, din contră, o

pau%ă e tocmai *ma5imum de activitate!3n /ne, $ncetul cu $ncetul, $nvei să faci – atuncicând e ca%ul – nu doar pau%e de muncă, ci şi*pau%e de viaă!



Ba nivelul cel mai $nalt al acestui stil găsim ceea ceam putea numi trendul *)at, Bove and .raJ! Başitotul baltă şi pleci cu căel şi purcel $ntr-o mare

*pau%ă de viaă! .lăteşti cu vechea ta viaă pentruo pau%ă care $nseamnă, de fapt, o nouă viaă carete aşteaptă undeva $n viitor! 'ar nu poi a#ungeacolo unde totul va / /resc şi plin de activitatebene/că, decât printr-o pau%ă completă!3ntr-o pau%ă completă, laşi sarcinile #os, laşi braele #os, dar *antenele tale sunt receptive lama5imum! 4ar $ntr-un loc nou şi potrivit nu sea#unge cu piciorul, ci cu mintea!"sta ar / conclu%ia din ultimele două pasa#e careurmea%ăA $n simplitatea lor, pau%ele pot / antenelenevă%ute ale vieii, antrenamentul invi%ibil dar cucea mai mare *e/cienă spirituală care nereconectea%ă cu tot ce e /resc pentru /ecaredintre noi!

4. CnspiraţieP auzele sunt „inima$ vieţiiGE2*J< 6<%H8 primă parte a conclu%iei!7uli oameni nu fac nimic pentru a-şi schimbaviaa, aşteaptă doar să a#ungă $n Veen-)nd sau $nconcediu, iar până atunci… $ndură! Trecereatimpului şi trecerea %ilei! )i bine, tocmai ceea ce $şi

doresc e alături de ei, la $ndemânăA VeeH-)nd-ulcel mare se obine cel mai sigur dacă ştii să $i ieipeste două%eci de minute un VeeH-)nd mai mic,dar bine gândit!



.au%ele bine alese şi gustate, ca o pră#itură bună, $i aduc ceva mai mult decât e/cienă sau răbdareA $i aduc superioritate mentală asupra vieii care

vine peste tine! Nu sunt neapărat cheia succesului,dar sunt ceva mai importantA sunt poarta spre o $nelegere mult mai detaşată şi de aceea maiinspirată a vieii – clipă de clipă"tunci când trebuie să dai randament pe o sarcină,ei bine e5piri, dai afară, ca o lovitură puternică depumn care $i epui%ea%ă tot su<ul! 'ar pau%ele $ipermit să inspiriA aer, informaii, propriapersonalitate! 9ă te



reconecte%i cu cine eşti, cu propria poveste, maiimportantă decât orice stor8 la care ai lucra $nmomentul de faă şi sursa puterii pentru %iua ce se

arată a / lungă!Ca un $notător $n larg, oricât de adâncă sau rece ar/ apa sub tine >sarcina?, ştii când să ridici capul şisă respiri sub soare! "poi te scufun%i din nou subvalul proiectelor care vine peste tine! &i iar ieşi lasuprafaă!.au%e, $ntre valurile %ilei, sunt *inspiraia vieii!5. E#piraţieP auzele sunt “sensul$ vieţiiGE2*J< 2E?<_H" doua parte a conclu%iei!'upă ce ştii să *inspiri, a#ungi la o etapă $n care $nvei şi să *e5piri, adică să te bucuri de pau%ecare te reconectea%ă cu lumea din #ur, cu tot cei aireali%at a%i, ieri, anul trecut, pe parcursul $ntregiiviei!

'upă orice mare efort, e5piri! Răsu<i!3n a şaptea %i, 'umne%eu s-a odihnit şi a privit totce a făcut!.e măsură ce trece timpul, şi poate vine peste noibătrâneea, privim la ce am reali%at! &i ne bucurămseara de o masă cu familia, cu prietenii sau cunepoeii!

.e măsură ce luminile se sting $n oraşe, cei care seiubesc sau $şi fac destăinuiri iau o mare pau%ă de latot #ocul social al milioanelor de oameni din #urullor! Care şi ei iau o pau%ă!



Când se naşte un copil, faci o mare pau%ă de laviaa ta agitatăA doar pentru a oferi altuia tot ce ai $nvăat de#a! 8 alternană mult mai reuşită, nu doar

$ntre activităi ci $ntre viei! "lterne%i viaa ta cuviaa copilului tău!4ar pe măsură ce reali%e%i şi termini proiecte totmai mari, ei bine pau%ele de /nal, când te bucuride ce ai reali%at, devin momentul cel mai importantal proiectului!3n timp, de la *o poartă deschisă spre sensul vieii,pau%ele devin şi *momentul de degustare a acestuisens al vieii! .e măsură ce trece viaa, pau%eledevin tot mai des *sensul adică *direcia vieiiAmergem, din activitate $n activitate, spre pau%e totmai lungi, tot mai largi, tot mai pline de sens!'e la pau%a ca *fugă de viaa concretă, a#ungem,iarăşi, la polul opusA *pau%a ca degustare a vieii!% pauză „ine plasată$ îţi poate sc"ima

viaţa3n /nal, e sigur că se pot face liste de sarcini carese neutrali%ea%ă $ntre ele! 9unt deschis să continuiarticolul cu e5emple, dar aceste e5emple sunt $ntotdeauna personali%ate! "poi, am vrut să scriuun articol mic, pe



măsura subiectului, şi uite că a ieşit mult maimare! 9e pare că subiectul nu e atât de *mic, aşacă, $n funcie şi de feed-bacH, aş putea să $l e5tind

nu doar ca e5emple ci şi cu alte metode bene/cede a face pau%ă!8ricum, nu degeaba am vorbit despre artă, şidespre arte marialeA oricâte soluii concrete amgăsi, antrenamentul pentru a folosi cu succespau%ele e lung şi se face de la ca% la ca%! Totuşi, se poate să /e o soluie mult mai sigură, petermen lung, decât aplicarea unor sfaturi saustrategii copiate de la alii! "sta pentru că o pau%ăo faci *dinăuntrul propriei viei! 8 strategieinventată de un altul se poate să nu i sepotrivească la fel de bine ca… o simplă pau%ă!.ersonală, mică, dar… foarte bine plasată! 8 ieşirepe balcon sau o săptămână de vacană!8 lovitură scurtă dar neaşteptată, direct $n ple5ul

solar al haosului din #urul tău, care poate aşe%a $nordine, fără să le distrugă, %eci de lucruri aparentimposibil de dat la o parte din calea vieii tale!'acă ai citit până la capăt, $i doresc o astfel depau%ă! 'acă nu, $nseamnă că ai de#a *centuraportocalieA ştii când să faci o pau%ă de lecturăne#ăP Jn e#erciţiu concret pentru fercare

din cele 4 stagii'acă v-au plăcut cele nouă feluri de pau%e, puteisă le i aplicai 'oar că… am vorbit de artemariale, adică e nevoie de timp, de stil, nu se potface toate deodată 6ă sfătuiesc să alegei una din



centuri, cea care v-a plăcut cel mai mult, i timp desă %icem o lună să e5ersai acel tip de pau%ă! )u,pe moment, am de lucrat la centura a doua!!

.un mai #os câte un e5erciiu pentru /ecare,rămâne să completai după propria nevoie ie5perienă!! 'escoperă diferena $ntre pau%ă şi *a nu facenimic! 3ntreabă-te mereu care e scopul pau%ei pecare o faci!D! @rupea%ă sarcinile %ilei $n funcie de loc şimoment! ;nele se pot face $n acelaşi loc, adicăatunci când ieşi $n oraş! "ltele $n acelaşi moment,de e5emplu când pregăteşti mâncarea! "poi,pentru /ecare din acele grupuri de sarcini, ai gri#ăsă /e mereu o sarcină uşoară şi una mai di/cilă, şi $ncepe cu cea uşoară!0! Bucrea%ă mereu cu "genda ilei! :iecare paginăsă aibă două coloane, o coloană cu lucrurile

obligatorii, alta cu lucruri mai puin urgente! Cu oseară $nainte preiei din coloana a doua sarcini care*neutrali%ea%e sarcinile obligatorii din prima!2! :ă-i ritualuri pentru pau%ele de deconectare! 8anumită cană pentru ceai, un anumit scaun pentruterasă, o vestă pentru plimbarea de seară!E! 'escoperă locurile şi momentele %ilei unde eşti

obligat să /i atent doar la un singur lucru! 3n acelelocuriFmomente, e5ersea%ă mereu o deconectarede două-trei minute!



P! 3n /ecare lună fă o listă a priorităilor şiobiectivelor tale! "poi, aran#ea%ă lista $ntr-un desenasemănător cu piramida motivaiei a lui 7asloA pe

liniile de #os sunt activităile care sunt strategicnecesare pentru cele din partea de sus!Q! ine o altă agendă, "genda Creativă, cugândurile %ilnice! 'e-a lungul timpului, anilor!. 3n /ecare %i, fă ceva absolut inutil pentruprofesia şi munca ta! :ă un desen, ve%i undocumentar, chiar dacă acest lucru durea%ă cinciminute!S! "ici /ecare ştie mai bine!'espre 4on Cosmovici9unt psiholog, asistent universitar, iar $n timpulliber scriu pe blog şi am publicat două cări >unadespre relaii şi una despre carieră?!Cel mai des mă $ntâlnesc cu oameni care vor sădescopere ce le place – de fapt – să facă! &i apoi,

cum pot reali%a asta >am lucrat şi $n strategie .Ronline, printre altele?!'espre *meseria care ne repre%intă cât şi desprealte teme care mă interesea%ă, putei citi pe blogulmeu şi $n ghidul meu de carieră, un ghid de auto-evaluare personală de la facultate până la brandulpersonal, integral online >Călătoria 9tudentului?!

Bectii din scoala vietii oferite de Richard +ranson /ceastă carte ace parte din provocarea 0Citeşte Ucarte pe săptăm%nă3 şi mi-a ost oerită de partenerii provocării, oamenii buni de la ditura6ublica.



Richard +ranson este unul dintre cei mai cunoscuioameni de afaceri din lume! "sta o ştiai de#a! )steconsiderat şi unul dintre cei mai e5centrici

antreprenori! "sta nu o ştie toată lumea!@rupul pe care $l conduce, grupul de companii6irgin care numără peste 0P1 de companii, este ungrup e5trem de pro/tabil şi de dinamic!



'acă este să $l vedem din perspectiva afacerilor,9ir Richard +ranson este un om de succes! .oate şide aceea s-a insistat aşa de mult să /e adus la

+ucureşti $n cadrul =!e Iltimate )uccess)ummit =, $n care a răspuns timp de oră şi unsfert la $ntrebările lui Robin 9harma şi alepublicului!.ublica a tipărit 2 cări de-ale lui Richard +ranson, $nsă a%i vorbesc doar despre una, $nsă care mi-aplăcut e5trem de mult!&etalii carte+ranson este genul de antreprenor e5trem deperseverent şi de entu%iasmat, care face afacerilecu pasiune şi iubeşte provocările!'in cartea lui 9cre it, BetXs do itA Becii din şcoalăvieii am $neles >aproape complet? mentalitateaomului de afaceri!.e lângă faptul că a avut şi are o viaă care merită

transpusă $n mai multe cări, omul acesta trăieştecu adevărat!.ornind ca un elev fără şanse, disle5ic şi veninddintr-o familie care nu o dusese mai niciodată binecu banii, Richard +ranson a a#uns să /e unul dintrecei mai admirai C)8 din lume! +ani are destui, 2!Dmiliarde de dolari ca să /u mai e5act, $nsă e

interesant cum banii pentru el rar a repre%entatmotivaia unui lucru bine făcut!'in cartea lui mi-am dat seama că +ranson este un=adrenaline #unHJ şi entu%iasmul $i este provocat



de o nouă limită pe care o poate depăşi sau barierepe care le poate sparge!Cred că este prima oară, după ce citesc o carte cu

i% motivaional, când vreau să sar din pat şi să faclucruri care mă provoacă şi mă testea%ă!



Cartea este destul de compactă, are D11 de pagini $mpărite $n 2 capitole cu un coninut foartedinamic! :iecare capitol caută să transmită o

atitudine sau un principiu de viaă de-al lui +ransonprin intermediul diverselor =păanii prin care atrecut acesta de când era mic, până $n perioademai recente până la prima tipăritură a cării >asta/ind $n D11Q?!'intre leciile de viaă o să le pomenesc pe celecare sunt şi pe spatele cării, ca să $i tre%escinteresul fără să $i stric surpri%a descoperii tuturorideilor lui +ransonA! :ă-o :ii conştient de faptul că orice $i doreştipoate / $mplinit!D! 9imte-te bine Trebuie să ai o atitudine po%itivă, $nsă când lucrurile $ncetea%ă să /e distractive, trecimai departe!0! Trebuie să ai 9e5 "ppeal Creea%ă emoie prin

ceea ce faci!2! :ii inovatorA 9istemul nu este sacru! @ândeştecreativE! :ă un lucru bun 9chimbă lumea, chiar dacă ofaci la un nivel mic!+ine, nu mă pot abine şi ofer un mic spoiler dintr-un alt capitol!

P! .reuieşte familia şi prietenii! .une pe locul $ntâifamilia! :ii loial! 3nfruntă problemele cu capul sus!+anii sunt buni ca să facem lucrurile să se $ntâmple! "lege-i oamenii potrivii şirecompensea%ă talentul!



.oate ceea ce %ice 9ir Richard +ranson nu suntchestii noi! 9unt lecii pe care oricine le poatededuce! 3nsă cred că e5emplele şi poveştile pe care

acesta $şi construieşte argumentele, fac toi banii!8ricine poate da un sfat despre succes, dar puinioameni de succes oferă sfaturi bune >aplicabile?ba%ate pe e5emplele personale, ba%ate pe re<ecii,eşecuri, reuşite şi i%bânde personale!Ba /nal, te las cu câteva citate şi poveştiimpresionante din primele capitole, care mie mi-auatras atenia $n mod deosebitA=:istă întotdeauna o soluţie la cele mai comple:e probleme. 'acă vrei să înveţi să zbori, du-te laaerodrom, la v%rsta de UV ani, şi ă-le caele celorde acolo1 'esc!ide lar$ oc!ii1 ;nvaţă1 5I trebuie săte duci la şcoala de arte ca să devii creator demodă. +ntră într-o casă de modă şi ia o mătură înm%nă1 Croieşte-ţi drumul prin muncă. 4deea

continuă povestind despre cum mama sa vroia săse facă pilot şi a fost nevoită să se dea şi să secomporte ca un bărbat ca să pună picioarele $ntr-un avion! " pilotat $n răr%boi şi a fost acceptată $n9erviciul Naval Regal al :emeilor +ritanice!=C%nd ceva nu-ţi mai ace plăcere, cred că estemomentul să mer$i mai departe. <iaţa e prea

scurtă ca să fe neericită. 'acă te trezeşti stresatşi neericit, înseamnă că viaţa ta este $reşită. /mdescoperit acest lucru cu mai mulţi ani înainte, înrelaţia mea de lucru cu 5iA 6o9ell, prietenul meucel mai vec!i.W...X;n momentul în care 5iA nu a mai



vrut să rişte să piardă Wbani redirectionaţi dincompania de muzică în compania de curseaerieneX <ir$in #usic, ne-am dat seama am%ndoi

că era timpul ca el să mear$ă pe alt drum. +-amcumpărat acţiunile de la <ir$in şi am rămas deunul sin$ur.Cartea =9cre it, BetXs do itA Becii din şcoală vieiieste foarte bună, merită să o cumperi!



7ie mi-a plăcut foarte mult şi cu sigurană o să omai citesc $ncă o dată, pentru că $neleg foartemulte despre ceea ce l-a făcut pe Richard +ranson

să /e C)8-ul de succes şi e5uberant din pre%ent!8 lectie despre incantare"m coborât a%i dintr-o maşină şi mi-au că%utcarneelul şi portul de cări de vi%ită!)u am observat că mi-a că%ut doar carneelul, $n elaveam şi abonamentul de autobu% de care măfolosesc să mă plimb prin +raşov!Ba 1 minute după ce eram pe drum spre casă, măsună o doamnă să $mi spună că o persoană din"nglia vrea să discute cu mine despre ceva peconsultană şi nu $nelegeam la se refera!'oamna nu ştia prea bine engle%ă şi nu $nelegeacă persoana respectivă mi-a găsit portul de cări devi%ită şi vroia să mi-l returne%e!"m rugat-o să $mi dea persoana străină la telefon!

)ra o fată, nu $i reinusem numele!4-am %is totuşi că a#ung $n ma5im 1 minute şi am $ntrebat-o dacă mă poate aştepta! )a a %is da şi a $nchis $nainte să $i a<u numele ca să $i mulumesc $ncă de la telefon!"m a#uns $n mai puin de 1 minute $n staia undeeram aşteptat de către fata asta din "nglia! )

roşcată, o cheamă 7elanie şi cică stă $n Româniade ceva timp, dar $ncă nu ştie prea bine limbaromână şi crede că doamna a $neles că $ncerca sădea de mine ca să lucre%e cu mine!



4-am mulumit frumos şi i-am cerut scu%e că atrebuit să aştepte după mine şi că $i aprecie%gestul!

)a mi-a %is ca se gândea că are valoaresentimentală pentru mine, că scria ceva pe el şi căsigur l-aş / vrut $napoi, de-aia m-a aşteptat!"m rămas uşor perple5 când mi-a %is că s-a gânditcă are valoare sentimentală pentru mine şioarecum mi-a transmis că a empati%at cu chestiaasta! /sta da lecţie de înc%ntare. )ă îi pese cuiva de unlucru despre care nu ştie c%t îţi pasă ţie de el. 'ars-a $%ndit, că dacă ar f ost în locul meu, ea l-ar fvrut înapoi.



'e fapt, asta e leciaA pune-te $n locul omului dinfaa ta şi gândeşte-te ce i-ar plăcea lui să i se $ntâmple!

Cu sigurană muli şi-ar $mbunătăi serviciile dacăar avea mentalitatea asta!4-am dat cartea mea de vi%ită şi i-am %is că dacăare nevoie vreodată de a#utor pe marHeting, să măsune, că o să a#ut gratuit!.artea amu%antă, ca mă simt e5trem de dator feteiăsteia, că i-a păsat de un detaliuA că are valoaresentimentală pentru mine!.9A $i mulumesc frumos 7elanie, chiar dacă nu osă citeşti niciodată acest articol! "i făcut un gestpoate ne$nsemnat pentru muli, $nsă gândirea pecare ai avut-o, e de aur!9curt tratat de 3ncântare /ceastă carte ace parte din provocarea 0Citeşte Ucarte pe săptăm%nă3 şi mi-a ost oerită de

partenerii provocării, oamenii buni de la ditura6ublica.9ă $ncâni $nseamnă să faci oamenii să %âmbească $ncă de la prima strângere de mână!9ă convingi pe cineva să te placă făcând lucrurimici, care unora li se pot părea banale!9ă $ncâni $n afaceri, $nseamnă să te apropii de

clieni şi ei să te facă să te simi parte din familiata!;n produs $ncântător este un produs care este uşorde folosi şi pe care $l recoman%i %âmbind prietenilortăi!



6e%i tu, $ncântarea asta… este un sentiment pecare $l ai după ce totul a mers bine! ) cireaşa de petort!

) ceea ce te face uneori să dai mai muli bani peun produs, ceea ce te face să recoman%i un brandsau ceea ce face să vorbeşti despre o cau%a decare $i pasă!



'acă nu ai citit prea multe cări de afaceri, depsihologie şi de relaii interpersonale, cartea lui=@uJ UaasaHiA 3ncântare – "rta de a in<uena

sentimentele, gândurile şi aciunile celorlali=, o săi se potrivească precum o mănuşă!@uJ UaasaHi a colecionat sfaturi din foarte multecări şi din foarte multe ări care te vor a#uta să $ncâni $n afaceri, relaii, sau să te $ncâni pe tine $nsui!)ste o carte e5trem de uşor de citit şi care mie mi-a plăcut foarte mult!) drept, multe dintre sfaturi le ştiam de#a, pentrucă am citit multe dintre cările din care s-a maiinspirat UaasaHi, dar mă bucur că am avut oca%iasă văd toate ideile reunite sub acelaşi concept-umbrelăA =3ncântare >)nchatment – $n engle%ă euconsider că sună mai bine?!umpara cartea

9unt uşor surprins de câte feluri de sfaturi a reuşitsa strecoare @uJ $n carte, sfaturile $ncântătoareacoperind domenii precumAo $ncrederea $n propria persoană

o relaiile cu şeful

o relaii cu anga#aiio pregătirea personală

o afaceri



o marHeting

o 4nternet şi social media

Chiar le-a adunat aşa!9urpri%a cea mai plăcută, care chiar m-a făcut să%âmbesc şi să consider cartea $ncântătoare, a fostfaptul ca am găsit un citat de Constantin +râncuşiA0Creează ca un 'umnezeu. Comandă precum unre$e. #unceşte ca un sclav.3 – un citat absolut $ncântător!7esa#ul cării este unul e5trem de po%itiv şima#oritatea sfaturilor sunt de bun sim şi pornescde la cum să strângi mâna unui om pe care de-abia $l cunoşti, până la ce să scrii pe Titter ca să $ncânipersoanele!=3ncântare este o carte e5trem de practică şie5celentă pentru cei care au nevoie de puin mai

mult cura# ca să $şi e5prime propria personalitatesau vor să $şi de/nească un set de cutume pe caresă le respecte ori de câte ori se poate!;nul dintre sfaturile mele preferate din carte $lrepre%intă olosirea tricolonului un enun care esteconstituit din 0 egale ca lungime! .e principiultricolonului este construit şi citatul lui +râncuşi de

mai sus!



Tricolonul $l văd foarte util $n conte5tul mesa#elor şia generării de catchphrase-uri cum sunturmătoarele DA

o Bocaie, locatie, locaie >location, location,location?! – un mesa# speci/c imobiliarelor

o Roosevelt către oratoriA :ii sincer, /i scurt, stai #os!

Ceea ce am spus eu despre carte repre%intă doarL din ceea ce repre%intă cartea lui @uJ UaasaHipe care i-o recomand să o cumperi, pentru căsigur o să $i reaminteşti de nişte lucruri pe care ar/ trebuit să le faci sau vei găsi idei noi de cum să $ncâni oamenii din #urul tău!3n /nalul recen%iei mele… $i mai dau un singurcitat pe care sper să $l ii minte o bună perioadă detimp de acum $ncoloA

0In om e:traordinar este o sinta$mă. de Clare+oothe Buce!;n om e5traordinar poate / descris printr-o fra%ăcare sună foarte bine! Cum Bincoln a abolit sclaviaşi a adus pace $n 9;", Tesla a fost vi%ionar şi un om $nainte vremurilor lui, Neton un geniu care ademocrati%at /%ica, aşa şi tu, trebuie să /i o

sintagmă!1 Cai pentru a trai viata cu intensitate /cest articol este scris de /ndreea )ăvulescu carescrie cu pasiune pe blo$ul ei /rta ducaţiei.



<izitează-i blo$ul şi comentează acest articol, ca săo convin$em să mai scrie pentru UCp)."i observat cum unii oameni traiesc setati pe

modulul de pilot automat(:iecare %i ce trece este la fel cu cea de dinainte,/ecare saptamana seamana si /ecare an estecopia /dela a celui ce l-a precedat!Nimic nou, nimic palpitant, aceeasi %ona deconfort, aceleasi bariere auto impuse! 7ulti dintrenoi repre%inta intruchiparea resemnarii!.entru multi, clipele magice trec neobservate!



)ste in regula oare sa traim vieti banale, mediocre()ste in regula oare sa traim intr-o totala uitare desine(

.oate ca da, atata timp cat nu privim in urma curegret, intrebandu-ne cum altfel am / putut sa necreionam viata! .oate ca da, atata timp cat nuconstienti%am ca am acceptat varianta cea maicomoda! .oate ca da, atata timp cat ne dorim doarsa supravietuim!'ar ce se intampla daca vrei sa traiesti cuadevarat( Ce se intampla daca nu vrei sa duci oviata palida si saraca( Ce se intampla daca vrei sa-ti faci propria e5istenta importanta("tunci trebuie sa inveti sa lupti pentru dreptul de ae5ista si de a trai e5periente valoroase "tuncitrebuie sa intelegi ca viata ta este o carte si ca tupoti scrie /ecare pagina ca si cum ar / cea maifrumoasa

Tu esti cel care poate deschide drumul spreprogres Tu esti cel care poate crea premisele unei vieti maibune! 9i poti incepe astfelA). Cueste.)ste poate cel mai important lucru care tedetermina sa traiesti cu adevarat! 'aca nu esti

inca indragostit, fa-o 'aca ai de#a un partener,reindragosteste-te de el! 4ubeste-ti familia, prieteniisau orice altceva! 4ubeste umanitatea si ea vaintoarce iubirea catre tine+. Cesi in natura.



Nu te inchide intre patru pereti 4esi afara atuncicand ploua, plimba-te pe pla#a, e5plorea%a paduri,inoata intr-un lac, stai la soare, fa sport, mergi cu

picioarele goale prin iarba! Conectea%a-te cunatura-. ?aseste!ti pasiunea.



"<a care este menirea ta, fa-ti e5istenta mareatapracticand ceea ce iti place! 7ai intai gandeste-tece iubesti sa faci! .ot / multe lucruri, a<a care este

cel pe care l-ai face cu placere toata viata si incepesa cree%i o strategie care ti-ar putea aducesatisfactii spirituale si materiale! 8fera valoarelumii facand ceea ce iubesti/. Cnc"ide televizorul.Cate ore irosesti pe %i in fata televi%orului( Cate oreiti mai raman de trait pe %i( :a un calcul si apoiscoate mufa de la cablu! Conectea%a-o doar candvrei sa ve%i un /lm care merita cu adevarat, dincare ai ce invata! @andeste-te la toate lucrurile pecare le-ai putea face in timpul in care te uiti la T6!Cate moment pretioase ai putea trai(0. <edescopera ce este important."corda-ti o ora pentru a face o lista cu toatelucrurile care sunt importante pentru tine! 4nclude

tot ceea ce ti-ai dori sa faci pe parcursul vietii tale!Reciteste lista si elimina pe rand ceea ce nuconsideri e5trem de important, pana ramai cu 2-Elucruri! "celea sunt cele mai pretioase lucruri dinviata ta! Concentrea%a-ti atentia asupra lor,stabileste-ti obiective si incerca sa le indeplinesti1. 8ii pozitiv.

4nvata sa recunosti gandurile negative pe care leai! "cestea apar sub forma indoielii de sine, acriticii, a victimi%arii, a scu%elor! 8preste-te de/ecare data cand sesi%e%i ca pun stapanire asupra



ta, si incearca sa le inlocuiesti cu ganduri po%itive!.oti face asta3. &esc"ide!ti inima.

)ste inima ta plina de cicatrici ale unor ranitrecute( )viti sa te e5pui( 4nvata sa-ti deschi%iinima, pregateste-o sa iubeasca si sa primeascaiubire, cu riscul de a / ranita din nou! 'aca traiestidominat de frica, atunci nu vei simti farmecul vietii!;neori, a risca, poate / cea mai buna alegere pecare ai putea-o face!4. Cncetineste ritmul. Timpul trece parca din ce in ce mai repede! Nu estesanatos sa ne chinuim sa supravituim, este esentialsa invatam sa traim! 9i putem trai, ne putembucura de moment, invatand sa facem totul maiincet! 'e la a manca la a merge, la a conduce spremunca, la a citi o carte! +ucura-te de tot ceea cefaci

5. &ezvolta!ti noi ailitati.4mbunatateste-te constant si evita stagnarea, nupentru ca ai / imperfect acum, ci pentru ca acestproces este imbucurator si satisfacator! 4nvata sate accepti asa cum esti, sa te iubesti pentru ceeace esti invata continuu, pentru ca lumea estesupusa schimbarii si evolutiei iar tu trebuie sa te

adapte%i!)7. Cncearca ceva nou, in fecare saptamana.4ntreaba-teA =Ce lucruri noi as putea incercasaptamana asta(! "poi apuca-te de treaba!



Nu trebuie sa inveti o alta limba intr-o saptamana,dar poti cauta noi e5periente!8portunitati sunt peste tot si trebuie sa /i deschis

catre ele! 4ncerca, tu deci%i ce merita si ce nu



'espre "ndreea 9ăvulescu.siholog, economist, ecologist, pasionata derelatiile interumane!

'aca ti-a placut ce ai citit, daca esti pasionat dede%voltare personala si esti insetat de evolutie,atunci vi%itea%a-ne pe "rta )ducatiei, un loc virtualsecuri%ant care promovea%a fericirea si echilibrulemotional! Te invit sa %buram impreuna spre culmiE idei simple prin care poti sa ii faci pe cei de langatine sa te placa mai mult Trebuie să recunosc, $mi place să /u plăcut!Nu sunt eu cel mai simpatic om de pe .ământ, $nsămă străduiesc să mă $neleg bine cu oamenii cucare $mpart aceleaşi interese şi cu care simt că amceva mai multe $n comun decât simple hobbJ-uri! Totuşi, ca să devii o persoană agreabilă nu este aşade uşor! Trebuie să ai o =strategie!

Nu toi suntem naturali când vine vorba de relaiilecu ceilali din #ur! Nu toi suntem foarte confortabilicu ideea că vom cunoaşte persoane noi şi ştim căne este util să ne apropiem de ele!'e aceea, am e5tras din cartea lui 'ale Carnegie –Cum să vă facei prieteni şi să devenii in<uent >clicpentru detalii despre carte?, E idei simple prin care

poMi să faci pe oricine să te placă mai mult!um sa!i aci pe altii sa te placa mai mult! Capata un interes sincer in pasiunile celorlati) simplu!



Cineva o să te accepte mai uşor ca prieten, dacă teinterese%i sincer de pasiunile lui!&tiu, poate părea puin forat, dar nu e chiar aşa!

Tot ce trebuie este să devii curios şi să /i dispus să $nvei lucruri noi!'eci nu este deloc fals acest interes! Te interesea%ăsincer să $nvei lucruri noi, te interesea%ă sincer săfaci lucruri care să te apropie de o persoană!"ceastă metodă capătă sens $n funcie desinceritatea cu care o trate%i! 'acă ve%i $n oamenidoar persoane de la care vrei să obii chestii, la unmoment dat te vei arde cu această abordare!'acă ve%i $n oameni oportunităi de relaie şi $nvăare, atunci ei te vor accepta ca prieten, pentrucă una dintre cele mai mari plăceri este să $l $nveipe altul ceea ce $i place ie!D! ambeste sincer9unt D feluri de %âmbeteA %âmbetul social şi

%âmbetul sincer!Cel social este foarte uşor de recunoscut! 3l simi ca/ind fals şi $l observi cu a#utorul microe5presiilor,pentru că nu se formea%ă mici riduri $n lateralulochilor!Ne/ind interesat $n mod natural de o persoană, enormal ca să a/şe%i un %âmbet fals, pentru că nu

e5istă o cone5iune reală, ba%ată pe curio%itate şi #oacă!Când eşti curios eşti entu%iasmat, când eştientu%iasmat eşi $ntr-o stare de #oacă, iar când eşti



$ntr-o stare de #oacă, pur şi simplu $i vine să%âmbeşti!0! Retine numele persoanei si repeta-l ori de cate

ori ai oca%ia!)ste sfatul meu preferat, $nsă cu care amproblemele cele mai mari!)u am o problemă $n reinutul prenumelor! 9untcatastrofal când vine vorba de nume mici!7i se $ntâmplă des să mă $ntâlnesc cu persoane cucare am mai conversat $n trecut şi să nu ştiunumele lor şi cred că ştii şi tu cât de ciudat este să $ntrebi, scu%e, dar am uitat cum te cheamă!8ricât de sincer ai / şi de $nelegătoare ar /persoana respectivă, tot creea%ă nişte friciune $ntre voi D!"m $ncercat acest sfat cu mai multe persoane şisimt diferena $n discurs şi $n interaciune!"m $ncercat şi cu persoane pe care nu le ştiam, de

e5emplu persoane care vând la :ast :ood şi auecuson cu nume!Be salut şi le includ şi numele şi $n ma#oritateaca%urilor genere% %âmbete şi parcă şi discursuldevine instantaneu mai amabil!



'a, poate pentru tine poate părea ceva maiinconfortabil, cel puin la $nceput, dar sunt deaceeaşi părere cu 'ale Carnegie care a %is că

sunetul produs de spunerea numelui propriureprezintă cea mai rumoasă muzică din lume!2! "sculta activ povestea celui de langa tine!Ca să /i un bun ascultător nu trebuie doar săasculi! Trebuie să /i activ implicat $n procesul de ascultare!Ceea ce i se povesteşte trebuie să devină pentrutine o $ntreagă e5perienă auditivă! Trebuie să tegândeşti că tu de fapt asişti la un spectacol şi vreisă ştii cât mai multe despre actori, despre poveste,despre de%nodământ!.une $ntrebări curioase şi vei respecta intuitiv şiprima metodă din acest articol!Când asculi ca şi cum $i pasă, vei vedea că unelepersoane te vor considera ca /ind cel mai

interesant om cu care au discutat vreodată, chiardacă tu ai vorbit D1L din timp!E! 6orbeste despre ce le pasa lor!9per că te-am lămurit că oamenilor le place foartemult să vorbească despre ce le pasă lor!7i se pare şi normal, $n conte5tul alii vorbesc fărăvoia noastră şi aproape obsesiv despre orice, chiar

dacă nu este interesant!6rem să ne simim apreciai, iar ceea ce facem noi%i de %i, pasiuni, hobbJ-uri, muncă, merită apreciatşi povestit!



.ână la urmă peste #umătate din %i le petrecem $ntr-un fel care contea%ă pentru noi, iar dacă e5istăcineva care să ne asculte poveştile, vom adormi

liniştii de /ecare dată!"tunci când vorbim despre ce le place altora, $ifacem să se simtă importani! &i sunt importani,pentru că pasiunile lor contea%ă şi pentru noi!@anduri de /nalNu este nici greu, dar nici uşor să faci o persoanăsă te placă mai mult! Totuşi merită, mai ales dacăştii că persoana respectivă $i poate face viaa maiplăcută şi mai deosebită!.oate că $i este frică să $ncerci paşii de mai sus!Nu-i nicio problemă, ştiu cum e! 3ncepe $nsă cu paşide bebeluş!"plică metodele de mai sus pe prietenii care $i aide#a sau pe familia ta! 'upă aceea aplică metodelepe un coleg de muncă! 6e%i cum anume se

schimbă calitatea interaciunii!9unt convins că te vei descurca minunat!



1E de Bucruri pe care daca le faci, te vei simti maibineNu te gândi prea mult, alege 0 lucruri de pe

această listă şi fă-le cât mai repede! 4a-i o %i de concediu şi fă ceva ce plănuieşti demult timp!

D! 3ntâlneşte-te cu D prieteni dragi şi amintii-vă devremurile bune!

0! Renună la ceva ce nu-i trebuie, dar te chinuiede ceva timp!

2! 'onea%ă din lucrurile care nu mai contea%ăpentru tine!

E! :ă o plimbare de 01 de minute $ntr-un loc cu aercurat şi cu linişte!

P! Citeşte 01 de minute $ntr-un parc liniştit!

Q! ;ită-te la /lmul tău preferat!

! 3nvaă ceva nou!S! âmbeşte >Basă serotonina să $şi facă simităpre%ena?!

1! Rearan#ea%ă lucrurile din camera sau de pebirou!

! 9ună pe cineva drag şi spune-i că $l iubeşti!

D! +ea un ceai nou!0! Cumpără-i o carte!

2! :ă o baie caldă cu spumă!

E! 4artă pe cineva!



P! :ă o barcă sau un avion din hârtie!

Q! 7ănâncă o ciocolată!

! âmbeşte unui necunoscut de pe stradă!

S! 7ergi pe stradă şi imaginea%ă-i că toi oameniisunt $mbrăcai $n animale simpatice >sau $npoHemoni?!

D1! 'escoperă un blog nou!



D! 8preşte-te, pespiră adânc de câteva ori,%âmbeşte şi continuă mai departe cu ceea ce aveai

de făcut!DD! Cere a#utorul unui prieten ca să mai scapi dinstres!

D0! Roagă-i un prieten amu%ant să $i spună unbanc!

D2! Trimite un 979 motivaional prietenilor tăi!

DE! 9crie un citat care $i place pe mai multe foi şi $mparte-le colegilor de birou!

DP! :ă un duş şi cântă cât timp $l faci!

DQ! :ă-i clătite cu ciocolată!

D! .leacă mai devreme cu 01 de minute de labirou! >4nvocă o urgentă $n familie?

DS! +ea un milHshaHe cu ciocolată!01! 9ărbătoreşte faptul că ai plecat mai devremede la birou cu o pră#itură şi un suc natural!

0! :ă o faptă bună, anonimă!

0D! Cere-i scu%e faă de cei care ai greşit!

00! 7ergi la fri%er şi fă-i o tunsoare nouă!

02! .rintea%ă po%e cu prieteni, locaii sau amintiridragi şi lipeşte-le pe perete!

0E! 'ansea%ă ca şi cum nu te-ar vedea nimen!



0P! Confecionea%ă un album cu cele mai de preamintiri!

0Q! "i gri#ă de bebeluşul unei prietene pentru o %i!

0! Cumpară-i un animal de casă! Kamsterii suntcel mai uşor de ingri#it!

0S! 'acă ai copii ieşi cu ei la o plimbare pe role saupe bicicletă!

21! .lanuieşte-i vacana, petrecerea aniversarăsau orice alt eveniment!

2! Cumpără-i un parfum nou!2D! 3nvaă un dans nou!

20! 7ergi la o petrecere!

22! .articipă la un training motivaional!

2E! 7ergi la piscină!

2P! ;ită-te la videouri amu%ante de pe outube!

2Q! 7ănâncă o pi%%a sau un fel de mâncare noupentru tine!

2! .oartă o mustaă falsă toată %iua!

2S! 7ănâncă #eleuri Karribo!

E1! 6i%itea%ă un mu%eu!

E! 7ergi la un concert $n aer liberED! 7ergi la o piesă de teatru!

E0! 7ănâncă biscuii sub formă de animale!

E2! 6opseşte-i părul!



EE! )nervea%ă pe cineva răspun%ând la $ntrebări cualte $ntrebări!

EP! 4a-i nişe papuci care arată ridicol şi poartă-i pe

tot parcursul %ilei!EQ! 4a-i nişte papuci de casă care arată amu%ant!

E! Roagă-i prietenii să facă o listă numită =D1 delucruri pe care le aprecie% la tine şi să le citeascăcu voce tare!

ES! :ă-i o cafea cu lapte şi cu $ngheată!

P1! 7ergi la UaraoHe!P! ;ită-te la videouri cu copii care râd!

PD! ;ită-te la videouri cu pisici care fac lucruridrăgue!

P0! :ă un maraton de /lme!

P2! :ă un turn din cări de #oc!



PE! 4a-i colegii de birou şi #ucai-vă =ară, ară,vrem ostaşi sau =Raele şi vânătorii!

PP! Ioacă-te şotron cu copilul tău!PQ! .lantea%ă un copac!

P! Toarce ca o pisică!

PS! :ă curat $n toată casa!

Q1! +ea shot-uri de apă şi după aceea scoatesunete ca şi cum ar / teZuila sau vodcă!

Q! "scultă mu%ică motivaională!QD! :ă testul Rorsarch cu un prieten!

Q0! 3ncearcă să $i psihanali%e%i animalul de casă!

Q2! 4a masa $n aer liber!

QE! 3ntreabă de ce, până devii enervant!

QP! :ă-i nişte lapte cu cacao!QQ! Ioacă-te cu buricul tău! 9au cu buricul altcuiva!

Q! :ă un duet cu un prieten pe orice melodie acelor de la Kolograf!

QS! 9tai o oră pe Sgag!

1! .limbă-te cu bicicleta!

! .une-i melodia preferată şi cântă cu voce tareversurile!

D! 'ansea%ă ca Tom Cruise $n RisHJ +usiness!

0! 9pune 'a la tot timp de o %i!



2! Ioacă un poHer pe pedepse cu prietenii tăi!

E! Râ%i cu prietenii fără motiv! Ba $nceput e forat,dar apoi devine =terapie prin râs!

P! 3ncearcă să danse%i un tango cu celFcea delângă tine – nu contea%ă că vă mai $mpleticiipicioarele, aşa e mai se5J şi mai haios!

Q! ;ită-te la Tom şi IerrJ!

! +ea un vin bun!

S! "dună-i prietenii şi preparai mâncare ad-hoc!

S1! Ioacă un #oc de societateA monopolJ, ist, rent%sau canasta!

S! 'esenea%ă pe perete!

SD! 7ănâncă fructe de care nu ai mai au%it pânăacum!

S0! Cumpără <ori ale căror miros $i place!

S2! .riveşte un răsărit sau un apus de soare!SE! Roagă pe cineva să $i facă un masa#!

SP! 3mparte pră#ituri la copiii din parc!

SQ! 3ntinde-te pe iarbă şi uită-te la stele!

S! ;rcă-te $n primul tren care vine şi du-te $ntr-unoraş nou, străin pentru o #umătate de %i!

SS! "doptă un animălu de companie fără stăpân!

11! 3nchide telefonul, televi%orul, calculatorul sitableta, uită de technologie şi ieşi $n natură!

1! 8rgani%ea%ă un .i#ama .artJ cu prietenii tăi!



1D! "ran#ea%ă mâncarea din farfurie astfel $ncâtsă arate ca un smileJ face! A'

10! "prinde beişoare sau lumânări parfumate!

12! :ă E1 de abdomene!1E! :ă 01 de minute de #ogging!

1P! _cu a#utorul tău vreau să a#ung la 111 deastfel de lucruri`



Top 1 Citate de la Confu%iusonuzius >pe numele real >ong 8u Li, EE1 $!Kr! -2Q1 $!Kr!? a fost un /lo%of chine% care a in<uenMat

decisiv gândirea asiatică!3n calitate de ministru al capitalei re$ale i #udecător al dreptăMii, Confucius a elaborat i aaplicat o doctrină etico-politico-socială, având cascop practic perfecMiunea i fericirea tuturoroamenilor!Confucius a militat pentru ridicarea poporului prininstruirea practică $n coală, susMinând $n faMa celor0111 de elevi ai săi că dacă îi dai unui om Păm%ndun pește, el are ce m%nca astăzi, dar daca îl învețisă pescuiască, va avea ce m%nca toată viața!3Mi pre%int $n continuare cele mai interesante 1citate ale unuia dintre din cei mai de seamă /lo%o/asiaticiA! Cercetea%ă trecutul dacă vrei să pre%ici viitorul!

D! Nu te ruşina de greşelile tale, transformându-le $n crime!

0! :ericirea aparine celor care ştiu să o facă săaştepte!

2! 3ntotdeauna $ntr-o situaie di/cilă e5istă cel puino şansă de a $nvinge!

E! )5istă trei lucruri pe care, pare-se, nu le potreali%a după maniera omului idealA virtutea fărăincertitudine, $nelepciunea fără $ndoieli şi cura#ullipsit de teamă!



P! Cea mai mare dovadă de dragoste pe care oputem da unei girafe este de a-i tricota un fular!

Q! .roştii se plâng că nu sunt cunoscui de su/cient

de muli oameni! 3nelepii se plâng că nu cunoscsu/cient de mult oamenii!

! :ără a cunoaşte puterea cuvintelor esteimposibil să cunoşti oamenii!

S! Nu folosi tunul ca să omori un ânar

1! Cel ce $şi domină nervii, domină cel mai rău

duşman! Te rog votea%ă care Mi se pare cel mai bun citat a luiConfu%ius sau i mai bine, propune unul nou!*op )7 citate onucius Galege ma#im -Ho Cercetea%ă trecutul dacă vrei să pre%ici viitorul!

o Nu te ruşina de greşelile tale, transformându-le $ncrime!

o :ericirea aparine celor care ştiu să o facă săaştepte!

o 3ntotdeauna $ntr-o situaie di/cilă e5istă cel puino şansă de a $nvinge!



o )5istă trei lucruri pe care, pare-se, nu le potreali%a după maniera omului idealA virtutea fără

incertitudine, $nelepciunea fără $ndoieli şi cura#ullipsit de teamă!

o Cea mai mare dovadă de dragoste pe care oputem da unei girafe este de a-i tricota un fular!

o .roştii se plâng că nu sunt cunoscui de su/cientde muli oameni! 3nelepii se plâng că nu cunoscsu/cient de mult oamenii!

o :ără a cunoaşte puterea cuvintelor este imposibil

să cunoşti oamenii!

o Nu folosi tunul ca să omori un ânar

o Cel ce $şi domină nervii, domină cel mai rău

duşman Top 1 Citate de la 8sho%s"o >S0 – SS1?, pe numele lui real "andra6o"an Dain, a fost un $uru i $nvăMător spiritual



indian! 3n anii XP1 a călătorit prin 4ndia $n calitatede vorbitor i profesor de /loso/e!;n aspect interesant este faptul că de-a lungul

vieMii sale a fost cunoscut sub diferite numeAo c"ar@a <aNnees" ! $ncepând cu anii XP1

o :"agKan 9"ree <aNnees" ! $n anii XQ1

o %s"o - doar din SS

"vând o atitudine deschisă faMă de se5ualitate, a

fost numit i se: $uru $n presa indiană iinternaMională!3n anul SS un %iar popular din 4ndia l-a numit pe8sho $mpreună cu +uddha i @andhi ca /ind unadintre personalităMile care au schimbat cel mai multdestinul 4ndiei!3Mi pre%int $n continuare 1 dintre cele maiinteresante citate ale lui 8shoA! Tăcerea este spaMiul $n care omul se tre%ete!D! 8mul devine cu adevărat om atunci când $iasumă $ntreaga răspundere pentru ceea ce este!ksta e primul cura#, cel mai mare cura#!

0! "devărata savoare a vieii se găseşte $nlăuntrulvostru!



2! 3n momentele de iubire profundă, oameniirespiră la unison! "tunci când se urăsc, respiraiile

lor sunt cât se poate de diferite!E! :aptul că-i #udeci pe alii face ca egoul tău săcrească! 'e aceea oamenilor le place să vorbeascădespre greşelile altora – le dă sentimentul că eisunt coreci!

P! Când dragostea i ura lipsesc deopotrivă totuldevine clar i nedeghi%at!

Q! Renună la comparaii şi poi să te bucuri deviaă la ma5im!

! Nu la lumea materială este necesar sărenunăm, ci la trecut şi la condiionările acestuia,la sistemul de convingeri greşite care ne $nlănuieşi pe care /ecare generaie $l impune celorurmătoare!

S! 8mul moare pe la 01 de ani, şi este $ngropat laQ1!

1! Cunoaşterea $nseamnă $mplinireG a cunoaşteeste a /!

Te rog votea%ă care Mi se pare cel mai bun citat al

lui 8sho sau i mai bine, propune unul nou!*op )7 citate %s"o Galege ma#im -Ho Tăcerea este spaMiul $n care omul se tre%ete!



o 8mul devine cu adevărat om atunci când $iasumă $ntreaga răspundere pentru ceea ce este!ksta e primul cura#, cel mai mare cura#!

o "devărata savoare a vieii se găseşte $nlăuntrulvostru!

o 3n momentele de iubire profundă, oamenii respirăla unison! "tunci când se urăsc, respiraiile lor suntcât se poate de diferite!

o :aptul că-i #udeci pe alii face ca egoul tău săcrească! 'e aceea oamenilor le place să vorbeascădespre greşelile altora – le dă sentimentul că eisunt coreci!

o Când dragostea i ura lipsesc deopotrivă totuldevine clar i nedeghi%at!

o Renună la comparaii şi poi să te bucuri de viaăla ma5im!

o Nu la lumea materială este necesar să renunăm,ci la trecut şi la condiionările acestuia, la sistemulde convingeri greşite care ne $nlănuie şi pe care

/ecare generaie $l impune celor următoare!o 8mul moare pe la 01 de ani, şi este $ngropat laQ1!



o Cunoaşterea $nseamnă $mplinireG a cunoaşte estea /!

Top 1 Citate de 8scar Vilde:iu al unui medic irlande%, %scar =ilde >E2 –S11? a fost cel mai cunoscut scriitor estetizant delimbă engle%ă!



Vilde a fost un student foarte talentat, /indu-iacordată o bursă la colegiul TrinitJ din 'ublin, apoio bursă la 85ford, dar pe parcurs i-a pierdut

interesul pentru o carieră academică i s-a mutat laBondra!8scar Vilde a avut o viaMă destul de agitată, /ind $nchis timp de D ani pentru abateri de naturăhomose5uală! " fost $nmormântat sub numele de9ebastien, având D morminte pentru o vreme $n Dcimitire din .aris!clicA pentru a vedea poll-ul.6reau să-Mi pre%int $n continuare 1 citate foarteinteresante ale scriitorului irlande%A! ;n gentleman este o persoană care nu răneteniciodată sentimentele altora fără să vrea!

D! ;n bărbat poate / fericit cu orice femeie, atâtatimp cât nu o iubete!

0! 6reau ca mâncarea mea să /e moartă! Nubolnavă, nu pe moarte, ci moartă

2! 6iaMa imită arta mult mai mult decât arta imităviaMa!

E! 7emoria…#urnalul pe care $l purtăm permanentcu noi!

P! "r trebui să /i $ndrăgostit>ă? tot timpul! "cesta emotivul pentru care n-ar trebui să te căsătoreti!Q! 6iaMa reală a unui om este mult prea des viaMape care acesta nu o controlea%ă!



! Când %eii vor să ne pedepsească, ne răspund larugăciuni!

S! :emeile sunt făcute să /e iubite, nu $nMelese!

1! "mbiMia noastră ar trebui să /e de a neconduce pe noi înșine, adevăratul re$at pentrufecare dintre noiG progresul adevărat $nseamnă sătii mai mult, să /i mai mult i să faci mai mult!

Te rog votea%ă care Mi se pare cel mai bun citat a lui8scar Vilde sau i mai bine, propune unul nou!

*op )7 citate %scar =ilde Galege ma#im -Ho ;n gentleman este o persoană care nu răneteniciodată sentimentele altora fără să vrea!

o ;n bărbat poate / fericit cu orice femeie, atâtatimp cât nu o iubete!

o 6reau ca mâncarea mea să /e moartă! Nubolnavă, nu pe moarte, ci moartă

o 6iaMa imită arta mult mai mult decât arta imităviaMa!

o 7emoria!!!#urnalul pe care $l purtăm permanentcu noi!

o "r trebui să /i $ndrăgostit>ă? tot timpul! "cesta emotivul pentru care n-ar trebui să te căsătoreti!



o 6iaMa reală a unui om este mult prea des viaMa pecare acesta nu o controlea%ă!



o Când %eii vor să ne pedepsească, ne răspund larugăciuni!

o :emeile sunt făcute să /e iubite, nu $nMelese!

o "mbiMia noastră ar trebui să /e de a ne conducepe noi $nine, adevăratul regat pentru /ecare dintrenoiG progresul adevărat $nseamnă să tii mai mult,să /i mai mult i să faci mai mult!

Top 1 Citate Nichita 9tanescu*2ic"ita 9tănescu este cel mai important poetromân de după cel de-al doilea ră%boi mondial!8dată cu el, prin el, lo$osul limbii române iarevana asupra poeMilor ei! spunea ]tefan"ugustin 'oina!.oet, scriitor i eseist român, Nichita 9tănescu a

fost numit membru al "cademiei Române post-mortem.3n SQE a fost laureat al .remiului Kerder iar $nS a fost decorat cu ordinul 7eritul Cultural!*op )7 itate 2ic"ita 9tanescuP! 8amenii sunt păsări cu aripile crescute $nlăuntru!

D! "minitirea $ntâmplărilor mele vine din viitor, nu

din trecut!0! ;n poet nu poate / mai bun decât alt poet! ;npoet poate / mai bun decât sine $nsui sau maislab decât sine $nsui!

2! 3ndrăgostiMii sunt pietoni ai aerului!



E! 'acă timpul ar / avut frun%e, ce toamnă

P! " avea un prieten este mai vital decât a avea un $nger!

Q! 7u%ica este un răspuns căruia nu i s-a pus nicio $ntrebare!

! Noi suntem clipa care trece prin poartae5istenMei!

S! .rietenii mei nu sunt mulMi, dar sunt nenumăraMi!

1! Nimic nu este mai /resc decât absurdul!

'in acest top 1 Citate Nichita 9tanescu, care Mi separe cel mai bun citat( &tii tu unul mai bun(*op )7 citate 2ic"ita 9tănescu Galege ma#im-Ho 8amenii sunt păsări cu aripile crescute $nlăuntru!



o "minitirea $ntâmplărilor mele vine din viitor, nudin trecut!

o ;n poet nu poate / mai bun decât alt poet! ;npoet poate / mai bun decât sine $nsui sau maislab decât sine $nsui!

o 3ndrăgostiMii sunt pietoni ai aerului!

o 'acă timpul ar / avut frun%e, ce toamnă

o " avea un prieten este mai vital decât a avea un $nger!

o 7u%ica este un răspuns căruia nu i s-a pus nicio $ntrebare!

o Noi suntem clipa care trece prin poartae5istenMei!

o .rietenii mei nu sunt mulMi, dar sunt nenumăraMi!

o Nimic nu este mai /resc decât absurdul!

Top 1 Citate 7ahatma @andhi6a"atma ?and"i a fost părintele independenMei4ndiei i iniMiatorul micărilor de revoltănonviolentă!



Numele de 6a"atma $nseamnă $n limba sanscritămarele suPet i i-a fost acordat de către poetulindian <aindranat" *agore.

@andhi este un adevărat simbol pentru 4ndia, %iualui de natere /ind sărbătoare naMională – Dand!i 4a8anti.Ba sfâritul anului SSS @andhi a fost de asemeneaal doilea nume după "lbert )instein pe listaB6ersonalităților )ecolului GG3 .'ei a fost nominali%at de E ori la premiul Nobelpentru pace, nu l-a primit niciodată, iar %eci de animai târ%iu Comitetul Nobel i-a declarat regretulpentru omisiune $n mod public!3Mi pre%int $n continuare 1 dintre cele maiinteresante citate ale lui 7ahatma @andhiA! Cultura unei naMiuni stă $n inimile i su<etulpopulaMiei!

D! :uria i intoleranMa sunt inamicii unei $nMelegericorecte!0! 3ntâi te ignoră, apoi râd de tine, apoi se luptă cutine, apoi câtigi!



2! Cred că omul este cel mai puternic soldat pentrucă $ndră%nete să moară ne$narmat!

E! 3mi place Christos-ul vostru, dar nu-mi placcretinii votri! Cretinii votri nu sunt delocasemenea lui Christos!

P! Resping orice doctrină religioasă care nu seba%ea%ă pe #udecată i contravine moralităMii!

Q! 6iaMa mea este mesa#ul meu!

! Rugăciunea este confesiunea slăbiciunii!S! "colo unde este iubire este i viaMă!

1! Trebuie să /i schimbarea pe care vrei să o ve%i $n lume!

Te rog votea%ă care Mi se pare cel mai bun citat allui 7ahatma @andhi sau i mai bine, propune unul

nou!*op )7 citate 6a"atma ?and"i Galege ma#im-Ho Cultura unei naMiuni stă $n inimile i su<etulpopulaMiei!

o :uria i intoleranMa sunt inamicii unei $nMelegeri

corecte!o 3ntâi te ignoră, apoi râd de tine, apoi se luptă cutine, apoi câtigi!



o Cred că omul este cel mai puternic soldat pentrucă $ndră%nete să moară ne$narmat!

o 3mi place Christos-ul vostru, dar nu-mi placcretinii votri! Cretinii votri nu sunt delocasemenea lui Christos!

o Resping orice doctrină religioasă care nu seba%ea%ă pe #udecată i contravine moralităMii!

o 6iaMa mea este mesa#ul meu!

o Rugăciunea este confesiunea slăbiciunii!

o "colo unde este iubire este i viaMă!

o Trebuie să /i schimbarea pe care vrei să o ve%i $nlume!

Top 1 citate ale lui "ristotelristotel a fost unul dintre cei mai importanMi/lo%o/ ai @reciei antice i un clasic al /lo%o/eiuniversale! Bui i se atribuie primul studiu destinatlogicii formale!Nu doar /lo%o/a a fost $n interesul lui "ristotel, el

propunând un al cincilea element esenMial $ndomeniul /%icii i anume eterul, pe care l-a descrisca /ind substanța cerească din care sunt ăcutecorpurile cerești.



3Mi pre%int $n continuare 1 dintre cele maiinteresante citate ale lui "ristotelA! Toate slu#bele plătite absorb i degradea%ă minMi!

D! 'emnitatea nu $nseamnă să deMii onoruri, ci să lemeriMi!

0! )ducaMia este cea mai bună aprovi%ionare pentrubătrâneMe!

2! Cel ce urmea%ă a / un conducător bun trebuieca mai $ntâi să / fost condus!

E! 'ragostea $nseamnă un singur su<et caretrăiete $n două corpuri!

P! Nu a e5istat vreun geniu fără un pic de nebunie!

Q! Calitatea nu este o faptă, e un obicei!

! Cei care tiu, fac! Cei care $nMeleg, $nvaMă pe alMii!

S! ;n lucru bine $nceput este pe #umătate terminat!

1! 8ricine este mulMumit $n singurătate, e ori unanimal sălbatic ori un %eu!

Te rog votea%ă care Mi se pare cel mai bun citat a luiristotel sau i mai bine, propune unul nou!*op )7 citate ristotel Galege ma#im -Ho Toate slu#bele plătite absorb i degradea%ă minMi!

o 'emnitatea nu $nseamnă să deMii onoruri ci să lemeriMi!

o )ducaMia este cea mai bună aprovi%ionare pentrubătrâneMe!



o Cel ce urmea%ă a / un conducător bun trebuie camai $ntâi să / fost condus!

o 'ragostea $nseamnă un singur su<et caretrăiete $n două corpuri!

o Nu a e5istat vreun geniu fără un pic de nebunie!

o Calitatea nu este o faptă, e un obicei!

o Cei care tiu, fac! Cei care $nMeleg, $nvaMă pe alMii!

o ;n lucru bine $nceput este pe #umătate terminat!

o 8ricine este mulMumit $n singurătate, e ori unanimal sălbatic ori un %eu!

Top 1 Citate de la 7ircea )liade



6ircea Eliade > UYLZ - UY[V, C!ica$o?, a fostistoric al religiilor, scriitor de /cMiune, /lo%of iprofesor român la Jniversitatea din "icago din

SEQ, titular al catedrei de istoria reli$iilor din anulSPD i a fost numit cetăMean de onoare american $n SPP, cu titlul de &istinguis"ed 9erviceroessor!8pera completă a lui 7ircea )liade ar ocupa peste1 de volume, la care s-ar adăuga #urnalele saleintime i manuscrisele inedite! Repre%entativăpentru cariera sa este opera #aitre8i, inspirat dinpovestea reală trăită de )liade $n 4ndia!3Mi pre%int $n continuare cele mai interesante 1citate ale unuia dintre din cei mai apreciaMi scriitoriromâni ai tuturor timpurilorA! )u am $nMeles de ce nu sunt mulMumit! .entru cănu mi-am deschis su<etul prietenilor!

D! :etele, când a#ung femei, ori se pregătesc să setransforme $n cocote, ori $i transformă iubitul $ntr-un pui!

0! Toi suntem nemuritori, dar trebuie să murim $ntâi!

2! " nu mai avea timp $nseamnă a / re%olvat toateproblemele, a trăi $ntr-un perfect echilibru!

E! Nu $nvăM regulile #ocului, cred că nu l-a maiputea #uca!

P! 'acă e5istă o fericire pe pământ, apoi aceastaeste prietenia!



Q! :iecare dintre noi este un mic haos!

! 8amenii cred $n nemurire /indcă vor să trăiască,nu ei ci acei ce le sunt dragi lor!

S! Nu eti $nvins decât dacă refu%i lupta!1! 7iracolul morMii nu constă $n ceea ce sfâreteea, ci $n ceea ce $ncepe!

Te rog votea%ă care Mi se pare cel mai bun dintreaceste citate ale lui 7ircea )liade sau i mai bine,propune unul nou!*op )7 citate 6ircea Eliade Galege ma#im -Ho )u am $nMeles de ce nu sunt mulMumit! .entru cănu mi-am deschis su<etul prietenilor!

o :etele, când a#ung femei, ori se pregătesc să setransforme $n cocote, ori $i transformă iubitul $ntr-un pui!

o Toti suntem nemuritori, dar trebuie să murim $ntâi!

o " nu mai avea timp $nseamnă a / re%olvat toateproblemele, a trăi $ntr-un perfect echilibru!

o Nu $nvăM regulile #ocului, cred că nu l-a maiputea #uca!



o 'acă e5istă o fericire pe pământ, apoi aceastaeste prietenia!

o :iecare dintre noi este un mic haos!

o 8amenii cred $n nemurire /indcă vor să trăiască,nu ei ci acei ce le sunt dragi lor!

o Nu eti $nvins decât dacă refu%i lupta!

o 7iracolul morMii nu constă $n ceea ce sfâreteea, ci $n ceea ce $ncepe!

2 .resupuneri care ne determina sa ne plani/camprost timpul'e ce deşi ne facem to do list-uri, tot nu reuşim săfacem tot ceea ce ne propunem $n %iua respectivă(

'e ce deşi am mai făcut acelaşi lucru de mai multeori, de /ecare dată durea%ă diferit('e ce deşi ne alocăm o oră pentru un anumit lucru,ne ia ori mai puin ori mult mai mult() timpul să recunoaştem, tu, eu şi ma#oritatea,când vine vorba de timp, suntem e5trem denepricepui să-l alocăm corect!

Ne este greu să ne re%ervăm un număr de oreconcret şi apoi să respectăm planul până la ultimaliniuă!3ntâr%iem deşi suntem cei care stăm cel maiaproape de locaia unde trebuie să a#ungem!



9punem că facem o chestie acum, dar a#ungem săo facem in D săptămâni!



'e curând am avut oca%ia să discut cu S tineridespre time management! 'eşi nu plănuisem, peparcursul training-ului, $mpreună cu participanii,

am reuşit să descoperim 2 motive pentru caredevenim ridicol de nepricepui când vine vorba deplani/carea timpului nostru!7ă rog, nu sunt neapărat motive, cât suntpresupuneri pe care 8R4C4N) le face privindestimarea timpului!9unt 2 presupuneri care ne distorsonea%ărealitatea şi uneori ne =a#ută să ne minim căsuntem e5trem de deştepi şi de e/cieni, ceea cese $ntâmplă mai rar, să /m sinceri!/ resupuneri care ne determina sa neplanifcam prost timpul.R)9;.;N)R)" A 8 sa fac tot si doar ceea ce mi-am propus in to do list'e câte ori nu ai fost nevoit să =reporte%i din tasH-

urile pe care le-ai avut de făcut a%i, să le facimâine!'e câte ori ai fost nevoit să faci lucruri pe care nui le-ai plani/cat('e câte ori ai făcut lucruri diferite de ceea ce i-aiplani/cat $n %iua respectivă('e multe ori, sunt convins!

'e ce( .entru că nu ştim să prioriti%ăm! Nu ştim săalegem! Nu ştim să luăm deci%ii! 9untem foarteslabi la asta!Buăm deci%ii de obicei care nu ne afectea%ă petermen scurt, poate chiar pare că o să ne /e mai



bine, dar mâine ne dăm seama că am făcut oprostie!9oluţiiP

o elimină D-0 din lucrurile pe care i le-ai pus 4n todo list

o anulea%ă lucrurile pe care ar / cool dacă le-aiface şi fă doar esenialul din %iua respectivă

o deleagă din tasH-uri sau măcar segmente dintasH-urile mai comple5e

.R)9;.;N)R)" DA 8 sa fac ce mi-am propus ine5act timpul pe care mi l-am propus"utomat, dacă suntem slabi când vine de alegerealucrurilor pe care le facem, o să /m şi slabi cândvine vorba de timpul pe care ni-l acordăm ca săfacem un lucru!

'e câte ori i s-a $ntâmplat să $ntâr%ii cu cevaimportant sau să rate%i foarte mult un deadline(



'e câte ori lucruri care i se păreau mai comple5e $i luau mai puin timp şi lucruri care $i luau maipuin, i-au luat mai mult de data aceasta(

'e câte ori $n loc să faci un lucru $n E minute cât $i ia de obicei, te-ai lungit şi l-ai făcut $ntr-o oră!9oluţiiPo $ncearcă să anule%i efectul legii lui .arHinson prinimpunerea uneor deadline-uri mai scurte saufolosindu-te de tehnica .omodoro

o foloseşte-te de regula 1FD1

o refu%ă şiFsau deleagă tasH-uri

.R)9;.;N)R)" 0A "m toate cunostintele care imisunt necesare pentru a-mi face treaba cat mai

repede si cat mai bine"sta este probabil cea mai periculoasăpresupunere pe care noi o facem!.resupunem că suntem mai deştepi decât suntemde fapt, sau mai bine informai decât suntem defapt!7ai ales când vine vorba de muncă creativă, e greusă presupui că ceea ce ştii de#a, o să $i /e şi defolos!:aptul că eu mi-am plănuit să scriu acest articol $nD1 de minute, deşi ştiu şi foarte multe despre timemanagement, nu $nseamnă că o să $mi şi iasă!



9incer nu m-am cronometrat, dar cred că am scrisarticolul $n 01 de minute Ap!Revenind!

9oluţiiPo $nainte să te apuci de ceva care ştii că e maicomple5 sau e nou, ia-i un pic de timp săde%asamble%i tasH-ul şi să ve%i cam cât timp i-arlua /ecare etapă!

o implică persoane care ar putea să re%olve dinbucăele noi pe care $ncă nu le controle%i bine

o documentea%ă-te temeinic $nainte de a face ceva

o refu%ă şiFsau deleagă tasH-uri

.R)9;.;N)R)" 2A Nimeni nu o sa ma intrerupa"vem o părere mult prea bună despre oamenii din

#urul nostru şi considerăm că uneori, involuntar, einu ar putea să ne sabote%e!@reşit! 8amenii $ntr-un fel sau altul, vor găsi ometodă de a te $ntrerupe!



Telefoane, email-uri inutile, sms-uri, %gomot, reelesociale, etc etc…7uli cred că dacă ei au terminat, au dreptul să

facă ce vor! @reşit!"ceeaşi oameni cred că tu ar trebui să $i a#ui tottimpul! @reşit Tot aceeaşi oameni când $şi pierd timpul, vor găsiinstinctiv, o metodă de a-l pierde şi pe al tău!7uli fac asta neintenionat, dar contea%ă că o fac,pe tine te afectea%ă oricum!9oluţiiPo elimină din distraciiA telefon $nchisFsilenios,internet $nchis, căşti puse pe urechi

o fă cunoscut oamenilor că te $ntrerup, dar $ntr-unmod asertiv

o spune nu, cât mai des, chiar şi când vrei să %ici

da

o deleagă tasH-uri, astfel $ncât să $i ii ocupai şi dincalea ta

.robabil i-am părut pe alocuri radical şi nesuferit!)i bine, dacă vrei să devii productiv, trebuie să

devii un pic mai nesuferit şi mai incisiv!Ca să devii mai productiv, trebuie să devii maiconştient de ceea ce se $ntâmplă $n #urul tău şi $nmintea ta! Trebuie să /i mai concentrat şi să /i dispus să tai $ncarne vie, ca să evii procrastinarea şi



comportamentele cronofage ale oamenilor din #urultău!'esigur, nu trebuie să /i de acord cu nimic din

ceea ce am scris eu!) oH, chiar te rog să mă contra%ici, atâta timp câtcâştigi mentalitatea de a deveni mai protector cutimpul tău!7ai ales, când ştii că timpul e atât de preios! Top 1 Citate 'alai Bama&alai (ama a fost cel mai $nalt $rad spiritual din Tibetul secolului W644-lea până $n secolul al WW-lea!3n momentul actual, liderul spiritual al Tibetuluieste cel de-al U\-lea 'alai *ama! " primit premiul2oel pentru pace $n decembrie SS dreptrecunoatere a eforturilor sale pentru eliberarea Tibetului!Numele real al actualului 'alai Bama este ("amo&"ondru, s-a născut $n anul S0E cu ochii

deschii i nu a pl%ns la natere! 8 curio%itate estefaptul că $n momentul naterii sale un curcubeu aatins casa unui vecin i tatăl copilului s-a pututridica din pat, vindec%ndu-se brusc după o boală!



'alai Bama a plecat $n e5il $n 4ndia $n SES urmatde peste 1111 de tibetani! 3n acelai an $i iadoctoratul $n /loso/e budistă!

'in anul SPQ $ncepe să călătorească i a vi%itat 2Pde Mări! 3n pre%ent trăiete ca un simplu călugărbudist, $ntr-o casă modestă! 'imineaMa la ora 2 setre%ete pentru a medita după care $i $ncepeceremoniile, $nvăMăturile religioase i audienMele!3Mi pre%int $n continuare cele mai interesante 1citate ale lui 'alai Bama!! :ii bun ori de câte ori e posibil! ]i e posibil $ntotdeauna!D! 'acă poMi a#uta, atunci a#ută! 'ar dacă nu poMiface asta, cel puMin nu fă rău!

0! 'acă ai o credinMă sau o religie, asta e bine! 'arpoMi trăi i fără ea!

2! 'eschide-Mi braMele către schimbare, dar nu lăsa

să-Mi scape valorile!E! ;rmea%ă cei 0 RA respect pentru tine, respectpentru alii, responsabilitatea pentru toate aciuniletale!

P! 9copul vieMilor noastre este să /m fericiMi!

Q! Nu putem obMine pace $n lume până nu facem

pace $n noi $nine!! Când te răneşte o săgeată otrăvită, importanteste s-o scoi mai $ntâiG nu e momentul să te $ntrebide unde vine, cine a tras-o sau ce otravă poartă!



S! Trăieşte o viaă onorabilă! "tunci când $mbătrâneşti şi te gândeşti $n urmă, vei putea să tebucuri a două oară de ea!

1! 3n ne$nelegerile cu cei dragi ia seama numaide situaia curentă! Nu invoca trecutul!

Te rog votea%ă care Mi se pare cel mai bun citat allui 'alai Bama sau i mai bine, propune unul nou!0 .ovesti motivationale superbeCred foarte mult $n puterea povestilor! Când citim

povesti motivationale, deseori ne identi/căm şiabsorbim leciile ce ni se transmit!.rin acest articol vreau să $mpart cu tine 0 povestimotivationale superbe, alese din vreo D1 pe care leaveam salvate pe calculator sau le =salvasem cua#utorul colurilor de pagină pe care le-ai $ndoit!



.oveştile te afectea%ă $n funcie de starea de spirit,aşa că $nainte să le citeşti, $i recomand să /i cumintea deschisă şi să /i concentrat 11L pe ceea

ce citeşti!+ine(9uper!- ovesti motivationale supere.ovestea motivationala ^A @eoY si TiYanJCând @eoY se $ntoarce de la serviciu seara târ%iu, ogăsi pe /ica sa de ani, TifannJ, aşteptându-lnerăbdătoare $n pragul uşii! 9e $ndreptă sprebucătărie, iar copila $l urmă! =Cât câştigi pe oră,tati(!:oarte obosit şi stresat, @eoY se enervă când au%i $ntrebarea! =Nu este treaba ta! $n răspunse răstitcopilei! TifannJ $nsă a insistatA =T) rog tati, spune-mi câtcâştigi pe oră

=+ine, mârâi @eoY, =Câştig cam D1 de dolari peoră!"poi TiYanJ $l $ntreabăA =Tati, poi să-mi $mprumui1 dolaro(=Nici nu te gândi spune @eoY părăsind furioscamera!7ai târ%iu, @eoY se simi $ngro%itor de vinovat

pentru felul $n care se comportase cu /ica sa! 9eduse $n camera ei şi o găsi $ncă trea%ă şi cu lacrimi $n ochi! 9coase din bu%unar o bancnotă de %ecedolari şi i-o $ntinse copilei cu blândee $ncercândsă-şi răscumpere purtarea! 9e aşe%ă pe marginea



patului $ntrebându-se pentru ce $i trebuiau fetieibanii! TiYanJ %âmbi larg, sări din pat bucuroasă şi se

repe%i spre un sertar! 9coase de acolo un pumn debancnote mototolite şi de monede!"şe%ă mica comoară pe pat, adăugă bancnotacăpătată de la tatăl ei şi $mpinse grămada spre@eoY! =Tati, acum am două%eci de dolari! .ot săcumpăr pentru mâine o oră din timpul tău(.ovestea motivationala ^DA 7eciul de baseball



7icul #ucător de baseball Tanner 7unseJ lovi cuputere mingea şi $ncercă să-l atingă pe #ucătorulcare alerga de la ba%a $ntâi la a doua! "rbitrul

Baura +enson decretă =out pentru adversarii lui Tanner! 9urprin%ător, băiatul fugi spre arbitrurecunoscând că nu reuşise să $l atingă pe #ucător!"tunci arbitrul Baura +enson $si schimbă deci%ia şi $l trimise pe #ucătorul advers la a doua ba%ă! .entrusinceritatea sa Tanner primi de la antrenorul luipermisiunea de a mai lovi o dată mingea! 'ouăsăptămâni mai târ%iu, Baura +enson a fost iararbitru la un meci de baseball! Tanner era unul dintre #ucători şi incidentul serepetă! 'e această dată, Baura decretă că Tannernu reuşise să $l atingă pe #ucător! .unctul erapierdut! Tanner o privi pe arbitră fără să scoată nicimăcar o vorbă! 9e $ntoarse la locul său!+enson simi că ceva nu este $n regulă şi $l chemă

pe TannerA ="i reuşit să $l ating( ='a, spusesimplu Tanner!+enson $si schimbă deci%ia acordând un punct

Convinge-te Ca Merita Sa Mai Incerci!

Documents

Transcript of Convinge-te Ca Merita Sa Mai Incerci!