7/23/2019 Conu Leonida Referat

1/3

Conu Leonida fata cu reactiunea - comedie de I. L. Caragiale

Aparut in Convorbiri literare", XII (1880), nr. 11.

Subintitulata farsa intr-un act", piesa se esfasoara in ecorul !oest al unei oai e!aala bucuresteana. Conu #eonia, pensionar, in virsta e sai$eci e ani, in alat, in

papuci si cu scufia e noapte", sta e vorba (obiectul iscutiei% viata politica) cu &fi!ita,

consoarta lui.

'irsta respectabila nu i-a i!inuat pofta e a-si etala insusirile, pe care e ata sa le puna

in serviciul unei eventuale republici. i!baliinitul, acu!, politician", a inlocuit tribuna siberaria cu a!bianta conuala si auitoriul e circu!stanta cu nevasta. Seara e seara, ca

intr-un ritual, #eonia ceea$a fanacsiei" !ealo!ane cu increintarea ca ni!ic nu eefinitiv pierut pentru el.

#ictenber avansea$a opinia ca lauarosenia fata e nevasta este o !eteana a

barbatului intoteauna% e*ista !ai !ulte obliatii conuale+ intre care fe!eia o are si

pe aceea e a lasa in ria sotului ei si sa-si laue insusirile, ere$inu-le i!plicite siinliininu-l oar pe ici pe colo cu bunul ei si!t.., Sotia Irel!ie sa-si ineplineasca in

fiecare seara atoria conuala si sa asculte palavrele barbatului ei" (Aforis!e, nivers,

10, p. 1/).

#aua e sine a conului #eonia se confiurea$a intr-un portret e republican" nepotolit,

iar coana &fi!ita, sti!ulin obsecvios balivernele, are u!orul e a-l intelee, in atorieconuala, cu inulenta fe!eii e !ult !ature. invins e so!n si e vise, cuplulaoar!e pentru ca, upa un ti!p, sa se tre$easca intr-o neasteptata noapte, invaata e un

$o!ot infernal, neelinibil. A!estec e !elora!a !isterioso", etunaturi e pusca",

ciote sure", salva si striate", $o!otul cu!ulea$a atributele unui !onstru, cu lasstraniu, a!biuu, aresiv+ e un rinocer" avant la lettre. entativa e a-i stabili ientitatea

($o!otul e!area$a in forta, se retrae un !o!ent, estul pentru a-i a raa$ul conului

#eonia sa broe$e teoria ..fanacsiei", pe ba$a careia si ni!ica !isca", ca apoi sarevina intr-un inspai!intator cresceno), asaar tentativa ecriptarii $o!otului

eter!ina conotatii iverente. Ce va sa $ica lar!a care se aue !alefic in oaia une s-

au baricaat inspai!intati conu #eonia si consoarta &ste ea se!nul unei revolutii,

se!nul unei petreceri sau al unui scanal oate aceste conotatii se si prouc, iferenteleintre ele e*plicinu-se prin istanta la care se afla personaele e sursa $o!otului

(istanta fi$ica) si raul lor e receptare (istanta intelectuala). nele il au, altele il

va, ulti!ele il fac. Cea intii apartine cocoanei &fi!ita+ ea aue pri!a $o!otul si incbip firesc, surprinsa in puterea noptii, il leaa e conversatia in aun cu bataiosul sau

boboc. oate cite Ie ascultase espre vi$ita pe Ia revulutie" a conului #eonia par a se

inti!pla aio!a% !u$ici, ciote, ta!balau", escrisese u!nealui eveni!entul% si!etriaeste aproape perfecta cu cele ce se au acu!% !u$ica, ciote. striate, etunaturi".

1

7/23/2019 Conu Leonida Referat

2/3

Cultivata e*clusiv e palavrele sotului, care le stie pe toate, &fi!ita nu-si poale i!aina

ecit ur!atorul aevar% 2o!otul este revolutie." A oua interpretare o a conu #eoniainsusi, veteran in ale politicii, cititor e a$ete si republican sui eneris. Sculat in so!n

e vestea cucoanei% scoal3 ca-i revulutie, batalie !are afara4", el ii reprosca5a aca nu

cu!va n-a intrat la vreo iee" si s-a visat pe baricae. Conu #eonia, cel !ai instruit"intre personaele caraialiene. se refera, esiur, la boala nebuniei in enere, atunci cin

ii e*plica savant nevestei% 6!ul, bunioara, e par e$a!plu, intr-un-nu-stiu-ce ori

ceva, cu! e nevricos, e curio$itate, intra la o iee+ a intrat la o iee fanacsia e ata+ ei4si upa aia, in fanacsie cae in ipoonrie. 7e ur!a fireste, si ni!ica !isca." evolutia

e care po!eneste consoarta e o incipuire (eci nu e ni!ica) e nevricoasa" (stii cu!

esti u!neata nevricoasa"), prousa e faptul ca s-a culcat cu fata in sus", asaar e o

cau$a oranica. eoria conului #eonia se oveeste lipsita e te!ei, $o!otul se lasain nou au$it, e asta ata e catre a!inoi. Care poate sa fie nu!ele acestui $o!ot,

aca nu e nici incipuire, nici revolutie

9ai co!plicata, eusa in cele au$ite afara, ar si in vestile e ulti!a ora citite inAurora :e!ocratica", ipote$a lui conu #eonia este alta% ;u e revulutie, o!nule, e

reactiune".

In aceasta a oua conotatie, $o!otului i se confera un sens contrar celui preceent. &l

coboara e pe scara eveni!entelor sociale, e la nivelul !a*i! la nivelul !ini! ese!nificare, e la focul sacru al revolutiei, la cel istruator al reactiunii. :ise!inat in tot

tirul, intr-o ata si-a conturat profilul (ca un strioi in intuneric

7/23/2019 Conu Leonida Referat

3/3

co!ice. Astfel, !arele vis al conului #eonia e e a trai intr-o ealitate absoluta cu

se!enii (toti intr-o ealitate"), i!partasinu-se nestinerit in toate avantaele vietii. 6

ealitate inteleasa carnavalesc, libera e vreo conslrinere, esfasurata upa cere!onialulstiut% !ulti!ea se esfata sarbatorin etronarea tiraniei, vestea a!etitorului ta!balau

ueinu-se pina eparte, peste tari.

Conu #eonia se incipuie el insusi ca a facut o ata parte in aceasta lu!e-lu!e", ca

ealul celorlalti si evoca pre$enta sa pe la revulutie" cu accent nostalic.

7iata teatrului, ciotele, !u$ica, sansa e a trae un ce profit" constituie co!ponentele

revolutiei evocate, cu lu!e i!bracata fru!os, ca e paraa, ale unui ti!p !irific pe care

ar vrea sa-l retraiasca inca o ata. A!intirea raiosului trecut il face sa cla!e$e i!potriva

pre$entului% ;u !ai !ere, o!nule+ s-a saturat poporul e tiranie, trebuie republica."Conu #eonia visea$a seara e seara repetarea vecii pli!bari pe la revulutie", !area

petrecere carnavalesca, pe cin era libertatea la putere". &l isi eapana convinerile" in

a!iratia consoartei si cu privirea pe a$eta, pentru a nu piere clipa asteptata. Co!eia

ironica espre fu!urile" republicane ale personaului suerea$a prin corporalitateabivalenta a te*tului ca ieali$ata revolutie a fost e fapt un vast bilci", e tipul 9osilor.

Si!ilituinea intre carnavalescul tir al 9osilor, escris in oua rinuri e C, sirevulutia" traita e #eonia bate la oci% irul e in toiul lui. #u!e, lu!e, e ceva e

speriat, pe onoarea !ea." in populara petrecere o!ina% steauri", !u$ici", cefuri",

ta!balauri", aproape Iara e*ceptie aceleasi !anifestari care il entu$ias!asera pe#eonia in revulutia" in tinerete% Steauri, !u$ici, ciote, ta!balau, lucru !are, si

lu!e, lu!e e-ti venea a!eteala nu altceva." Ilu$ia e*ceata a personaului (bilci ?

revolutie) er!inea$a pe !asura ce creste in i!ensiuni ele!entul ironic neator.

7re$u!tia si auto-a!airea fac in conu3 #eonia un !oftaniu, riicol prin e*acerbarea

eului si iesirea in spatiul potentialitatii naturale, pentru a-si acora o ientitate !ai

presus e posibilitatile sale firesti. 7ersonaul ilustrea$a una in fatetele !ultiple alepseuo!orfo$ei u!ane, sti!ulata si in acelasi ti!p involuntar ironi$ata e insasi

partenera sa e ialo, coana &fi!ita. &ste sau nu a!biua (escisa ironiei) reiterata

propo$itie folosita e coana &fi!ita in ratularea sotului Ca u!neata, bobocule, !airar cineva4".

#a virsta pe care o are si cu statutul civil e a oua sotie, &fi!ita nu-si inauie sa

participe la ialoul politic ecit in ter!eni superlativi. ot atit e aevarat e ca batrinafe!eie intelee prea putin in cele cite asculta, ar cu! nu are o alta oca$ie e

ivertis!ent, isi u!ple ti!pul bucurinu-se e sporovaiala barbatului ca e o fatalitate.

#aua coanei &fi!ita aplica strateia confortului conual+ ea nu e pe atit e aevarata pecit e e utila. #eonia nu !ai este un boboc si nici nu se afla atit e !are pe cit i se

spune. 'orbele &fi!itei sint niste clisee si suna, fara voie, ironic, pentru ca $eul" spre

care se inreapta e ol si batrin.

@