Conturi anuale ale Comunităților Europene — Exercițiul ...

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 273/1

IV

(Informări)

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE ŞI ORGANELE UNIUNII EUROPENE

COMISIE

CONTURI ANUALE ALE COMUNITĂŢILOR EUROPENE

EXERCIŢIUL FINANCIAR 2008

SITUAŢII FINANCIARE CONSOLIDATE ȘI RAPOARTE CONSOLIDATE PRIVIND EXECUŢIA BUGETARĂ

(2009/C 273/01)

CUPRINS

Pagina

Notă cu privire la conturile consolidate . . 2

Execuţia şi contabilitatea bugetului UE . . 3

PARTEA I — Situaţii financiare consolidate ale comunităţilor europene şi note explicative 10

A. Bilanţ . . 11

B. Contul rezultatului economic . . 12

C. Tabelul fluxurilor de numerar . . 13

D. Situaţia modificărilor activelor nete . . 14

E. Note la situaţiile financiare . . 15

PARTEA II — Rapoarte consolidate privind execuţia bugetară a comunităţilor europene şi noteexplicative . . 89

SECŢIUNEA A — Rapoarte consolidate privind execuţia bugetară* . . 90

SECŢIUNEA B — Note explicative la rapoartele consolidate privind execuţia bugetară . . 110

OR9002.11.31

...............

................................

..................................................................

...............................................................

.......................................................

............................................................

............................................................

.................................................................................

.......................................................

......................................................

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 13.11.2009

NOTĂ CU PRIVIRE LA CONTURILE CONSOLIDATE

Conturile consolidate anuale ale Comunităţilor Europene pentru anul 2008 au fost pregătite pe baza informaţiilor prezentate de celelalte instituţii și organisme în conformitate cu articolul 129.2 din Regulamentul financiar care se aplică bugetului general al Comunităţilor Europene. Declar, prin prezenta, că au fost pregătite înconformitate cu Titlul VII din acest Regulament financiar și cu principiile contabile, normele și metodele stabilite în anexa la situaţiile financiare.

Am obţinut de la contabilii acestor instituţii și organisme, care au atestat corectitudinea, toate informaţiile necesare pentru întocmirea situaţiilor financiare anuale care prezintă activele și pasivele Comunităţilor Europene șiexecuţia bugetară.

Prin prezenta certific că pe baza acestor informaţii și pe baza verificărilor pe care le-am considerat necesarepentru a valida conturile Comisiei Europene, am asigurarea rezonabilă că situaţiile financiare anuale prezintăîn mod fidel și corect poziţia financiară a Comunităţilor Europene în toate aspectele materiale.

Ph. TAVERNEContabil al Comisiei Europene

OR2/372C


EXECUŢIA ȘI CONTABILITATEA BUGETULUI UE

1. ELABORAREA ANUALĂ A BUGETULUI

Bugetul UE finanţează un spectru larg de politici și programe în cadrul Uniunii. În conformitate cu priorităţile stabilite de statele membre, Comisia realizează programe, activităţi și proiecte specifice în domeniu. Acestea includ de la proiecte de sprijinire a educaţiei pentru mobilitatea studenţilor și a profesorilor până la proiecte ce vizează îmbunătăţirea mediului de lucru pentru lucrătorii din UE sau consolidarea controlului la frontierele externe.

Aproximativ 94 % din bugetul UE finanţează asemenea politici și activităţi ale UE, pentru care și-au dat acordul toate statele membre. Legătura directă dintre bugetul anual și politicile UE este asigurată prin întocmirea bugetului pe activităţi (IBA). Nomenclatorul bugetar pe activităţi, introdus pentru prima dată în bugetul 2004, permite identificarea clară a domeniilor de politică ale Uniunii Europene, cât și a sumei totale a resurselor alocate fiecăruia dintre aceste domenii.

Cele 31 de domenii de politică sunt subdivizate în circa 200 de activităţi, dintre care aproximativ 110 includ rubrici bugetare de funcţionare și sunt înscrise, prin urmare, în nomenclatorul bugetar drept capitole bugetare. Aceste domenii de politică sunt predominant operaţionale, deoarece activităţile lor principale urmăresc avantajarea unui beneficiar terţ, fiecare în cadrul domeniului său respectiv de activitate. Cu toate acestea, alte domenii de politică, precum „Coordonare și consultanţă juridică” și „Buget”, sunt orizontale și asigură funcţionarea adecvată a Comisiei. Structura pe activităţi oferă cadrul conceptual comun pentru stabilirea de priorităţi, planificare, bugetare, monitorizare și raportare, cu scopul principal de a îmbunătăţi utilizarea eficientă, economică și eficace a resurselor.

Procedura internă de adoptare a proiectului de buget începe cu redactarea acestuia de către Comisie, înainte ca acesta să fie trimis Consiliului care poate face modificări, dacă le consideră necesare. Bugetul actualizat este trimis apoi Parlamentului European, care poate la rândul lui propune modificări sau accepta ori modifica proiectul actual. Odată aprobate toate modificările și actualizările (inclusiv, dacă este necesar, un proiect complet nou propus de Comisie), bugetul este adoptat la jumătatea lunii decembrie de către Parlament. Președintele Parlamentului declară bugetul adoptat, astfel putând fi executat.

2. CUM ESTE FINANŢATĂ CE?

CE are două categorii principale de finanţare: venituri din resurse proprii și venituri diverse.

2.1. Venituri din resurse proprii și creanţe

Veniturile din resurse proprii se acumulează automat la UE în vederea finanţării bugetului fără necesitatea unei decizii ulterioare a autorităţilor naţionale (în 2008 reprezintă 92 % din veniturile totale). Valoarea globală a resurselor proprii necesare finanţării bugetului este determinată de cheltuielile totale minus alte venituri. Valoarea totală a resurselor proprii nu poate depăși 1,24 % din venitul naţional brut (VNB) al UE. Resursele proprii pot fi împărţite în următoarele categorii:

(1) resursele proprii tradiţionale (RPT) includ la rândul lor taxe vamale, taxe agricole și cotizaţii pentru zahăr. Aceste resurse proprii sunt percepute de la agenţii economici și colectate de statele membre în numele UE. Cu toate acestea, statele membre păstrează 25 % cu titlu de compensare pentru costurile de colectare ale acestora. Taxele vamale și taxele agricole sunt percepute asupra importurilor de produse din ţări terţe, pe baza valorilor din Tariful Vamal Comun. Cotizaţiile pentru zahăr sunt plătite de producătorii de zahăr în vederea finanţării restituirilor la exportul de zahăr. RPT reprezintă, de obicei, aproximativ 15 % din totalul veniturilor din resurse proprii.

(2) resursele proprii bazate pe taxa pe valoarea adăugată (TVA) sunt percepute din bazele TVA ale statelor membre, care sunt armonizate în acest sens, în conformitate cu normele comunitare. Se percepe același procentaj asupra bazei armonizate a fiecărui stat membru. Cu toate acestea, baza TVA luată în calcul este plafonată la 50 % din VNB al fiecărui stat membru. Resursele bazate pe TVA reprezintă, de obicei, aproximativ 15 % din veniturile din resurse proprii;

OR9002.11.31


(3) resursa bazată pe venitul naţional brut (VNB) este utilizată pentru a echilibra veniturile și cheltuielile bugetare, adică pentru finanţarea părţii din buget care nu este acoperită prin celelalte surse de venit. Aceeași rată procentuală este percepută asupra VNB al fiecărui stat membru, stabilită în conformitate cu normele comunitare. Resursa bazată pe VNB reprezintă, de obicei, aproximativ 70 % din veniturile din resurse proprii.

În ceea ce privește plata acestor sume, există conturi separate care conţin resursele proprii tradiţionale care, conform articolului 6 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul nr. 1150/2000, au fost stabilite de statele membre, dar nu au fost puse la dispoziţia Comunităţilor deoarece nu au fost încă recuperate sau garantate ori întrucât au fost contestate. Fiecare stat membru trimite Comisiei o situaţie trimestrială a acestor conturi, cu următoarele detalii pentru fiecare tip de resursă:

— soldul restant din trimestrul anterior;

— sumele recuperate în trimestrul respectiv;

— rectificări ale bazei (corecţii/anulări) în timpul trimestrului respectiv;

— sumele amortizate;

— soldul de recuperat la încheierea trimestrului respectiv.

Când se recuperează resursele proprii tradiţionale din contabilitatea separată, acestea trebuie puse la dispoziţia Comisiei cel mai târziu în prima zi lucrătoare de după a 19-a zi a celei de-a doua luni de după luna în care s-a recuperat creanţa.

Trebuie efectuată o reducere a creanţelor în contabilitatea separată pentru a reflecta situaţiile în care recuperarea efectivă este improbabilă. Reducerea se bazează pe estimările făcute chiar de statele membre în conformitate cu articolul 6 alineatul (4) litera (b) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1150/2000 al Consiliului care stipulează „Împreună cu situaţiile trimestriale definitive pentru un anumit an, statele membre vor înainta o estimare a sumei totale a creanţelor incluse în contabilitatea separată la 31 decembrie al anului respectiv și a cărei recuperare a devenit improbabilă.”

Pe baza estimărilor trimise de statele membre, diminuarea se deduce din elementul corespunzător creanţelor de la statele membre la secţiunea de active din bilanţ. Totuși, aceasta nu înseamnă renunţarea de către Comisie la recuperarea sumelor acoperite de această ajustare a valorii. Chiar dacă recuperarea pare foarte improbabilă, dacă nu chiar imposibilă, acest lucru nu înseamnă că sumele respective sunt pierdute din bugetul Comunităţii ca resurse proprii tradiţionale. Aceasta deoarece creanţele nerecuperate sunt pierdute doar dacă statul membru a epuizat toate căile pe care este nevoit să le urmeze pentru a obţine recuperarea. Când statul membru nu face acest lucru, este considerat responsabil din punct de vedere financiar și i se cere să plătească suma în bugetul Comunităţii în conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1150/2000.

2.2. Venituri diverse

Veniturile diverse provenite din activităţile Comunităţilor Europene reprezintă aproximativ 8 % din veniturile totale. Acestea sunt, de exemplu, amenzi privind încălcarea concurenţei și ordine de recuperare către debitori privaţi și publici privind gestionarea proiectelor Comunităţii (ca în exemplele de mai sus). Plăţile de penalităţi impuse de Curtea de Justiţie statelor membre care nu respectă anumite hotărâri intră, de asemenea, în această categorie. Comisia gestionează anual sute de mii de proiecte și are nevoie să emită aproximativ 12 000 de ordine de recuperare pe an. Orice datorie neachitată la data scadentă dă naștere la dobânzi de penalizare. În cazul în care datoriile unor părţi terţe ale Comunităţii, altele decât statele membre, rămân scadente, hotărârile Comisiei (și ale Consiliului) care impun obligaţia de plată sunt direct aplicabile, în conformitate cu normele de procedură civilă din statul pe al cărui teritoriu trebuie să se efectueze executarea. Debitorii în incapacitate de plată fac obiectul unor proceduri de colectare a creanţelor lansate de Serviciul Juridic, care beneficiază de sprijinul unor cabinete externe de avocatură.

OR4/372C


3. CUM SE GESTIONEAZĂ ȘI SE CHELTUIE BUGETUL COMUNITAR

3.1. Cheltuieli operaţionale primare

Cheltuielile operaţionale ale Comunităţilor Europene acoperă diverse rubrici ale cadrului financiar și iau forme diferite, în funcţie de modalitatea în care sunt plătiţi și gestionaţi banii. Conform Regulamentului financiar, Comisia execută bugetul general folosind următoarele metode:

gestiunea centralizată directă: în cazul în care bugetul este executat direct de serviciile Comisiei;

gestiunea centralizată indirectă: în cazurile în care Comisia atribuie sarcini de execuţie bugetară organismelor de drept comunitar sau de drept naţional, precum agenţiile comunitare de drept public sau cu misiuni de servicii publice;

gestiunea descentralizată: în cazurile în care Comisia deleagă anumite sarcini de execuţie bugetară ţărilor terţe;

gestiunea repartizată: în cadrul acestei metode de gestiune, sarcinile de execuţie bugetară sunt delegate statelor membre. Majoritatea cheltuielilor, în acest an în valoare de 82 de miliarde EUR (2007: 90 de miliarde EUR) intră sub incidenţa acestui mod de „Gestiune repartizată” care implică delegarea sarcinilor către statele membre, acoperind domenii precum cheltuielile agricole și acţiunile structurale;

gestiunea în comun: prin această metodă, Comisia încredinţează anumite sarcini de execuţie unei organizaţii internaţionale.

3.2. Diverșii actori financiari

Colegiul comisarilor își asumă răspunderea politică colectivă, dar nu exercită, practic, el însuși, competenţele de execuţie bugetară cu care a fost învestit. Colegiul deleagă aceste sarcini, în fiecare an, funcţionarilor care sunt responsabili faţă de Colegiu și care acţionează în conformitate cu Regulamentul financiar și cu Statutul personalului. Personalul în cauză – de obicei directorii generali și șefii de unitate – sunt cunoscuţi ca „ordonatori de credite delegaţi”. Aceștia pot, la rândul lor, delega sarcinile de execuţie bugetară „ordonatorilor de credite subdelegaţi”.

Responsabilităţile ordonatorilor de credite includ întregul proces de gestionare, de la fixarea etapelor de lucru necesare pentru atingerea obiectivelor de politică stabilite de instituţie până la gestionarea activităţilor lansate atât din punct de vedere operaţional, cât și bugetar, inclusiv semnarea angajamentelor juridice, monitorizarea performanţei, efectuarea plăţilor și chiar recuperarea fondurilor, dacă este cazul. De asemenea, ordonatorii de credite trebuie să organizeze evaluările în vederea analizei viabilităţii propunerilor făcute (evaluări ex ante) și a măsurării succesului și rentabilităţii programelor în derulare (evaluări intermediare și ex post). Rezultatele acestor evaluări sunt folosite pentru ameliorarea procesului decizional și pentru creșterea transparenţei, responsabilităţii și rentabilităţii intervenţiei comunitare.

Buna gestiune financiară și responsabilitatea corespunzătoare sunt asigurate în fiecare DG prin separarea controlului gestiunii (sub răspunderea ordonatorilor de credite) de auditul intern și controlul de conformitate cu standarde clare de control intern (inspirate din standardele internaţionale COSO), controale ex ante și ex post, audit intern independent pe baza evaluării riscurilor și raportare periodică privind activităţile către diverși comisari.

Contabilul execută ordinele de plată și de recuperare întocmite de ordonatorii de credite și este responsabil cu gestionarea trezoreriei, stabilirea normelor și metodelor contabile, validarea sistemelor contabile, ţinerea contabilităţii, întocmirea situaţiilor financiare anuale ale instituţiei și consolidarea conturilor cu cele ale celorlalte entităţi consolidate. În plus, contabilul trebuie să semneze conturile declarând că acestea oferă o imagine fidelă a poziţiei financiare.

OR9002.11.31


Auditorul intern, care nu este un actor financiar în sensul strict al termenului, este numit de o instituţie sau organism pentru a verifica operarea corectă a sistemului și procedurilor de execuţie bugetară și pentru a consilia instituţia cu privire la aspectele de gestionare a riscului. Auditorul intern emite opinii independente asupra calităţii gestiunii și a sistemelor de control și oferă recomandări pentru îmbunătăţirea procedurilor operaţionale și promovarea bunei gestiuni financiare.

3.3. Angajamentul de a cheltui bugetul UE

Odată bugetul aprobat, DG Buget pune la dispoziţie fondurile, prin sistemul de contabilitate al Comisiei, diverselor departamente ale Comisiei, instituţiilor și altor organisme în conformitate cu responsabilităţile privind politicile în cadrul unui sistem numit întocmirea bugetului pe activităţi. De exemplu, responsabilitatea pentru gestionarea liniilor bugetare relative la mediu ar fi delegate de Comisie șefului sau directorului general al DG Mediu (care devine, în acest context, ordonatorul de credite delegat pentru liniile bugetare în cauză).

Înainte de încheierea unui angajament juridic (de exemplu un contract sau un acord de finanţare) cu o parte terţă, trebuie să existe o linie bugetară care să autorizeze activitatea în cauză în bugetul anual. De asemenea, trebuie să existe fonduri suficiente pe linia bugetară în cauză pentru a acoperi respectiva cheltuială. Dacă sunt îndeplinite aceste condiţii, fondurile necesare trebuie rezervate în buget prin intermediul unui angajament bugetar efectuat în sistemul contabil.

Odată lansat angajamentul bugetar de persoana responsabilă cu proiectul în cauză, denumit „agent iniţiator”, acesta urmează o procedură prestabilită sau un „circuit financiar” – care înseamnă o foaie de hârtie sau un fișier electronic care implică cel puţin două persoane (așa numitul „principiu al celor patru ochi”), iniţiatorul și verificatorul. Circuitele financiare stabilite prevăd controale financiare și operaţionale înainte de aprobarea angajamentului de ordonatorul de credite responsabil.

Nu se pot cheltui bani din bugetul comunitar decât după încheierea unui angajament juridic scris între Comisie sau un alt organism comunitar și beneficiarul posibil al fondurilor comunitare. În cadrul gestiunii directe centralizate, acest angajament juridic ia forma unui contract încheiat cu un contractant sau a unui acord de finanţare încheiat cu un beneficiar.

Odată aprobat, angajamentul bugetar este înregistrat în sistemul contabil bugetar, iar creditele sunt consumate în consecinţă. Totuși, acest lucru nu influenţează conturile generale (sau cartea mare), deoarece nu s-a generat încă nicio cheltuială. Aceasta se datorează sistemului contabil al Comunităţilor Europene care cuprinde două elemente separate, dar interconectate:

(a) conturile bugetare, care oferă înregistrări în detaliu ale execuţiei bugetare; precum și

(b) conturile generale, care sunt utilizate pentru a pregăti bilanţul și rezultatele economice.

Conturile bugetare înregistrează angajamentele și plăţile făcute prin intermediul celor aproximativ 1 150 de linii bugetare, în mod zilnic. Conturile bugetare se bazează pe principiul contabilităţii de casă modificată, ceea ce înseamnă că un element de cheltuială sau venit este înregistrat în contabilitate numai atunci când lichidităţile sunt angajate, plătite sau primite. Acest tip de contabilitate este caracteristic sectorului public, unde accentul cade, în mod tradiţional, pe buget și execuţia acestuia. Comisia publică cifrele privind stadiul actual al execuţiei bugetului (cheltuieli) în fiecare lună pe pagina de internet Europa. Cifrele sunt prezentate în funcţie de rubricile din cadrul financiar și de domeniile de politică.

Conturile generale (sau cartea mare) utilizează contabilitatea în partidă dublă pentru a înregistra toate veniturile și cheltuielile de pe durata exerciţiului financiar (și astfel rezultatul economic) și pentru a stabili situaţia financiară a CE sub forma unui bilanţ de active și pasive la data de 31 decembrie a fiecărui an.

OR6/372C


3.4. Efectuarea unei plăţi

3.4.1. Norme generale

Nu se poate efectua nicio plată decât după aprobarea prealabilă a unui angajament bugetar de ordonatorul de credite responsabil cu operaţiunea în cauză. La efectuarea unei plăţi trebuie să se urmeze circuitul financiar obligatoriu care este similar celui urmat de angajamentele bugetare. Aceasta se face prin sistemul contabil și, în paralel, printr-o copie sub formă de hârtie sau electronică. Din nou, procesul este lansat de agentul iniţiator și aprobat în ultimă instanţă de ordonatorul de credite subdelegat. Odată plata aprobată, sunt actualizate automat conturile bugetare și cele generale.

Odată plata aprobată în sistemul contabil, următorul pas este efectuarea viramentului în contul beneficiarului. Comisia, de exemplu, prin departamentul de trezorerie al DG Buget, efectuează aproape toate plăţile sale prin virament bancar. Comisia are deschise conturi la trezoreriile statelor membre, băncile centrale și comerciale.

Comisia efectuează peste un milion de plăţi pe an. Comisia participă la SWIFT (Societatea pentru Telecomunicaţii Financiare Interbancare Mondiale). Zilnic, cel puţin o operaţiune de plată, lansată sub controlul departamentului de trezorerie al Direcţiei Generale Buget, transformă ordinele de plată aprobate în instrucţiuni de plată care sunt transmise în mod automat la băncile unde Comisia are conturile deschise, în vederea plăţii către beneficiarii desemnaţi.

3.4.2. Prefinanţarea

Prefinanţarea reprezintă plata unei sume destinate să ofere beneficiarului un avans de numerar, de exemplu un fond de trezorerie. Acesta poate fi împărţit în mai multe plăţi pe o perioadă definită în acordul de prefinanţare în cauză. Fondul de trezorerie sau avansul este ori folosit în scopul pentru care a fost acordat pe perioada definită în contract, ori rambursat - dacă beneficiarul nu are cheltuieli eligibile, acesta are obligaţia să returneze avansul de prefinanţare Comunităţilor Europene. Astfel, prefinanţarea plătită nu este o cheltuială definitivă până când nu sunt întrunite condiţiile contractuale și este astfel înregistrată ca activ în bilanţ în momentul în care este făcută plata iniţială. Suma activului de prefinanţare este redusă (în totalitate sau parţial) prin acceptarea costurilor eligibile și a sumelor returnate. Când o sumă de prefinanţare este acceptată total sau parţial de Comunităţi ca urmare a analizei eligibilităţii unei cereri de decont (a se vedea mai jos), atunci suma acceptată a cheltuielilor eligibile este eliminată din bilanţ și reluată drept cheltuială în contul rezultatului economic. Aceasta poate compensa suma de prefinanţare în totalitate sau parţial.

Prefinanţarea este evaluată la valoarea recuperabilă estimată, luând în considerare existenţa unei garanţii aferente legate de prefinanţare. Prefinanţarea considerată nerecuperabilă este înregistrată ca și cheltuială în contul rezultatului economic și ca reducere a valorii de prefinanţare în bilanţ. Dobânda este în general obţinută pentru toate prefinanţările plătite (excepţiile notabile fiind sumele plătite statelor membre sau ca asistenţă de preaderare). Dreptul de proprietate asupra acestei dobânzi desemnează cele două categorii de prefinanţare existente - Comunităţile Europene și părţi terţe. Diferenţa dintre cele două categorii este că dobânda generată de sumele de prefinanţare ale „Comunităţilor Europene” rămâne proprietatea Comunităţilor și deci trebuie returnată acestora, în vreme ce cea generată de prefinanţarea „părţilor terţe” rămâne proprietatea beneficiarului.

3.4.3. Cereri de decont și eligibilitatea cheltuielilor

La un anumit termen după plata prefinanţării, organismul CE în cauză primește o cerere de decont în vederea justificării modului în care beneficiarul a cheltuit acea sumă prefinanţată, în conformitate cu contractul încheiat. Frecvenţa acestor cereri de decont trimise în cursul anului este variabilă în funcţie de tipul de acţiune care este finanţată și de condiţiile contractuale, cererile nefiind primite neapărat la încheierea exerciţiului.

Situaţiile costurilor primite ar trebui să fie înregistrate imediat în sistemul contabil ca datorii pe termen scurt cu denumirea „Eligibilitate de verificat” și ca o „Factură pas 1”. În această etapă, nu este înregistrată încă nicio cheltuială. O cheltuială este înregistrată în conturile generale numai după desfășurarea „evenimentului

OR9002.11.31


generator” – respectiv validarea cererii de decont. Această dată limită pentru plata facturii primite începe de la data înregistrării cererii de plată admisibile primite: odată ce a verificat că cererea este eligibilă, se efectuează o înregistrare contabilă care transferă sumele eligibile în contul rezultatului economic ca și cheltuială („Factura pas 2”). Soldurile de prefinanţare în curs și ale contului creditor sunt astfel reduse cu valoarea sumei validate. Conturile bugetare nu sunt afectate deoarece plata iniţială a fost deja înregistrată.

3.4.4. Plata sumelor suplimentare

În cazul în care se cere și se verifică o sumă suplimentară plăţii iniţiale sau în cazul în care se cere o a doua plată sau o plată finală, conform contractului, se lansează o nouă cerere de plată care respectă aceleași norme menţionate anterior. Ordonatorul de credite delegat este cel care dă aprobarea finală înainte ca plata să poată fi efectuată. Criteriile de eligibilitate sunt definite în documentul de bază, în cererile de propuneri, în alte documente informative pentru beneficiarii finanţărilor și/sau în clauzele contractuale ale acordurilor de finanţare. După ce au fost analizate, cheltuielile eligibile sunt înregistrate drept cheltuieli și beneficiarul este informat cu privire la sumele neeligibile. Sumele de la rubrica „Eligibilitate de verificat” reprezintă astfel cererile de decont primite a căror eligibilitate nu a fost încă verificată și deci pentru care evenimentul care dă naștere la cheltuieli nu a avut încă loc.

3.4.5. Tratament contabil la sfârșitul anului (separare)

La încheierea exerciţiului, sumele de prefinanţare în curs sunt evaluate la suma iniţială plătită (sumele iniţiale plătite) minus: sume returnate, sume eligibile compensate, sume eligibile estimate și încă necompensate la încheierea exerciţiului și reducerile de valoare.

Cererile de decont care nu s-au primit până la sfârșitul anului sunt luate în considerare la sfârșitul anului, în cadrul procedurii de separare a exerciţiului financiar. În mod deosebit, trebuie făcută o evaluare cu privire la cheltuielile eligibile suportate de beneficiarii fondurilor Comunităţii, dar care nu sunt încă raportate acesteia. Sunt folosite diferite metode în funcţie de tipul de activităţi și informaţii disponibile pentru a ajunge la cea mai bună estimare a acestor sume. Ca urmare a acestor înregistrări de separare, sumele eligibile estimate sunt deci înscrise drept cheltuieli înregistrate în avans, în vreme ce părţile neeligibile estimate rămân deschise în conturile de tip „eligibilitate de verificat”. Aceste sume apar la datorii pe termen scurt pentru a nu supraestima activele și pasivele.

3.5. Recuperarea plăţilor necuvenite

Eligibilitatea cheltuielilor imputate bugetului este verificată de serviciile relevante ale CE sau, în cazul gestiunii repartizate, de statele membre pe baza documentelor justificative stipulate în normele aplicabile sau în condiţiile fiecărui grant. În vederea optimizării relaţiei dintre costuri și beneficii ale sistemelor de control, verificările documentelor justificative pentru cererile finale tind să fie mai intense decât cele ale cererilor interimare și astfel se pot detecta erori în plăţile interimare care sunt corectate prin ajustarea plăţii finale. Mai mult, CE și/sau statul membru are dreptul de a verifica probitatea documentelor justificative prin efectuarea de verificări la sediul reclamantului, în timpul punerii în aplicare a acţiunii finanţate și/sau după încheierea acesteia (ex post). Erorile găsite în perioada de punere în aplicare pot fi corectate prin rectificarea cererilor ulterioare. Erorile găsite ex post vor face obiectul unui ordin de recuperare. A se vedea, de asemenea, nota 6 pentru informaţii suplimentare în acest domeniu.

4. RAPORTAREA LA SFÂRȘITUL ANULUI

4.1. Conturi anuale

Întocmirea conturilor anuale și asigurarea că acestea oferă o imagine fidelă a situaţiei financiare a UE se află sub răspunderea contabilului. Conturile anuale conţin situaţiile financiare și rapoartele privind execuţia bugetului. Acestea sunt adoptate de Comisie și prezentate Curţii de Conturi spre auditare și apoi Consiliului și Parlamentului pentru acordarea descărcării de gestiune.

OR8/372C


4.2. Rapoarte anuale de activitate

Fiecare ordonator de credite trebuie să pregătească un raport anual de activitate (RAA) privind activităţile pentru care este responsabil. În raportul anual de activitate, fiecare ordonator de credite raportează rezultatele politicii și asigurarea rezonabilă pe care o poate avea că resursele alocate activităţilor descrise în raportul său au fost folosite în scopul prevăzut și în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare și că procedurile de control puse în aplicare oferă garanţiile necesare cu privire la legalitatea și regularitatea tranzacţiilor subiacente.

5. AUDIT ȘI DESCĂRCARE DE GESTIUNE

5.1. Audit

Conturile anuale ale UE și gestiunea resurselor sunt supravegheate de auditori externi, de Curtea de Conturi Europeană, care întocmește un raport anual pentru Consiliu și Parlamentul European. Sarcina principală a Curţii este de a efectua un audit extern independent al conturilor anuale ale Comunităţilor Europene. Ca parte a activităţilor acesteia, Curtea de Conturi întocmește:

(1) un raport anual asupra activităţilor finanţate din bugetul general, cu observaţii detaliate privind conturile anuale și tranzacţiile subiacente;

(2) un aviz, efectuat pe baza auditului și menţionat în raportul anual sub forma unei declaraţii de asigurare privind (i) fiabilitatea conturilor și (ii) legalitatea și regularitatea tranzacţiilor subiacente privind atât veniturile colectate de la persoanele impozabile, cât și plăţile efectuate către beneficiarii finali;

(3) rapoarte speciale care prezintă rezultatele auditului privind anumite domenii de gestionare.

Curtea de Conturi are dreptul de a accesa toate documentele necesare pe parcursul efectuării unui audit. Curtea auditează toate activităţile CE, mergând până la examinarea legalităţii și regularităţii plăţilor și tranzacţiilor individuale. De asemenea, Curtea auditează conturile anuale, examinând diversele conturi de bilanţ și de rezultat economic atunci când este necesar, precum și prezentarea generală a situaţiilor financiare. Curtea poate astfel să se pronunţe nu numai asupra cifrelor prezentate, ci și asupra sistemului și a controalelor existente.

5.2. Descărcarea de gestiune

Controlul final ia forma descărcării de gestiune a bugetului pentru un anumit exerciţiu financiar. Parlamentul European este autoritatea care aprobă descărcarea de gestiune a CE. Aceasta înseamnă că în urma auditului și a încheierii conturilor anuale, este sarcina Consiliului de a recomanda și a Parlamentului de a decide aprobarea descărcării de gestiune a Comisiei și a celorlalte organisme ale CE pentru execuţia bugetului Comunităţilor privind exerciţiul financiar precedent. Această decizie se bazează pe examinarea conturilor și a raportului anual al Curţii de Conturi (care include declaraţia oficială de asigurare) și pe răspunsurile Comisiei și, de asemenea, pe întrebările și cererile de informaţii suplimentare adresate Comisiei.

Descărcarea de gestiune îmbracă aspectul politic al controlului extern al execuţiei bugetare și reprezintă decizia prin care Parlamentul European, acţionând pe baza recomandării Consiliului, „eliberează” Comisia de răspunderea pe care o poartă privind gestionarea unui buget dat, marcând astfel închiderea bugetului respectiv. Procedura descărcării de gestiune poate duce la unul dintre următoarele trei rezultate: acordarea, amânarea sau refuzul descărcării de gestiune. La acordarea descărcării de gestiune, Parlamentul poate atrage atenţia asupra unor observaţii pe care le consideră importante, adesea recomandând acţiuni pe care Comisia trebuie să le execute în acele privinţe. Comisia subliniază măsurile luate într-un raport de monitorizare și într-un plan de acţiune, care sunt trimise Parlamentului și Consiliului.

OR9002.11.31


PARTEA I

SITUAŢII FINANCIARE CONSOLIDATE ALE COMUNITĂŢILOR EUROPENE ȘI NOTE EXPLICATIVE

CUPRINS

Pagina

A. Bilanţ . . 11

B. Contul rezultatului economic . . 12

C. Tabelul fluxurilor de numerar . . 13

D. Situaţia modificărilor activelor nete . . 14

E. Note la situaţiile financiare . . 15

1. Politici contabile semnificative . . 15

2. Note la bilanţ . . 28

3. Note la contul rezultatului economic . . 51

4. Note la tabelul fluxurilor de numerar . . 63

5. Informaţii în afara bilanţului . . 63

6. Recuperarea plăţilor necuvenite . . 71

7. Gestionarea riscului financiar . . 77

8. Informaţii privind părţile afiliate . . 84

9. Evenimente după data bilanţului . . 85

10. Entităţi consolidate . . 86

11. Entităţi neconsolidate . . 87

OR01/372C

...............................................................

.................................................................

.....................................................

.....................................................

........................................................

......................................................

.........................................................

.................................................

.................................................

......................................................................

.......................................................

...............................................................

.......................................................

............................................................

............................................................

.................................................................................


A. BILANŢ

Milioane EUR

Notă 31.12.2008 31.12.2007

ACTIVE IMOBILIZATE:

Imobilizări necorporale 2.1 56 44

Imobilizări corporale 2.2 4 881 4 523

Investiţii pe termen lung 2.3 2 078 1 973

Împrumuturi 2.4 3 565 1 806

Prefinanţare pe termen lung 2.5 29 023 14 015

Creanţe pe termen lung 2.6 45 127

39 648 22 488

ACTIVE CIRCULANTE:

Stocuri 2.7 85 88

Investiţii pe termen scurt 2.8 1 553 1 420

Prefinanţare pe termen scurt 2.9 10 262 20 583

Creanţe pe termen scurt 2.10 11 920 12 051

Numerar și echivalente de numerar 2.11 23 724 18 756

47 544 52 898

Active totale 87 192 75 386

DATORII PE TERMEN LUNG:

Beneficiile angajaţilor 2.12 (37 556) (33 480)

Provizioane pe termen lung 2.13 (1 341) (1 079)

Datorii financiare pe termen lung 2.14 (3 349) (1 574)

Alte datorii pe termen lung 2.15 (2 226) (1 989)

(44 472) (38 122)

DATORII PE TERMEN SCURT:

Provizioane pe termen scurt 2.16 (348) (369)

Datorii financiare pe termen scurt 2.17 (119) (135)

Conturi creditoare 2.18 (89 677) (95 380)

(90 144) (95 884)

Pasive totale (134 616) (134 006)

ACTIVE NETE (47 424) (58 620)

Rezerve 2.19 3 115 2 806

Sume care vor fi cerute statelor membre: 2.20

Beneficii ale angajaţilor (1) (37 556) (33 480)

Alte sume (2) (12 983) (27 946)

ACTIVE NETE (47 424) (58 620)

(1) Conform articolului 83 din Statutul funcţionarilor (Regulamentul (CEE) nr. 259/68 al Consiliului din 29 februarie 1968, cu modificărileulterioare), statele membre vor garanta în comun obligaţiile relative la pensii.

(2) La 18 decembrie 2008, Parlamentul European a adoptat un buget care prevede plata datoriilor pe termen scurt ale Comunităţilor din resursele proprii care urmează să fie colectate de către statele membre sau solicitate acestora în 2009.

OR9002.11.31


B. CONTUL REZULTATULUI ECONOMIC

Milioane EUR

Notă 2008 2007

VENITURI DIN EXPLOATARE

Venituri din resurse proprii și cotizaţii 3.1 112 713 112 084

Alte venituri din exploatare 3.2 9 731 9 080

122 444 121 164

CHELTUIELI DE EXPLOATARE

Cheltuieli administrative 3.3 (7 720) (7 120)

Cheltuieli de exploatare 3.4 (97 214) (104 682)

(104 934) (111 802)

EXCEDENT DIN ACTIVITĂŢILE DE EXPLOATARE 17 510 9 362

Venituri financiare 3.5 698 674

Cheltuieli financiare 3.6 (467) (354)

Modificarea obligaţiilor privind beneficiile angajaţilor 2.12 (5 009) (2 207)

Cota de deficit net a societăţilor asociate și întreprinderilor comune

3.7 (46) (13)

REZULTATUL ECONOMIC AL EXERCIŢIULUI 12 686 7 462

OR21/372C


C. TABELUL FLUXURILOR DE NUMERAR

Milioane EUR

Notă 2008 2007

Rezultat economic al exerciţiului 12 686 7 462

Activităţi de exploatare 4.2

Amortizarea imobilizărilor necorporale 19 11

Amortizarea imobilizărilor corporale 302 329

(Reluarea) pierderilor din depreciere privind investiţiile 3 (3)

(Creșterea)/scăderea împrumuturilor (1 759) 217

(Creșterea)/scăderea prefinanţării pe termen lung (15 008) 8 410

(Creșterea)/scăderea creanţelor pe termen lung 82 201

(Creșterea)/scăderea stocurilor 3 27

(Creșterea)/scăderea prefinanţării pe termen scurt 10 321 (12 528)

(Creșterea)/scăderea creanţelor pe termen scurt 131 (2 255)

Creșterea/(scăderea) provizioanelor pe termen lung 262 90

Creșterea/(scăderea) datoriilor financiare pe termen lung 1 775 (288)

Creșterea/(scăderea) altor datorii pe termen lung 237 (31)

Creșterea/(scăderea) provizioanelor pe termen scurt (21) (10)

Creșterea/(scăderea) datoriilor financiare pe termen scurt (16) 115

Creșterea/(scăderea) conturilor creditoare (5 703) 1 300

Excedentul bugetar din anul precedent preluat ca venit non-numerar

(1 529) (1 848)

Alte mișcări de non-numerar 37 (15)

Creșterea/(scăderea) datoriei privind beneficiile angajaţilor 4 076 1 280

Activităţi de investiţie 4.3

(Creșterea)/scăderea imobilizărilor corporale și necorporale (689) (284)

(Creșterea)/scăderea investiţiilor pe termen lung (152) (5)

(Creșterea)/scăderea investiţiilor pe termen scurt (133) 6

FLUXURI NETE DE NUMERAR 4 924 2 181

CREŞTERE NETĂ A FLUXURILOR DE NUMERAR ŞI A ECHIVALENTELOR DE NUMERAR (1)

4 924 2 181

NUMERAR ŞI ECHIVALENTE DE NUMERAR LA ÎNCEPUTUL ANULUI (1)

2.11 19 005 16 824

NUMERAR ŞI ECHIVALENTE DE NUMERAR LA SFÂRŞITUL ANULUI (1)

2.11 23 929 19 005

(1) Include numerarul din Fondul de Garantare (a se vedea nota 2.11)

OR9002.11.31


D. SITUAŢIA MODIFICĂRILOR ACTIVELOR NETE

Milioane EUR

Rezerve (A) Sume care trebuie solicitate de lastatele membre (B)

Active nete =(A) + (B)Rezerva de

valoare justă Alte rezerveExcedent/

(deficit)cumulat

Rezultatuleconomic alexerciţiului

SOLDUL LA 31 DECEMBRIE 2006 4 2 851 (67 270) 197 (64 218)

Modificarea rezervei Fondului de garantare (135) 135 0

Modificări ale valorii juste 3 (26) (23)

Altele 60 (53) 7

Repartizarea rezultatului economic din 2006 23 174 (197) 0

Rezultatul bugetar din 2006 creditat statelor membre (1 848) (1 848)

Rezultatul economic al exerciţiului 7 462 7 462

SOLDUL LA 31 DECEMBRIE 2007 7 2 799 (68 888) 7 462 (58 620)

Modificarea rezervei Fondului de garantare 158 (158) 0

Modificări ale valorii juste 34 34

Altele 113 (108) 5

Repartizarea rezultatului economic din 2007 4 7 458 (7 462) 0

Rezultatul bugetar din 2007 creditat statelor membre (1 529) (1 529)

Rezultatul economic al exerciţiului 12 686 12 686

SOLDUL LA 31 DECEMBRIE 2008 41 3 074 (63 225) 12 686 (47 424)

OR41/372C


E. NOTE LA SITUAŢIILE FINANCIARE

1. POLITICI CONTABILE SEMNIFICATIVE

1.1. DISPOZIŢII LEGALE ȘI REGULAMENTUL FINANCIAR

Contabilitatea se ţine în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie2002 (JO L 248, 16.9.2002, p. 1, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1525/2007al Consiliului din 17 decembrie 2007, JO L343, 27.12.2007) privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene și Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002 al Comisiei din23 decembrie 2002 care expune reguli detaliate privind punerea în aplicare a prezentului Regulament financiar, astfel cum a fost modificat ultima dată la 23 aprilie 2007.

Articolul 133 din Regulamentul financiar prevede adoptarea de către contabilul Comisiei a normelor și a metodelor contabile care trebuie aplicate de toate instituţiile și organismele. Aceste politici ale contabilităţii de angajamente derivă din Standardele internaţionale de contabilitate pentru sectorul public (IPSAS), emise de Consiliulpentru standardele internaţionale de contabilitate pentru sectorul public (IPSASB) sau implicit din Standardeleinternaţionale de raportare financiară (IFRS), emise de Consiliul pentru standardele internaţionale de contabilitate (IASB). Aceste norme au fost adoptate de contabilul Comisiei după primirea avizului unui Grup consultativ de experţi privind standardele de contabilitate, care a oferit consultanţă profesională. Normele contabilesunt revizuite periodic și actualizate când este necesar.

Normele contabile adoptate de contabilul Comisiei sunt aplicate în toate instituţiile și organismele europenecare ţin de domeniul de consolidare, pentru a stabili un set uniform de norme contabile, de evaluare și prezentare a conturilor în vederea armonizării procesului de întocmire a situaţiilor financiare și consolidării.

Contabilul Comisiei trebuie să trimită conturile provizorii consolidate Curţii de Conturi până la data de 31 martie a anului următor. Comisia trebuie să adopte conturile finale consolidate înainte de 31 iulie urmând ca acestea să fie publicate în Jurnalul Oficial până la 15 noiembrie împreună cu declaraţia de asigurare a Curţii deConturi.

1.2. PRINCIPII CONTABILE

Situaţiile financiare au ca obiectiv oferirea de informaţii cu privire la situaţia financiară, performanţa și fluxurile de numerar ale unei entităţi, care sunt utile unei game largi de utilizatori. Pentru o entitate din sectorul public, precum Comunităţile Europene, obiectivele sunt, în special acelea de a oferi informaţii utile pentru procesuldecizional și de a demonstra responsabilitatea entităţii în ceea ce privește resursele care îi sunt încredinţate.

Dacă urmăresc prezentarea unei imagini fidele, situaţiile financiare trebuie nu numai să ofere informaţii relevante pentru a descrie tipul și gama activităţilor unei instituţii și agenţii, să explice modalitatea de finanţare șisă ofere informaţii esenţiale privind funcţionarea sa, dar trebuie să o facă și într-o manieră clară și inteligibilă,care să permită efectuarea de comparaţii între exerciţiile financiare. Prezentul document a fost elaborat ţinândcont de aceste obiective.

Sistemul de contabilitate al instituţiilor și al agenţiilor europene cuprinde contabilitatea generală și contabilitatea bugetară. Cele două tipuri de contabilitate se ţin în euro pe baza anului calendaristic. Contabilitatea bugetară oferă o imagine detaliată a execuţiei bugetare. Contabilitatea bugetară se bazează pe principiul contabil alcontabilităţii de casă modificată. Contabilitatea generală permite elaborarea situaţiilor financiare în așa fel încâtsă prezinte toate cheltuielile și veniturile aferente exerciţiului financiar, pe baza normelor contabilităţii de angajamente și este concepută pentru a stabili situaţia financiară sub forma unui bilanţ la 31 decembrie.

Articolul 124 din Regulamentul financiar prevede principiile contabile care trebuie aplicate la întocmirea situaţiilor financiare:

— continuitatea activităţilor;

— prudenţa;

— permanenţa metodelor contabile;

— comparabilitatea informaţiilor;

OR9002.11.31

http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2002:248:0001:0001:RO:PDF



— pragul de semnificaţie;

— necompensarea;

— supremaţia realităţii asupra aparenţei;

— contabilitatea de angajamente.

1.3. CONSOLIDARE

Domeniul de consolidare al Comunităţilor Europene cuprinde 39 de entităţi controlate, o societate asociată șitrei întreprinderi comune. Lista completă a entităţilor consolidate se găsește la nota 10. Comparativ cu 2007,domeniul consolidării s-a extins cu trei agenţii. Impactul acestor adăugiri asupra situaţiilor financiare consolidate nu este semnificativ. La sfârșitul lui 2008, o agenţie comunitară a fost lichidată. Operaţiunile acestei agenţii au fost preluate de Comisia Europeană. Veniturile și cheltuielile acestei agenţii sunt incluse în contulrezultatului economic consolidat.

Entităţi controlate

Entităţile controlate sunt entităţile asupra cărora Comunităţile Europene au, în mod direct sau indirect, competenţa de a conduce politicile financiare și de funcţionare pentru a putea beneficia de activităţile acestora.Această competenţă trebuie să poată fi exercitată imediat. Entităţile controlate sunt consolidate integral. Consolidarea începe la data primului control și se încheie atunci când nu mai au loc astfel de controale. Indicatorulde control cel mai obișnuit, majoritatea drepturilor de vot, nu este aplicabil în cea mai mare parte a cazurilorpentru Comunităţile Europene.

Instituţiile europene care ţin de domeniul consolidării au fost create prin tratatele lor fondatoare. Ele reprezintă baza structurii organizaţionale a Comunităţilor Europene și contribuie incontestabil la obiectivele Comunităţilor Europene. Prin urmare, aceste instituţii pot fi considerate ca fiind sub controlul exclusiv alComunităţilor Europene.

Conform aceleiași abordări, agenţiile comunitare și agenţiile executive create printr-un act legislativ secundarsunt considerate a fi sub controlul exclusiv al Comunităţilor Europene și, prin urmare, sunt incluse în domeniul consolidării. Ar trebui precizat că Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieţei Interne (Alicante) și OficiulComunitar pentru Soiuri de Plante (Angers) nu primesc nicio subvenţie din bugetul general al Comunităţilor.De asemenea, mai există două agenţii incluse în domeniul consolidării, din cadrul celui de al treilea pilon alUniunii Europene, care au primit subvenţii din bugetul general al Comunităţilor Europene (a se vedea, de asemenea, nota 10). Mai mult, Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oţelului în lichidare (CECO) este, de asemenea, considerată o entitate controlată. La lichidarea Agenţiei pentru Energia de Fuziune, prevăzută pentruanul 2041, orice excedent sau deficit va fi distribuit între membrii existenţi la acea dată.

Toate tranzacţiile între companii și soldurile între entităţile controlate ale Comunităţilor Europene sunt eliminate. Câștigurile și pierderile nerealizate din tranzacţiile între entităţi nu sunt semnificative și prin urmare nuau fost eliminate.

Societăţi asociate

Societăţile asociate sunt toate entităţi asupra cărora Comunităţile Europene au, în mod direct sau indirect, oinfluenţă semnificativă, dar nu au controlul asupra deciziilor de politică financiară sau de exploatare. Se consideră că există o influenţă semnificativă în cazul în care Comisia Europeană deţine, în mod direct sau indirect,20 % sau mai mult din drepturile de vot.

Investiţiile în societăţile asociate sunt înregistrate cu ajutorul metodei punerii în echivalenţă, fiind contabilizate iniţial la cost. Partea Comunităţilor Europene din profiturile sau pierderile societăţilor asociate de dupăachiziţie este contabilizată în contul rezultatului economic, iar partea acestora din modificările rezervelor dedupă achiziţie este contabilizată la rezerve. Modificările cumulative de după achiziţie sunt ajustate conformvalorii contabile a investiţiei. Distribuţiile primite de la o societate asociată reduc valoarea contabilă a investiţiei. Câștigurile și pierderile nerealizate din tranzacţiile între Comunităţile Europene și societatea asociată nusunt semnificative și prin urmare nu au fost eliminate.

OR61/372C


Politicile contabile ale societăţilor asociate pot să difere de cele adoptate de Comunităţile Europene pentru tranzacţii și evenimente similare în împrejurări asemănătoare. Din motive practice, nicio ajustare nu a fost făcutăla situaţiile financiare ale societăţilor asociate folosite în aplicarea metodei punerii în echivalenţă.

În cazurile în care Comunităţile Europene deţin 20 % sau mai mult din fondul de capital de risc al unei asociaţii, Comunităţile nu caută să exercite o influenţă semnificativă. Prin urmare, astfel de fonduri sunt tratate cainstrumente financiare din categoria celor clasificate ca disponibile pentru vânzare, iar metoda punerii în echivalenţă nu li se aplică.

Întreprinderi comune

O întreprindere comună este un aranjament contractual prin care Comunităţile Europene și una sau mai multepărţi („participanţii”) întreprind o activitate economică supusă controlului comun. Controlul comun reprezintă împărţirea controlului în temeiul unui acord contractual, în mod direct sau indirect, asupra unei activităţi economice.

Investiţiile în întreprinderi comune sunt înregistrate cu ajutorul metodei punerii în echivalenţă, fiind contabilizate iniţial la cost. Participarea Comunităţilor Europene la profiturile sau pierderile entităţilor controlate încomun este înregistrată în contul rezultatului economic, iar participarea acestora la modificările rezervelor esteînregistrată în rezerve. Modificările cumulative sunt ajustate în funcţie de valoarea contabilă a participării.

Câștigurile și pierderile nerealizate din tranzacţiile între Comunităţile Europene și entitatea lor controlată încomun nu sunt importante și, prin urmare, nu au fost eliminate.

Politicile contabile ale întreprinderilor în comun pot să difere de cele adoptate de Comunităţile Europene pentru tranzacţii și evenimente similare în împrejurări asemănătoare.

Entităţi neconsolidate

Fondurile gestionate de Comunităţi atât în numele sistemului comun de asigurări de sănătate pentru personalul Comunităţilor Europene, cât și în numele Fondului european de dezvoltare nu sunt controlate de Comunităţilor Europene și astfel nu sunt consolidate în conturile acestora. La 31 decembrie 2008, totalul activeloramândurora era de 288 de milioane EUR și respectiv 1 219 milioane EUR – a se vedea nota 11.

1.4. BAZA DE ÎNTOCMIRE

1.4.1. Monedă și baza conversiei

Moneda funcţională și de raportare

Situaţiile financiare sunt prezentate în milioane de euro, care reprezintă moneda funcţională și de prezentarea Comunităţilor Europene.

Tranzacţii și solduri

Tranzacţiile valutare sunt convertite în euro folosind cursurile de schimb în vigoare la datele tranzacţiilor.

Câștigurile și pierderile din schimbul valutar ca urmare a încheierii tranzacţiilor valutare și conversiei la cursurile de la încheierea exerciţiului a activelor și pasivelor monetare denominate în valută sunt înregistrate încontul rezultatului economic.

Diferite metode de conversie se aplică următoarelor rubrici:

— imobilizări corporale și necorporale, care își păstrează valoarea în euro la cursul în vigoare la data când aufost cumpărate precum și

— prefinanţări plătite conform Fondului european de garantare agricolă, care sunt convertite la cursurile deschimb în vigoare în a zecea zi a lunii următoare lunii în care sunt acordate.

OR9002.11.31


Soldurile de la încheierea exerciţiului ale activelor și pasivelor monetare denominate în valută sunt convertiteîn euro pe baza cursurilor de schimb în vigoare la 31 decembrie:

Cursurile de schimb ale EURO

Valuta 31.12.2008 31.12.2007

BGN 1,9558 1,9558

CZK 26,8750 26,6280

DKK 7,4506 7,4583

EEK 15,6466 15,6466

GBP 0,9525 0,7333

HUF 266,7000 253,7300

LVL 0,7083 0,6964

LTL 3,4528 3,4528

PLN 4,1535 3,5935

RON 4,0225 3,6077

SKK 30,1260 33,5830

SEK 10,8700 9,4415

JPY 126,1400 164,9300

USD 1,3917 1,4721

Modificările valorii juste a titlurilor de valoare monetare denominate în valută și clasificate ca disponibile pentru vânzare, care sunt relative la diferenţele de conversie sunt contabilizate în contul rezultatului economic.Diferenţele de conversie ale activelor și pasivelor financiare nemonetare deţinute la valoare justă prin profit saupierdere sunt contabilizate în contul rezultatului economic. Diferenţele de conversie ale activelor financiarenemonetare clasificate ca disponibile pentru vânzare sunt incluse în rezerva de valoare justă.

1.4.2. Folosirea estimărilor

În conformitate cu IPSAS și cu principiile contabile general acceptate, situaţiile financiare includ neapărat sumebazate pe estimări și ipoteze ale conducerii pe baza celor mai fiabile informaţii disponibile. Estimările semnificative includ, dar nu se limitează la acestea: sumele pentru datorii privind beneficiile angajaţilor, provizioane,riscul financiar al stocurilor și creanţelor, veniturile angajate și cheltuielile înregistrate în avans, activele șipasivele contingente și gradul de depreciere a imobilizărilor corporale și necorporale. Rezultatele efective potdiferi de estimări. Schimbările în estimări sunt reflectate în perioada în care devin cunoscute.

1.5. BILANŢ

1.5.1. Imobilizări necorporale

Licenţele de programe informatice achiziţionate sunt înregistrate pe baza costurilor minus amortizările și oricepierderi din depreciere acumulate. Activele sunt amortizate conform metodei liniare pe durata lor de viaţă utilăestimată, respectiv 4 ani. Imobilizările necorporale produse intern sunt înscrise la cheltuielile din contul rezultatului economic. Costurile asociate cu dezvoltarea sau administrarea programelor informatice sunt contabilizate drept cheltuieli pe măsură ce sunt înregistrate, fiind considerate costuri de cercetare știinţifică șidezvoltare.

1.5.2. Imobilizări corporale

Toate imobilizările corporale sunt înregistrate pe baza costurilor istorice minus amortizările și orice pierderidin depreciere acumulate. Costul istoric include cheltuieli care pot fi atribuite în mod direct achiziţionăriiactivului.

Costurile ulterioare sunt incluse în valoarea contabilă a activului sau înregistrate ca activ separat, după caz, doaratunci când este probabil că viitoarele beneficii economice sau potenţialul de serviciu asociate cu elementulrespectiv vor intra în Comunităţile Europene și când costul elementului poate fi evaluat în mod fiabil. Toatecosturile de reparaţii și întreţinere sunt înscrise drept cheltuieli în contul rezultatului economic în perioadafinanciară în care sunt efectuate. Întrucât Comunităţile Europene nu împrumută bani pentru finanţarea achiziţionării de imobilizări corporale, nu există cheltuieli cu împrumuturi relative la asemenea achiziţii.

OR81/372C


Terenurile și operele de artă nu sunt amortizate deoarece se presupune că au o durată de viaţă nelimitată. Activele în construcţie nu sunt amortizate deoarece nu sunt încă date în folosinţă. Amortizarea altor active estecalculată folosind metoda amortizării liniare pentru alocarea costurilor la valorile reziduale pe durata lor deviaţă utilă estimată, precum urmează:

Rate de amortizare

Tip de activ Rata amortizării prin metoda liniară

Clădiri 4 %

Instalaţii, mașini și utilaje 10 % – 25 %

Mobilă 10 % – 25 %

Instalaţii fixe și accesorii 10 % – 33 %

Vehicule 25 %

Echipamente informatice 25 %

Alte imobilizări corporale 10 % – 33 %

Câștigurile și pierderile din cesionări sunt determinate prin compararea încasărilor după scăderea cheltuielilorde vânzare cu valoarea contabilă a activului cesionat. Acestea sunt incluse în contul rezultatului economic.

Contracte de leasing

Leasing-urile de imobilizări corporale, în care Comunităţile Europene au practic toate riscurile și avantajele aferente dreptului de proprietate, sunt clasificate ca leasing-uri financiare. Leasing-urile financiare sunt capitalizate la începutul leasing-ului la cea mai mică din valoarea justă a activului oferit prin leasing și la valoareaprezentă a ratelor minime de leasing. Fiecare rată de leasing este alocată între soldul datoriei și cheltuielile definanţare pentru a ajunge la o rată constantă pe soldul restant de finanţare. Obligaţiile provenite din închirieri,după scăderea cheltuielilor de finanţare, sunt incluse în alte datorii (pe termen scurt sau lung). Dobânda costurilor de finanţare este inclusă drept cheltuială în contul rezultatului economic pe perioada de leasing pentrua produce o rată constantă a dobânzii periodice pe soldul restant al datoriei pentru fiecare perioadă. Activeleachiziţionate prin leasing-uri financiare sunt amortizate pe perioada mai scurtă dintre durata de viaţă utilă aactivelor și durata leasing-ului.

Leasing-urile prin care locatorul reţine o parte importantă a riscurilor și avantajelor aferente dreptului de proprietate sunt clasificate ca leasing-uri operaţionale. Plăţile efectuate în cadrul leasing-urilor operaţionale suntincluse drept cheltuieli în contul rezultatului economic conform metodei liniare pe toată durata leasing-ului.

1.5.3. Deprecierea activelor nefinanciare

Activele care au o durată de viaţă utilă nedeterminată nu sunt amortizate și sunt testate anual pentru depreciere. Activele sunt examinate cu privire la depreciere de fiecare dată când evenimente sau schimbări deîmprejurare indică posibilitatea nerecuperării valorii contabile. O pierdere din depreciere este contabilizată lavaloarea cu care valoarea contabilă a activului depășește valoarea recuperabilă. Valoarea recuperabilă este sumamai mare dintre valoarea justă a unui activ minus costurile de vânzare și valoarea în folosinţă.

Valorile reziduale și duratele de viaţă utilă ale imobilizărilor corporale și necorporale sunt revizuite și ajustate,dacă este cazul, la fiecare dată a bilanţului. Valoarea contabilă a unui activ este redusă imediat la valoarea recuperabilă a acestuia dacă valoarea sa contabilă este mai mare decât valoarea recuperabilă estimată.

1.5.4. Investiţii

Investiţii în societăţi asociate și interese în întreprinderi comune

Investiţiile în societăţi asociate și interesele în întreprinderi comune sunt contabilizate folosind metoda puneriiîn echivalenţă. Investiţiile sunt testate pentru depreciere în cazul în care există indicii de depreciere și suntreduse la valoarea recuperabilă mai scăzută, dacă este nevoie. Valoarea recuperabilă este determinată astfel cumse descrie la punctul 1.5.3.

OR9002.11.31


Investiţii în fonduri cu capital de risc

Clasificare și evaluare

Investiţiile în fonduri cu capital de risc sunt clasificate drept active disponibile pentru vânzare și în consecinţătrebuie contabilizate la valoarea justă cu câștigurile și pierderile care rezultă din modificările valorii juste (inclusiv diferenţele de conversie) înregistrate în rezerva de valoare justă.

Consideraţii privind valoarea justă

Deoarece nu au un preţ cotat pe piaţă, pe o piaţă activă și în absenţa oricărei alte tehnici fiabile de evaluare,investiţiile în fonduri cu capital de risc sunt evaluate linie cu linie la suma mai mică dintre cost și valoarea netăaferentă activelor („VNA”), conform raportului gestionarului de fond până la data bilanţului, excluzând astfelorice câștig aferent nerealizat care poate prevala în portofoliul de investiţii subiacent. Investiţiile în fondurilecu capital de risc existente de mai puţin de doi ani la data bilanţului sunt evaluate conform acelorași principii,cu excepţia cazului în care pierderile nerealizate sunt cauzate doar de cheltuielile administrative, caz în care,având în vedere stadiul iniţial al portofoliului de investiţii subiacent, aceste pierderi nerealizate nu sunt luate înconsiderare.

Conform acestei metode, valoarea justă a investiţiilor în fondurile cu capital de risc se realizează prin aplicareaconceptului de valoare netă a activelor („VNA”) agregată, care presupune implicit că dacă VNA-urile fondurilorpot fi considerate ca fiind conforme cu IAS 39, atunci agregarea VNA-urilor tuturor fondurilor va fi și ea conformă cu IAS 39.

Conform acestei metode, fondurile sunt clasificate în trei categorii:

— categoria I – fonduri care au adoptat cerinţele IAS 39 cu privire la valoarea justă;

— categoria II – fonduri care au adoptat alte orientări de evaluare (ex. orientările de evaluare AFIC, BVCAși EVCA) sau standarde care pot fi considerate conforme cu IAS 39;

— categoria III - fonduri care nu au adoptat cerinţele IAS 39 cu privire la valoarea justă sau orice alte orientări de evaluare conforme cu IAS 39.

Pentru categoriile I și II, câștigurile nerealizate care rezultă din evaluarea valorii juste sunt contabilizate prinrezerve și pierderile nerealizate sunt evaluate din punct de vedere al deprecierii pentru a determina dacă suntînregistrate ca pierderi din depreciere în contul rezultatului economic sau ca modificări ale rezervei de valoarejustă. VNA aferentă la valoarea justă este determinată prin aplicarea ori a procentajului dreptului de proprietate a Comunităţilor Europene în fond la VNA reflectată în cel mai recent raport, ori, în măsura în care estedisponibilă, la valoarea precisă a acţiunii la aceeași dată, înaintată de directorul fondului respectiv.

Investiţiile care aparţin categoriei III sunt evaluate la cost minus pierderile din depreciere (deși în prezent nu sedeţin astfel de investiţii).

Instrumente financiare

Instrumentele financiare sunt contracte ce generează un activ financiar pentru o entitate și o datorie financiarăsau un instrument de capitaluri proprii pentru o altă entitate.

Clasificare

Activele financiare ale Comunităţilor Europene sunt clasificate în următoarele categorii: active financiare lavaloarea justă prin profit sau pierdere; împrumuturi și creanţe; investiţii păstrate până la scadenţă; și activefinanciare disponibile pentru vânzare. Clasificarea instrumentelor financiare este determinată la contabilizareainiţială și reevaluată la fiecare dată a bilanţului.

(i) A c t i v e f i n a n c i a r e l a v a l o a r e j u s t ă p r i n p r o f i t s a u p i e r d e r e

Un instrument financiar este clasificat în această categorie dacă este achiziţionat în principal în scopul vinderii pe termen scurt sau dacă este desemnat astfel de Comunităţile Europene. Derivatele sunt, de asemenea, plasate în această categorie. Activele din această categorie sunt clasificate drept active circulante dacăse așteaptă să fie realizate în termen de 12 luni de la data bilanţului.

OR02/372C


(ii) Î m p r u m u t u r i ș i c r e a n ţ e

Împrumuturile și creanţele sunt active financiare nederivate cu rate fixe sau determinabile care nu suntcotate pe o piaţă activă. Acestea apar atunci când CE oferă bani, produse sau servicii în mod direct unuidebitor fără intenţia de a tranzacţiona creanţa. Ele sunt incluse în activele imobilizate, cu excepţia celorscadente în termen de 12 luni de la data bilanţului.

(iii) I n v e s t i ţ i i p ă s t r a t e p â n ă l a s c a d e n ţ ă

Investiţiile păstrate până la scadenţă sunt activele financiare nederivate cu rate fixe sau determinabile șiscadenţe fixe pe care Comunităţile Europene intenţionează și pot să le păstreze până la scadenţă. În acestexerciţiu financiar, Comunităţile Europene nu au deţinut nicio investiţie în această categorie.

(iv) A c t i v e f i n a n c i a r e d i s p o n i b i l e p e n t r u v â n z a r e

Activele financiare disponibile pentru vânzare sunt instrumente nederivate care ori sunt desemnate înaceastă categorie, ori nu sunt clasificate în niciuna dintre celelalte categorii. Acestea sunt clasificate caactive imobilizate sau active circulante în funcţie de perioada de timp în care Comunităţile intenţioneazăsă le utilizeze. Investiţiile în entităţi neconsolidate și alte investiţii în capitaluri proprii care nu sunt contabilizate cu ajutorul metodei punerii în echivalenţă sunt clasificate, de asemenea, ca active financiare disponibile pentru vânzare.

Contabilizare și evaluare iniţiale

Achiziţiile și vânzările de active financiare la valoarea justă prin profit sau pierderi, păstrate până la scadenţă șidisponibile pentru vânzare sunt contabilizate la data tranzacţiei – data când Comunităţile Europene se angajează să cumpere sau sa vândă activul. Împrumuturile sunt contabilizate atunci când se avansează lichidităţidebitorilor. Instrumentele financiare sunt contabilizate iniţial la valoarea justă, plus costurile de tranzacţie pentru toate activele financiare necontabilizate la valoarea justă prin profit sau pierderi. Activele financiare contabilizate la valoarea justă prin profit sau pierderi sunt iniţial înregistrate la valoarea justă și costurile detranzacţie sunt înscrise drept cheltuieli în contul de rezultat economic.

Valoarea justă a unui activ financiar la contabilizarea iniţială reprezintă în mod normal preţul tranzacţiei (deexemplu valoarea justă a contraprestaţiei primite). Totuși, când se acordă un credit pe termen lung fărădobândă sau cu o dobândă sub condiţiile pieţei, valoarea sa justă poate fi estimată ca valoarea actualizată atuturor intrărilor viitoare de fonduri actualizate folosind rata dobânzii prevalente pe piaţă pentru un instrument similar cu un rating de credit asemănător.

Instrumentele financiare sunt eliminate din bilanţ când au expirat sau au fost transferate drepturile de a primifluxuri de numerar din investiţii și Comunităţile Europene au transferat aproape toate riscurile și avantajele aferente dreptului de proprietate.

Evaluare ulterioară

Activele financiare la valoarea justă prin profit sau pierderi sunt contabilizate ulterior la valoarea justă. Câștigurile și pierderile care provin din modificările valorii juste a categoriei „instrumentelor financiare la valoare justăprin profit sau pierderi” sunt incluse în contul rezultatului economic din perioada în care se produc.

Creditele și creanţele păstrate până la scadenţă sunt contabilizate la costul amortizat folosind metoda dobânziiefective. În cazul creditelor acordate din fonduri împrumutate, metoda dobânzii efective nu trebuie aplicatăseparat creditelor și împrumuturilor. Motivul neaplicării constă în faptul că aceste împrumuturi au caracteristicile unor „operaţiuni reciproce”, iar diferenţele dintre împrumutul dat și condiţiile și valorile împrumutuluiluat nu sunt semnificative. Astfel, nu lipsește nicio informaţie care ar afecta înţelegerea de către cititor a tranzacţiilor subiacente. Costurile tranzacţiilor suportate de Comunităţi și apoi imputate beneficiarului împrumutului sunt contabilizate direct în contul rezultatului economic.

Activele financiare disponibile pentru vânzare sunt contabilizate ulterior la valoarea justă. Câștigurile și pierderile din modificările valorii juste a activelor disponibile pentru vânzare sunt contabilizate în rezerva devaloare justă. Când activele clasificate drept disponibile pentru vânzare sunt vândute sau se depreciază, ajustările cumulative ale valorii juste contabilizate anterior în rezerva de valoare justă sunt contabilizate în contul

OR9002.11.31


rezultatului economic. Dobânda pe activele financiare disponibile pentru vânzare calculată folosind rata dobânzii efective este contabilizată în contul rezultatului economic. Dividendele pe instrumentele de capitaluri proprii disponibile pentru vânzare sunt contabilizate când se stabilește dreptul Comunităţilor de a primi plata.

Valorile juste ale investiţiilor cotate pe pieţele active se bazează pe cursurile actuale de cumpărare. Dacă piaţaunui activ financiar nu este activă (și în cazul titlurilor de valoare necotate la bursă), Comunităţile Europenestabilesc o valoare justă folosind tehnici de evaluare. Acestea includ folosirea tranzacţiilor neprivilegiate recente,referirea la alte instrumente care sunt într-o mare măsură aceleași, analiza actualizată a fluxurilor de numerar,modelele de fixare a preţului pe valoarea opţiunii și alte tehnici de evaluare folosite în mod obișnuit de actoriide pe piaţă.

În cazurile în care valoarea justă a investiţiilor în instrumente de capital propriu care nu au un preţ cotat pe opiaţă activă nu poate fi măsurată în mod fiabil, aceste investiţii sunt evaluate la cost minus pierderile dindepreciere.

Deprecierea activelor financiare

La fiecare dată a bilanţului, Comunităţile Europene evaluează dacă există dovezi obiective conform cărora unactiv financiar s-a depreciat. Un element de activ financiar se depreciază și există pierderi din depreciere dacăși numai dacă există dovezi obiective de depreciere ca urmare a unuia sau mai multor evenimente care au avutloc după înregistrarea iniţială a activului și acea pierdere (sau acele pierderi) are un impact asupra fluxurilor denumerar viitoare estimate ale activului financiar care poate fi estimat în mod fiabil.

(i) A c t i v e c o n t a b i l i z a t e l a c o s t u l a m o r t i z a t

Dacă există dovezi obiective că a avut loc o pierdere din depreciere a creditelor și creanţelor sau investiţiilor păstrate până la scadenţă contabilizate la costul amortizat, suma pierderii este evaluată ca diferenţa dintre valoarea contabilă a elementului de activ și valoarea actuală a viitoarelor fluxuri de numerar estimate(cu excepţia pierderilor viitoare de credit care nu au avut loc) actualizate la rata iniţială a dobânzii efectivea activului financiar. Valoarea contabilă a activului este redusă și suma pierderii este înscrisă în contul rezultatului economic. Dacă un credit sau o investiţie păstrată până la scadenţă are o rată variabilă a dobânzii,rata de actualizare pentru evaluarea oricărei pierderi din depreciere este rata actuală a dobânzii efectivedeterminată conform contractului. Calculul valorii actualizate a viitoarelor fluxuri de numerar estimate aleunui activ financiar depus ca garanţie reflectă fluxurile de numerar care ar putea rezulta dintr-o lichidareminus costurile obţinerii și vânzării garanţiei reale, indiferent dacă lichidarea este sau nu probabilă. Dacă,într-o perioadă ulterioară, suma pierderii din depreciere scade și scăderea poate fi legată în mod obiectivde un eveniment care are loc după înregistrarea deprecierii, pierderea din depreciere înregistrată anteriorse stornează prin contul rezultatului economic.

(ii) A c t i v e c o n t a b i l i z a t e l a v a l o a r e a j u s t ă

În cazul investiţiilor în capitaluri proprii clasificate ca disponibile pentru vânzare, o scădere semnificativăsau permanentă (prelungită) a valorii juste a titlului sub costul său este luată în considerare atunci când sedetermină dacă titlurile s-au depreciat sau nu. Dacă există asemenea dovezi pentru activele financiare disponibile pentru vânzare, pierderea cumulativă – măsurată ca diferenţa dintre costul de achiziţie și valoareajustă actuală, minus pierderea din depreciere a activului financiar respectiv înregistrat în prealabil în contul rezultatului economic – este scoasă din rezerve și înregistrată în contul rezultatului economic. Pierderile din depreciere înregistrate în contul rezultatului economic la instrumente de capitaluri proprii nu sestornează prin contul rezultatului economic. Dacă, într-o perioadă ulterioară, valoarea justă a unui instrument de împrumut clasificat drept disponibil pentru vânzare crește și creșterea poate fi legată în mod obiectiv de un eveniment care are loc după înregistrarea pierderii din depreciere, pierderea din depreciere sestornează prin contul rezultatului economic.

1.5.5. Stocuri

Stocurile sunt înregistrate la suma mai mică dintre cost și valoarea realizabilă netă. Costurile se determină folosind metoda primul intrat, primul ieșit (FIFO). Costurile produselor finite și lucrărilor în curs constau în costuri de materii prime, mână de lucru directă, alte costuri directe și cheltuielile generale de producţie aferente(bazate pe capacitatea normală de exploatare). Valoarea realizabilă netă este preţul estimat de vânzare în cursul activităţii uzuale, minus costurile de finalizare și cheltuielile de vânzare.

OR22/372C


Când stocurile sunt deţinute pentru a fi distribuite cu titlu gratuit sau pentru o sumă nominală, ele sunt evaluate la suma mai mică dintre cost și costul actual de înlocuire. Costul actual de înlocuire reprezintă costul pecare Comunităţile Europene l-ar suporta pentru achiziţionarea activului la data de raportare.

1.5.6. Sume de prefinanţare

Prefinanţarea reprezintă plata unei sume destinate să ofere beneficiarului un avans de numerar, de exemplu unfond de trezorerie. Acesta poate fi divizat în mai multe plăţi pe o perioadă definită în acordul de prefinanţareîn cauză. Fondul de trezorerie (sau avansul) este rambursat sau utilizat în scopul pentru care a fost acordat peperioada definită în acord. Dacă beneficiarul nu are cheltuieli eligibile, acesta are obligaţia de a returna avansulde prefinanţare Comunităţilor Europene. Valoarea operaţiunii de prefinanţare este redusă (integral sau parţial)prin acceptarea costurilor eligibile și a eventualelor sume restituite.

La încheierea exerciţiului sumele de prefinanţare restante sunt evaluate la sumele originale plătite minus: sumereturnate, sume eligibile compensate, sume eligibile estimate și încă necompensate la încheierea exerciţiului șireducerile de valoare.

Dobânda la prefinanţare este înregistrată pe măsură ce este obţinută în conformitate cu dispoziţiile contractului relevant. La încheierea exerciţiului, pe baza celor mai fiabile informaţii, se realizează o estimare a veniturilor din dobânzi acumulate, care este inclusă în bilanţ.

1.5.7. Creanţe

Creanţele sunt contabilizate la suma originală minus diminuarea din depreciere. O diminuare din depreciere acreanţelor se stabilește când există dovezi obiective conform cărora Comunităţile Europene nu vor puteacolecta toate sumele datorate conform condiţiilor originale ale creanţelor. Suma de diminuare reprezintă diferenţa dintre valoarea contabilă a activului și valoarea recuperabilă, având în vedere valoarea actualizată a fluxurilor viitoare estimate de numerar, actualizate la rata dobânzii de pe piaţă pentru debitori similari. Sumadiminuării este înregistrată în contul rezultatului economic. Se înregistrează, de asemenea, și o diminuare generală a valorii de 20 % pe an pentru ordinele de recuperare scadente care nu sunt încă supuse unei diminuărispecifice. A se vedea nota 1.5.13 de mai jos cu privire la tratamentul venitului cumulat la încheierea exerciţiului.

1.5.8. Numerar și echivalente de numerar

Numerarul și echivalentele de numerar sunt instrumente financiare și sunt definite drept active pe termen scurt.Acestea includ lichidităţi, depozite la vedere la bănci, alte investiţii foarte lichide pe termen scurt cu date iniţiale de scadenţă de trei luni sau mai puţin de trei luni și descoperiri de cont. Descoperirile de cont sunt înscriseîn bilanţ la rubrica datorii financiare ca datorii pe termen scurt.

1.5.9. Beneficiile angajaţilor

Obligaţii privind pensiile

Comunităţile Europene administrează planuri de pensii cu beneficii determinate. Un plan cu beneficii determinate este un plan de pensii care definește în general valoarea unui beneficiu de pensie pe care un angajat îlva primi la pensionare, de obicei depinzând de unul sau mai mulţi factori precum vârsta, anii de serviciu șicompensaţiile. Deși angajaţii contribuie la o treime din costul preconizat al acestor beneficii din salariile lor,datoria nu este finanţată.

Datoria înregistrată în bilanţ cu privire la planurile de pensii cu beneficii determinate este valoarea actualizatăa obligaţiei beneficiului determinat la data bilanţului. Obligaţia beneficiului determinat este calculată de actuarifolosind metoda unităţilor de credit preconizate. Valoarea prezentă a obligaţiei beneficiului determinat este calculată prin actualizarea fluxurilor viitoare estimate de numerar folosind rate ale dobânzii ale obligaţiunilorguvernamentale denominate în moneda în care vor fi plătite beneficiile și cu termene până la scadenţă asemănătoare cu termenele datoriei de pensii aferente.

OR9002.11.31


Câștigurile și pierderile actuariale care apar datorită modificărilor legate de experienţă și modificările ipotezelor actuariale sunt înregistrate imediat în contul rezultatului economic. Costurile serviciilor anterioare sunt înregistrate imediat în contul rezultatului economic, cu excepţia cazului în care modificările planului de pensiicondiţionează rămânerea angajaţilor în funcţie pentru o perioadă specifică de timp (perioada de achiziţie adrepturilor). În acest caz, costurile serviciilor anterioare sunt amortizate conform metodei liniare pe perioadade achiziţie a drepturilor.

Beneficii de sănătate de după pensionare

Comunităţile Europene oferă beneficii de sănătate angajaţilor săi prin rambursarea cheltuielilor medicale. Unfond separat („RCAM”) a fost creat pentru administrarea zilnică. Atât angajaţii actuali, pensionarii, văduvii, câtși beneficiarii acestora beneficiază de sistem.

Beneficiile acordate „persoanelor inactive” (pensionari, orfani etc.) sunt clasificate drept „Beneficii ale angajaţilor ulterioare pensionării”. Dată fiind natura acestor beneficii, este necesar un calcul actuarial. Datoria dinbilanţ este determinată pe o bază similară cu cea a obligaţiilor de pensii (a se vedea mai sus).

1.5.10. Provizioane

Provizioanele sunt înregistrate când Comunităţile Europene au o obligaţie prezentă juridică sau implicită faţăde terţe părţi ca urmare a unor evenimente trecute; este foarte probabil faptul că o ieșire de resurse va fi necesară pentru stingerea obligaţiei și că suma poate fi estimată în mod fiabil. Nu sunt înregistrate provizioane pentru pierderile viitoare din exploatare. Suma provizionului reprezintă cea mai bună estimare a cheltuielilornecesare pentru stingerea obligaţiei actuale la data de raportare. În cazul în care provizionul implică multeelemente, obligaţia este estimată prin ponderarea tuturor rezultatelor posibile în funcţie de probabilităţile asociate acestora (metoda „valorii preconizate”).

În cazul în care efectul valorii timp a banilor este semnificativ, valoarea provizionului reprezintă valoarea actualizată a cheltuielilor estimate a fi necesare pentru stingerea obligaţiei. Rata de actualizare folosită este o ratăcare reflectă evaluările actuale de piaţă ale valorii timp a banilor și ale riscurilor specifice datoriei, dar nu aleriscurilor pentru care au fost ajustate estimările de fluxuri de numerar viitoare.

1.5.11. Datorii financiare

Datoriile financiare sunt clasificate drept datorii financiare la valoarea justă prin profit sau pierdere ori dreptdatorii financiare contabilizate la costul de amortizare (împrumuturi luate). Împrumuturile luate sunt alcătuitedin împrumuturi de la instituţii de credit și datorii evidenţiate de certificate. Împrumuturile sunt înregistrateiniţial la valoarea justă, respectiv încasările din emiterea acestora (valoarea justă a contraprestaţiei primite)minus costurile de tranzacţii suportate, iar apoi contabilizate la costul amortizat folosind metoda dobânzii efective; orice diferenţă între încasări minus costurile de tranzacţie și valoarea de rambursare este înregistrată încontul rezultatului economic pe perioada împrumuturilor folosind metoda dobânzii efective. Ele sunt clasificate ca datorii pe termen lung, cu excepţia celor scadente în mai puţin de 12 luni după data bilanţului. În cazulîmprumuturilor acordate din fonduri împrumutate, metoda dobânzii efective nu poate fi aplicată separatîmprumuturilor acordate și împrumuturilor luate, pe baza consideraţiilor de prag de semnificaţie. Costuriletranzacţiilor suportate de Comunităţile Europene și apoi imputate beneficiarului împrumutului sunt înregistrate direct în contul rezultatului economic.

Datoriile financiare clasificate la valoarea justă prin profit sau pierdere includ derivatele atunci când valorareajustă a acestora este negativă. Ele fac obiectul aceluiași tratament contabil precum activele financiare la valoareajustă prin profit sau pierdere (a se vedea nota 1.5.4).

1.5.12. Obligaţii de plată

O parte semnificativă a obligaţiilor de plată ale Comunităţilor nu este legată de achiziţionarea de produse sauservicii - ci reprezintă cereri de decont privind costurile neplătite ale beneficiarilor de granturi sau alte finanţăriale Comunităţilor. Acestea sunt înregistrate drept obligaţii de plată pentru suma cerută când cererea de decontprivind costul este primită și, după verificare, acceptată drept eligibilă de către operatorii financiari relevanţi.În acest stadiu ele sunt evaluate la suma acceptată și eligibilă.

OR42/372C


Obligaţiile de plată care provin din achiziţionarea de produse și servicii sunt înregistrate la primirea facturii lasuma iniţială și cheltuielile aferente sunt introduse în contabilitate atunci când produsele sau serviciile suntlivrate și acceptate de Comunităţile Europene.

1.5.13. Venituri angajate și cheltuieli înregistrate în avans, venituri înregistrate în avans și cheltuieliamânate

Un element critic în contabilitatea de angajamente îl reprezintă exercitarea asigurării că tranzacţiile sunt înregistrate în anul contabil aferent acestora. Aceasta se numește separarea exerciţiilor. În mod deosebit, trebuiefăcută o evaluare cu privire la cheltuielile eligibile suportate de beneficiarii fondurilor Comunităţii, dar care nusunt încă raportate Comunităţilor (cheltuieli înregistrate în avans). Sunt folosite diferite metode în funcţie detipul de activităţi și informaţii disponibile pentru a ajunge la cea mai bună estimare a acestor sume. În schimb,anumite plăţi efectuate în exerciţiul curent sunt aferente unor perioade ulterioare (cheltuieli amânate) și trebuie identificate și incluse în perioada (perioadele) ulterioară (ulterioare).

Conform normelor contabile ale Comunităţilor Europene, tranzacţiile și evenimentele sunt înregistrate în situaţiile financiare în perioada aferentă acestora. La sfârșitul perioadei contabile, cheltuielile înregistrate în avanssunt contabilizate pe baza sumelor estimate ale obligaţiilor de transfer datorate pentru perioada respectivă. Calculul cheltuielilor înregistrate în avans se face în conformitate cu orientările practice și operaţionale detaliateredactate de Comisie care au drept obiectiv ca situaţiile financiare să redea o imagine fidelă.

Venitul este, de asemenea, contabilizat în perioada aferentă acestuia. La încheierea exerciţiului, când o facturănu este încă emisă, dar serviciul a fost prestat sau produsele au fost livrate de Comunităţi sau când există unacord contractual (de exemplu prin referire la un tratat), se va înregistra un venit angajat în situaţiile financiare.

În plus, la încheierea exerciţiului, dacă o factură este emisă, dar serviciul nu a fost prestat sau produsele nu aufost încă livrate, venitul va fi înregistrat în avans și contabilizat în perioada contabilă ulterioară.

1.6. CONTUL REZULTATULUI ECONOMIC

1.6.1. Venituri

Venit care nu provine din schimburi

Acesta reprezintă marea majoritate a veniturilor Comunităţilor și include în principal impozitele directe și indirecte și sumele din resurse proprii. În afara impozitelor, Comunităţile Europene pot primi și plăţi de la alte părţi,precum taxe, amenzi și donaţii.

Resurse bazate pe VNB și resurse TVA

Creanţele și veniturile aferente sunt înregistrate pentru perioada pentru care Comunităţile Europene trimit ocerere de fonduri statelor membre solicitând contribuţia acestora. Ele sunt evaluate la „suma cerută”. Având învedere că resursele TVA și VNB se bazează pe estimări ale datelor din exerciţiul bugetar respectiv, ele pot firevizuite pe măsură ce survin modificări până când statele membre publică datele finale. Efectul unei modificări a estimării este inclus la stabilirea excedentului sau deficitului net pe perioada în care a avut loc modificarea.

Resurse proprii tradiţionale

Creanţele și veniturile aferente sunt înregistrate atunci când situaţiile contabile A lunare relevante (inclusiv taxele colectate și sumele datorate care sunt garantate și necontestate) sunt primite de la statele membre. La dataraportării, veniturile colectate de statele membre pentru perioada respectivă, dar încă neplătite ComunităţilorEuropene sunt estimate și înregistrate ca venituri angajate. Situaţiile contabile B trimestriale (inclusiv taxele carenu au fost nici colectate, nici garantate, precum și sumele garantate care au fost contestate de debitor) primitede la statele membre sunt înregistrate drept venituri minus costurile de colectare la care au dreptul (25 %). Înplus, o reducere a valorii este înregistrată drept valoarea diferenţei de recuperare estimată în contul rezultatului economic.

OR9002.11.31


Amenzi

Creanţele și veniturile aferente sunt recunoscute atunci când a fost luată decizia Comunităţilor de a impune oamendă și destinatarul a fost înștiinţat în mod oficial. Dacă există îndoieli cu privire la solvabilitatea întreprinderii, ar trebui înregistrată o reducere a valorii creanţei. După luarea deciziei de a impune o amendă, debitoriiau două luni de la data înștiinţării:

— fie să accepte decizia, în care caz trebuie să plătească amenda în termenul prevăzut și suma este colectatădefinitiv de Comunităţi;

— fie să nu accepte decizia, în care caz înaintează recurs conform legislaţiei Comunităţilor.

Totuși, valoarea amenzii trebuie plătită în termenul limită prevăzut de trei luni, deoarece recursul nu are efectsuspensiv (articolul 242 din Tratatul CE). Debitorul trebuie să plătească amenda în mod provizoriu, dar în anumite circumstanţe și sub rezerva acordului din partea contabilului Comisiei, poate prezenta o garanţie bancarăpentru suma respectivă, în locul acesteia.

Dacă întreprinderea face recurs împotriva deciziei și a plătit deja amenda în mod provizoriu, suma este prezentată ca pasiv contingent. Totuși, având în vedere că un recurs al destinatarului împotriva unei decizii aComunităţilor nu are efect suspensiv, suma de numerar primită este folosită pentru a compensa creanţa. Dacăse primește o garanţie în loc de plată, amenda rămâne drept creanţă.

Dacă există riscul ca Tribunalul de Primă Instanţă să nu ia o decizie în favoarea Comunităţilor, se înregistreazăun provizion pentru acoperirea acestui risc. Dacă, în schimb, a fost oferită o garanţie, atunci creanţa restantăeste diminuată conform cerinţelor. Dobânda acumulată de Comunităţile Europene în conturile bancare în carese depozitează plăţile primite este înregistrată ca venit și orice pasiv contingent este mărit în modcorespunzător.

Recuperarea cheltuielilor

Pentru operaţiunile care duc la rambursarea cheltuielilor plătite anterior din bugetul european către un beneficiar final, o ţară terţă sau stat membru, ordinele de recuperare și deducerile din plăţi ulterioare se stabilesc șicontabilizează după cum urmează:

— recuperarea cheltuielilor: pentru aceste tipuri de recuperare și în conformitate cu normele contabile, dacăordinul de recuperare este emis în același an în care s-a efectuat plata iniţială, acesta ar trebui să dea nașterela o creanţă de la beneficiar cu o reducere corespunzătoare în cheltuielile exerciţiului respectiv. Dacă,totuși, ordinul de recuperare este emis în alt an, aceasta dă naștere la o creanţă a cărei înregistrare corespunzătoare reprezintă venit în contul rezultatului economic (la rubrica „recuperarea cheltuielilor”) dinexerciţiul respectiv; sau

— recuperarea sumelor de prefinanţare: în acest caz suma este inclusă la rubrica de prefinanţare.

Venit din schimburi

Venitul din vânzarea de produse este înregistrat atunci când riscurile și avantajele semnificative aferente dreptului de proprietate a produselor sunt transferate cumpărătorului. Venitul asociat cu o tranzacţie care includeprestarea de servicii este înregistrat prin raportarea la stadiul de completare a tranzacţiei la data de raportare.

Venituri din dobânzi și cheltuieli cu dobânzile

Veniturile din dobânzi și cheltuielile cu dobânzile sunt înregistrate în contul rezultatului economic folosindmetoda dobânzii efective. Aceasta este o metodă de calcul al costului amortizat al unui activ financiar sau pasivfinanciar și de alocare a veniturilor din dobânzi sau a cheltuielilor cu dobânzile pe perioada relevantă. Ratadobânzii efective este rata care actualizează exact plăţile viitoare estimate în numerar sau încasările prin duratade viaţă preconizată a unui instrument financiar (sau, când este cazul, o perioadă mai scurtă) la valoarea contabilă netă a activului financiar sau pasivului financiar. Atunci când se calculează rata dobânzii efective, Comunităţile Europene estimează fluxurile de numerar luând în considerare toţi termenii contractuali ai

OR62/372C


instrumentului financiar (de exemplu, opţiunile de plată în avans), dar nu iau în considerare viitoarele pierderide credit. Calculul include toate taxele și punctele plătite sau primite între părţile la contract care fac parte integrantă din rata dobânzii efective, costurile de tranzacţie și alte prime sau actualizări.

În cazul împrumuturilor acordate din fonduri împrumutate, metoda dobânzii efective nu poate fi aplicată separat împrumuturilor acordate și împrumuturilor luate, pe baza consideraţiilor de prag de semnificaţie. Costuriletranzacţiilor suportate de Comunităţile Europene și apoi imputate beneficiarului împrumutului sunt înregistrate direct în contul rezultatului economic.

Odată ce un activ financiar sau un grup de active financiare similare a fost diminuat ca urmare a unei pierderidin depreciere, venitul din dobânzi este înregistrat folosind rata dobânzii utilizată pentru actualizarea fluxurilor de numerar viitoare în scopul evaluării pierderii din depreciere.

Venituri din dividende

Veniturile din dividende sunt înregistrate când se stabilește dreptul de a primi plata.

1.6.2. Cheltuieli

Cheltuielile din schimburi generate de achiziţionarea de produse și servicii sunt înregistrate când acestea suntlivrate și acceptate de Comunităţile Europene. Ele sunt evaluate la costul iniţial din factură.

Cheltuielile neprovenite din schimburi sunt specifice Comunităţilor Europene și reprezintă majoritatea cheltuielilor acestora. Ele sunt aferente transferurilor către beneficiari și pot fi de trei tipuri: creanţe, transferuri conform acordului și granturi, contribuţii și donaţii discreţionare.

Transferurile sunt înregistrate drept cheltuieli în perioada în care au loc evenimente care duc la transfer, atâtavreme cât tipul de transfer este permis de regulament (Regulamentul financiar, Statutul funcţionarilor sau altregulament) sau a fost semnat un contract care autorizează transferul, orice criterii de eligibilitate au fostîntrunite de beneficiar și se poate face o estimare rezonabilă a sumei respective.

Când orice cerere de plată sau de decont este primită și întrunește criteriile de înregistrare, aceasta este înregistrată drept cheltuială pentru suma eligibilă. La încheierea exerciţiului, cheltuielile eligibile deja datorate beneficiarilor, dar neraportate încă sunt estimate și înscrise drept cheltuieli înregistrate în avans.

1.7. ACTIVE ȘI PASIVE CONTINGENTE

Active contingente

Un activ contingent este un activ potenţial care apare ca urmare a unor evenimente anterioare și a cărui existenţă va fi confirmată doar de apariţia sau neapariţia unuia sau mai multor evenimente viitoare nesigure, carenu depind în totalitate de Comunităţile Europene. Un activ contingent este prezentat în cazul în care este probabilă o intrare de beneficii economice sau de servicii potenţiale.

Activele contingente sunt evaluate la fiecare întocmire a bilanţului pentru a asigura reflectarea corespunzătoare în situaţiile financiare a modificărilor survenite. Dacă o intrare de beneficii economice sau servicii potenţiale a devenit aproape sigură și valoarea activului poate fi evaluată în mod fiabil, activul și venitul aferent suntrecunoscute în situaţiile financiare aferente perioadei în care a survenit modificarea.

Pasive contingente

Un pasiv contingent este o obligaţie potenţială care apare ca urmare a unor evenimente anterioare și a căruiexistenţă va fi confirmată doar de apariţia sau neeapariţia unuia sau mai multor evenimente viitoare nesigure,care nu depind în totalitate de Comunităţile Europene sau o obligaţie prezentă care apare ca urmare a unorevenimente anterioare dar nu este înregistrată deoarece: nu este probabil ca pentru stingerea obligaţiei să fienecesară o ieșire de resurse încorporând beneficii economice sau servicii potenţiale sau în cazuri rare în carenu poate fi făcută o estimare suficient de credibilă a valorii obligaţiei.

OR9002.11.31


Un pasiv contingent este prezentat cu excepţia cazului în care posibilitatea unei ieșiri de resurse încorporândbeneficii economice sau servicii potenţiale este redusă. Nu se publică nicio informaţie privind activele contingente decât la momentul apariţiei evenimentului, până atunci posibilitatea unei ieșiri de resurse fiind redusă,deoarece CE este expusă unor riscuri din cauza naturii activităţilor sale curente (de exemplu punerea în aplicare și asigurarea respectării legislaţiei și standardelor UE) și, ca multe alte instituţii publice, o parte dintre acesteriscuri sunt autoasigurate.

Pasivele contingente sunt evaluate la fiecare întocmire a bilanţului pentru a determina dacă a devenit probabilăo ieșire de resurse care încorporează beneficii economice sau servicii potenţiale. Dacă devine probabil că va finecesară o ieșire de resurse care încorporează beneficii economice sau servicii potenţiale pentru un elementcare a fost tratat ca pasiv contingent, este înregistrat un provizion în situaţiile financiare ale perioadei în careare loc modificarea probabilităţilor.

Angajamente pentru finanţări viitoare

Un angajament pentru finanţări viitoare reprezintă un angajament juridic sau implicit, în general contractual,încheiat de Comunităţi și care poate necesita o ieșire viitoare de resurse.

Garanţii

Garanţiile sunt active sau obligaţii potenţiale care apar ca urmare a unor evenimente anterioare și a căror existenţă va fi confirmată de apariţia sau neapariţia obiectului garanţiei. Astfel, garanţiile pot fi calificate dreptactive sau pasive contingente. O garanţie este stinsă atunci când nu mai există obiectul garanţiei. Garanţia sematerializează când sunt îndeplinite condiţiile de solicitare a unei plăţi de la garant.

2. NOTE LA BILANŢ

ACTIVE IMOBILIZATE

2.1. IMOBILIZĂRI NECORPORALE

Milioane EUR

Valoarea

Valoare contabilă brută la 31 decembrie 2007 105

Suplimentări 30

Cesiuni (3)

Transferuri între categoriile de active 0

Alte evoluţii 2

Valoare contabilă brută la 31 decembrie 2008 134

Amortizare cumulată la 31 decembrie 2007 61

Cheltuieli cu amortizarea în exerciţiul curent 19

Cesiuni (2)

Transferuri între categoriile de active 0

Alte evoluţii 0

Amortizare cumulată la 31 decembrie 2008 78

VALOARE CONTABILĂ NETĂ LA 31 DECEMBRIE 2008 56

Valoare contabilă netă la 31 decembrie 2007 44

Sumele se referă în principal la programele informatice.

2.2. IMOBILIZĂRI CORPORALE

În unele ţări valoarea terenului ocupat nu poate fi separată de valoarea clădirii, deoarece ambele au fost achiziţionate ca un întreg. Valoarea terenului, care nu se amortizează, nu se va evalua separat decât dacă acest lucru devine necesar, adică în cazul apariţiei unor cheltuieli ulterioare precum construirea unor noi proprietăţi sau în cazul unei vânzări parţiale.

OR82/372C


IMOBILIZĂRI CORPORALE

Milioane EUR

Terenuri ș iclădiri

Instalaţii și echipamente

Mobilă și vehicule

Echipamente

informatice

Alte imobilizări

corporale

Contracte de leasing financiar

Active în construcţie Total

Valoare contabilă brută la 31 decembrie 2007 3 860 350 194 446 115 1 943 332 7 240

Suplimentări 38 24 16 59 23 368 115 643

Cesiuni (16) (30) (14) (54) (9) 0 0 (123)

Transferuri între categoriile de active 3 3 1 0 13 310 (330) 0

Alte evoluţii 17 21 8 15 9 0 5 75

Valoare contabilă brută la 31 decembrie 2008

3 902 368 205 466 151 2 621 122 7 835

Amortizare cumulată la 31 decembrie 2007 1 506 281 142 333 81 374 2 717

Cheltuieli cu amortizarea în exerciţiu 122 29 16 62 13 77 319

Reluări de amortizări (15) 0 (1) (1) 0 0 (17)

Cesiuni (5) (30) (10) (50) (9) 0 (104)

Transferuri între categoriile de active 89 (1) 0 0 0 (88) 0

Alte evoluţii (81) 21 2 5 7 85 39

Amortizare cumulată la 31 decembrie 2008

1 616 300 149 349 92 448 2 954

VALOAREA CONTABILĂ NETĂ LA31 DECEMBRIE 2008

2 286 68 56 117 59 2 173 122 4 881

Valoarea contabilă netă la 31 decembrie 2007

2 354 69 52 113 34 1 569 332 4 523

Sumele care sunt încă de plată cu privire la leasing-urile financiare și drepturile similare sunt prezentate la datoriile pe termen lung și termen scurt din bilanţ (a se vedea, de asemenea, notele 2.15 și 2.18.1). Acestea se defalchează după cum urmează:

LEASING-URI FINANCIARE

Milioane EUR

DescriereTaxe

cumulate (A)

Sume viitoare de plată Valoare totală

Cheltuieli ulterioare

cu activele

Valoarea activului

Amortizarea imobili

zărilor corporale

Valoarea contabilă

netă

< 1 an > 1 an > 5 ani Datorii totale (B) A + B (C) A + B + C (E) A + B + C +

E

Terenuri și clădiri 732 47 239 1 520 1 806 2 538 61 2 599 (442) 2 157

Alte imobilizări corporale 6 5 11 0 16 22 0 22 (6) 16

Total la 31.12.2008 738 52 250 1 520 1 822 2 560 61 2 621 (448) 2 173

Total la 31.12.2007 331 32 170 1 349 1 551 1 882 61 1 943 (374) 1 569

OR9002.11.31


2.3. INVESTIŢII PE TERMEN LUNG

Milioane EUR

Notă Sold la 31.12.2008 Sold la 31.12.2007

Investiţii în societăţi asociate 2.3.1 278 246

Interese în întreprinderi comune 2.3.2 145 32

Fondul de garantare 2.3.3 1 091 1 149

Active disponibile pentru vânzare 2.3.4 564 533

Active deţinute pentru tranzacţionare 2.3.4 0 13

Investiţii totale 2 078 1 973

Această rubrică include investiţiile făcute în vederea stabilirii de legături permanente și care susţin activităţile Comunităţilor Europene. Include, de asemenea, și activele nete ale Fondului de garantare.

2.3.1. Investiţii în societăţi asociate: Fondul european de investiţii (FEI)

Milioane EUR

Valoarea

Valoare la 31 decembrie 2007 246

Achiziţii 33

Cota de excedent net/(deficit) 10

Alte mișcări de capitaluri proprii (dividende) (11)

Valoare la 31 decembrie 2008 278

Fondul european de investiţii (FEI) este instituţia financiară a Uniunii Europene specializată în furnizarea de capital de risc și garanţii pentru IMM-uri. Conform Deciziei Consiliului din 6 iunie 1994, Comunităţile Europene, reprezentate de Comisie, au subscris iniţial la un total de 600 de milioane ECU din capitalul FEI, reprezentând 600 de acţiuni sau 30 % din capitalul FEI. În urma unei măriri de capital în cursul anului 2007, Comisia a subscris acţiuni suplimentare, reprezentând, la 31 decembrie 2008, o valoare totală de 786 de milioane EUR (din 2 865 de milioane EUR) în capitalul social al FEI. Această sumă reprezintă 27,43 % din capitalul social total al FEI. Comisia a vărsat 20 %, restul nesolicitat corespunzând unei sume de 629 de milioane EUR – a se vedea, de asemenea, nota 5.13.2.

Conform unui acord între Comisie și Banca Europeană de Investiţii (BEI) semnat în 2005, Comisia are dreptul să vândă BEI acţiunile sale în orice moment la preţul care corespunde evaluării FEI împărţit la numărul total de acţiuni emise. Valoarea opţiunii de cumpărare este aproape de zero deoarece formula folosită pentru determinarea preţului de vânzare al acţiunilor este asemănătoare celei folosite pentru determinarea capitalului propriu net al FEI.

Investiţia Comunităţilor în FEI este contabilizată folosind metoda punerii în echivalenţă, în conformitate cu normele contabile ale CE. Participarea este astfel evaluată la 27,43 % din activele nete ale FEI, care la 31 decembrie 2008 erau de 278 de milioane EUR (2007:246 de milioane EUR), din care 10 milioane EUR sunt aferente rezultatului pe 2008 În 2008 s-a primit un dividend de 6 milioane EUR aferent exerciţiului financiar 2007.

2.3.2. Interese în întreprinderi comune

Milioane EUR

Galileo SESAR ITER Int Total

Valoare la 31 decembrie 2007 0 10 22 32

Achiziţii 0 100 69 169

Cota de excedent net/(deficit) 0 (7) (49) (56)

Valoare la 31 decembrie 2008 0 103 42 145

OR03/372C


Programul Galileo

Pentru punerea în aplicarea a fazei de validare pe orbită (VPO) a programului Galileo, a fost creată o întreprindere comună, în sensul articolului 171 din tratat, prin Regulamentul (CE) nr. 876/2002 al Consiliului pentru o perioadă de 4 ani (din 2002 până în 2006). Scopul acestei persoane juridice era asigurarea unităţii administraţiei și controlului financiar al programului Galileo în dezvoltarea acestuia și mobilizarea în acest scop a fondurilor alocate acestui program. Membrii fondatori au fost Comunităţile Europene, reprezentate de Comisie și Agenţia Spaţială Europeană (ASE). Prin granturile acordate din bugetul reţelelor transeuropene (RTE), Comisia pune la dispoziţia întreprinderii comune Galileo (ICG) fondurile pentru cofinanţarea activităţilor acestei faze de validare pe orbită.

ICG a intrat în lichidare la sfârșitul lui 2006, iar procedura este încă în curs de derulare. Activele nete ale ICG aflate în lichidare la sfârșitul anului se ridicau la valoarea de 0 EUR. ICG este contabilizat folosind metoda punerii în echivalenţă. Întrucât entitatea era inactivă și, în continuare, în curs de lichidare în 2008, nu au fost înregistrate niciun fel de venituri sau cheltuieli. Valoarea investiţiei la 31 decembrie 2008 a fost de 0 EUR, adică investiţia de 585 de milioane EUR minus partea cumulată de pierdere de 585 de milioane EUR.

Autoritatea Europeană de Supraveghere a Sistemelor de Navigaţie Globale prin Satelit (GNSS), o agenţie comunitară creată în 2004 și consolidată în contabilitatea Comunităţilor, a preluat în mod oficial răspunderea de la ICG la data de 1 ianuarie 2007, deoarece ICG a intrat în lichidare. Iniţial, acest nou organism trebuia să opereze ca parteneriat public privat, dar în urma unei decizii a Consiliului luată în noiembrie 2007, programul Galileo va fi de acum finanţat integral din bugetul UE. Mai mult, ca urmare a Regulamentului 638/2008 din25 iulie 2008, Comisia este cea care gestionează acum programul în numele CE. Se estimează că un acord între Comisie și ASE va fi semnat în 2009 și va clarifica unele aspecte practice, inclusiv transferul activelor create către Comisie la sfârșitul fazei VPO (prevăzut la sfârșitul lui 2010).

Trebuie remarcat că, până la sfârșitul lui 2008 și incluzând investiţia în ICG menţionată anterior, Comisia a plătit 795 de milioane EUR pentru faza VPO a programului Galileo. Întrucât acest program este, în prezent, încă în faza de cercetare, conform normelor contabile ale CE, banii cheltuiţi au fost înregistraţi ca o cheltuială și nu s-au contabilizat niciun fel de imobilizări necorporale. Doar în momentul în care proiectul va trece în faza de dezvoltare va fi posibilă capitalizarea unor astfel de cheltuieli. Contribuţia totală (indicativă) a Comisiei prevăzută pentru următoarea fază a programului Galileo (în perioada 2008 - 2013) este de 2 645 de milioane EUR.

SESAR

Obiectivul acestei întreprinderi comune este de a asigura modernizarea sistemului de gestionare a traficului aerian european și implementarea rapidă a Planului general european pentru gestionarea traficului aerian prin coordonarea și concentrarea tuturor eforturilor de cercetare și dezvoltare relevante din Comunităţi. Întreprinderea comună SESAR și-a început activitatea la mijlocul lui 2007 și își va încheia existenţa la opt ani după aprobarea de către Consiliu a Planului general european pentru gestionarea traficului aerian. Comunităţile Europene, reprezentate de Comisie, și Organizaţia Europeană pentru Siguranţa Navigaţiei Aeriene (Eurocontrol), reprezentată de agenţia sa, sunt membrii fondatori ai Întreprinderii comune SESAR. Membrii au drepturi de vot conform contribuţiilor lor respective, dar cei doi membri fondatori au minimum un drept de vot de 25 %. La31 decembrie 2008, Comisia contribuia cu 91,73 % din contribuţia totală a tuturor participanţilor la SESAR. Contribuţia totală (indicativă) a Comisiei prevăzută pentru SESAR (în perioada 2007 - 2016) este de 700 de milioane EUR. Investiţia în capitaluri proprii a Comunităţilor Europene în această întreprindere comună se bazează pe situaţiile financiare ale SESAR care acoperă perioada 10 august 2007 (începutul activităţii sale) –31 decembrie 2008, în conformitate cu articolul 5 din Regulamentul financiar al SESAR.

Organizaţia Internaţională ITER pentru Energia prin Fuziune (ITER)

În cadrul ITER participă Comunităţile Europene și alţi șase asociaţi din China, India, Rusia, Coreea, Japonia și SUA. ITER a fost creată pentru a gestiona instalaţiile ITER, pentru a încuraja exploatarea instalaţiilor ITER de

OR9002.11.31


către laboratoarele, alte instituţii și personalul implicat în programele de cercetare și dezvoltare a energiei de fuziune și pentru a promova înţelegerea și acceptarea publică a energiei de fuziune și pentru a întreprinde orice alte activităţi care sunt necesare pentru îndeplinirea scopului său. Membrii au drepturi de vot proporţional cu contribuţiile lor respective, dar, în general, toate hotărârile sunt luate în unanimitate. La 31 decembrie 2008, Comisia contribuia cu 48,46 % din investiţia totală în ITER. Contribuţia totală (indicativă) a Comisie prevăzută pentru ITER (în perioada 2007 - 2041) este de 7 649 de milioane EUR.

2.3.3. Fondul de garantare

ACTIVE NETE ALE FONDULUI DE GARANTARE (1)

Milioane EUR

Sold la 31.12.2008 Sold la 31.12.2007

Active disponibile pentru vânzare 887 901

Numerar și echivalente de numerar 205 249

Total active 1 092 1 150

Total pasive (1) (1)

Active nete 1 091 1 149

(1) După eliminarea sumelor AMF

Fondul de garantare pentru acţiunile externe acoperă împrumuturile garantate de Comunităţile Europene ca urmare a unei decizii a Consiliului, în special operaţiunile de creditare ale Băncii Europene de Investiţii (BEI) din afara Uniunii Europene și împrumuturile din cadrul asistenţei macrofinanciare (împrumuturile AMF) și împrumuturile Euratom din afara Uniunii Europene. Acesta reprezintă un instrument pe termen lung de acoperire a tuturor împrumuturilor nerambursate garantate de Comunităţi și prin urmare, poate fi considerat ca o investiţie pe termen lung. Acest lucru este evidenţiat de faptul că aproape 88 % din activele disponibile pentru vânzare au o scadenţă de 1-10 ani (a se vedea și nota 7.9). Fondul de garantare este alimentat prin plăţi de la bugetul general al Comunităţilor până la 9 % din valoarea de capital a operaţiunilor, încasările din dobânda pe investiţii efectuate din activele fondului și sumele recuperate de la debitorii rău platnici pentru care fondul a trebuit să își utilizeze garanţia. Orice excedent anual se returnează printr-o rubrică specială în situaţia veniturilor din bugetul general al Comunităţilor Europene.

Comunităţile Europene trebuie să includă o rezervă de garanţie pentru a acoperi împrumuturile către ţările terţe. Această rezervă are ca scop acoperirea nevoilor Fondului de garantare și, atunci când este necesar, a garanţiilor utilizate care depășesc suma disponibilă în fond, pentru ca aceste sume să poată fi imputate în buget. Această rezervă de 1 276 de milioane EUR corespunde sumei ţintă de 9 % din împrumuturile restante la31 decembrie 2008. La 31 decembrie 2008, activele nete ale fondului totalizau 1 091 de milioane EUR. Diferenţa dintre activele nete și valoarea rezervei corespunde sumei de plătit fondului de la bugetul UE, respectiv 185 de milioane EUR. Modificările valorii juste a portofoliului titlurilor de creanţă disponibile pentru vânzare au fost înregistrate la capitaluri proprii în 2008 cu o valoare totală de 15 milioane EUR (2007: 19 milioane EUR)

Politicile privind gestiunea riscului financiar ale Fondului de garantare sunt descrise la nota 7.

2.3.4. Alte investiţii

2.3.4.1. Active disponibile pentru vânzare

Această rubrică include investiţiile și participările achiziţionate pentru a ajuta beneficiarii la dezvoltarea propriilor activităţi comerciale.

OR23/372C


ACTIVE PE TERMEN LUNG DISPONIBILE PENTRU VÂNZARE

Milioane EUR

BERD OCR Constituirea FEFP EFSE Altele Total

Valori la 31.12.2007 157 218 98 55 5 533

Achiziţii 0 17 51 7 1 76

Cesiuni/retrageri 0 (27) (4) 0 (2) (33)

Transferul excedentului/(deficitului) de reevaluare la capitaluri proprii

0 1 (6) 5 (1) (1)

Pierderi din depreciere 0 (5) (6) 0 0 (11)

Valori la 31.12.2008 157 204 133 67 3 564

Investiţie în Banca Europeană pentru Reconstrucţie și Dezvoltare (BERD)

Comisia a subscris 3 % din capitalul total al BERD de 20 de miliarde EUR. La data bilanţului, suma solicitată era de 157 de milioane EUR, din care 156 de milioane EUR au fost vărsate. Plăţile restante din capitalul solicitat (1 milion EUR) sunt înregistrate la datorii pe termen scurt și contabilizate la costul amortizat. Plăţile restante din capitalul nesolicitat totalizează 443 de milioane EUR și sunt incluse ca pasive contingente în afara bilanţului. Deoarece BERD nu este cotată la nicio bursă de valori și în vederea restricţiilor contractuale incluse în statutul BERD cu privire, printre altele, la vânzarea intereselor de participare plafonate la costul de achiziţie și autorizate doar acţionarilor existenţi, participarea Comisiei la BERD este evaluată la cost minus diminuarea din depreciere.

Operaţiuni cu capital de risc (OCR)

În cadrul operaţiunilor cu capital de risc sumele se acordă intermediarilor financiari pentru a finanţa investiţiile în capitaluri proprii. Cu toate că o parte dintre aceste contracte au caracteristicile unui împrumut deoarece marea majoritate a acestor contracte de finanţare nu au caracteristicile de bază și constituente ale unui împrumut (deoarece nu există un program fix de rambursare și nici o rată a dobânzii convenită pentru contraprestaţia de capital) tot portofoliul este asimilat ca fiind investiţie indirectă în capitaluri proprii. Ele sunt deţinute la costul istoric minus provizioane pentru depreciere, deoarece nu există cotaţii pe o piaţă activă și valoarea justă a acestora nu poate fi evaluată în mod fiabil în prezent.

Alte investiţii

Sumele cele mai importante sunt cele alocate programului Creștere și ocuparea forţei de muncă, programului MAP și programului PCI, sub tutela FEI, sprijinind crearea și finanţarea constituirii IMM-urilor prin investiţii în fonduri specializate cu capital de risc corespunzătoare (133 de milioane EUR). Este inclusă, de asemenea, suma de 67 de milioane EUR aferentă Fondului european pentru Europa de Sud-Est (EFSE), o companie de investiţii cu un capital variabil (SICAV). Obiectivul general al EFSE este susţinerea dezvoltării economice și a prosperităţii în Europa de Sud-Est prin oferirea durabilă de finanţări suplimentare de dezvoltare, prin intermediari financiari locali. Drepturile de vot actuale ale Comunităţilor se ridică la 14,7 %.

2.3.4.2. Active deţinute pentru tranzacţionare

A se vedea 2.8.2: aceste sume sunt aferente acum unui termen scurt.

2.4. ÎMPRUMUTURI

Această rubrică acoperă sumele împrumuturilor datorate Comunităţilor cu scadenţă mai mare de un an de zile.

Milioane EUR

Sold la 31.12.2008 Sold la 31.12.2007

Împrumuturi acordate de la bugetul CE și CECO 179 189

Împrumuturi acordate din fonduri împrumutate 3 386 1 617

Active nete 3 565 1 806

OR9002.11.31


2.4.1. Împrumuturi acordate din bugetul Comunităţilor Europene și CECO în lichidare

Milioane EUR

Împrumuturi cu condiţii speciale CECO în lichidare Total

Total la 31.12.2007 155 34 189

Rambursări (17) (8) (25)

Modificări ale valorii contabile 12 3 15

Total la 31.12.2008 150 29 179

Împrumuturi cu condiţii speciale

Acest post acoperă împrumuturi cu condiţii speciale acordate la rate preferenţiale, ca parte a cooperării cu ţările terţe. Toate sumele sunt scadente la peste 12 luni de la încheierea exerciţiului. Rata dobânzii efective a acestor credite variază între 7,39 % și 12,36 %.

Împrumuturi imobiliare ale CECO în lichidare (CECO)

Împrumuturile ipotecare sunt împrumuturi acordate de CECO din propriile fonduri în conformitate cu articolele 54 și 54.2 ale Tratatului CECO. Aceste împrumuturi sunt acordate la o rată fixă de 1 % și în consecinţă sunt considerate drept împrumuturi la rate preferenţiale. Ratele dobânzii efective pentru aceste împrumuturi sunt 2,806 % – 22,643 %. În cazul acestor împrumuturi, preţul tranzacţiei este folosit ca valoarea justă de la deschidere independent de orice rată preferenţială a dobânzii acordată, din motive practice și consideraţii de prag de semnificaţie.

2.4.2. Împrumuturi acordate din fonduri împrumutate

Milioane EUR

Împrumuturi AMF

Împrumuturi Euratom BOP CECO în

lichidare Total

Total la 31.12.2007 795 482 0 478 1 755

Noi împrumuturi 0 15 2 000 0 2 015

Rambursări (132) (5) 0 (67) (204)

Diferenţe de schim 0 1 0 (61) (60)

Modificări ale valorii contabile 0 1 4 (12) (7)

Total la 31.12.2008 663 494 2 004 338 3 499

Sumă scadentă < 1 an 25 0 0 88 113

Sumă scadentă > 1 an 638 494 2 004 250 3 386

Împrumuturi de tip asistenţă macrofinanciară (AMF)

AMF este un instrument financiar axat pe o politică de asistenţă la redresarea balanţei de plăţi și/sau asistenţă bugetară acordată ţărilor terţe partenere care sunt apropriate geografic de teritoriul UE. Este sub formă de împrumuturi sau granturi pe termen mediu/lung sau o combinaţie corespunzătoare a amândurora și completează în general finanţarea oferită în contextul unei ajustări și al unui program de reformă susţinute de FMI.

Comisia nu a primit garanţii din partea unor terţe părţi pentru aceste împrumuturi, însă acestea sunt garantate de Fondul de garantare (a se vedea nota 2.3.3).

Împrumuturi Euratom

Euratom este una dintre entităţile juridice ale Comunităţilor Europene și este reprezentată de Comisia Europeană. Obiectivul acestei entităţi este acordarea de împrumuturi statelor membre și statelor terţe după cum urmează:

— împrumuturile Euratom sunt acordate statelor membre cu scopul de a finanţa proiecte de investiţii în statele membre aferente producţiei industriale de electricitate în centrale nucleare și instalaţiilor industriale ale ciclului combustibilului;

OR43/372C


— împrumuturile Euratom sunt acordate statelor terţe pentru a îmbunătăţi nivelul de siguranţă și eficienţă al centralelor nucleare și al instalaţiilor din ciclul de combustibili nucleari care sunt în funcţiune sau în construcţie.

Comisia a primit 486 de milioane EUR (2007: 474 de milioane EUR) de garanţii de la garanţi terţe părţi pentru aceste împrumuturi.

Împrumuturi de asistenţă pentru balanţa de plăţi (BOP)

BOP este un instrument financiar axat pe o politică, ce a fost reactivat pentru a furniza asistenţă financiară pentru statele membre ale Uniunii Europene în perioada actuală de criză economică. Acesta furnizează un sprijin financiar pe termen mediu care permite acordarea de împrumuturi unuia sau mai multor state membre care se află în dificultate ori se confruntă cu un risc major privind balanţa lor de plăţi sau mișcările de capital. Numai statele membre care nu au adoptat moneda euro pot beneficia de această facilitate comunitară. Aceste împrumuturi sunt garantate de la bugetul general al Uniunii Europene.

O sumă de 6,5 miliarde EUR a fost pusă la dispoziţia Ungariei, din care 2 miliarde EUR (mai sus) au fost vărsate în 2008, data scadenţei fiind în decembrie 2011. O sumă suplimentară de 3,5 miliarde EUR a fost vărsată în primele 7 luni din 2009 (datele scadenţei: noiembrie 2014 și aprilie 2016). 3,1 miliarde EUR au fost puse la dispoziţia Letoniei și 1 miliard EUR din aceasta a fost vărsat, de asemenea în primul trimestru din 2009, cu o dată a scadenţei în aprilie 2014. De asemenea, 5 miliarde EUR au fost puse la dispoziţia României în cel de al doilea trimestru 2009.

Pentru împrumuturile menţionate anterior (AMF, Euratom și BOP), metoda dobânzii efective nu se aplică separat împrumuturilor acordate și împrumuturilor luate, deoarece acestea au caracteristicile unor operaţiuni reciproce. Diferenţele dintre condiţiile pentru împrumuturile acordate și împrumuturile luate nu sunt semnificative. Astfel, nu lipsește nicio informaţie care ar afecta înţelegerea de către cititor a tranzacţiilor subiacente. Costurile tranzacţiei sunt înscrise drept cheltuieli în contul rezultatului economic.

Împrumuturi ale CECO în lichidare

Acest post include în principal împrumuturi acordate de CECO în lichidare din fonduri împrumutate în conformitate cu articolele 54 și 56 ale Tratatului CECO, precum și trei titluri de creanţă necotate la bursă emise de Banca Europeană de Investiţii (BEI) pentru a înlocui un debitor rău platnic. Aceste titluri de creanţă vor fi deţinute până la scadenţa finală (2017 și 2019) pentru a acoperi utilizarea împrumuturilor aferente. Modificările valorii contabile corespund cu modificarea dobânzilor acumulate plus amortizarea primelor plătite în exerciţiu și costul tranzacţiei de la deschidere, calculate conform metodei ratei dobânzii efective.

Ratele dobânzii efective (exprimate ca un interval de rate ale dobânzii) au fost după cum urmează:

Împrumuturi 31.12.2008 31.12.2007

Asistenţă macrofinanciară (AMF) 3,022 % - 5,29 % 3,82 % - 4,822 %

Euratom 3,428 % - 5,76 % 4,446 % - 5,76 %

BOP 3,25 % —

CECO în lichidare 3,072 % - 5,8103 % (1) 4,375 % - 12,077 % (1)

(1) o valoare limită mai mare este aferentă împrumutului cu rată fixă acoperit prin swap pe rata dobânzii (a se vedea nota 2.8.2).

2.5. PREFINANŢARE PE TERMEN LUNG

Milioane EUR

Tip de gestiune Sold la 31.12.2008 Sold la 31.12.2007

Gestiune centralizată directă 1 351 434

Gestiune centralizată indirectă 275 318

Gestionarea descentralizată 90 64

Gestiune repartizată 26 764 12 875

Gestiune în comun 543 324

Totalul prefinanţării pe termen lung 29 023 14 015

OR9002.11.31


Cele mai importante sume de prefinanţare pe termen lung sunt aferente acţiunilor structurale: fondul de dezvoltare regională, fondul social, fondul agricol pentru dezvoltare rurală, fondul de coeziune și fondul pentru pescuit. Deoarece multe din aceste proiecte sunt pe termen lung, este necesar ca avansurile aferente să fie disponibile mai mult de un an. Astfel aceste sume de prefinanţare sunt prezentate ca active pe termen lung. Valoarea prefinanţării pe termen lung menţionate anterior pentru care Comunităţile Europene au dreptul să primească dobânzi se ridică la 1 587 de milioane EUR.

Creșterea din 2008 provine în principal dintr-o a doua plată în avans (13 888 de milioane EUR) efectuată către statele membre pentru a finanţa programele 2007-2013 ale acestor fonduri. Plăţile în avans efectuate conform celui de Al șaptelea program-cadru pentru cercetare explică, de asemenea, o creștere cu aproximativ 780 de milioane EUR (dintr-o creștere totală de 917 milioane EUR) a prefinanţării pe termen lung gestionată de Comisie.

Anumite prefinanţări plătite conform celui de Al șaptelea program-cadru pentru cercetare și dezvoltare tehnologică (PC7) sunt acoperite în mod eficace de un Fond de garantare al participanţilor (FGP). Acesta este un instrument de beneficiu reciproc instituit pentru a acoperi riscurile financiare suportate de Comunităţi și de participanţi pe perioada punerii în aplicare a acţiunilor indirecte ale PC7, capitalul și dobânda acestuia constituind garanţie de bună execuţie. Toţi participanţii la acţiuni indirecte de tipul unui grant (și astfel o prefinanţare în contabilitatea Comisiei) contribuie cu 5 % din prefinanţarea pe care o primesc la capitalul FGP pentru toată durata acţiunii. Astfel, participanţii sunt proprietarii FGP, Comunităţile (reprezentate de Comisie) acţionând ca agentul executiv al acestora. La sfârșitul unei acţiuni indirecte participanţii își recuperează în întregime contribuţia la capital, cu excepţia cazurilor în care FGP înregistrează pierderi din cauza beneficiarilor rău platnici – astfel participanţii putând recupera cel puţin 80 % din contribuţia lor. Fondul de garantare al participanţilor asigură, astfel, interesele financiare atât ale Comisiei, cât și ale participanţilor. La 31 decembrie 2008, o sumă totală de 283 de milioane EUR a fost subscrisă la FGP de participanţi (2007: 38 de milioane EUR).

2.6. CREANŢE PE TERMEN LUNG

Milioane EUR

Sold la 31.12.2008 Sold la 31.12.2007

Sume datorate de statele membre 24 93

Împrumuturi acordate personalului CECO 13 15

Altele 2 13

Garanţii și depozite 6 6

Total 45 127

Sumele care vor fi primite de la statele membre se referă la sume datorate CECO în lichidare de foste ţări candidate la aderare.

ACTIVE CIRCULANTE

2.7. STOCURI

Milioane EUR

Sold la 31.12.2008 Sold la 31.12.2007

Echipament știinţific:

material știinţific 8 9

material fisionabil și apă grea 20 19

material știinţific pentru revânzare 45 45

Vaccinuri 6 8

Materiale de producţie 1 7

Publicaţii și produse pentru revânzare 5 0

Total 85 88

OR63/372C


Stocul de echipamente știinţifice este deţinut și gestionat de CCC. O parte importantă este reprezentată de stocul de materiale de referinţă, nucleare și nenucleare, depozitat la Geel. Acest stoc are un caracter strategic și este menţinut pentru a putea face faţă unor cereri viitoare imprevizibile în situaţii de criză. El este evaluat la valoarea realizabilă netă la încheierea exerciţiului, prin aplicarea unei reduceri de valoare la preţul de vânzare; reducerea de valoare ţine seama de costurile de stocare și de alte costuri suportate la vânzarea stocului (costul de distribuţie, costul de certificare etc.) și se ridică la 43 de milioane EUR. Consumabilele CCC, care totalizau 7 milioane EUR la 31 decembrie 2007 și care erau reportate sub rubrica „Materiale de producţie”, nu mai sunt tratate drept stocuri.

Stocul de publicaţii deţinut și/sau administrat de Oficiul pentru Publicaţii se evaluează la suma mai mică dintre cost și valoarea realizabilă netă, care este aproximativ zero. De asemenea, publicaţiile distribuite gratuit au fost depreciate complet deoarece valoarea lor realizabilă netă este zero. Aceste reduceri însumează un total de 16 milioane EUR și determină valoarea contabilă pentru publicaţii menţionată anterior.

2.8. INVESTIŢII PE TERMEN SCURT

Investiţiile pe termen scurt constau din active financiare disponibile pentru vânzare, care sunt achiziţionate pentru rentabilitatea sau randamentul investiţiei, sau deţinute pentru a stabili o anumită structură a activelor sau o sursă secundară de lichidităţi și prin urmare pot fi vândute pentru a răspunde nevoii de lichidităţi sau modificărilor ratelor dobânzii.

2.8.1. Active pe termen scurt disponibile pentru vânzare

Milioane EUR

CECO în lichidare Altele Total

Valori la 31.12.2007 1 417 3 1 420

Achiziţii 304 79 383

Cesiuni și retrageri (275) — (275)

Ajustare la costul amortizat 2 — 2

Modificarea valorii contabile (8) — (8)

Transferul excedentului/(deficitului) de reevaluare la capitaluri proprii

24 — 24

Valori la 31.12.2008 1 464 82 1 546

În ceea ce privește sumele CECO în lichidare, toate investiţiile sunt titluri de creanţă denominate în EUR și cotate pe o piaţă activă. Detaliile privind portofoliul de investiţii pe tip de emiţător și rating sunt descrise la nota 7. La 31 decembrie 2008 titlurile de creanţă (exprimate la valoarea justă a acestora) cu scadenţa finală în cursul anului 2009 se ridică la 126 de milioane EUR (2007: 146 de milioane EUR).

2.8.2. Active pe termen scurt deţinute pentru tranzacţionare

CECO în lichidare (CECO) a semnat un contract swap pe rata dobânzii și o combinaţie atât a contractului swap pe rata dobânzii cât și a contractului swap pe rata dobânzii în valute diferite. Valoarea justă a acestor swap-uri pe rata dobânzii a fost obţinută prin actualizarea fluxurilor nete de numerar fixe folosind ratele swap cu cupon zero la data bilanţului. Această valoare justă (inclusiv dobânzile acumulate) ale operaţiunilor swap cu scadenţă finală mai mică de trei luni de la data bilanţului este de 7 milioane EUR (2007: 13 milioane, pe termen lung).

2.9. PREFINANŢARE PE TERMEN SCURT

Termenul de recuperare sau de utilizare a prefinanţării determină dacă aceasta este prezentată ca activ de prefinanţare circulant sau pe termen lung. Utilizarea este definită prin acordul subiacent al proiectului. Toate rambursările sau utilizările datorate cu doisprezece luni înainte de data de raportare sunt prezentate drept prefinanţări pe termen scurt și, prin urmare, drept active circulante. A se vedea nota 2.5 pentru mai multe detalii privind prefinanţarea pe termen lung.

Cheltuielile cumulate reprezintă suma costurilor eligibile care au fost estimate ca fiind suportate de beneficiarii soldurilor de prefinanţare de la încheierea exerciţiului, dar încă neraportate Comunităţilor. Aceste sume sunt înscrise, de asemenea, drept cheltuieli în contul rezultatului economic al perioadei de raportare.

OR9002.11.31


Scăderea importantă a prefinanţărilor pe termen scurt este cauzată de faptul că, pentru acţiunile structurale din cadrul gestiunii repartizate, unele proiecte finanţate sunt în curs de lichidare (programe aferente perioadei 2000-2006), în timp ce pentru noile proiecte (programe aferente perioadei 2007-2013) a fost plătită o tranșă de prefinanţare în 2008, însă a fost clasificată în categoria activelor pe termen lung, astfel cum se explică la nota 2.5. Valoarea prefinanţării pe termen scurt pentru care Comunităţile Europene au dreptul să primească dobânzi de la beneficiari se ridică la 3 789 de milioane EUR, având în vedere o estimare a utilizării fondurilor neraportate încă faţă de Comunităţi.

Se va remarca, de asemenea, că defalcarea sumelor restante pe tipuri de gestiune este disponibilă pentru plăţile de prefinanţare făcute din 2005. Sumele de prefinanţare nealocate sunt cele incluse întâi în bilanţul la deschidere din 2005 și sunt prezentate separat pe o singură linie în cifre comparative pentru 2007 deoarece la acel moment nu era disponibilă nicio informaţie privind defalcarea pe tip de gestiune bugetară. Suma nealocată în 2007 se referă în principal la gestiunea repartizată. Pentru prima dată în 2008, sumele restante nealocate la31 decembrie 2008 au fost analizate și reclasificate în tipul de gestiune corespunzător.

PREFINANŢARE PE TERMEN SCURT

Milioane EUR

Tip de gestiune Sold la31.12.2008

Sold la31.12.2007

Gestiune centralizată directă 13 554 11 567

Granturi pentru acţiuni 11 439 9 715

Granturi pentru funcţionare 129 142

Achiziţii publice (operaţională) 713 638

Operaţională 933 457

Credite administrative 340 615

minus Cheltuieli înregistrate în avans (10 499)

Gestiune centralizată directă - net 3 055

Gestiune centralizată indirectă 4 563 2 265

Agenţii naţionale 2 880 1 736

Granturi pentru acţiuni 1 608 485

Achiziţii publice (operaţională) și altele 49 29

Altele 26 15


Gestiune centralizată indirectă - net 930

Gestionarea descentralizată Sumă brută 1 565 1 280


Gestiunea descentralizată - net 326

Gestiune repartizată Sumă brută 22 979 3 229


Gestiunea repartizată - net 5 304

Gestiune în comun Sumă brută 2 005 1 135


Gestiune în comun - net 608

Pusă în aplicare de instituţii și agenţii Sumă brută 65 204

Cheltuieli înregistrate în avans (26)

Instituţii și agenţii - net 39

Solduri de prefinanţare nealocate 21 404

Totalul valorilor brute de prefinanţare 41 084

minus Cheltuieli înregistrate în avans: (20 501)

Totalul prefinanţării pe termen scurt 10 262 20 583

OR83/372C


Garanţii primite cu privire la prefinanţare

Acestea sunt garanţii pe care Comunităţile Europene le cer, în anumite cazuri, beneficiarilor atunci când varsă avansuri (prefinanţare). Două valori trebuie prezentate pentru acest tip de garanţie, valorile „nominală” și„curentă”. Pentru valoarea „nominală”, evenimentul generator este legat de existenţa garanţiei. Pentru valoarea„curentă”, evenimentul generator al garanţiei îl reprezintă rata de prefinanţare și/sau compensările ulterioare.

La 31 decembrie 2008, valoarea „nominală” a garanţiilor primite de Comisie în ceea ce privește prefinanţările se ridică la 968 de milioane EUR. Valoarea „curentă” a acestor garanţii se ridică la 769 de milioane EUR. La31 decembrie 2007, aceste valori erau de 1 007 milioane EUR și, respectiv, de 772 de milioane EUR. Această diferenţă servește în mod concret drept acoperire pentru prefinanţările care au fost lichidate și înregistrate drept cheltuieli, dar care pot necesita o recuperare în viitor.

2.10. CREANŢE PE TERMEN SCURT

Milioane EUR

Sold la 31.12.2008 Sold la 31.12.2007

Partea curentă a creanţelor pe termen lung 114 160

Creanţe pe termen scurt 6 128 5 441

Creanţe diverse 23 27

Venituri angajate și cheltuieli amânate 5 655 6 423

Total 11 920 12 051

2.10.1. Partea curentă a creanţelor pe termen lung

Aceste sume reprezintă în mare parte împrumuturi cu scadenţa finală în mai puţin de 12 luni de la data bilanţului (113 milioane EUR, a se vedea nota 2.4 de mai sus pentru mai multe detalii).

2.10.2. Creanţe pe termen scurt

Milioane EUR

Grup de conturiLa 31.12.2008 La 31.12.2007

Valoare brută Reducere Valoare netă Valoare brută Reducere Valoare netă

Clienţi 4 833 (175) 4 658 3 897 (171) 3 726

Statele membre 2 576 (1 204) 1 372 2 873 (1 256) 1 617

Altele 111 (13) 98 111 (13) 98

Total 7 520 (1 392) 6 128 6 881 (1 440) 5 441

2.10.2.1. Clienţi

Această rubrică se referă la ordine de recuperare contabilizate la 31 decembrie 2008 drept creanţe constatate care urmează să fie recuperate și care nu sunt încă incluse în alte rubrici ale secţiunii activelor din bilanţ. Cea mai mare parte a acestui sold este aferentă amenzilor emise de Comisie, respectiv o suma brută de 4 590 de milioane EUR. Până la 31 decembrie 2008, au fost primite garanţii în valoare totală de 2 403 milioane EUR (2007: 2 563 de milioane EUR) în ceea ce privește aceste creanţe, ceea ce indică faptul că destinatarul amenzii dorește să o conteste. De la încheierea exerciţiului, plăţi suplimentare în valoare de 1 304 milioane EUR au fost primite în legătură cu aceste creanţe, precum și garanţii suplimentare de 744 de milioane EUR.

OR9002.11.31


2.10.2.2. Creanţe de la statele membre

Milioane EUR

Sold la 31.12.2008 Sold la 31.12.2007

Creanţe FEGA

Creanţe FEGA 684 902

Reducere (392) (483)

Total 292 419

TVA plătită și recuperabilă de la statele membre 36 24

Resurse proprii

Înregistrate în contul A, așteptând recuperarea 97 75

Înregistrate în contul separat, așteptând recuperarea 1 260 1 333

Reducere (812) (773)

Altele 16 38

Total 561 673

Alte creanţe de la statele membre 483 501

Total 1 372 1 617

Creanţe FEGA Garantare

Acest post conţine sumele datorate de beneficiarii FEGA la 31 decembrie 2008, astfel cum au fost declarate și certificate de statele membre la 15 octombrie 2008 minus 20 % din aceste sume, pe care statele membre le pot păstra pentru acoperirea costurilor administrative. O estimare este făcută pentru creanţele care au apărut după această declaraţie și până la 31 decembrie 2008. De asemenea, Comisia prevede o reducere a sumelor datorate de beneficiari, pentru care recuperarea pare puţin probabilă. Faptul că se face o astfel de ajustare nu înseamnă că CE renunţă la recuperarea viitoare a acestor sume.

Resurse proprii

Trebuie notat faptul că statele membre au dreptul să reţină 25 % din resursele proprii tradiţionale drept costuri de colectare, deci cifrele anterioare sunt prezentate ţinând seama de această deducere. Pe baza estimărilor trimise de statele membre, o reducere de 812 milioane EUR a fost dedusă din creanţele statelor membre. Totuși, aceasta nu înseamnă renunţarea de către Comisie la recuperarea sumelor acoperite de această ajustare a valorii.

Alte creanţe de la statele membre

Alte creanţe de la statele membre includ recuperări de cheltuieli în valoare de 120 de milioane EUR și avansuri FEGA în valoare de 244 de milioane EUR.

2.10.3. Venituri angajate și cheltuieli amânate

Milioane EUR

Sold la 31.12.2008 Sold la 31.12.2007

Venituri angajate 5 402 6 129

Cheltuieli amânate 223 243

Altele 30 51

Total 5 655 6 423

OR04/372C


Principala sumă din cadrul acestei rubrici este reprezentată de veniturile angajate în valoare de5 402 milioane EUR.

Milioane EUR

Venituri angajate Sold la 31.12.2008 Sold la 31.12.2007

Resurse proprii 2 576 2 730

Venituri agricole alocate noiembrie și decembrie 1 261 1 310

Restructurare a industriei zahărului 911 1 516

FEGA: decizii de corectare a conformităţii neexecutate 368 350

Fonduri de coeziune și de dezvoltare regională: corecţii financiare

146 —

Fondul pentru pescuit 32 82

Alte venituri angajate 108 141

Total venituri angajate 5 402 6 129

De asemenea, în cadrul acestei rubrici sunt incluse cheltuieli amânate în valoare de 223 de milioane EUR din care principalele sume reprezintă plăţi anticipate de 34 de milioane EUR pentru închirieri de sedii de birouri și 25 de milioane EUR pentru modificări privind sediile de birouri, 16 milioane EUR dobânzi privind leasing-ul de active imobilizate, 37 de milioane EUR pentru școala europeană și 59 de milioane EUR plătite în cadrul acordurilor bilaterale pentru pescuit cu ţări terţe.

Alte venituri angajate sunt, în principal, veniturile din dobânzi de penalizare, dobânda bancară acumulată și dobânda acumulată pe sumele de prefinanţare.

2.11. NUMERAR ȘI ECHIVALENTE DE NUMERAR

Milioane EUR

Sold la 31.12.2008 Sold la 31.12.2007

Numerar nerestricţionat:

conturi la trezorerii și bănci centrale 15 039 11 313

conturi curente 1 415 956

conturi de avans 35 81

transferuri (numerar în tranzit) 26 2

depozite pe termen scurt și alte echivalente de numerar 1 456 1 367

Total 17 971 13 719

Numerar restricţionat 5 753 5 037

Total 23 724 18 756

Numerarul și echivalentele de numerar includ următoarele în vederea situaţiei fluxurilor de numerar:

Milioane EUR

Sold la 31.12.2008 Sold la 31.12.2007

Numerar și echivalente de numerar 23 724 18 756

Numerar și echivalente de numerar - Fondul de garantare (a se vedea nota 2.3.3)

205 249

Total 23 929 19 005

2.11.1. Numerar nerestricţionat

Numerarul nerestricţionat acoperă toate fondurile pe care Comisia le deţine în conturile sale în fiecare stat membru și ţară AELS (trezorerie sau bancă centrală), precum și în conturile curente, conturile de avans, depozitele bancare pe termen scurt și în casă.

OR9002.11.31


Soldul destul de mare la trezorerii și bănci centrale se datorează faptului că după bugetul rectificativ de la încheierea exerciţiului, 6 627 de milioane EUR au trebuit să fie rambursate statelor membre, lucru care a fost efectuat la începutul lui 2009. Datoria aferentă este prezentată la contul datorii pe termen scurt - a se vedea și nota 2.18.2 de mai jos. De asemenea, alte elemente care au avut un impact asupra soldului de numerar la încheierea exerciţiului sunt valorile rezultate din venitul alocat neutilizat încă (5,2 miliarde EUR) care nu poate fi returnat statelor membre și 2,1 miliarde EUR, care au fost reţinute pentru a acoperi creditele de plată reportate pentru 2009. Rezultatul bugetar de 1,8 miliarde EUR trebuie, de asemenea, rambursat statelor membre prin deducere din sumele datorate de acestea pentru 2009.

2.11.2. Numerar restricţionat

Numerarul restricţionat se referă la sumele primite aferente amenzilor emise de Comisie ale căror cazuri sunt încă deschise. Acestea sunt deţinute în conturi de depozit specifice care nu sunt folosite pentru nici o altă activitate.

DATORII PE TERMEN LUNG

2.12. BENEFICIILE ANGAJAŢILOR

Milioane EUR

Sold la 31.12.2008 Sold la 31.12.2007

Pensii - personal 32 867 30 212

Pensii – alte categorii 696 481

Sistemul comun de asigurări de sănătate 3 993 2 787

Total 37 556 33 480

2.12.1. Pensii - personal

La 31 decembrie 2008, normele privind sistemul de pensii (PSEO: Sistemul de pensii al funcţionarilor europeni) sunt definite prin ultima versiune a Statutului funcţionarilor Comunităţilor Europene (în vigoare de la1 mai 2004). Regulile privind pensiile personalului sunt aplicabile direct în toate statele membre. Sistemul acoperă diversele tipuri de pensii și alocaţii (de vârstă, de invaliditate, de supravieţuitor). În conformitate cu articolul 83 din Statutul funcţionarilor, plata beneficiilor oferite prin planul de pensii constituie cheltuieli din bugetul Comunităţilor. Provizionul pentru aceste cheltuieli nu este finanţat, dar statele membre garantează colectiv plata acestor beneficii conform unei scale fixate pentru finanţarea acestor cheltuieli. În plus, funcţionarii contribuie cu o treime la finanţarea pe termen lung a acestui plan printr-o contribuţie obligatorie. Valoarea acestei contribuţii este revizuită în fiecare an și actualizată pentru a garanta faptul că aceste contribuţii (în prezent 10,9 % din salariul de bază) sunt suficiente pentru a finanţa în fiecare an o treime din drepturile dobândite în timpul anului.

Datoriile sistemului de pensii au fost evaluate pe baza numărului de funcţionari activi și funcţionari pensionari la 31 decembrie 2008 și pe baza normelor Statului funcţionarilor în vigoare la acea dată. Această evaluare a ţinut seama de beneficiile legate de vârstă, invaliditate și supravieţuire (diferite tipuri de pensii, precum și alocaţia pentru invaliditate). Evaluarea a fost realizată în conformitate cu metodologia IPSAS 25. Acest standard de contabilitate necesită ca angajatorul să determine valoarea angajamentului pe o bază actuarială, luând în considerare atât beneficiile contractuale pe perioada de viaţă activă a angajaţilor, cât și măririle previzibile de salarii.

Metoda evaluării actuariale folosite pentru a calcula această datorie este cunoscută drept metoda unităţilor de credit preconizate. Principalele ipoteze actuariale disponibile la data evaluării și folosite la evaluare au fost după cum urmează:

1. rata nominală de actualizare s-a bazat pe obligaţiuni guvernamentale din zona Euro în decembrie 2008 pentru o perioadă apropriată de cea a planului (19 ani), ca o estimare a curbei randamentului obligaţiunii cu cupon zero euro din decembrie 2008 pentru aceeași durată, cu o valoare de 3,9 %. Conform IPSAS 25, rata inflaţiei trebuie să fie o rată preconizată a inflaţiei pe durata planului: după care aceasta trebuie să se bazeze pe valori prospective, așa cum au fost exprimate de obligaţiunile indexate de pe pieţele financiare europene. Rata estimată pe termen lung a inflaţiei a fost de 1,8 %, deci rata reală de actualizare a fost de 2,1 %;

OR24/372C


2. Tabelul mortalităţii referitor la funcţionarii publici internaţionali pentru 2008 (International Civil Servants Life Table) a fost utilizat pentru acest calcul. Acest nou tabel al mortalităţii a fost elaborat în 2008 în cooperare cu Secţiunea administrativă comună de pensii (Joint Pensions Administrative Section) și a fost utilizat pentru prima dată la calcularea ratei contribuţiei pentru pensie începând cu 1 iulie 2008. Acest nou tabel înlocuiește fostul Tabel privind mortalitatea UE-2004, utilizat în trecut la evaluarea datoriilor;

3. creșterea generală a salariilor (GSG), fiind egală cu reevaluarea generală a pensiei, s-a bazat pe o medie fluctuantă pe 12 ani a statisticilor de reevaluare a salariilor și pensiilor din perioada din 1997 până în 2008, fiind egală cu 0,3 %; creșterea salariilor individuale la un nivel mai mare decât creșterea generală a salariilor a fost actualizată pentru a se ţine cont de promovările din 2008. Acest tabel detaliază rata creșterii salariale individuale pe nivel și etapă și anul preconizat de pensionare din 2009 până în 2053;

4. coeficienţii matrimoniali pentru funcţionarii activi la data pensionării lor s-au bazat pe statistici ale populaţiei funcţionarilor și sunt egale cu 84 % pentru bărbaţi și 38 % pentru femei - situaţia reală a căsătoriilor a fost luată pentru foștii funcţionari (pensionari și invalizi);

5. se presupune că pensionarea are loc într-o perioadă în care funcţionarul beneficiază de drepturile sale depline, luând în considerare reducerea pentru pensionare anticipată și stimulentul Barcelona pentru pensionarea târzie, cel mai târziu la 65 de ani;

6. calculul pensiilor brute și al alocaţiilor familiale se bazează pe dispoziţiile din Statutul funcţionarilor.

Datoriile acoperă drepturile definite anterior pentru următoarele persoane:

(1) personalul în activitate la 31 decembrie 2008 în toate instituţiile și agenţiile incluse în sistemul de pensii;

(2) personalul în situaţie de pensie amânată, de ex. cei care au părăsit instituţiile temporar sau definitiv dar care și-au păstrat drepturile de pensii în sistemul de pensii (exclusiv cei care au acumulat cel puţin 10 ani de serviciu);

(3) foști funcţionari și alţi agenţi care beneficiază de o pensie de vârstă;

(4) foști funcţionari și alţi agenţi care beneficiază de o pensie de invaliditate;

(5) foști funcţionari și alţi agenţi care beneficiază de o alocaţie de invaliditate;

(6) beneficiarii unei pensii de supravieţuitor (văduve sau văduvi, orfani, persoane în îngrijire).

Rezultatele obţinute în cadrul acestei evaluări au fost comparate cu estimările bazate pe evaluarea actuarială anterioară realizată la 31 decembrie 2007.

Milioane EUR

Variaţia datoriei privind pensiile personalului Valoare

Datoria brută privind pensiile la 31 decembrie 2007 33 222

Costul serviciului 1 161

Costul dobânzii 1 593

Beneficiile plătite (978)

Pierderi actuariale 1 237

Evoluţie datorată noilor veniţi 260

Datoria brută privind pensiile la 31 decembrie 2008 36 495

Principalele constatări sunt:

— datoria actuarială brută a fost evaluată la 36 495 de milioane EUR la 31 decembrie 2008 (2007: 33 222 de milioane EUR). La aceasta se adaugă un efect al coeficientului corector de 1 277 de milioane EUR (2007: 1 345 de milioane EUR). Impozitele de plătit de către beneficiari sunt deduse din datoria brută totală pentru a ajunge la o datorie netă care să fie inclusă în bilanţ (întrucât impozitul este dedus din plata pensiilor și creditat veniturilor Comunităţilor din anul în care a fost efectuată plata). Această datorie netă (datoria brută minus impozite) la 31 decembrie 2008 a fost deci estimată la 32 867 de milioane EUR;

OR9002.11.31


— rata reală de actualizare s-a modificat de la 2,4 % în 2007 la 2,1 % în 2008; luând în considerare și efectul creșterii generale a salariilor (0,4 % în 2007 și 0,3 % în 2008), rata netă de actualizare s-a modificat de la 2 % în 2007 la 1,8 % în 2008. Această reducere este unul dintre principalele motive pentru creșterea datoriei totale;

— principala pierdere actuarială este cauzată de scăderea ratei de actualizare (1 867 de milioane EUR), care este compensată parţial de câștigurile datorate altor ipoteze actuariale (410 milioane EUR);

— numărul de membri ai sistemului de pensii pentru personal a crescut la 2 919 persoane;

— toate variaţiile datoriei trec prin contul rezultatului economic.

2.12.2. Pensii – alte categorii

Această rubrică se referă la datoriile privind obligaţiile de pensii către membri și foști membri ai Comisiei, Curţii de Justiţie (și Tribunalului de Primă Instanţă) și ai Curţii de Conturi, Secretariatului General al Consiliului, al Ombudsmanului, ai Autorităţii Europene pentru Protecţia Datelor și ai Tribunalului Funcţiei Publice a Uniunii Europene. De asemenea, sunt incluse în această rubrică datorii relative la pensiile anumitor membri ai Parlamentului.

2.12.3. Sistemul comun de asigurări de sănătate

Se evaluează, de asemenea, și datoria estimată pe care o va avea Comisia cu privire la contribuţiile sale la Sistemul comun de asigurări de sănătate aferente personalului pensionat. Această datorie a fost evaluată la4 248 de milioane EUR. Activele sistemului sunt deduse din această datorie brută, totalizând 255 de milioane EUR (2007: 260 de milioane EUR). Calculul ţine seama de funcţionarii activi și pensionaţi din diferitele instituţii și agenţii ale UE, de familiile acestora, precum și de membrii activi și pensionaţi de la Comisie, Curtea de Conturi, Curtea de Justiţie, Consiliu, Autoritatea Europeană pentru Protecţia Datelor și Ombudsmanul European. Rata de actualizare și creșterea generală a salariului utilizată în calcul sunt aceleași ca cele utilizate la evaluarea pensiilor personalului (a se vedea mai sus). Pierderile actuariale cauzate de evoluţiile ipotezelor actuariale (de exemplu, rata de actualizare) plus creșterea costurilor medii ale îngrijirilor de sănătate sunt principalele motive pentru creșterea semnificativă a datoriei.

Milioane EUR

Variaţia datoriei privind Sistemul comun de asigurări de sănătate Valoare

Datoria brută la 31 decembrie 2007 3 047

Costul normal 133

Costul dobânzii 146

Beneficiile plătite (92)

Pierderi actuariale 1 014

Datoria brută la 31 decembrie 2008 4 248

Minus activele sistemului (255)

Datoria netă la 31 decembrie 2008 3 993

2.13. PROVIZIOANE PE TERMEN LUNG

Milioane EUR

Valoare la31.12.2007

Provizioane suplimentare

Sume nefolosite și

reluateSume folosite

Transfer la provizioanele pe termen scurt

Valoare actualizată


Cauze juridice 297 169 (39) (6) 0 0 421

Dezmembrarea siturilor nucleare 744 0 0 0 (34) 109 819

Financiare 14 8 0 0 (11) 1 12

Altele 24 86 (16) (2) (3) 0 89

Total 1 079 263 (55) (8) (48) 110 1 341

OR44/372C


Cauze juridice

Acestea reprezintă estimarea sumelor care vor fi probabil plătite după 2009 cu privire la un număr de cauze juridice aflate pe rol. Cea mai mare parte, 403 milioane EUR, se referă la cauzele juridice nesoluţionate încă la31 decembrie 2008 cu privire la corecţiile financiare pentru cheltuielile FEGA Garantare și alte cauze juridice privind cheltuielile agricole.

Dezmembrarea siturilor nucleare

În 2002 un consorţiu de experţi independenţi a realizat un studiu al costurilor estimate ale dezmembrării instalaţiilor nucleare ale CCC și ale programului de gestionare a deșeurilor. Estimarea acestora la 1 145 de milioane EUR (incluzând 76 de milioane EUR ca estimare a costului necesar pentru opţiunea „green field”, și anume distrugerea totală a tuturor clădirilor) este considerată baza provizionului de inclus în situaţiile financiare. În conformitate cu normele contabile ale Comunităţilor, provizionul este indexat pentru inflaţie (la o rată de 2,5 %) și apoi actualizat la valoarea actuală netă (folosind curba swap cu cupon zero în euro). La 31 decembrie 2008, acesta a rezultat într-o sumă a provizionului de 1 072 de milioane EUR minus costurile suportate până la această dată de 164 de milioane EUR, rezultând 908 milioane EUR defalcate între sume care se estimează că vor fi plătite în 2009 (89 de milioane EUR) și după aceea (819 milioane EUR).

Având în vedere durata estimată a acestui program (aproximativ 30 de ani), trebuie subliniat că există o anumită nesiguranţă cu privire la această estimare, iar costul final ar putea fi diferit faţă de sumele înscrise în prezent.

Provizioane financiare

Conform Facilităţii de garantare pentru IMM-uri 1998, Facilităţii de garantare pentru IMM-uri 2001 și a Facilităţii de garantare pentru IMM-uri 2007 în conformitate cu PCI, Fondul European de Investiţii (FEI) are competenţa de a emite garanţii în nume propriu, dar și în numele și pe riscul Comisiei. Riscul financiar aferent garanţiilor utilizate și neutilizate este, totuși, plafonat. La data bilanţului provizioanele financiare corespund pentru ambele facilităţi plăţii obligaţiilor către intermediarii financiari minus cererile de plată netă efectuate până la acea dată. Provizioanele financiare pe termen lung sunt actualizate la valoarea netă prezentă (folosind curba swap cu cupon zero în euro).

Alte provizioane

Principala sumă de la această rubrică se referă la estimările contribuţiilor Comisiei acordate diverselor state membre prin Fondul pentru urgenţe veterinare pentru apariţia anumitor boli ale animalelor și totalizează 101 milioane EUR (2007: 42 de milioane EUR) defalcată între sumele care se estimează că vor achitate în 2009 (14 milioane EUR) și ulterior (87 de milioane EUR).

2.14. DATORII FINANCIARE PE TERMEN LUNG

2.14.1. Împrumuturi luate

Milioane EUR

Denumire Sold la31.12.2007

Noi împrumuturi luate Rambursări Diferenţe de

schimb valutarModificarea

valorii contabile Sold la 31.12.2008

AMF 792 0 (129) 0 0 663

BOP 0 2 000 0 0 4 2 004

EURATOM 482 15 (5) 1 1 494

CECO în lichidare 424 0 (66) (73) (3) 282

Total 1 698 2 015 (200) (72) 2 3 443

OR9002.11.31


Repartizarea împrumuturilor luate între cele pe termen lung și pe termen scurt

Milioane EUR

Împrumuturi luate Scadenţă< 1 an Scadenţă > 1 an Total la 31.12.2008

AMF 25 638 663

BOP 0 2 004 2 004

EURATOM 0 494 494

CECO în lichidare 69 213 282

Total 94 3 349 3 443

Această rubrică include împrumuturile datorate de Comunităţile Europene scadente în mai mult de un an (a se observa că cifrele precedentului exerciţiu pentru AMF sunt prezentate după deducerea sumelor deţinute de Fondul de garantare). Împrumuturile includ datorii atestate prin certificate cu o valoare de 3 131 de milioane EUR (2007: 1 344 de milioane EUR). Modificările valorii contabile corespund cu modificarea dobânzilor acumulate plus, în cazul împrumuturilor CECO în lichidare, amortizarea în cursul exerciţiului a oricăror costuri de tranzacţie importante de la deschidere, calculate conform metodei ratei dobânzii efective. Ratele dobânzii efective (exprimate ca un interval de rate ale dobânzii) au fost după cum urmează:

Împrumuturi luate 31.12.2008 31.12.2007

Asistenţă macrofinanciară (AMF) 3,022 % – 5,29 % 3,816 % – 4,822 %

Euratom 3,348 % – 5,6775 % 4,366 % – 5,6775 %

BOP 3,25 % —

CECO în lichidare 4,939 % – 11,875 % (1) 4,375 % – 11,875 % (1)

(1) o valoare limită mai mare este aferentă împrumutului cu rată fixă acoperit prin swap pe rata dobânzii (a se vedea nota 2.8.2).

2.14.2. Pasive deţinute pentru tranzacţionare

Milioane EUR

Operaţiuni swap ale CECO în lichidare Sold la 31.12.2008 Sold la 31.12.2007

Pe termen lung 0 7

Pe termen scurt 25 4

Total 25 11

Pentru mai multe detalii, a se vedea notele 2.3.4.2 și 2.8.2 de mai sus, active deţinute pentru tranzacţionare.

2.15. ALTE DATORII PE TERMEN LUNG

Milioane EUR

Sold la 31.12.2008 Sold la 31.12.2007

Datorii privind leasing-uri financiare 1 770 1 519

Clădiri plătite în rate 403 427

Altele 53 43

Total 2 226 1 989

Acest post acoperă în principal datoriile privind leasing-uri datorate pe o perioadă mai mare de un an (a se vedea nota 2.2 de mai sus). De asemenea, sunt incluse sume aferente anumitor clădiri pe care Comisia le-a cumpărat și pentru care preţul de achiziţie va fi achitat în rate – acestea nu reprezintă contracte de leasing deoarece titlul de proprietate i-a fost transferat Comisiei imediat.

OR64/372C


DATORII PE TERMEN SCURT

2.16. PROVIZIOANE PE TERMEN SCURT

Milioane EUR


Provizioane suplimentare

Sume nefolosite și reluate Sume folosite

Transferuri către/de la alte

rubrici

Valoare actualizată


Cauze juridice 28 7 (3) (16) 0 0 16

Dezmembrarea siturilor nucleare 78 0 0 (25) 34 2 89

Financiare 233 1 0 (44) 11 1 202

Altele 30 28 (10) (10) 3 0 41

Total 369 36 (13) (95) 48 3 348

Această rubrică include partea provizioanelor scadente în mai puţin de un an.

2.17. DATORII FINANCIARE PE TERMEN SCURT

Această rubrică include împrumuturi luate în valoare de 94 de milioane EUR scadente în cele 12 luni de la data bilanţului (a se vedea nota 2.14.1) și 25 de milioane EUR aferente pasivelor deţinute pentru tranzacţionare (a se vedea nota 2.14.2).

2.18. CONTURI CREDITOARE

Milioane EUR

Sold la 31.12.2008 Sold la 31.12.2007

Partea curentă a datoriilor pe termen lung 64 65

Datorii pe termen scurt 12 026 13 939

Datorii diverse 115 189

Cheltuieli înregistrate în avans și venituri înregistrate în avans

77 472 81 187

Total 89 677 95 380

2.18.1. Partea curentă a datoriilor pe termen lung

Milioane EUR

Sold la 31.12.2008 Sold la 31.12.2007

Datorii privind leasing-uri financiare 52 32

Altele 12 33

Total 64 65

2.18.2. Datorii pe termen scurt

Milioane EUR

Tip Sold la 31.12.2008 Sold la 31.12.2007

Statele membre 11 386 12 328

Furnizori și altele 1 175 2 244

Eligibilitate de verificat (535) (633)

Total 12 026 13 939

OR9002.11.31


Datoriile pe termen scurt includ situaţiile privind costurile primite de Comunităţi în cadrul activităţilor de acordare de granturi. Ele sunt creditate cu suma reclamată din momentul în care se primește cererea. În cazul în care contrapartida este un stat membru, ele sunt clasificate ca atare. Aceeași procedură se aplică facturilor și notelor de credit primite în cadrul activităţilor de achiziţii. Creanţele respective privind costul au fost luate în considerare pentru procedurile de separare a exerciţiilor de la încheierea exerciţiilor (a se vedea nota 2.18.3 de mai jos). Ca urmare a acestor înregistrări de separare, sumele eligibile estimate au fost deci înregistrate drept cheltuieli înregistrate în avans, în vreme ce părţile neeligibile rămân deschise în conturile „eligibilitate de verificat”. Pentru a nu supraestima activele și pasivele, s-a hotărât prezentarea sumei nete de plată la datorii pe termen scurt.

Statele membre

Principalele sume erau aferente aici celor 4 660 de milioane EUR (2007: 6 287 de milioane EUR) în cereri de decont neplătite pentru acţiunile fondurilor structurale. De asemenea, au fost incluse aici 6 627 de milioane EUR datorate statelor membre ca urmare a unui buget rectificativ întocmit la sfârșitul lui 2008 (2007: 5 889 de milioane EUR), care au fost plătite statelor membre în februarie 2009.

Furnizori și altele

În cadrul acestei rubrici sunt incluse sume datorate în urma unor activităţi de acordare de granturi sau activităţi de achiziţii publice, precum și sume datorate unor organisme publice și unor entităţi neconsolidate (de exemplu, FED).

Eligibilitate de verificat

Milioane EUR

Tip Sold la 31.12.2008 Sold la 31.12.2007

DG EMPL 249 194

DG REGIO 161 229

DG MARE 36 21

DG AGRI 7 109

DG ENV 7 20

Altele 75 60

Total 535 633

2.18.3. Cheltuieli înregistrate în avans și venituri înregistrate în avans

Milioane EUR

Sold la 31.12.2008 Sold la 31.12.2007

Cheltuieli înregistrate în avans 77 260 80 937

Venituri înregistrate în avans 50 47

Altele 162 203

Total 77 472 81 187

OR84/372C


Cheltuielile înregistrate în avans sunt defalcate după cum urmează:

CHELTUIELI ÎNREGISTRATE ÎN AVANS

Milioane EUR

Sold la 31.12.2008 Sold la 31.12.2007

Cheltuieli înregistrate în avans privind FEGA:

cheltuieli 16.10.2008 - 31.12.2008 30 415 28 642

ajutoare directe 12 682 13 786

restructurare a industriei zahărului 3 787 3 108

altele (13) (101)

Total FEGA 46 871 45 435

Cheltuieli înregistrate în avans privind acţiuni structurale:

FEADR 7 004 6 723

FEDER și acţiuni inovatoare 10 687 15 244

Fondul de coeziune 2 810 1 593

ISPA 4 0

FSE 4 596 7 744

Total fonduri structurale 25 101 31 304

Alte cheltuieli înregistrate în avans:

CERCETARE ŞI DEZVOLTARE 1 978 1 315

Altele 3 310 2 883

Total altele 5 288 4 198

Total cheltuieli înregistrate în avans 77 260 80 937

ACTIVE NETE

2.19. REZERVE

Milioane EUR

Sold la 31.12.2008 Sold la 31.12.2007

Rezerva de valoare justă 41 7

Alte rezerve:

Fondul de garantare 1 276 1 118

rezerva de reevaluare 57 57

împrumuturi luate și activităţi de creditare 1 528 1 525

Altele 213 99

Total 3 074 2 799

Total 3 115 2 806

2.19.1. Rezerva de valoare justă

În conformitate cu normele contabile, modificarea valorii juste a activelor disponibile pentru vânzare este contabilizată prin rezerva de valoare justă.

2.19.2. Alte rezerve

Fondul de garantare

A se vedea și nota 2.3.3 cu privire la funcţionarea Fondului de garantare. Această rezervă reflectă suma ţintă de 9 % din soldurile garantate de Fond care trebuie deţinute ca active.

OR9002.11.31


Rezerva de reevaluare

Rezerva de reevaluare include reevaluările imobilizărilor corporale. Soldul de la încheierea exerciţiului de 57 de milioane EUR este aferent unei reevaluări a terenului și clădirilor Comisiei, care fusese efectuată deja înainte de tranziţia la noile norme contabile.

Rezerva pentru împrumuturi luate și activităţi de creditare

Aceste sume includ rezervele referitoare la împrumuturile luate și activităţile de creditare ale Comunităţilor. Suma principală se referă în principal la rezervele CECO în lichidare, cea mai mare dintre acestea fiind rezerva pentru activele Fondului de Cercetare pentru Cărbune și Oţel. Această rezervă a fost creată în contextul lichidării CECO și a atins valoarea de 1 526 de milioane EUR la 31 decembrie 2008.

2.20. SUME CARE VOR FI CERUTE STATELOR MEMBRE

Milioane EUR

Valoare

Sume care trebuie solicitate de la statele membre la 31 decembrie 2007 61 426

Rambursarea excedentului bugetar 2007 către statele membre 1 529

Variaţia rezervei Fondului de garantare 158

Alte variaţii ale rezervei 108

CECO în lichidare: alocarea rezultatului din 2007 4

Rezultatul economic (excedentul) exerciţiului (12 686)

Totalul sumelor care vor fi cerute statelor membre la 31 decembrie 2008 50 539

Defalcat între

beneficiile angajaţilor 37 556

alte sume 12 983

Această sumă reprezintă partea din cheltuielile deja efectuate de Comunităţi până la 31 decembrie 2008, care trebuie finanţată din bugetele viitoare. Multe dintre cheltuieli sunt înregistrate conform regulilor contabilităţii de angajamente în exerciţiul N deși ele pot fi plătite efectiv în exerciţiul N + 1 folosind bugetul din exerciţiul N + 1. Includerea acestor datorii în conturile Comunităţilor cuplată cu faptul că sumele corespondente sunt finanţate din bugetele viitoare dă naștere la datorii care depășesc cu mult activele la încheierea exerciţiului. Sumele cele mai importante se referă la activităţile FEGA. Valoarea plăţilor datorate statelor membre pentru perioada16 octombrie - 31 decembrie 2008 a fost de 30,4 miliarde EUR. Majoritatea sumelor care vor fi cerute sunt de fapt plătite de statele membre în mai puţin de 12 luni de la încheierea exerciţiului financiar respectiv ca parte a bugetului din exerciţiul următor.

S-a înregistrat o scădere semnificativă a celorlalte sume care trebuie cerute statelor membre în comparaţie cu exerciţiul precedent, 13 miliarde EUR în comparaţie cu 27,9 miliarde EUR în 2007. Principalele motive pentru această scădere sunt scăderea cu 5,7 miliarde EUR în conturile creditoare (a se vedea nota 2.18 mai sus), creșterea cu 4,7 miliarde EUR a prefinanţărilor (notele 2.5 și 2.9) și creșterea cu 5 miliarde EUR a numerarului (nota 2.11).

În principal, numai obligaţiile Comunităţilor privind beneficiile angajaţilor sunt plătite într-un termen mai lung, cu menţiunea că finanţarea pensiilor prin bugetele anuale este garantată de statele membre. Este prezentată mai jos, cu titlu informativ, o estimare a distribuţiei plăţilor viitoare privind beneficiile angajaţilor:

Milioane EUR

Valoare

Pe termen scurt: sume de plată în 2009 1 160

Pe termen lung: sume de plată după 2009 36 396

Total datorii privind beneficiile angajaţilor la 31.12.2008 37 556

Trebuie remarcat, de asemenea, că sumele de mai sus nu au niciun efect asupra rezultatului bugetar - veniturile bugetare ar trebui să fie întotdeauna egale sau să depășească cheltuielile bugetare și orice excedent de venituri este returnat statelor membre.

OR05/372C


3. NOTE LA CONTUL REZULTATULUI ECONOMIC

3.1. VENITURI DIN RESURSE PROPRII ȘI COTIZAŢII

Milioane EUR

Notă 2008 2007

Venituri din resurse proprii: 3.1.1

resurse bazate pe VNB 74 479 73 922

resurse bazate pe TVA 19 008 19 442

resursele proprii tradiţionale:

taxe agricole 1 184 1 429

taxe vamale 15 196 15 288

cotizaţii pentru zahăr 702 (36)

Total resurse proprii tradiţionale 17 082 16 681

Ajustări bugetare 3.1.2 1 930 1 892

Cotizaţii ale ţărilor terţe (incl. ţările AELS) 214 147

Total 112 713 112 084

Veniturile din resurse proprii reprezintă elementul principal al veniturilor de funcţionare ale Comunităţilor Europene. Astfel, o mare parte din cheltuieli este finanţată din resurse proprii, iar alte venituri reprezintă doar o parte minoră din finanţarea totală.

3.1.1. Venituri din resurse proprii

Resursele proprii se împart în trei categorii: resurse proprii tradiţionale, resursa bazată pe TVA și resursa bazată pe VNB. Resursele proprii tradiţionale includ, la rândul lor, taxele agricole, cotizaţiile pentru zahăr și taxele vamale. Un mecanism de corectare a dezechilibrelor bugetare (corecţie în favoarea Regatului Unit) face parte, de asemenea, din sistemul de resurse proprii. Statele membre reţin drept costuri de colectare 25 % din resursele proprii tradiţionale, iar sumele de mai sus sunt prezentate la valorile de după deducere.

Resursele proprii bazate pe TVA provin din punerea în aplicare a ratei uniforme în toate statele membre, la baza TVA armonizată, bază plafonată la 50 % din VNB pentru toate statele membre. Resursa bazată pe VNB este o resursă variabilă care are ca scop oferirea veniturilor necesare într-un anumit an pentru a acoperi cheltuielile care depășesc suma colectată din resursele proprii tradiţionale, resursele bazate pe TVA și alte venituri. Veniturile provin din aplicarea unei rate uniforme sumei VNB a tuturor statelor membre.

Nivelul resurselor proprii între 2007 și 2008 a rămas aproape identic. Creșterea cu 524 de milioane EUR este legată în principal de creșterea cotizaţiilor pentru zahăr ca urmare a unei modificări a legislaţiei privind zahărul referitoare la organizarea comună a pieţei.

3.1.2. Ajustări bugetare

Ajustările bugetare includ excedentul bugetar din 2007 (1 529 de milioane EUR) care este restituit, indirect, statelor membre prin deducerea sumelor din resursele proprii pe care acestea trebuie să le transfere către Comunitate în exerciţiul următor - astfel acesta reprezintă un venit pentru 2008. În conformitate cu Decizia 2000/597/CE, Euratom a Consiliului privind sistemul de resurse proprii al Comunităţilor Europene, Regatului Unit i se acordă o corecţie în ceea ce privește dezechilibrele bugetare. Dat fiind că această sumă este finanţată de celelalte state membre, nu ar trebui să aibă un efect net asupra rezultatului bugetar sau economic. Cu toate acestea, o sumă de 400 de milioane EUR a fost înregistrată la această rubrică, reprezentând diferenţele din cursurile de schimb valutar pentru euro folosite în scopuri bugetare [a se vedea articolul 10 alineatul (3) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1150/2000] și cursurile de schimb în vigoare la data la care statele membre care nu participă la UEM au efectuat plăţile.

OR9002.11.31


3.2. ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE

Milioane EUR

Notă 2008 2007

Amenzi 3.2.1 3 171 3 339

Taxe agricole 3.2.2 2 299 2 634

Recuperarea cheltuielilor: 3.2.3

gestiune centralizată directă 61 93

gestiune centralizată indirectă 4 10

gestiune descentralizată 90 133

gestiune repartizată 1 349 577

gestiune în comun 0 1

Total 1 504 814Venituri din operaţiuni administrative: 3.2.4

personal 974 908

venituri aferente imobilizărilor corporale 25 26

alte venituri administrative 149 181

Total 1 148 1 115Venituri diverse din exploatare: 3.2.5

ajustări/provizioane 71 23

venituri din diferenţe de curs valutar 269 276

altele 1 269 879

Total 1 609 1 178Total 9 731 9 080

3.2.1. Amenzi

Aceste venituri sunt aferente amenzilor aplicate de Comisie pentru încălcarea normelor concurenţei. Creanţele și veniturile aferente sunt recunoscute atunci când a fost luată decizia Comisiei de a impune o amendă și destinatarul a fost înștiinţat în mod oficial. Nu sunt incluse în cele de mai sus amenzile pentru practici anticoncurenţiale notificate de Comisia Europeană: unui producător de cipuri informatice în mai 2009 (în valoare de 1,06 miliarde EUR) și către doi producători de energie în iulie 2009 (pentru o sumă totală de 1,106 miliarde EUR).

3.2.2. Taxe agricole

Aceste sume sunt aferente taxelor pe lapte de 338 de milioane EUR (2007: 232 de milioane EUR) și cotizaţiilor pentru zahăr de 1 961 de milioane EUR (2007: 2 402 milioane EUR). Taxele pe lapte sunt un instrument de gestionare a pieţei destinat penalizării producătorilor de lapte care depășesc cantităţile de referinţă. Deoarece nu este legat de plăţi anterioare ale Comisiei, în practică, este considerat un venit destinat unui scop specific. Cotizaţiile pentru zahăr sunt aferente fondului de restructurare a industriei zahărului, în care reforma sectorului zahărului a redus preţul intern al acestuia în vederea micșorării diferenţei dintre preţul european și cel internaţional. Pentru a încuraja producătorii mai puţin competitivi să părăsească piaţa, s-a creat un fond de restructurare cu autofinanţare, finanţat prin veniturile provenite din taxa temporară aplicată producătorilor de zahăr, considerate venituri alocate. Schema este prevăzută pentru o durată de patru ani.

3.2.3. Recuperarea cheltuielilor

Această rubrică reprezintă ordinele de recuperare emise de Comisie și deducerile de plăţi ulterioare înregistrate în contabilitatea Comisiei pentru recuperarea sumelor plătite anterior din bugetul general, pe baza controalelor, a auditurilor încheiate sau a analizei eligibilităţii, împreună cu ordinele de recuperare emise de statele membre beneficiarilor cheltuielilor privind FEGA. De asemenea, include variaţia estimărilor veniturilor angajate în exerciţiul curent în raport cu exerciţiul precedent. Cu toate acestea, rubrica nu prezintă în totalitate recuperările cheltuielilor CE, în special pentru domenii importante de cheltuieli precum acţiunile structurale, unde există mecanisme specifice care să asigure restituirea sumelor neeligibile, majoritatea acestora neimplicând emiterea unui ordin de recuperare. Recuperarea sumelor de prefinanţare nu este inclusă la venituri, în conformitate cu normele contabile ale CE. Pentru informaţii suplimentare privind recuperarea sumelor necuvenite, a se vedea nota 6.

OR25/372C


Recuperarea cheltuielilor: gestiune repartizată

Suma de 1 349 de milioane EUR inclusă la această subrubrică este alcătuită din 1 000 de milioane EUR pentru Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și din 349 de milioane EUR pentru acţiunile structurale.

(a) Agricultură, FEGA

În domeniul agricol, sumele contabilizate drept venit al exerciţiului la această rubrică sunt de 1 000 de milioane EUR, defalcate astfel:

— corecţii de conformitate hotărâte în cursul exerciţiului, 859 de milioane EUR;

— fraude și nereguli 141 de milioane EUR: rambursări declarate de statele membre și recuperate în cursul exerciţiului, 360 de milioane EUR, minus scăderea înregistrată în soldurile declarate de statele membre de recuperat la încheierea exerciţiului privind fraude și nereguli, 219 milioane EUR (684 de milioane EUR în 2008 comparativ cu 902 milioane EUR la încheierea exerciţiului 2007) – a se vedea și nota 2.10.2.2.

La 31 decembrie 2008, valoarea totală a cheltuielilor FEGA care trebuiau să facă obiectul unor corecţii viitoare în urma auditurilor încă nefinalizate era de 1,7 miliarde EUR. Suma este prezentată ca activ contingent în afara bilanţului (a se vedea nota 5.3).

(b) Acţiuni structurale

Recuperarea cheltuielilor aferente acţiunilor structurale incluse la această rubrică se ridică la 349 de milioane EUR. Sumele echivalente pentru 2007 erau de 77 de milioane EUR.

Această subrubrică include ordinele de recuperare emise de Comisie pentru a recupera cheltuielile eronate efectuate în anii precedenţi, 267 de milioane EUR și variaţia (creșterea) veniturilor angajate la încheierea exerciţiului, în valoare de 82 de milioane EUR. Ordinele de recuperare sunt emise numai în următoarele cazuri:

— decizii formale de corecţii financiare luate de Comisie în urma detectării de cheltuieli în neregulă în sumele solicitate de statele membre;

— ajustări la închiderea unui program care duc la o reducere a contribuţiei UE atunci când un stat membru nu a declarat suficiente cheltuieli eligibile pentru a justifica plăţile totale intermediare și de prefinanţare deja efectuate; astfel de operaţiuni se pot realiza fără o decizie oficială a Comisiei dacă sunt acceptate de statele membre;

— rambursarea sumelor recuperate după închidere ca urmare a finalizării procedurilor juridice pendinte la momentul închiderii.

Ordinele de recuperare emise în 2008 pentru recuperarea cheltuielilor, în valoare totală de 267 de milioane EUR, pot fi defalcate astfel: 200 de milioane EUR pentru corecţii financiare hotărâte în 2008, 34 de milioane EUR pentru corecţii financiare hotărâte înainte de 2008, 31 de milioane EUR pentru recuperarea unor sume plătite în mod necuvenit din cauza unor erori sau nereguli și 2 milioane EUR pentru alte ordine de recuperare. Alte ordine de recuperare emise în cadrul acţiunilor structurale vizează recuperarea de prefinanţări. Aceste sume nu sunt prezentate ca venituri, ci sunt creditate la rubrica de prefinanţare în bilanţ.

O sumă de 2,6 miliarde EUR referitoare la corecţii financiare potenţiale, în curs de hotărâre este prezentată ca și activ contingent (a se vedea nota 5.3).

Recuperarea cheltuielilor: alte tipuri de gestiune

Această subrubrică se ridică la 155 de milioane EUR și include ordine de recuperare emise de Comisie pentru a recupera plăţi efectuate în exerciţiile anterioare pentru 48 de milioane EUR de plăţi necuvenite, alte ordine de recuperare pentru 135 de milioane EUR, variaţia veniturilor angajate la încheierea exerciţiului (22 de milioane EUR) și eliminarea operaţiunilor inter-companii (6 milioane EUR). Alte recuperări din cadrul celorlalte tipuri de gestiuni se referă la recuperarea prefinanţărilor și se ridică la 24 de milioane EUR. Aceste sume nu sunt prezentate ca venituri, ci sunt creditate la rubrica de prefinanţare în bilanţ.

OR9002.11.31


3.2.4. Venituri din operaţiuni administrative

Aceste venituri provin în special din deducerile din salariile personalului și sunt alcătuite în principal din două sume - contribuţiile la pensie și impozitul pe venit.

3.2.5. Venituri diverse din exploatare

O sumă de 321 de milioane EUR (2007: 296 de milioane EUR) este aferentă sumelor primite de la ţările candidate la aderare. Unul din motivele principale ale creșterii veniturilor diverse din exploatare în raport cu exerciţiul precedent este faptul că acest exerciţiu include un venit de 109 milioane EUR aferent micșorării reducerii de valoare pentru creanţele FEGA (2007: 11 milioane EUR). Mai mult, acest exerciţiu include, de asemenea, o sumă de 241 de milioane EUR (2007: 33 de milioane EUR) aferentă sumelor de prefinanţare incluse pentru prima dată în bilanţ, a căror contrapartidă apare la această rubrică - cea mai mare sumă, 231 de milioane EUR, este aferentă banilor plătiţi prin Facilitatea Schengen.

Câștigurile din schimb, cu excepţia activităţilor financiare tratate la nota 3.5 de mai jos, sunt de asemenea incluse la această rubrică. Ele provin din activităţile zilnice și tranzacţiile aferente efectuate în alte valute decât euro, precum și din reevaluarea de la încheierea exerciţiului necesară pentru pregătirea conturilor. Acestea conţin atât câștiguri realizate cât și câștiguri nerealizate.

3.3. CHELTUIELI ADMINISTRATIVE

Milioane EUR

2008 2007

Cheltuieli cu personalul 4 563 4 289

Cheltuieli privind imobilizările necorporale și corporale 330 343

Alte cheltuieli administrative 2 827 2 488

Total 7 720 7 120

Acestea sunt cheltuieli administrative suportate ca parte din activităţile Comunităţilor și includ costuri de personal și costuri aferente imobilizărilor corporale și necorporale (precum amortizarea, costuri de întreţinere etc.).

3.4. CHELTUIELI DE EXPLOATARE

Milioane EUR

Notă 2008 2007

Cheltuieli de exploatare primare: 3.4.1

gestiune centralizată directă 7 998 9 504

gestiune centralizată indirectă 3 077 1 185

gestiune descentralizată 1 278 1 978

gestiune repartizată 81 839 89 778

gestiune în comun 1 188 949

Total 95 380 103 394

Alte cheltuieli de exploatare: 3.4.2

ajustări/provizioane 278 260

pierderi din schimb valutar 773 399

altele 783 629

Total 1 834 1 288

Total 97 214 104 682

OR45/372C


3.4.1. Cheltuieli de exploatare primare

Cheltuielile de exploatare ale Comunităţilor Europene acoperă diverse rubrici ale perspectivei financiare și iau forme diferite, în funcţie de modalitatea în care sunt plătiţi și gestionaţi banii. Majoritatea cheltuielilor, 86 %, intră la rubrica „Gestiune repartizată”, implicând delegarea de sarcini către statele membre și acoperind domenii precum cheltuielile FEGA și acţiuni finanţate prin intermediul diferitelor acţiuni structurale (Fondul de dezvoltare regională, Fondul social, Fondul agricol pentru dezvoltare rural, Fondul de coeziune și Fondul pentru pescuit).

O mare parte din scăderea înregistrată de cheltuielile de exploatare în 2008 provine din acţiuni finanţate prin intermediul diferitelor acţiuni structurale în cadrul gestiunii repartizate. Aceste acţiuni sunt programate și lansate pe perioade de 5 sau 6 ani. La 31 decembrie 2008, există două perioade de programare pentru care sunt în curs de desfășurare acţiuni în paralel: programele pentru perioada 2000-2006 și programele pentru 2007-2013. Scăderea de 7,9 miliarde EUR înregistrată pentru acţiunile structurale poate fi atribuită faptului că, începând cu 2006, unele proiecte finanţate erau în curs de lichidare (programe aferente perioadei 2000-2006), în timp ce altele (programe aferente perioadei 2007-2013) sunt mai puţin avansate decât se prevăzuse în 2007. Pentru aceste noi proiecte, o a doua rată de prefinanţare fusese plătită în 2008, astfel cum se explică la nota 2.5, însă se înregistra o întârziere în implementarea programelor de către statele membre, în parte din cauza cerinţei de aprobare a sistemelor de gestiune și control ale statelor membre de către Comise.

Creșterea de 1,9 miliarde EUR a cheltuielilor în gestiunea centralizată indirectă este compensată parţial de o scădere cu 1,3 miliarde EUR a cheltuielilor în gestiunea centralizată directă. De fapt, în acest exerciţiu a avut loc o reclasificare a proiectelor, în special cele aparţinând agenţiilor executive, din cheltuieli de gestiunea centralizată directă în cheltuieli în gestiunea centralizată indirectă.

3.4.2. Alte cheltuieli de exploatare

Pierderile din schimb valutar, cu excepţia celor provenite din activităţile financiare tratate la nota 3.6 de mai jos, au loc în activităţile zilnice și tranzacţiile aferente efectuate în alte valute decât euro, precum și la reevaluarea de la încheierea exerciţiului necesară pentru pregătirea conturilor - și sunt atât realizate cât și nerealizate.

În ceea ce privește poziţia netă, s-a înregistrat o importantă pierdere din schimb valutar în cursul exerciţiului. Cel mai mare impact provine de la Comisie. În cazul acesteia, valoarea pierderilor din schimb valutar nete nerealizate în acest exerciţiu este determinată de reevaluarea la încheierea exerciţiului a soldurilor restante în valută. Cea mai mare parte din pierdere (242 de milioane EUR din 305 milioane EUR) vizează GBP și SEK. Aceste două monede s-au depreciat cu mai mult de 20 % în raport cu EUR în ultimele patru luni din 2008. Solduri importante în valută, inclusiv GBP și SEK, sunt păstrate de Comisie la încheierea exerciţiului în conturile sale bancare de resurse proprii pentru a acoperi nevoile de numerar ale Comisiei care decurg din execuţia bugetului.

Importante pierderi din schimb valutar nete realizate au fost suportate, de asemenea, de Comisie, cea mai mare parte a acestora (aproximativ 150 de milioane EUR din 192 de milioane EUR) provenind din tranzacţii contabile privind resurse proprii plătite în monede naţionale altele decât EUR de state membre din afara zonei Euro. Pierderile rezultă din diferenţa dintre cursul de schimb contabil la care sunt contabilizate aceste sume de către Comisie atunci când sunt primite și cursul de schimb al pieţei la care sunt convertite în EUR înainte de a fi utilizate pentru a acoperi plăţile Comisiei. După cum s-a precizat anterior, în cursul ultimelor patru luni din 2008, mai multe monede europene, și în special GBP, PLN, SEK, s-au depreciat în mod semnificativ și constant în raport cu EUR. Ca urmare a acestei situaţii, în această perioadă, cursurile de schimb ale pieţei pentru conversia resurselor proprii ale Comisiei în aceste monede au fost în mod constant inferioare cursurilor de schimb contabile la care acestea erau contabilizate. Restul diferenţei este legat de alte tranzacţii contabile care includ plăţi executate de Comisie în alte monede.

„Cealaltă” subrubrică include în principal corecţiile de prefinanţare și sumele diminuate/pierdute la realizare cu privire la debitorii Comisiei. De asemenea, este inclusă o sumă de 144 de milioane EUR privind implementarea programului CARDS în Kosovo, Serbia și Muntenegru, precum și o sumă de 143 de milioane EUR în legătură cu două alte programe gestionate de o agenţie consolidată.

OR9002.11.31


3.5. VENITURI FINANCIARE

Milioane EUR

2008 2007

Venituri din dividende (din fonduri cu capital de risc) 22 6

Venituri din dobânzi:

pe prefinanţare 50 33

pe plăţi întârziate 26 81

pe swap-uri 13 19

pe active disponibile pentru vânzare 102 97

pe împrumuturi acordate 105 106

pe numerar și echivalente de numerar 349 263

altele 3 12

Total 648 611

Alte venituri financiare:

câștig realizat din vânzarea activelor financiare 4 6

reluarea pierderilor din deprecierea activelor financiare 0 1

altele 11 23

Total 15 30

Ajustările valorii prezente 3 24

Câștiguri din schimb valutar 10 3

Total 698 674

3.6. CHELTUIELI FINANCIARE

Milioane EUR

2008 2007

Cheltuieli cu dobânzi:

leasing 91 101

pe swap-uri 10 17

pe împrumuturi luate 90 91

altele 9 5

Total 200 214

Alte cheltuieli financiare:

ajustări la provizioanele financiare 12 11

cheltuieli financiare pe instrumente bugetare 50 57

pierdere realizată din vânzarea activelor financiare 8 9

pierderi din deprecierea activelor financiare 11 15

altele 56 35

Total 137 127

Ajustările valorii prezente 118 7

Pierderi din schimb valutar 12 6

Total 467 354

Pe lângă pierderile din vânzarea și diminuarea valorii activelor financiare, alte cheltuieli financiare includ și ajustările făcute provizioanelor financiare și onorariilor de gestiune plătite administratorilor.

OR65/372C


3.7. COTA DE EXCEDENT/(DEFICIT) NET A SOCIETĂŢILOR ASOCIATE ȘI ÎNTREPINDERILOR COMUNE

În conformitate cu metoda contabilă a punerii în echivalenţă, Comunităţile includ în contul rezultatului economic cota excedentului net a societăţii asociate, a FEI și a întreprinderilor comune (a se vedea, de asemenea, 2.3.1 și 2.3.2).

3.8. RAPORTAREA PE SEGMENTE

Raportarea pe segmente împarte veniturile din exploatare și cheltuielile de exploatare pe domenii de politică, în funcţie de structura bugetului bazat pe activităţi, în vigoare la Comisie Aceste domenii de politică sunt grupate pentru prezentarea situaţiei financiare în trei mari categorii - Activităţi din cadrul Uniunii Europene, Activităţi din afara Uniunii Europene, Servicii și altele.

„Activităţile din cadrul Uniunii Europene” reprezintă cea mai mare dintre aceste categorii deoarece acoperă multe domenii de politică din cadrul Uniunii Europene. „Activităţile din afara Uniunii Europene” fac referire la politicile folosite în afara Uniunii, precum comerţul și asistenţa. „Servicii și altele” reprezintă activităţile interne și orizontale necesare funcţionării instituţiilor și organismelor Comunităţilor.

Agenţiile consolidate sunt integrate în diferitele domenii de politică. Alte instituţii, în afara Comisiei, sunt grupate într-un domeniu specific de politică Diferitele domenii de politică reprezintă cifrele brute înainte de eliminările din consolidare, iar totalul eliminărilor din consolidare este indicat într-o singură coloană.

A se remarca faptul că resursele proprii și contribuţiile nu sunt împărţite între diversele activităţi deoarece acestea sunt calculate, percepute și gestionate de către serviciile centrale ale Comisiei. Ele sunt prezentate aici pentru a permite compararea rezultatului net cu contul rezultatului economic.

OR9002.11.31

Jurnalul OficialalU

niunii Europene13.11.2009

RAPORTARE PE SEGMENTE - SINTEZĂ

Milioane EUR

Activităţi din cadrul UE Activităţi din afara UE Servicii și altele CECO în lichidare Alte instituţii Eliminări din

consolidare Total

Venituri din exploatare:

amenzi 3 171 0 0 0 0 0 3 171

taxe agricole 2 299 0 0 0 0 0 2 299

recuperarea cheltuielilor 1 384 120 6 0 0 (6) 1 504

venituri din operaţiuni administrative 69 35 832 0 352 (140) 1 148

alte venituri din exploatare 1 756 266 586 2 2 (1 003) 1 609

TOTAL VENITURI DIN EXPLOATARE 8 679 421 1 424 2 354 (1 149) 9 731

Cheltuieli administrative:

cheltuieli cu personalul (1 610) (714) (1 018) 0 (1 229) 8 (4 563)

cheltuieli aferente imobilizărilor corporale și necorporale

(58) (18) (115) 0 (139) 0 (330)

alte cheltuieli administrative (645) (279) (848) 0 (1 239) 184 (2 827)

(2 313) (1 011) (1 981) 0 (2 607) 192 (7 720)

Cheltuieli de exploatare:

gestiune centralizată directă (4 807) (3 604) (226) 0 0 639 (7 998)

gestiune centralizată indirectă (3 094) (195) (3) 0 0 215 (3 077)

gestiune descentralizată (21) (1 257) 0 0 0 0 (1 278)

gestiune repartizată (81 748) (17) (74) 0 0 0 (81 839)

gestiune în comun (115) (1 074) 0 0 0 1 (1 188)

alte cheltuieli de exploatare (879) (182) (820) (54) (1) 102 (1 834)

(90 664) (6 329) (1 123) (54) (1) 957 (97 214)

TOTAL CHELTUIELI DE EXPLOATARE (92 977) (7 340) (3 104) (54) (2 608) 1 149 (104 934)

CHELTUIELI NETE DE EXPLOATARE (84 298) (6 919) (1 680) (52) (2 254) 0 (95 203)

Venituri din resurse proprii și contribuţii 112 713

Excedent din activităţile de exploatare 17 510

Venit financiar net 231

Variaţia datoriilor privind beneficiile angajaţilor (5 009)

Partea rezultatelor societăţilor asociate/întreprinderilor comune (46)

Rezultatul economic al exerciţiului 12 686

OR85

/372

C

Jurnalul OficialalU

niunii EuropeneC

273/59RAPORTARE PE SEGMENTE - ACTIVITĂŢI DIN CADRUL UE

Milioane EUR

Afaceri economice și

financiare

Întreprinderi și industrie Concurenţă Ocuparea forţei

de muncă Agricultură Transport și energie Mediu Cercetare Societatea

informaţională


amenzi 0 0 3 168 0 0 0 0 0 0

taxe agricole 0 0 0 0 2 299 0 0 0 0

recuperarea cheltuielilor 1 1 0 58 1 005 7 1 3 10

venituri din operaţiuni administrative 0 11 0 0 0 12 0 1 7

alte venituri din exploatare 0 218 3 32 145 297 39 370 6

TOTAL VENITURI DIN EXPLOATARE 1 230 3 171 90 3 449 316 40 374 23

Cheltuieli administrative: (51) (225) (68) (99) (108) (218) (93) (265) (131)

cheltuieli cu personalul (45) (149) (62) (74) (89) (161) (70) (151) (94)


0 (11) 0 (1) 0 (4) (1) 0 0

alte cheltuieli administrative (6) (65) (6) (24) (19) (53) (22) (114) (37)

Cheltuieli de exploatare: (52) (336) (54) (8 175) (54 290) (1 326) (186) (2 672) (1 377)

gestiune centralizată directă (52) (250) 0 (186) (46) 819 (162) (2 630) (1 266)

gestiune centralizată indirectă 0 0 0 0 0 (1 818) (8) 0 (92)

gestiune descentralizată 0 0 0 0 (3) (11) 0 0 0

gestiune repartizată 0 0 0 (7 976) (54 049) 0 0 0 0

gestiune în comun 0 0 0 0 0 (100) 0 0 0

alte cheltuieli de exploatare 0 (86) (54) (13) (192) (216) (16) (42) (19)

TOTAL CHELTUIELI DE EXPLOATARE (103) (561) (122) (8 274) (54 398) (1 544) (279) (2 937) (1 508)

CHELTUIELI NETE DE EXPLOATARE (102) (331) 3 049 (8 184) (50 949) (1 228) (239) (2 563) (1 485)

OR90

02.1

1.31

Jurnalul OficialalU


Milioane EUR

Centrul Comun de Cercetare Pescuit Piaţa internă Politica

regională Taxe și vamă Educaţie și cultură

Sănătate și protecţia consumatorilor

Justiţie, libertate și securitate

Totalul activităţilor din cadrul UE


amenzi 0 0 3 0 0 0 0 0 3 171

taxe agricole 0 0 0 0 0 0 0 0 2 299

recuperarea cheltuielilor 0 (41) 0 329 0 4 5 1 1 384

venituri din operaţiuni administrative 38 0 0 0 0 0 0 0 69

alte venituri din exploatare 52 8 198 (1) 1 151 135 102 1 756

TOTAL VENITURI DIN EXPLOATARE 90 (33) 201 328 1 155 140 103 8 679

Cheltuieli administrative: (334) (39) (146) (66) (46) (160) (165) (99) (2 313)

cheltuieli cu personalul (222) (32) (100) (55) (38) (85) (110) (73) (1 610)


(29) 0 (4) 0 (1) (1) (4) (2) (58)

alte cheltuieli administrative (83) (7) (42) (11) (7) (74) (51) (24) (645)

Cheltuieli de exploatare: (84) (883) (41) (19 058) (56) (1 284) (509) (281) (90 664)

gestiune centralizată directă (81) (235) (5) (29) (56) (142) (358) (128) (4 807)

gestiune centralizată indirectă 0 0 0 (21) 0 (1 126) (30) 1 (3 094)

gestiune descentralizată 0 0 0 (7) 0 0 0 0 (21)

gestiune repartizată 0 (644) 0 (18 986) 0 0 0 (93) (81 748)

gestiune în comun 0 0 0 (15) 0 0 0 0 (115)

alte cheltuieli de exploatare (3) (4) (36) 0 0 (16) (121) (61) (879)

TOTAL CHELTUIELI DE EXPLOATARE (418) (922) (187) (19 124) (102) (1 444) (674) (380) (92 977)

CHELTUIELI NETE DE EXPLOATARE (328) (955) 14 (18 796) (101) (1 289) (534) (277) (84 298)

OR06

/372

C

Jurnalul OficialalU

niunii EuropeneC

273/61RAPORTARE PE SEGMENTE - ACTIVITĂŢI DIN AFARA UE

Milioane EUR

Relaţii externe Comerţ Dezvoltare Extindere Ajutor umanitar Totalul activităţilor din afara UE


recuperarea cheltuielilor 19 0 4 92 5 120

venituri din operaţiuni administrative 35 0 0 0 0 35

alte venituri din exploatare 67 0 (1) 199 1 266

TOTAL VENITURI DIN EXPLOATARE 121 0 3 291 6 421

Cheltuieli administrative: (740) (51) (135) (62) (23) (1 011)

cheltuieli cu personalul (477) (45) (127) (50) (15) (714)

cheltuieli aferente imobilizărilor corporale și necorporale (17) 0 0 (1) 0 (18)

alte cheltuieli administrative (246) (6) (8) (11) (8) (279)

Cheltuieli de exploatare: (2 988) (10) (876) (1 586) (869) (6 329)

gestiune centralizată directă (2 163) (7) (530) (503) (401) (3 604)

gestiune centralizată indirectă (42) 0 3 (156) 0 (195)

gestiune descentralizată (352) 0 (154) (751) 0 (1 257)

gestiune repartizată 0 0 (17) 0 0 (17)

gestiune în comun (413) (3) (170) (21) (467) (1 074)

alte cheltuieli de exploatare (18) 0 (8) (155) (1) (182)

TOTAL CHELTUIELI DE EXPLOATARE (3 728) (61) (1 011) (1 648) (892) (7 340)

CHELTUIELI NETE DE EXPLOATARE (3 607) (61) (1 008) (1 357) (886) (6 919)

OR90

02.1

1.31

JurnalulOficialalU

niuniiEuropene13.11.2009

RAPORTARE PE SEGMENTE - SERVICII ȘI ALTELE

Milioane EUR

Presă și comunicare Oficiul Antifraudă Coordonare Personal și

administraţie Eurostat Buget Audit Limbi Altele Total servicii și altele


recuperarea cheltuielilor 0 0 0 3 3 0 0 0 0 6

venituri din operaţiuni administrative

1 5 0 682 0 46 0 98 0 832

alte venituri din exploatare (2) (1) 8 38 0 235 0 42 266 586

TOTAL VENITURI DIN EXPLOATARE

(1) 4 8 723 3 281 0 140 266 1 424

Cheltuieli administrative: (94) (49) (151) (1 200) (66) (50) (9) (390) 28 (1 981)

cheltuieli cu personalul (59) (34) (127) (436) (60) (38) (8) (284) 28 (1 018)


(2) 0 0 (113) 0 0 0 0 0 (115)

alte cheltuieli administrative (33) (15) (24) (651) (6) (12) (1) (106) 0 (848)

Cheltuieli de exploatare: (80) (15) (8) (45) (22) (217) 0 (1) (735) (1 123)

gestiune centralizată directă (77) (15) (1) (29) (21) (104) 0 (1) 22 (226)

gestiune centralizată indirectă (3) 0 0 0 0 0 0 0 0 (3)

gestiune repartizată 0 0 0 0 0 (74) 0 0 0 (74)

alte cheltuieli de exploatare 0 0 (7) (16) (1) (39) 0 0 (757) (820)

TOTAL CHELTUIELI DE EXPLOATARE

(174) (64) (159) (1 245) (88) (267) (9) (391) (707) (3 104)

CHELTUIELI NETE DE EXPLOATARE

(175) (60) (151) (522) (85) 14 (9) (251) (441) (1 680)

OR26

/372

C


4. NOTE LA TABELUL FLUXURILOR DE NUMERAR

4.1. SCOPUL ȘI ELABORAREA TABLOULUI FLUXURILOR DE NUMERAR

Informaţiile privind fluxurile de numerar sunt folosite ca bază pentru evaluarea capacităţii Comunităţilor de a genera numerar și echivalente de numerar și a necesităţii de utilizare a acestor fluxuri de numerar.

Tabloul fluxurilor de numerar este elaborat prin metoda indirectă. Aceasta înseamnă că excedentul sau deficitul net al exerciţiului financiar este ajustat în funcţie de efectele tranzacţiilor de tip non-numerar, de orice amânări sau cumulări ale veniturilor sau plăţilor de numerar din exploatare trecute sau viitoare și de elementele de venituri sau cheltuieli asociate cu investirea fluxurilor de numerar.

Fluxurile de numerar care provin din tranzacţii în valută sunt înregistrate în moneda de prezentare a situaţiilor financiare ale Comunităţilor Europene (euro) prin aplicarea cursului de schimb dintre euro și valuta respectivă la data fluxurilor de numerar.

Tabloul fluxurilor de numerar de mai sus raportează fluxurile de numerar în perioada clasificată în funcţie de activităţile de exploatare și investiţii (Comunităţile nu au activităţi financiare).

4.2. ACTIVITĂŢI DE EXPLOATARE

Activităţile de exploatare sunt activităţile Comunităţilor care nu sunt activităţi de investiţii. Acestea reprezintă majoritatea activităţilor întreprinse. Creditele acordate beneficiarilor (și împrumuturile aferente, dacă există) nu sunt considerate drept activităţi de investiţii (sau finanţare) deoarece fac parte din obiectivele generale și deci din operaţiunile zilnice ale Comunităţilor. Activităţile de exploatare includ și investiţii precum FEI, BERD și fonduri cu capital de risc. Într-adevăr, obiectivul acestor activităţi este participarea la realizarea obiectivelor politice.

4.3. ACTIVITĂŢI DE INVESTIŢII

Activităţile de investiţii sunt achiziţionarea și cesionarea imobilizărilor corporale și necorporale și a altor investiţii care nu sunt incluse în echivalentele de numerar. Activităţile de investiţii nu includ credite acordate beneficiarilor. Obiectivul este de a arăta investiţiile reale făcute de Comunităţi.

Trebuie remarcat faptul că soldurile de 5 753 de milioane EUR în numerar și echivalente de numerar deţinute de Comunităţi nu sunt disponibile pentru a fi folosite de Comunităţi. Acestea reprezintă numerarul primit ca plată a amenzilor aplicate, în care cealaltă parte a iniţiat un recurs împotriva impunerii amenzii. Aceste sume sunt clar prezentate drept „numerar restricţionat” la nota 2.11 de mai sus.

5. INFORMAŢII ÎN AFARA BILANŢULUI

ACTIVE CONTINGENTE

Milioane EUR

Notă 31.12.2008 31.12.2007

Garanţii primite 5.1 260 237

Active contingente aferente cazurilor de fraudă și nereguli

5.2 2 010 1 701

Corecţii financiare în curs 5.3 4 390 4 436

Alte active contingente 5.4 43 19

Totalul activelor contingente 6 703 6 393

OR9002.11.31


PASIVE CONTINGENTE ȘI ANGAJAMENTE PENTRU FINANŢĂRI VIITOARE

Milioane EUR

Pasive contingente Notă 31.12.2008 31.12.2007

Garanţii oferite 5.5 17 510 15 863

Amenzi — recursuri la Curtea de Justiţie 5.6 10 198 8 682

FEGA - în așteptarea hotărârii tribunalului 5.7 1 609 1 095

Sume aferente cauzelor juridice și altor litigii 5.8 281 2 043

Alte pasive contingente 5.9 18 19

Totalul pasivelor contingente 29 616 27 702

Angajamente pentru finanţări viitoare Notă 31.12.2008 31.12.2007

Angajamente nefolosite 5.10 4 885 239

Angajamente privind creditele încă neconsumate 5.11 120 023 95 992

Angajamente juridice și acţiuni multianuale 5.12 333 659 386 209

Contribuţii la organizaţiile afiliate 5.13 1 072 996

Angajamente privind leasing-uri operaţionale 5.14 2 349 2 003

Angajamente contractuale 5.15 983 806

Totalul angajamentelor pentru finanţări viitoare 462 971 486 245

Toate pasivele contingente și angajamentele vor fi finanţate, în cazul în care devin scadente, de la bugetul Comunităţilor pentru anii următori. Bugetul Comunităţilor este finanţat de statele membre.

ACTIVE CONTINGENTE

5.1. GARANŢII PRIMITE

Milioane EUR

31.12.2008 31.12.2007

Garanţii de bună execuţie 239 217

Altele 21 20

Total 260 237

Garanţiile de bună execuţie sunt uneori cerute pentru a se asigura că beneficiarii finanţării Comunităţilor îndeplinesc obligaţiile contractelor lor cu Comunităţile.

Trebuie notat faptul că au fost deja primite de către Comisie garanţii din partea unor terţe părţi privind împrumuturi acordate (486 de milioane EUR, a se vedea nota 2.4.2), plăţi de prefinanţare efectuate (968 de milioane EUR, a se vedea nota 2.9) și amenzi aplicate (2 403 milioane EUR, a se vedea nota 2.10.2.1). Totuși, aceste garanţii diferă de cele prezentate anterior deoarece se referă la active deja incluse în bilanţ.

5.2. FRAUDE ȘI NEREGULI

Tabelul de mai jos prezintă sumele ce pot fi potenţial recuperate de către statele membre în urma detectării de solicitări în neregulă privind fondurile structurale. Tabelul de mai jos se bazează pe rapoartele oficiale înaintate de statele membre în conformitate cu Regulamentul nr. 1681/94 al Comisiei, cu defalcarea sumelor pe state membre.

OR46/372C


Active contingente: cazuri de fraudă și nereguli

Milioane EUR

Stat membru 31.12.2008 31.12.2007

Austria 13 15

Belgia 16 16

Republica Cehă 13 1

Danemarca 10 10

Estonia 2 1

Finlanda 3 3

Franţa 12 12

Germania 581 592

Grecia 62 69

Ungaria 5 1

Irlanda 1 1

Italia 441 434

Letonia 4 1

Lituania 2 0

Malta 1 0

Ţările de Jos 14 12

Polonia 13 11

Portugalia 114 83

Slovacia 9 1

Slovenia 1 0

Spania 279 249

Suedia 2 2

Regatul Unit 257 178

Total 1 855 1 692

Cifrele din acest tabel reprezintă sume maxime teoretice mai degrabă decât sumele care vor fi într-adevăr puse la dispoziţia bugetului Comunităţilor, din următoarele motive:

— statele membre nu raportează întotdeauna rezultatele operaţiunilor lor de recuperare;

— deși statele membre trebuie să informeze Comisia cu privire la probabilitatea recuperării, este imposibil de determinat exact ce procentaj din sumele care trebuie încă recuperate va fi într-adevăr recuperat. Legislaţiile naţionale oferă un termen de prescriere de 30 de ani, care poate determina autorităţile naţionale să întârzie anularea oficială a creanţelor chiar dacă șansele de recuperare sunt doar teoretice. Pentru operaţiunile structurale, statele membre trebuie să trimită acum Comisiei o dată pe an o declaraţie privind sumele care se așteaptă să fie recuperate (articolul 8 din Regulamentul (CE) nr. 438/2001 al Comisiei) pentru a oferi o mai bună imagine a situaţiei reale;

— chiar dacă statul membru respectiv lansează procedurile de recuperare la timp, un rezultat pozitiv nu este garantat. Acest lucru este valabil în special când ordinele de recuperare sunt contestate în tribunal;

— proiectele individuale sunt cofinanţate ca parte din programele multianuale. Atâta vreme cât un program multianual nu a fost închis, este imposibil să se prevadă cu exactitate sumele care trebuie recuperate, deoarece sumele folosite pentru cheltuieli în neregulă pot fi, în anumite împrejurări, realocate altor proiecte legitime și deoarece plata în rate, în special ratele finale, poate uneori să fie folosită drept modalitate de ajustare a cheltuielilor în neregulă anterioare. Cifrele din aceste tabele sunt provizorii și se bazează pe rapoartele primite și procesate până la sfârșitul lunii februarie 2008. Aceste cifre pot fi modificate pentru a fi conforme cu alte rapoarte ulterioare întârziate.

OR9002.11.31


Perspectivele recuperării în cazuri individuale nu pot fi evaluate cu suficientă precizie din informaţiile furnizate de statele membre.

Principalele modificări din 2007 se referă la creșteri aferente: cazurilor Fondului social european (Regatul Unit 18 milioane EUR și Portugalia 4 milioane EUR); cazurilor Fondului european pentru dezvoltare regională (Regatul Unit 58 de milioane EUR, Republica Cehă 12 milioane EUR, Spania 20 de milioane EUR și Portugalia 6 milioane EUR); cazurilor Fondului european de orientare și garantare agricolă (Portugalia 21 de milioane EUR); și cazurilor Fondului de coeziune (Spania 8 milioane EUR).

De asemenea, sunt incluse la această rubrică 153 de milioane EUR în legătură cu FEGA. Statele membre au comunicat Comisiei sumele care au fost înregistrate în „cartea mare a debitorilor” ţinută de acestea și, de asemenea, sumele care se găseau încă într-o fază preliminară de verificare. Sumele acestea preliminare sunt prezentate la această rubrică. Anterior, aceste informaţii nu erau solicitate statelor membre.

5.3. CORECŢII FINANCIARE ÎN CURS

În ceea ce privește agricultura și dezvoltarea rurală, cheltuielile agricole declarate de statele membre sunt previzionale până la aprobarea conturilor anuale pentru exerciţiul financiar N de către agenţiile de plată. În mod normal, acest lucru va fi realizat până la 30 aprilie N+1. Închiderea financiară este hotărâtă de Comisie pe baza activităţii de certificare efectuate de organismele de certificare și a unei examinări realizate de Comisie. Odată ce Comisia acceptă conturile agenţiilor de plată acreditate, cheltuielile respective devin definitive. De asemenea, Comisia poate face corecţii financiare prin intermediul așa-numitelor decizii de conformitate, însă acestea pot afecta numai cheltuielile suportate într-o perioadă de 24 de luni înainte de notificarea adresată statelor membre în cauză de către Comisie, în scris, în legătură cu constatările inspecţiilor sale. Astfel o sumă de 1,7 miliarde EUR este inclusă aici drept activ contingent, reprezentând o sumă estimată care urmează să fie primită conform viitoarelor decizii de conformitate pentru audituri care acoperă anumite cheltuieli declarate în perioada 2001-2008 (a se vedea nota 6.4.1.1). Deoarece sumele nu sunt încă definitive, nu sunt contabilizate în bilanţ.

În ceea ce privește politica de coeziune, o sumă de 2,6 miliarde EUR a fost inclusă, de asemenea, la această rubrică drept activ contingent în legătură cu potenţiale corecţii financiare în curs de a fi hotărâte (a se vedea nota 6.4.1.2). Suma se bazează pe constatările auditului Comisiei și al Curţii de Conturi Europene, toate acestea făcând obiectul unei monitorizări de către DG-urile în cauză. Aceasta este estimarea cea mai exactă, având în vedere situaţia actuală a monitorizării auditurilor și emiterea scrisorilor de poziţie finale (sau echivalente) la31 decembrie 2008. Această sumă se poate modifica în urma procedurilor de suspendare și a corecţiilor financiare prin care statele membre au ocazia să prezinte, în cadrul unei audieri, dovezi suplimentare pentru a-și susţine solicitările.

A se vedea nota 6 pentru detalii suplimentare privind recuperarea cheltuielilor.

5.4. ALTE ACTIVE CONTINGENTE

Această rubrică include alte sume contingente mai reduse care nu pot fi clasificate la rubricile anterioare.

PASIVE CONTINGENTE

5.5. GARANŢII OFERITE

5.5.1. Pentru creditele acordate de Banca Europeană de Investiţii (BEI) din resurse proprii ale acesteia

Milioane EUR

Partajarea riscurilor 31.12.2008

Nepartajarea riscurilor 31.12.2008Sold 31.12.2008

Total Sold 31.12.2007Autoritate publică Societate privată

Garanţie 65 % 2 333 8 642 1 454 12 429 10 138

Garanţie 70 % 145 2 604 159 2 908 3 225

Garanţie 75 % 941 108 1 049 1 245

Garanţie 100 % 770 238 1 008 1 179

Total 2 478 12 957 1 959 17 394 15 787

OR66/372C


Bugetul Comunităţilor garantează împrumuturile semnate și acordate de BEI din resursele proprii ale acesteia statelor terţe la 31 decembrie 2008 (inclusiv împrumuturile acordate statelor membre înainte de aderare). Totuși, garanţia Comunităţilor este limitată la un procentaj din plafonul liniilor de credit autorizate: 65 %, 70 %, 75 % sau 100 %. Atunci când plafonul nu este atins, garanţia Comunităţilor acoperă întreaga sumă. La31 decembrie 2008 soldul totaliza 17 394 de milioane EUR, reprezentând așadar riscul maxim cu care se confruntă Comunităţile.

Pentru împrumuturile acordate acoperite prin garanţia bugetului Comunităţilor, BEI obţine garanţii și de la terţe părţi (state, instituţii financiare private sau publice); în aceste cazuri Comisia este un garant secundar. Garanţia bugetului Comunităţilor acoperă doar riscul politic al garanţiilor oferite sub titlul de „partajare a riscurilor”. Celelalte riscuri sunt acoperite de BEI în cazul în care garantul primar nu își onorează angajamentele. Pentru garanţiile oferite sub titlul de „nepartajare a riscurilor”, toate riscurile sunt acoperite de bugetul Comunităţilor în cazul în care garantul primar nu își onorează angajamentele. În cazul în care garantul primar este o autoritate publică, aceste riscuri sunt limitate ca regulă la riscul politic, dar atunci când garanţiile sunt oferite de o instituţie sau o societate privată, bugetul Comunităţilor ar putea, de asemenea, să fie nevoit să acopere riscul comercial.

5.5.2. Alte garanţii oferite

Milioane EUR

31.12.2008 31.12.2007

Mecanism de finanţare cu partajarea riscurilor (MFPR) 48 34

MEDA: garanţii marocane 66 41

Instrument de garantare a împrumuturilor pentru proiectele Ten-T

1 0

Altele 1 1

Total 116 76

În cadrul Mecanismului de finanţare cu partajarea riscurilor (MFPR), contribuţia Comisiei este folosită pentru a acoperi riscurile financiare pentru împrumuturile și garanţiile oferite de BEI proiectelor eligibile de cercetare. Se prevede un buget al Comisiei de 1 miliard EUR în total pentru perioada 2007-2013, din care 800 de milioane EUR sunt din „Cooperare” și până la 200 de milioane EUR din programele specifice „Capacităţi”. BEI s-a angajat să ofere aceeași sumă. Comisia a blocat o sumă de 48 de milioane EUR ca „Alocare de capital”. Alocarea de capital acoperă pierderi neprevăzute privind împrumuturile și garanţiile acordate de BEI în cadrul MFPR. Aceasta este pierderea maximă pe care o poate înregistra Comisia în cazul problemelor privind împrumuturile sau garanţiile acordate. Acesta este plafonul garanţiei acordate de Comisie în ceea ce privește MFPR și considerat astfel un pasiv contingent al CE.

Ca parte a programului MEDA, Comisia a creat un mecanism de garantare printr-un fond specific, de care vor beneficia două organizaţii marocane, și anume Caisse Centrale de Garantie și Fonds Dar Ad-Damane. La31 decembrie 2008 volumul total al facilităţilor de credit se ridica la 1 659 de milioane MAD, din care 743 de milioane MAD (66 de milioane EUR) intră în garanţia Comisiei.

Instrumentul de garantare a împrumuturilor pentru proiecte Ten-T (2007-2013) vizează emiterea de garanţii pentru a atenua riscul privind veniturile în primii ani ai proiectelor TEN-Transport. Mai precis, garanţia ar acoperi integral liniile de credit stand-by, care ar fi utilizate numai în cazurile în care fluxurile de numerar ale proiectului sunt insuficiente pentru a acoperi rambursarea datoriei prioritare. Instrumentul va constitui un produs financiar comun al Comisiei și al BEI, iar 500 de milioane EUR vor fi alocate de la bugetul UE. BEI va aloca alte 500 de milioane EUR, astfel încât, în total, suma disponibilă va fi de 1 miliard EUR. Suma inclusă aici, 1 miliard EUR, reprezintă contribuţia la constituirea de provizioane pentru pierderi neprevăzute în legătură cu operaţiunile Instrumentului de garantare a împrumuturilor pentru proiecte Ten-T.

OR9002.11.31


5.6. AMENZI

Acestea sunt amenzi aplicate de Comisie pentru încălcarea regulilor de concurenţă, plătite provizoriu și la care ori s-a introdus un recurs ori nu se știe dacă se va introduce recurs. Acest pasiv contingent trebuie păstrat până la o hotărâre definitivă a Curţii de Justiţie în cazul respectiv. Dobânda obţinută din plăţile provizorii (434 de milioane EUR) este inclusă la rezultatul economic pentru exerciţiul în curs și drept pasiv contingent pentru a reflecta nesiguranţa titlurilor Comisie pentru aceste sume.

5.7. FEGA - ÎN AȘTEPTAREA HOTĂRÂRII TRIBUNALULUI

Acestea sunt pasive contingente către statele membre legate de deciziile de conformitate FEGA, în așteptarea hotărârii Curţii de Justiţie. Determinarea sumei finale a datoriei și anul în care efectul recursurilor câștigate va fi imputat la buget vor depinde de durata procedurii înaintea Curţii. O estimare a sumelor probabile de plată (364 de milioane EUR) a fost inclusă ca provizion pe termen lung în bilanţ - a se vedea nota 2.13.

5.8. SUME AFERENTE CAZURILOR JURIDICE ȘI ALTOR LITIGII

Această rubrică este aferentă acţiunilor în despăgubiri care sunt intentate împotriva Comunităţilor, altor litigii juridice și cheltuielilor juridice estimate.

Scăderea importantă din 2007 se referă la două mari acţiuni în despăgubiri împotriva Comisiei, pentru care au fost incluse pasive contingente în bilanţul de la 31 decembrie 2007 în valoare totală de 2 014 milioane EUR. Pentru primul caz, acţiunea a fost respinsă în septembrie 2008 și astfel, nu mai este prezentat pasivul contingent aferent în valoare de 350 de milioane EUR. În ceea ce privește a doua acţiune, Tribunalul de Primă Instanţă (TPI) a pronunţat o hotărâre în iulie 2007 prin care Comisia este obligată la plata de despăgubiri. Cu toate acestea, Comisia a atacat această hotărâre a TPI și în iulie 2007, Curtea de Justiţie s-a pronunţat în favoarea Comisiei în aproape toate capetele de cerere. Comisia trebuie să plătească în continuare compensaţii pentru a acoperi anumite costuri suportate de cealaltă parte, însă această sumă nu este încă finalizată și va fi nesemnificativă în raport cu cererea iniţială de 1 664 de milioane EUR și cu conturile în ansamblu lor. Prin urmare, acest pasiv contingent nu mai este prezentat.

Alte sume sunt aferente unor litigii cu furnizori, contractanţi și foștii angajaţi. Trebuie remarcat faptul că în cadrul unei acţiuni în despăgubiri în conformitate cu articolul 288 CE, reclamantul trebuie să demonstreze o încălcare suficient de gravă de către instituţie a unor prevederi legale destinate să confere drepturi persoanelor fizice, daune reale suferite de reclamant și o legătură cauzală directă între actul ilegal și daune.

5.9. ALTE PASIVE CONTINGENTE

Suma principală inclusă la această rubrică este pasivul potenţial, estimat la 11 milioane EUR și aferent costurilor de eradicare a anumitor boli care s-ar putea să trebuiască suportate din bugetul Comisiei.

ANGAJAMENTE PENTRU FINANŢĂRI VIITOARE

5.10. ANGAJAMENTE NEFOLOSITE

Acestea sunt acorduri de creditare și de investiţii în capitaluri proprii încheiate de Comisie (neacoperite de RAL), dar încă nefolosite de cealaltă parte înainte de sfârșitul exerciţiului. Creșterea semnificativă înregistrată în 2007 este cauzată de un acord de împrumut privind balanţa de plăţi semnat cu Ungaria în decembrie 2008 (4,5 miliarde EUR), dar ale cărui sume nu au fost vărsate înainte de încheierea exerciţiului.

OR86/372C


5.11. ANGAJAMENTE PRIVIND CREDITE ÎNCĂ NECONSUMATE

RAL-ul bugetar („rămas de lichidat”) este o sumă care reprezintă angajamentele deschise pentru care nu au fost încă făcute plăţi și/sau deblocări. Acesta este consecinţa normală a existenţei unor programe multianuale. La31 decembrie 2008, RAL-ul bugetar era de 155 034 de milioane EUR. Suma prezentată drept un angajament viitor care urmează să fie finanţat este acest RAL bugetar minus sumele aferente care au fost incluse drept cheltuieli în contul rezultatului economic din 2008, ajungându-se la un total de 120 023 de milioane EUR.

5.12. ANGAJAMENTE JURIDICE PRIVIND ACŢIUNI MULTIANUALE

Milioane EUR

31.12.2008 31.12.2007

Operaţiuni structurale 332 995 385 722

Protocoale cu ţările mediteraneene 263 262

Acorduri de pescuit 401 225

Total 333 659 386 209

Aceste angajamente au apărut întrucât Comisia a decis să își ia angajamente juridice pe termen lung cu privire la sumele care nu erau acoperite încă de credite de angajament din buget. Nu toate programele multianuale includ angajamente ce necesită includerea la această rubrică deoarece cheltuielile din exerciţiile următoare depind de deciziile anuale ale autorităţii bugetare sau de modificările normelor respective.

5.12.1. Operaţiuni structurale

Următorul tabel prezintă o comparaţie între angajamentele juridice pentru care nu au fost încă luate angajamente bugetare și angajamente maxime faţă de sumele prevăzute în cadrul financiar (perspectiva) 2007-2013:

Milioane EUR

Sumele din perspectiva financiară 2007-2013

(A)

Angajamente juridice încheiate

(B)

Angajamente bugetare 2007-2008

(C)

Angajamente juridice minus angajamente

bugetare(= B - C)

Angajament maxim(= A - C)

Fonduri privind politica de coeziune

346 543 346 087 92 012 254 075 254 531

Resurse naturale 95 288 95 288 25 184 70 104 70 104

Instrument de asistenţă pentru preaderare

11 088 4 055 2 728 1 327 8 360

Total 452 919 445 430 119 924 325 506 332 995

Operaţiunile structurale reprezintă ajutoare programate pentru perioada 2007-2013. Formatul și obiectivele perioadei aferente cadrului financiar care a început în 2007 sunt diferite de cele ale perioadei anterioare.

5.12.2. Protocoale cu ţările mediteraneene

Aceste angajamente totalizează 263 de milioane EUR și se referă la protocoale financiare cu ţări terţe mediteraneene. Suma inclusă aici reprezintă diferenţa dintre suma totală a protocoalelor semnate și suma angajamentelor bugetare contabilizate. Aceste protocoale sunt tratate internaţionale care nu pot fi denunţate fără acordul ambelor părţi, deși procesul (de denunţare a acestora) este în curs.

5.12.3. Acorduri de pescuit

Acestea sunt angajamente care totalizează 401 milioane EUR încheiate cu ţări terţe pentru operaţiuni în conformitate cu acorduri internaţionale de pescuit.

OR9002.11.31


5.13. CONTRIBUŢII LA ORGANIZAŢII AFILIATE

Această sumă reprezintă plăţile restante din capitalul nesolicitat subscris de Comisie.

5.13.1. Capital în acţiuni nesolicitate: BERD

Milioane EUR

BERD Totalul capitalului BERD Subscrierea Comisiei

Capital 19 794 600

Vărsat (5 198) (157)

Nesolicitat 14 596 443

5.13.2. Capital în acţiuni nesolicitate: FEI

Milioane EUR

FEI Totalul capitalului FEI Subscrierea Comisiei

Capital 2 865 786

Vărsat (573) (157)

Nesolicitat 2 292 629

În cadrul Adunării generale anuale a acţionarilor FEI, ce a avut loc la 7 mai 2007, s-a hotărât emiterea a 1 000 de acţiuni noi identice celor 2 000 deja existente (valoare nominală de 1 milion EUR fiecare; plătite în rate de 20 %). Acţionarii fondului au opţiunea de a subscrie pro-rata la discreţie, pe o perioada de patru ani începând din 2007 și până în 2010 pentru aceste noi acţiuni. BEI va subscrie până la 30 iunie 2010 toate acţiunile pe care ceilalţi acţionari nu le vor fi subscris.

În 2008, Comunităţile au subscris 95 de acţiuni cu o valoare nominală de 1 milion EUR pe acţiune, 20 % din valoarea nominală și prima fiind plătite în 2008. Participarea Comisiei se limitează la 900 de acţiuni (în valoare de 900 de milioane EUR). A se vedea, de asemenea, nota 2.3.1.

5.14. ANGAJAMENTE PRIVIND LEASING-URI OPERAŢIONALE

Milioane EUR

DescriereSume viitoare de plată

< 1 an 1-5 ani > 5 ani Total

Clădiri 290 1 114 918 2 322

Echipamente informatice și alte echipamente

7 12 8 27

Total 297 1 126 926 2 349

Această rubrică acoperă clădirile și alte echipamente închiriate prin contracte de leasing operaţional care nu întrunesc condiţiile de înregistrare ca active în bilanţ. Sumele indicate corespund angajamentelor care trebuie încă plătite pe durata contractelor.

În 2008, 284 de milioane EUR au fost înregistrate la cheltuieli în contul rezultatului economic cu privire la leasing-uri operaţionale.

5.15. ANGAJAMENTE CONTRACTUALE

Această rubrică acoperă sumele pe care Comunităţile Europene s-au angajat să le plătească prin contractele existente la data bilanţului. Acestea acoperă în principal contractele multianuale privind furnizarea de servicii precum securitate, curăţenie etc., dar și angajamente contractuale privind anumite proiecte precum lucrări de construcţii. Sumele indicate corespund sumelor angajate care trebuie încă plătite pe durata contractelor.

OR07/372C


Aici este inclusă obligaţia contractuală restantă de 243 de milioane EUR cu privire la contractele de construcţie ale Consiliului, precum și cea de 445 de milioane EUR aferentă contractelor de construcţie ale Parlamentului. Cealaltă sumă importantă inclusă aici este de 28 de milioane EUR și este aferentă extinderii clădirii Curţii de Justiţie din Luxemburg. În acest exerciţiu, există, de asemenea, o sumă de 155 de milioane EUR inclusă la această rubrică aferentă acordurilor de achiziţii publice între Agenţia pentru Energia de Fuziune (Întreprinderea Comună Europeană pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune) și ITER Internaţional.

6. RECUPERAREA PLĂŢILOR NECUVENITE

6.1. INTRODUCERE

Recuperarea plăţilor necuvenite este ultima etapă în funcţionarea sistemelor de control, iar evaluarea acestor recuperări este esenţială pentru a demonstra buna gestiune financiară. Sumele recuperate se referă, de obicei, la cheltuielile înregistrate în anii precedenţi, datorită timpului scurs între o plată și un audit ex-post și timpului necesar procedurilor contradictorii și stabilirii sumei finale datorate. În domeniul agricol, perioada este prelungită în plus, dacă statul membru solicită o procedură de conciliere.

La verificarea unui proiect finanţat de UE, auditorii urmăresc aplicarea corectă a regulilor financiare și contractuale, câteodată complicate. Cu toate că pot apărea greșeli, nereguli și fraude în oricare etapă a unui proiect sau contract UE, acestea sunt descoperite cu precădere în etapa finală: adică atunci când beneficiarul trimite solicitarea finală de plată.

Obiectivul acestui capitol este de a oferi o imagine generală a procedurilor existente pentru recuperarea plăţilor necuvenite și de a prezenta o estimare cât mai fiabilă a acestor sume. Există multe metode prin care Comisia Europeană poate recupera plăţile necuvenite când există cazuri clare de erori sau nereguli financiare, cazuri explicate mai jos. Pentru acţiuni structurale, când avansurile plătite sunt mai mari decât costurile finale ale unui proiect, prefinanţările nefolosite trebuie recuperate. Asemenea recuperări nu sunt considerate recuperări în urma erorilor sau neregulilor, fiind astfel excluse din analiza de mai jos.

În vederea îmbunătăţirii raportării privind sumele recuperate în urma erorilor și a neregulilor, Comisia și-a consolidat sistemul de contabilitate financiară prin adăugarea unei noi funcţionalităţi. Principalul obiectiv este de a revela aceste erori și nereguli, pe care serviciile Comisiei le recuperează prin deducerea din plăţi ulterioare sau prin ordin de recuperare.

6.2. RECUPERAREA PLĂŢILOR NECUVENITE ÎN CADRUL GESTIONĂRII REPARTIZATE

Aproximativ 80 % din buget este gestionat în comun, respectiv de Comisia Europeană împreună cu statele membre. Aceste cheltuieli de gestiune repartizată includ în esenţă cheltuieli în domeniul agricol, al acţiunilor structurale și al pescuitului. La punerea în aplicare a bugetului prin gestiune repartizată de Comisia Europeană, sarcinile și responsabilităţile de punere în aplicare, inclusiv corecţiile cheltuielilor neeligibile sunt delegate statelor membre: astfel, acestea sunt, în principal, responsabile pentru corecţia erorilor și neregulilor comise de beneficiari. Comisia Europeană are un rol general de supraveghere: verifică nivelul corespunzător al gestiunii financiare al statelor membre și impune corecţii în cazurile în care observă că statul membru nu a protejat în mod adecvat bugetul CE de nereguli. Asemenea corecţii pot rezulta și din auditurile și controalele efectuate de Curtea de Conturi sau din investigaţiile OLAF.

Lanţul de control nu ar fi complet fără un mecanism care să asigure că statul membru își execută sarcinile în mod corespunzător, și în caz contrar, mecanismul impune consecinţele financiare necesare.

OR9002.11.31


Comisia are competenţa de a aplica corecţii prin extrapolate sau prin forfetare în anumite cazuri, când nu este posibilă sau fezabilă cuantificarea exactă a sumelor cheltuielilor în neregulă sau când ar fi disproporţionată anularea totală a cheltuielii în cauză. Extrapolarea este folosită în cazul unui eșantion reprezentativ de dosare referitoare la nereguli sistemice. Corecţiile forfetare se aplică încălcărilor individuale sau neregulilor sistemice unde impactul financiar nu se poate cuantifica precis datorită variabilelor multiple implicate sau efectelor neclare.

6.2.1. Recuperarea cheltuielilor în cadrul domeniului agricol și al dezvoltării rurale

În cadrul FEGA și FEADR, care au înlocuit secţiunea Garantare FEOGA, mecanismul de recuperare constă în închiderea conturilor și corectarea neregulilor.

Procedura închiderii conturilor

Procedura închiderii conturilor este efectuată de Comisie și presupune închiderea conturilor fiecărei agenţii de plată și o procedură de conformitate multianuală ce acoperă conformitatea cheltuielilor, declarate de un stat membru, cu normele UE. În cazul FEGA, toate aceste sume sunt înregistrate în contul rezultatului economic al Comisiei, ca și venit. În cazul FEADR, aceste sume sunt recuperate chiar de statele membre, ca și cele care rezultă din închiderea financiară anuală a conturilor, ca regulă generală a programului.

Închiderea financiară: Comisia încheie conturile anuale printr-o decizie de închidere, prin care acceptă formal conturile anuale ale agenţiilor de plată pe baza verificărilor de gestiune și pe baza certificatelor și rapoartelor organismelor de certificare.

Procedura de conformitate este destinată să excludă din finanţarea comunitară acele cheltuieli care nu au fost efectuate în conformitate cu normele comunitare, protejând astfel bugetul comunitar împotriva cheltuielilor care nu trebuie suportate de acesta. Prin urmare verificarea conformităţii nu este un mecanism de recuperare a plăţilor în neregulă direct de la beneficiarii finali. Cu toate acestea, corecţiile financiare sunt un stimulent puternic pentru statele membre de a își îmbunătăţi sistemele de gestiune și control, astfel prevenind sau detectând și recuperând plăţile în neregulă către beneficiarii finali. Mai mult, o corecţie de conformitate nu eliberează statul membru de răspunderea de a urmări neregulile identificate, în caz contrar putând fi lansate procedurile de încălcare a dreptului comunitar. Închiderea conturilor este un exerciţiu anual, dar verificarea conformităţii nu urmează un ciclu anual. Aceasta acoperă cheltuielile înregistrate pe o perioadă mai mare de un exerciţiu financiar, cu excepţia cheltuielilor făcute cu mai mult de 24 de luni înainte de notificarea oficială a statelor membre, de către Comisie, cu privire la rezultatele auditului. Corecţiile de conformitate sunt considerate venituri alocate.

Închiderea financiară pentru plăţile executate care nu respectă termenele de plată regulamentare: pentru cele mai importante sisteme de sprijin din cadrul FEGA, regulamentul prevede efectuarea plăţilor de statele membre în anumite termene. Respectarea termenelor de plată fixe este controlată în mod sistematic de trei ori pe an în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (CE) nr. 883/2006 al Comisiei. În cazul nerespectării termenelor de plată, Comisia procedează la reduceri, care fac obiectul anumitor derogări pentru cazuri speciale și circumstanţe excepţionale, având în vedere proporţionalitatea. Reducerile sunt efectuate în contextul plăţilor lunare către statele membre și a închiderii financiare anuale. Corecţiile financiare pentru nerespectarea termenelor de plată sunt tratate ca „plăţi negative” și înregistrate în contul rezultatului economic ca o reducere a cheltuielilor.

Corectarea neregulilor declarate de statele membre

Statele membre sunt obligate să recupereze sumele pierdute ca urmare a neregulilor rezultate datorită aplicării normelor și procedurilor naţionale. În cazul acţiunilor finanţate din FEGA, dacă reușesc recuperarea sumelor de la beneficiari, creditează Comisiei aceste sume recuperate și aceste sume sunt înregistrate în contul rezultatului economic ca venituri. În ceea ce privește FEADR, recuperările se deduc din următoarea solicitare de plată și, prin urmare, suma FEADR relevantă poate fi reutilizată pentru program. Cu toate acestea, recuperarea sumelor cheltuite neregulamentar nu este întotdeauna ușoară. Dacă statul membru necesită peste patru ani pentru

OR27/372C


recuperare, sau opt ani în cazul procedurilor tribunalelor naţionale împotriva beneficiarilor, Comisia solicită 50 % din suma de recuperat statului în cauză, protejând astfel interesele financiare ale UE (așa numita „regulă 50/50”). Aceasta se realizează prin procedura de închidere a conturilor descrisă anterior. Chiar și după această procedură contabilă, statul membru este obligat să continue acţiunea de recuperare. 50 % din sumele astfel recuperate trebuie transferate bugetului UE. Trebuie notat faptul că sumele FEGA recuperate sunt transferate Comisiei după reducerea de 20 % aplicată de statele membre pentru acoperirea costurilor înregistrate. În orice caz, Comisia supraveghează acţiunile de recuperare ale statelor membre. În cazul în care un stat membru nu urmărește recuperarea sau nu este suficient de serios în acţiunile sale, Comisia poate decide să intervină prin procedura de verificare a conformităţii și poate impune o corecţie financiară statului membru în cauză.

6.2.2. Recuperarea cheltuielilor în cadrul acţiunilor structurale

În acest domeniu, mecanismul de remediere a erorilor, neregulilor și fraudelor constă în corecţii financiare.

Corecţii financiare: Cheltuielile care nu îndeplinesc condiţiile finanţării, datorită neregulilor, trebuie excluse de la cofinanţarea din bugetul UE. Această excludere se numește „corecţie financiară”. Scopul acestor corecţii este de a restaura o situaţie în care 100 % din cheltuielile declarate pentru cofinanţare din acţiunile structurale respectă normele și regulile naţionale și comunitare aplicabile.

Corecţiile financiare pot rezulta în urma controalelor și auditurilor la orice nivel al sistemului de control din statele membre sau al auditurilor Comisiei sau Curţii de Conturi sau investigaţiilor OLAF. Statele membre sunt, în esenţă, responsabile cu efectuarea corecţiilor financiare privind neregulile comise de beneficiari. Când statele membre cad de acord asupra unei corecţii ca urmare a unui control sau audit propriu sau al CE, pot retrage cheltuiala în neregulă și pot refolosi fondurile CE eliberate pentru alte cheltuieli în cadrul programului corespunzător, dar care să nu fie legate de operaţiunea sau operaţiunile supuse corecţiilor. Comisia Europeană poate lua o decizie oficială de a aplica corecţii financiare statelor membre când statul membru nu a efectuat corecţiile necesare sau când există deficienţe majore în cadrul sistemelor de gestiune și control care ar putea duce la nereguli sistemice. O corecţie financiară aplicată printr-o decizie a Comisiei implică o reducere a finanţării CE a programului în cauză. Corecţiile efectuate de statele membre în urma auditurilor proprii sau ale CE nu sunt înregistrate în sistemul de contabilitate al comisiei, iar informaţia este raportată de statele membre o dată pe an. Numai corecţiile financiare efectuate printr-un ordin de recuperare sau printr-o reducere a unei plăţi finale sunt incluse în conturile CE.

6.3. RECUPERAREA PLĂŢILOR NECUVENITE – ALTE TIPURI DE GESTIUNE

Mecanismele prevăzute sunt ordinele de recuperare sau reducerea plăţii ulterioare. Multe proiecte UE se întind pe parcursul a mai mulţi ani și corecţiile sunt aplicate, de regulă, prin ajustarea solicitărilor ulterioare și/sau plăţilor finale, în urma controalelor periodice sau a examinării certificatelor de audit independent. Informaţiile referitoare la recuperările efectuate prin deducerea plăţilor ulterioare, respectiv cele în cazul cărora nu s-au emis ordine de recuperare, pot fi identificate în sistemul contabil al Comisiei.

La încheierea proiectului sau după aceasta, Comisia Europeană poate aplica de asemenea, corecţii suplimentare pe baza auditurilor proprii sau ale Curţii de Conturi, efectuate la faţa locului. Aceste corecţii pot fi făcute în anii următori, emiţându-se ordine de recuperare.

6.4. ANALIZĂ PRIVIND RECUPERAREA PLĂŢILOR NECUVENITE STABILITE ÎN 2008

Cifrele prezentate mai jos sunt stabilite, în măsura posibilului, pe baza „contabilităţii de angajamente” prin care recuperarea este alocată anului în care:

— a fost emis ordinul de recuperare, sau s-a efectuat o plată redusă;

OR9002.11.31


— s-a efectuat o corecţie decisă de Comisie sau convenită de statele membre; sau

— în cadrul FEGA sau FEADR, suma neregulilor este recuperată și declarată de statele membre.

6.4.1. Gestiune repartizată

6.4.1.1. Recuperarea cheltuielilor în cadrul domeniului agricol și al dezvoltării rurale: FEGA și FEADR

În anul calendaristic 2008, Comisia a hotărât recuperarea a 917 milioane EUR de la statele membre în cadrul FEGA, ca urmare a corecţiilor financiare. Mai mult, pe parcursul aceluiași an, statele membre au rambursat Comisiei 360 de milioane EUR reprezentând cheltuieli în neregulă pe care le-au recuperat de la beneficiari. În ceea ce privește FEADR, nu au existat recuperări de plăţi necuvenite în 2008. Toate aceste recuperări sunt înregistrate în sistemul de contabilitate al Comisiei și în contul rezultatului economic.

Milioane EUR

2008 2007

Corecţiile financiare hotărâte fiind:

Verificarea conformităţii 859 532

Închiderea conturilor și termene de plată nerespectate 58 75

Total 917 607

Nereguli declarate de statele membre 360 247

Total 1 277 854

Comisia poate face corecţiile financiare conform „deciziilor de conformitate” doar pentru o perioadă limitată la 24 de luni înainte de efectuarea unui audit într-o arie specifică de cheltuieli declarată de un anumit stat membru. Suma de primit în urma deciziilor de luat privind corecţiile financiare de conformitate agricolă ca urmare a auditurilor Comisiei este estimată la 1,7 miliarde EUR. Aceasta se referă la anumite cheltuieli declarate în perioada 2001-2008 și este prezentată ca activ contingent în nota 5.3 la situaţiile financiare corespunzătoare.

6.4.1.2. Recuperarea cheltuielilor în cadrul acţiunilor structurale

A. CORECŢII FINANCIARE

Corecţiile financiare totale efectuate programelor rezultând din activitatea de audit a Comisiei, activitatea de audit a Curţii de Conturi și procesul de închidere pentru cele două programe sunt prezentate mai jos:

CORECŢII FINANCIARE TOTALE AFERENTE PERIOADEI 2000-2006 PROGRAME/PROIECTE

Milioane EUR

Corecţii financiare totale la 31.12.2007

Corecţii fin. 2008 în afara deciziei Comisiei

Corecţii fin. 2008 prin decizia Comisiei



FEDER 1 561 594 25 2 180

FSE 475 496 971

IFOP 0 2 2

FEOGA Orientare 1 2 3

Total 2 140 1 111 62 3 313

OR47/372C


CORECŢII FINANCIARE TOTALE AFERENTE PERIOADEI 1994–1999 PROGRAME/PROIECTE

Milioane EUR


Corecţii fin. 2008 în afara deciziei Comisiei

Corecţii fin. 2008 prin decizia Comisiei



FEDER 858 11 319 1 188

FSE 345 26 371

IFOP 39 2 15 56

FEOGA Orientare 114 3 117

Total 1 581 23 391 1 995

Situaţia punerii în aplicare a corecţiilor financiare pentru acţiunile structurale în 2008, a căror valoare totală reprezintă 1 587 de milioane EUR, este următoarea:

Milioane EUR

FEDER CF FSE IFOP FEOGA_G Total

Corecţii financiare aferente perioadei 1994-99:

Cu ordine de recuperare 105 29 20 9 3 166

Deblocare/deducere la încheiere 96 1 6 2 105

Nepuse încă în aplicare 129 8 6 143

Subtotal aferent perioadei 1994-99 330 38 26 17 3 414

Corecţii financiare aferente perioadei 2000-2006:

Cu 25 7 2 34

Deducerea 201 4 492 697

Deblocare/deducere 11 11

Nepuse 393 32 4 2 431

Subtotal aferent perioadei 2000-2006 619 54 496 2 2 1 173

Corecţii financiare totale 949 92 522 19 5 1 587

Tabelul precedent nu include rezultatele verificărilor statelor membre asupra cheltuielilor aferente fondului structural. În plus, este în curs procesul de luare a deciziei privind corecţii financiare potenţiale în valoare de 2,6 miliarde EUR. Suma se bazează pe constatările auditului Comisiei și al Curţii de Conturi Europene, rezultate analizate de către DG-uri. Aceasta este estimarea cea mai exactă la data închiderii conturilor 2008, având în vedere situaţia actuală a monitorizării auditurilor și, în special, scrisorile de poziţie finale (sau echivalente ale acestora) emise. Suma este prezentată drept activ contingent (a se vedea nota 5.3).

Activităţi de corecţie financiară (retrageri, recuperări și recuperări de efectuat) de către statele membre pentru acţiunile structurale 2008

Statele membre sunt obligate să transmită Comisiei informaţii actualizate privind retragerile, recuperările și recuperările de efectuat ale fondurilor structurale atât pentru anul 2008, cât și cumulat pentru întreaga perioadă 2000-2006 (FEDER, FSE, FEOGA și IFOP).

OR9002.11.31


Retragerile și recuperările din 2008 care se bazează pe datele transmise de statele membre în conformitate cu obligaţia care le revine în temeiul Regulamentelor 438/2001 și 448/2001 se ridică la 558 de milioane EUR și, respectiv, 463 de milioane EUR, reprezentând în total 1 021 de milioane EUR. Aceste cifre ţin cont de rezultatele primei analize efectuate de Comisie, care a dus la corectarea anumitor date. Auditurile la faţa locului efectuate asupra datelor statelor membre efectuate de Comisie în 2008 în zece state membre au arătat că sistemele de înregistrare și transmitere a datelor nu sunt încă pe deplin fiabile în toate statele membre, deși există dovezi privind îmbunătăţirea calităţii și înregistrarea unor îmbunătăţiri în comparaţie cu anii precedenţi.

În conturile anuale 2007, Comisia a transmis că, în 2007, statele membre au efectuat retrageri și recuperări ale contribuţiilor din fondurile structurale la programele 2000-2006 în valoare de 540 de milioane EUR. Pe baza datelor revizuite primite, valoarea corectată se ridică în prezent la 901 milioane EUR (565 de milioane EUR reprezentând retrageri și 336 de milioane EUR recuperări). Diferenţa provine, în principal, din faptul că unele dintre statele membre mai mari au comunicat sume care nu fuseseră comunicate anterior.

Există riscul unei suprapuneri între cifrele comunicate pentru corecţiile financiare rezultate în urma activităţilor organismelor UE (audituri efectuate de Comisie și Curtea de Conturi, precum și investigaţiile OLAF) și cele comunicate de statele membre. Aceasta se datorează faptului că statele membre acceptă o mare parte din corecţiile financiare rezultate în urma activităţii acestor organisme și le pun în aplicare fără o decizie oficială a Comisiei prin retragerea cheltuielii în cauză din declaraţiile lor de cheltuieli. Întrucât statele membre nu sunt obligate să facă distincţia între corecţiile rezultate din activităţile organismelor UE și cele obţinute în urma propriilor controale și audituri, gradul de suprapunere nu poate fi calculat cu precizie. Cu toate acestea, o comparaţie de la stat membru la stat membru a cifrelor obţinute de statele membre pentru anul 2008 cu valorile corecţiilor rezultate din activităţile organismelor UE și acceptate de statele membre, sugerează că valoarea suprapunerii nu ar trebui să depășească 600 de milioane EUR. Pentru 2007, suprapunerea nu poate depăși 220 de milioane EUR, sumă care reprezintă valoarea totală a corecţiilor rezultate din activităţile organismelor UE și acceptate de statele membre în anul respectiv.

În perioada de programare 2007-2013, Comisia a inclus raportarea anuală în sistemul său informatic. Aceasta înseamnă că datele îi vor fi transmise direct de statele membre, care vor identifica separat corecţiile rezultate din activităţile organismelor UE, putându-se, astfel, calcula suprapunerea.

B. ALTE RECUPERĂRI

Valoarea totală a ordinelor de recuperare care nu sunt corelate corecţiilor financiare, ci au fost emise în vederea recuperării sumelor rezultate în urma erorilor și a neregulilor este de 31 de milioane EUR.

6.4.2. Recuperarea cheltuielilor in cadrul celorlalte tipuri de gestiune

În ceea ce privește alte tipuri de gestiune, valoarea totală pentru 2008 se ridică la 72 de milioane EUR. Din acestea, 48 de milioane EUR sunt aferente recuperării cheltuielilor și 24 de milioane EUR recuperării prefinanţărilor.

Milioane EUR

Ordine de recuperare pentru plăţile necuvenite emise în 2008 2008 2007

Acţiuni externe 32 178

Politici interne 40 81

Total 72 259

6.5. SINTEZĂ PRIVIND RECUPERAREA PLĂŢILOR NECUVENITE 2008

Următorul tabel prezintă cea mai bună estimare a sumelor totale de recuperat stabilite pentru 2008. Conform celor menţionate anterior, acestea nu includ rezultatele verificărilor statelor membre asupra cheltuielilor aferente acţiunilor structurale.

OR67/372C


Situaţie rezumativă privind recuperarea plăţilor necuvenite

Milioane EUR

2008 2007

FEOGA

— corecţii financiare 917 607

— nereguli declarate de statele membre 360 247

Fonduri structurale și de coeziune (programele 1994-1999 și 2000-2006)

A. Corecţii financiare 1 587 396

B. Alte recuperări 31

Ordine de recuperare pentru plăţile necuvenite:

— acţiuni externe 32 178

— politici interne 40 81

Total 2 967 1 509

7. GESTIONAREA RISCULUI FINANCIAR

OPERAŢIUNILE DE TREZORERIE ALE COMISIEI EUROPENE

Următoarele informaţii se referă la operaţiuni de trezorerie efectuate de Comisia Europeană pentru execuţia bugetului său. Regulile și principiile de gestionare a operaţiunilor de trezorerie ale Comisiei pentru execuţia bugetului sunt stipulate în Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1150/2000 (astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2028/2004) și prin Regulamentul financiar (Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002, modificat prin Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1995/2006) și în normelor sale de aplicare (Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002 al Comisiei, modificat prin Regulamentul (CE, Euratom) nr. 478/2007).

Se aplică următoarele principii ca urmare a regulamentelor menţionate anterior:

— resursele proprii sunt plătite de statele membre în conturi deschise în acest scop în numele Comisiei la trezorerie sau la instituţia numită de fiecare stat membru. Comisia poate retrage bani din aceste conturi numai pentru necesităţile de lichidităţi;

— resursele proprii sunt plătite de statele membre în moneda naţională a acestora, iar plăţile Comisiei sunt, de regulă, efectuate în EUR;

— conturile bancare deschise în numele Comisiei nu pot avea facilităţi de descoperire de cont;

— soldurile conturilor deschise în alte monede decât EUR sunt fie folosite pentru plăţi în aceeași monedă, fie transformate periodic în EUR (respectând Regulamentul nr. 2455/92, articolele care privesc fondurile depozitate în conturile de resurse proprii).

Pe lângă conturile de resurse proprii, Comisia a deschis conturi la alte bănci centrale sau comerciale, cu scopul de a executa plăţi și de a primi încasări altele decât contribuţiile statelor membre la buget. Toate aceste conturi (cu excepţia conturilor pentru încasări) sunt alimentate zilnic pe baza plăţilor de executat prin acestea. În toate aceste conturi se ţin solduri minime pentru a se permite executarea plăţilor urgente, în cazul în care ar apărea oarecare întârzieri excepţionale în finanţarea acestora. Soldurile conturilor de încasări sunt transferate periodic în conturile de resurse proprii sau alte conturi, în funcţie de necesităţile de trezorerie.

Toate băncile comerciale la care Comisia are conturi deschise sunt selectate prin licitaţie. Conturile de avans sunt deschise în conformitate cu articolul 63 din Regulamentul financiar, iar conturile bancare sunt deschise pentru necesităţile acestora, la bănci selectate printr-o procedură de licitaţie simplificată.

OR9002.11.31


7.1. RISCUL OPERAŢIONAL

Operaţiunile de trezorerie și de plată sunt foarte automatizate și se bazează pe sisteme informatice moderne. Se aplică proceduri specifice de garantare a securităţii sistemelor și a separării sarcinilor în conformitate cu Regulamentul financiar, standardele de control intern ale Comisiei și principiile de audit. Un set scris de orientări și proceduri reglementează gestionarea operaţiunilor de trezorerie și de plată având obiectivul de a limita erorile operaţionale și financiare și de a asigura un nivel adecvat de control. Acestea acoperă domenii diferite de exploatare, iar conformitatea cu orientările și procedurile este verificată periodic. Aceste activităţi includ, în special:

— deschiderea și închiderea conturilor bancare;

— parametrizarea sistemelor financiare;

— planificarea și previzionarea trezoreriei;

— executarea plăţilor și gestionarea lichidităţilor;

— operaţiunile de schimb valutar;

— selecţia băncilor;

— monitorizarea tranzacţiilor și a reconcilierii bancare;

— înregistrarea și controlul dosarelor părţilor terţe.

7.2. RISCUL FINANCIAR

Riscul de schimb valutar

Resursele proprii plătite de statele membre în alte monede decât EUR sunt depozitate în conturile de resurse proprii. Se transformă în EUR când există necesitatea de a acoperi execuţia plăţilor în EUR sau, într-un număr limitat de cazuri, sunt folosite direct pentru a executa plăţi în moneda respectivă.

O parte din conturile în monede UE altele decât EUR, și în USD sunt deschise de Comisie la bănci comerciale, cu scopul de a executa plăţi exprimate în aceeași monedă. Aceste conturi sunt alimentate în funcţie de valoarea plăţilor de executat; ca și consecinţă soldurile de la sfârșitul zilei sunt ţinute la un nivel foarte mic, reprezentând o expunere limitată la fluctuaţiile cursurilor de schimb valutar.

Când se primesc încasări diverse (altele decât resursele proprii) în alte monede decât EUR, acestea sunt schimbate în euro și transferate în alte conturi în aceea monedă, dacă este necesar să se acopere execuţia plăţilor sau sunt convertite în EUR și transferate în alte conturi EUR, în funcţie de necesităţile de trezorerie. Conturi le de avans deschise în alte monede decât EUR sunt alimentate în funcţie de estimările privind necesităţile locale de plată pe termen scurt în aceeași monedă. Soldurile acestor conturi sunt ţinute respectând plafoanele prevăzute.

Riscul de credit

Majoritatea resurselor de trezorerie ale Comisiei sunt depozitate, în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1150/2000 în conturile deschise de statele membre pentru plata contribuţiilor (resurse proprii). Toate aceste conturi sunt deschise la trezoreriile statelor membre sau la băncile naţionale centrale. Aceste instituţii nu prezintă aproape niciun risc de credit/contrapartidă pentru Comisie.

O mică parte din resursele de trezorerie ale Comisiei sunt depozitate la băncile comerciale pentru a acoperi executarea plăţilor sau alte operaţiuni bancare. Practica normală este alimentarea conturilor de la băncile comerciale pe o bază „just-in-time”. Ca și consecinţă, sumele deţinute de pe o zi pe alta în aceste conturi sunt în mod constant foarte mici (în medie, între 50 și 150 de milioane EUR, distribuite în peste 30 de conturi), expunerea Comisiei la riscuri fiind astfel foarte scăzută. De asemenea, există orientări specifice care se aplică selecţiei de bănci comerciale în vederea minimizării riscului de credit.

Toate băncile comerciale sunt selectate prin licitaţie. Ratingul minim de depozit pe termen scurt solicitat băncilor în vederea admiterii la procedurile de ofertare este Moody P-1 sau echivalent (adică S&P A-1 sau Fitch F1). În circumstanţe specifice se poate solicita un nivel mai scăzut. Toate contractele oferă posibilitatea de reziliere imediată de către Comisie în cazul în care ratingul contrapartidei este revizuit și scade sub nivelul minim impus.

OR87/372C


Conturile de avans sunt deschise la bănci locale selectate printr-o procedură de licitaţie simplificată. Cerinţele de rating depind de situaţia locală și pot fi diferite substanţial de la o ţară la alta. În vederea limitării riscului de credit, soldurile acestor conturi sunt ţinute la un nivel cât mai mic posibil (având în vedere necesităţile operaţionale), sunt alimentate în mod regulat și se aplică plafoane revăzute anual.

În contextul conjuncturii financiare și economice dificile a celui de al doilea semestru al anului 2008, trezoreria Comisiei a adoptat măsuri specifice și intensificate pentru monitorizarea expunerii sale la riscuri. În același timp, s-a continuat reducerea valorii medii globale a fondurilor depozitate în conturi la băncile comerciale utilizate pentru executarea plăţilor Comisiei, în scopul minimizării expunerii la riscuri. Trezoreria Comisiei va menţine în vigoare aceste măsuri suplimentare în 2009 și pe toată durata situaţiei financiare instabile.

Riscul de rată a dobânzii

Conturile deschise la trezoreriile statelor membre sau la băncile naţionale centrale, în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (CE, Euratom) nr.1150/2000, nu sunt purtătoare de dobândă și sunt scutite de comisioane. Pentru toate celelalte conturi deschise la băncile centrale naţionale, remunerarea depinde de condiţiile specifice oferite de fiecare bancă; dobânda aplicată este variabilă și ajustată la fluctuaţiile pieţii.

Pentru majoritatea conturilor deschise la băncile comerciale dobânda se calculează pe o bază variabilă, legată de rata marginală a BCE pentru principalele sale operaţii de refinanţare și ajustată pentru a reflecta orice fluctuaţie a acestei rate. Astfel, Comisia nu își asumă niciun risc privind dobânda.

7.3. GESTIONAREA AMENZILOR ÎNCASATE PROVIZORIU

Următoarele informaţii se referă la operaţiuni de trezorerie efectuate de Comisia Europeană pentru gestionarea amenzilor încasate provizoriu („numerar restricţionat”).

Riscul de schimb valutar:

Deoarece toate amenzile sunt aplicate și plătite în EUR, Comisia nu se expune niciunui risc privind fluctuaţia cursului de schimb valutar.

Riscul de credit:

Orientările se aplică pentru selecţia băncilor unde sunt depuse fondurile, expunerea către o singură contrapartidă fiind limitată. Toate fondurile sunt depuse în conturi curente și pot fi oricând retrase, fără notificare prealabilă. Băncile sunt selectate prin licitaţie. Ratingul minim de depozit pe termen lung al băncilor în vederea admiterii la procedurile de ofertare este Moody Aa sau echivalent (adică S&P AA- sau Fitch AA-).

Expunerea către o singură contrapartidă este limitată la 5 % din „capital + rezerve + împrumuturi subordonate”, astfel cum rezultă din conturile consolidate certificate ale acesteia. Limita se reanalizează cel puţin o dată pe an. Toate contractele oferă posibilitatea de anulare imediată de către Comisie în cazul în care ratingul contrapartidei este reanalizat și scade sub nivelul minim impus.

Conform celor menţionate anterior, în contextul conjuncturii financiare și economice dificile a celui de al doilea semestru al anului 2008, trezoreria Comisiei a adoptat măsuri specifice și intensificate pentru monitorizarea expunerii sale la riscuri. S-a pus, de asemenea, accentul și pe nivelul ratingului pe termen scurt pentru contrapartidele cu care fondurile aferente amenzilor încasate provizoriu sunt deţinute de Comisie. Toate aceste măsuri suplimentare de monitorizare a riscului, adoptate de trezoreria Comisiei în contextul actual, vor rămâne în vigoare în 2009 și pe toată durata situaţiei financiare instabile.

Riscul de rată a dobânzii

Dobânda aferentă tuturor conturilor se calculează pe o bază variabilă, legată de rata minimă a BCE pentru principalele sale operaţii de refinanţare și ajustate pentru a reflecta orice fluctuaţie a acestei rate. Astfel, Comisia nu își asumă niciun risc privind dobânda.

OR9002.11.31


ACTIVITĂŢI DE ÎMPRUMUT ȘI CREDITARE ȘI FOND DE GARANTARE

Următoarele informaţii sunt aferente activităţilor de credit și împrumut efectuate de Comisia Europeană prin Asistenţa macrofinanciară (AMF), balanţa de plăţi (BOP) și Euratom, precum și prin Fondul de garantare.

7.4. POLITICI DE GESTIONARE A RISCULUI ȘI ACTIVITĂŢI DE ACOPERIRE A RISCURILOR

AMF, BOP și Euratom

Tranzacţiile de credit și împrumut, precum și gestionarea trezoreriei aferente se efectuează de Comunităţi în conformitate cu respectivele decizii ale Consiliului Euratom dacă este cazul, și cu orientările interne. Au fost elaborate manuale de proceduri scrise care acoperă domenii specifice precum împrumuturile luate, împrumuturile acordate și gestionarea trezoreriei și care sunt folosite de unităţile relevante de exploatare. Riscurile financiare și operaţionale sunt identificate și evaluate, iar conformitatea cu orientările și procedurile interne este verificată periodic. Ca regulă generală, nu există activităţi de acoperire a riscurilor întrucât operaţiunile de creditare sunt finanţate prin operaţiuni „reciproce” și întrucât nu există nici o poziţie deschisă în valută.

Fondul de garantare

Normele și principiile de gestionare a activelor Fondului de garantare (a se vedea nota 2.3.3) sunt prevăzute în Convenţia dintre Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiţii (BEI) datată 25 noiembrie 1994 și amendamentele ulterioare datate 17/23 septembrie 1996, 8 mai 2002 și 25 februarie 2008.

Principiile importante, extrase direct din convenţie, sunt după cum urmează:

— Fondul de garantare va funcţiona într-o singură monedă: va investi exclusiv în această monedă pentru a evita orice risc de schimb valutar;

— activele vor fi gestionate pe baza normelor tradiţionale de prudenţă folosite pentru activităţile financiare. Va trebui să fie acordată o atenţie deosebită reducerii riscurilor și asigurării că activele gestionate au un grad suficient de lichidate și transferabilitate, luând în considerare angajamentele cu care Fondul de Garantare se va confrunta.

7.5. RISCUL VALUTAR

Întrucât majoritatea activelor și pasivelor financiare sunt denominate în euro, Comunităţile nu își asumă efectele fluctuaţiilor cursurilor de schimb valutar asupra poziţiei lor financiare și asupra fluxurilor lor de numerar.

Cu toate acestea, Comunităţile au împrumuturi acordate, prin instrumentul financiar Euratom, denominate în valută (USD) care sunt finanţate prin contractarea unor împrumuturi cu sume echivalente în USD (operaţiune„reciprocă”). La data bilanţului, Comunităţile nu și-au asumat în mod clar efectele fluctuaţiilor cursurilor de schimb valutar asupra poziţiei lor financiare și asupra fluxurilor lor de numerar.

7.6. RISCUL RATELOR DOBÂNZII

Datorită naturii activităţilor lor de credite și împrumuturi, Comunităţile au active și pasive purtătoare de dobânzi semnificative.

AMF și Euratom:

Împrumuturile emise la rate variabile expun Comunităţile riscului ratelor dobânzii fluxurilor de numerar. Ele reprezintă aproximativ 93 % din volumul total de împrumuturi luate. Cu toate acestea, riscurile ratelor dobânzii care provin din împrumuturi luate sunt compensate prin acordarea de împrumuturi echivalente în ceea ce privește termenii și condiţiile (operaţiuni „reciproce”). La data bilanţului, Comunităţile au împrumuturi acordate (exprimate în valori nominale) cu rate variabile de 1,05 miliarde EUR (2007: 1,18 miliarde EUR), cu o reevaluare a ratelor la fiecare 6 luni. De asemenea, Comunităţile au împrumuturi acordate (exprimate în valori nominale) cu rate fixe de 85 de milioane EUR în 2007 (2006: 85 de milioane EUR), cu o scadenţă finală de peste cinci ani.

OR08/372C


BOP

Comunităţile au un împrumut acordat (exprimat în valori nominale) în cadrul instrumentului financiar cu rată fixă de 2 milioane EUR în 2008 (2007: 0 milioane EUR). Scadenţa finală a acestuia este mai mică de cinci ani.

Fondul de garantare:

Așa cum s-a convenit între Comisie și BEI, în prezent nu este asumat niciun risc important și prin urmare nu se realizează acoperirea riscurilor. Întrucât tranzacţiile și operaţiunile sunt denominate doar în euro, nu este necesară o altă acoperire a riscurilor. Distribuţia investiţiilor Fondului de Garantare la 31 decembrie 2008 și 2007 (valoarea de piaţă excluzând dobânda acumulată) este detaliată în tabelul de mai jos:

Milioane EUR

Segmente

Investiţii cu rată fixă Titluri de valoare cu rată variabilă Total

Sub 3 luni Între 3 luni și 1 an Între 1 și 10 ani

2008 2007 2008 2007 2008 2007 2008 2007 2008 2007

Conturi curente 1 1 0 0 0 0 0 0 1 1

Depozite pe termen scurt și echivalente de numerar

203 247 0 0 0 0 0 0 203 247

Active disponibile pentru vânzare 15 25 59 84 746 703 48 71 868 883

Total 219 273 59 84 746 703 48 71 1 072 1 131

Procentaj 20 % 24 % 6 % 7 % 70 % 63 % 4 % 6 % 100 % 100 %

La 31 decembrie 2008 rata dobânzii efective variază între 3,10 % și 5,15 % pentru numerar și echivalente de numerar (depozite la termen). Pentru portofoliul de titluri de valoare disponibile pentru vânzare, rata dobânzii efective variază între 2,94 % și 5,52 %.

7.7. RISC DE CREDIT

Comunităţile își asumă riscul de credit, care reprezintă riscul ca o contrapartidă să nu poată plăti în întregime sumele la scadenţă. Expunerea la riscul de credit este gestionată în primul rând prin obţinerea garanţiilor ţării respective în cazul Euratom și apoi prin Fondul de garantare. Fondul de Garantare pentru acţiuni externe a fost înfiinţat în 1994 pentru a acoperi riscurile de neachitare a împrumuturilor luate care finanţează împrumuturi acordate ţărilor din afara Uniunii Europene. În orice caz, expunerea la riscul de credit este gestionată prin posibilitatea de a recurge la bugetul UE în cazul în care un debitor nu ar putea rambursa integral sumele datorate. În acest scop, Comunităţile au dreptul să invite toate statele membre să asigure respectarea obligaţiei legale a Comunităţilor faţă de creditorii lor.

AMF și Euratom:

Cele mai mari concentrări ale riscului de credit pe care le au Comunităţile sunt faţă de România, Serbia și Bulgaria. Aceste ţări reprezintă aproximativ 28 %, 24 % și, respectiv, 22 % din volumul total de împrumuturi acordate. În ceea ce privește operaţiunile de trezorerie, trebuie puse în aplicare orientările privind alegerea contrapartidelor. În consecinţă, unitatea de exploatare va putea să tranzacţioneze doar cu băncile eligibile care fac parte dintr-o „listă de tranzacţionare cu bănci autorizate” și care au limite pe contrapartide suficiente.

Balanţa de plăţi (BOP)

La 31 decembrie 2008, expunerea Comunităţii la riscul de credit în cadrul facilităţii BOP privește în totalitate Republica Ungaria.

OR9002.11.31


Fondul de garantare:

Depozite la termen ale Fondului de Garantare – Profilul contrapartidelor

În conformitate cu acordul dintre Comunitate și BEI privind gestionarea Fondului de garantare, toate investiţiile interbancare ar trebui să aibă un rating de credit al emitentului pe termen scurt minim de Moody P-1 sau echivalent. La 31 decembrie 2008, toate investiţiile (183 de milioane EUR) au fost efectuate cu contrapartide care aveau un rating minim de Moody P-1 sau echivalent (și pentru 2007, 248 de milioane EUR).

Alte echivalente de numerar - profilul contrapartidelor

La 31 decembrie 2008, fondul investit într-un instrument financiar de scont pe termen scurt și toate investiţiile (20 de milioane EUR) au fost efectuate cu contrapartide care aveau un rating minim de Moody P-1 sau echivalent.

Active disponibile pentru vânzare ale Fondului de Garantare — Profilul emitenţilor

La 31 decembrie 2008, profilul emitenţilor, valoarea de piaţă excluzând dobânda acumulată, este după cum urmează:

Milioane EUR

Emitent 31.12.2008 31.12.2007

Alţi emitenţi Aaa 217 25 % 310 35 %

Supra Aaa 0 0 % 5 1 %

Guvern/Agenţii Aaa 339 39 % 196 22 %

Guvern/Agenţii Aa1 53 6 % 72 8 %



Guvern/Agenţii A1 82 9 % 73 8 %



Guvern/Agenţii Baa1 0 0 % 10 1 %

Guvern/Agenţii NR 0 0 % 0 0 %

Total 868 100 % 883 100 %

Toate titlurile de valoare deţinute în portofoliu sunt conforme orientărilor revizuite privind gestiunea și întrunesc următoarele criterii:

— titlurile de valoarea emise de statele membre: rating minim Baa3;

— titlurile de valoare emise de o entitate supranaţională, alte state sau o companie publică: rating minim Aa2;

— obligaţiunile garantate: rating Aaa;

— titlurile de valoare emise de bănci sau companii: rating minim Aa2.

7.8. VALOAREA JUSTĂ

Valoarea justă estimată a creditelor și împrumuturilor AMF, BOP și Euratom este determinată prin folosirea modelului fluxurilor de numerar actualizate. Conform acestui model, viitoarele fluxuri de numerar estimate sunt actualizate prin aplicarea curbelor de randament AAA adecvate pentru termenul rămas până la scadenţă. Se presupune că valoarea justă estimată a împrumuturilor cu rata variabilă aproximează valoarea contabilă a acestora întrucât reevaluarea la ratele dobânzii de pe piaţă are loc la fiecare 6 luni.

OR28/372C


La data bilanţului valoarea justă estimată a împrumuturilor acordate și împrumuturilor luate purtătoare de dobândă fixă era de 2 118 de milioane EUR (2007: 90 de milioane EUR) și respectiv 2 118 milioane EUR (2007: 89 de milioane EUR), în comparaţie cu valoarea contabilă corespunzătoare de 2 091 de milioane EUR (2007: 87 de milioane EUR) și respectiv 2 091 de milioane EUR (2007: 87 de milioane EUR).

7.9. POZIŢIA DE LICHIDITATE

Tabelul de mai jos prezintă o analiză a activelor și pasivelor Fondului de garantare defalcate pe grupe de scadenţă, în funcţie de perioada rămasă de la data bilanţului până la scadenţa contractuală. Este prezentat pe baza unei examinări foarte prudente a datelor de scadenţă. Prin urmare, în cazul pasivelor este prezentată prima dată de rambursare posibilă, în vreme ce pentru active este prezentată ultima dată posibilă de rambursare. Activele și pasivele care nu au o scadenţă contractuală sunt grupate împreună la categoria „Scadenţă nedefinită”.

Milioane EUR

Scadenţă Sub 3 luni Între 3 luni și 1 an

Între 1 și 10 ani

Scadenţă nedefinită Total

Active în EUR:

Conturi curente 1 0 0 0 1

Depozite pe termen scurt 203 0 0 0 203

Din care dobânzi acumulate 1 0 0 0 1

active disponibile pentru vânzare 21 82 784 0 887

Din care dobânzi acumulate 6 13 0 0 19

Total 225 82 784 0 1 091

Pasive în EUR:

Capital propriu 0 0 0 1 090 1 090

Conturi creditoare 1 0 0 0 1

Total 1 0 0 1 090 1 091

Poziţia netă de lichiditate la 31.12.2008 224 82 784 (1 090) 0

Poziţia cumulată de lichiditate la31.12.2008

224 306 1 090 0

COMUNITATEA EUROPEANĂ A CĂRBUNELUI ȘI OŢELULUI (ÎN LICHIDARE)

Următoarele informaţii sunt aferente activităţilor de credit și împrumut, precum și celor de trezorerie efectuate de Comunităţile Europene prin Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oţelului (în lichidare). Sunt disponibile informaţii suplimentare în conturile Comunităţii Europene a Cărbunelui și Oţelului (în lichidare).

7.10. POLITICI DE GESTIONARE A RISCULUI ȘI ACTIVITĂŢI DE ACOPERIRE A RISCURILOR

Comisia Europeană gestionează lichidarea pasivelor CECO și nu se prevede niciun nou credit sau finanţare corespunzătoare pentru CECO în lichidare Noile împrumuturi CECO sunt limitate la refinanţare cu scopul reducerii costului fondurilor. În ceea ce privește operaţiunile de trezorerie, se pun în aplicare principiile gestionării prudente pentru a limita riscul operaţional, riscul de contrapartidă și riscul de piaţă.

7.11. RISCUL DE PIAŢĂ

CECO în lichidare este expusă la riscul de schimb valutar din expunerile monedelor în raport cu lira sterlină. Poziţia activelor și pasivelor în livre sterline este în principal alcătuită din titluri de împrumut necotate la bursă, reprezentând echivalentul a 157 de milioane EUR, emise de Banca Europeană de Investiţii pentru a înlocui un debitor rău platnic (a se vedea nota 2.4.2). CECO în lichidare este expusă la riscul de preţ al titlurilor de împrumut datorită investiţiilor clasificate în bilanţ drept disponibile pentru vânzare.

OR9002.11.31


7.12. RISCUL RATELOR DOBÂNZII

Prin natura activităţilor sale, CECO în lichidare este expusă la efectul variaţiilor nivelelor principale ale ratelor dobânzii de pe piaţă atât asupra valorii juste a acestora cât și a riscurilor fluxurilor de numerar. Riscurile ratelor dobânzii care provin din împrumuturi luate sunt compensate în general prin echivalente în ceea ce privește termenii și condiţiile (operaţiuni „reciproce”). Titlurile de împrumut emise la rate variabile expun CECO în lichidare la riscurile ratelor dobânzii fluxurilor de numerar în vreme ce titlurile de împrumut la rate fixe expun CECO riscurilor ratelor dobânzii valorii juste. Obligaţiunile cu rată fixă reprezintă aproximativ 97 % din portofoliul de investiţii la data bilanţului (2007: 94 %).

7.13. RISC DE CREDIT

CECO în lichidare este expusă riscului ca o contrapartidă să nu poată plăti în întregime sumele la scadenţă. Unitatea de exploatare va putea să tranzacţioneze doar cu băncile eligibile care fac parte dintr-o „listă de tranzacţionare cu bănci autorizate” și care au limite pe contrapartide suficiente. Expunerea la riscul de credit este gestionată prin analiza periodică a capacităţii debitorilor de a întruni obligaţiile de rambursare a capitalului și dobânzii. Expunerea la riscul de credit este gestionată și prin obţinerea de garanţii, precum garanţii de ţară, ale companiilor și personale. 73 % din suma totală restantă este acoperită prin garanţii ale unui stat membru sau organisme echivalente (instituţii publice sau grupări industriale din sectorul public ale statelor membre). 20 % din împrumuturile restante au fost acordate băncilor sau au fost garantate de bănci.

7.14. RISC DE LICHIDITATE

Riscul de lichiditate care provine din împrumuturi este compensat în general prin credite echivalente în ceea ce privește termenii și condiţiile (operaţiuni „reciproce”).

Pentru gestionarea activelor și pasivelor CECO în lichidare, Comisia gestionează nevoile de lichiditate pe baza previziunilor de plăţi cu un termen de 11 ani obţinute prin consultări cu serviciile responsabile ale Comisiei.

7.15. VALOAREA JUSTĂ

Valoarea justă estimată a împrumuturilor luate și a împrumuturilor acordate este determinată prin folosirea modelului fluxurilor de numerar actualizate. Titlurile de valoare disponibile pentru vânzare sunt prezentate la valoarea justă, reprezentată de preţul de piaţă plus dobânzile acumulate. Nu există instrumente financiare evaluate la valoarea justă folosind o tehnică de evaluare care nu este susţinută de preţurile sau ratele observabile pe piaţă. Se presupune că valoarea nominală minus provizionul pentru depreciere a creanţelor și valoarea nominală a datoriilor aproximează valorile lor juste. Valoarea justă a numerarului și echivalentelor de numerar incluzând conturile curente și depozitele pe termen scurt (sub trei luni) reprezintă valoarea lor contabilă.

8. INFORMAŢII PRIVIND PĂRŢILE AFILIATE

În vederea prezentării informaţiilor privind conducerea superioară a Comunităţilor Europene, aceste persoane sunt prezentate aici sub cinci categorii:

Categoria 1: președintele Comisiei și președintele Curţii de Justiţie

Categoria 2: secretarul general al Consiliului și vicepreședinţii Comisiei

Categoria 3: membrii Comisiei, judecătorii și avocaţii generali ai Curţii de Justiţie, președintele și membrii Tribunalului de Primă Instanţă, președintele și membrii Tribunalului Funcţiei Publice a Uniunii Europene, Ombudsmanul și Controlorul European pentru Protecţia Datelor

Categoria 4: președintele și membrii Curţii de Conturi

Categoria 5: funcţionarii publici ai instituţiilor și agenţiilor cu cel mai mare grad

OR48/372C


DREPTURI FINANCIARE ALE CONDUCERII SUPERIOARE

ÎN EUR

Drepturi (pe salariat) Categoria 1 Categoria 2 Categoria 3 Categoria 4 Categoria 5

Salariu de bază (lunar) 24 422,79 22 122,10 17 697,68 –19 909,88

19 113,50 –20 352,33

11 253,14 –17 697,68

Alocaţie pentru locuinţă/indemnizaţie de expatriere

15 % 15 % 15 % 15 % 16 %

Indemnizaţii familiale:

Gospodărie 2 % + 164,27 2 % + 164,27 2 % + 164,27 2 % + 164,27 2 % + 164,27

Copil 358,96 358,96 358,96 358,96 358,96

Alocaţie 87,69 87,69 87,69 87,69 87,69

Educaţie, 243,55 243,55 243,55 243,55 243,55

Educaţie 487,10 487,10 487,10 487,10 487,10

Alocaţia pentru judecătorii care prezidează

N/A N/A 500 - 810,74 N/A N/A

Alocaţia de reprezentare 1 418,07 0 - 911,38 500 - 607,71 N/A N/A

Cheltuieli anuale de deplasări N/A N/A N/A N/A Se aplică principiile de corelare din

Transferuri către statele membre:

Alocaţia pentru educaţie (1) Se aplică principiile de

corelare din

Se aplică principiile de

corelare din


corelare din


corelare din

Se aplică principiile de corelare din

% din salariu (1) 5 % 5 % 5 % 5 % 5 %

% din salariu fără cc max 25 % max 25 % max 25 % max 25 % max 25 %

Cheltuieli de reprezentare rambursate rambursate rambursate N/A N/A

Intrarea în funcţie:

Cheltuieli de instalare 48 845,58 44 244,20 35 395,36 –39 819,76

38 227,00 –40 704,66

rambursate

Cheltuieli rambursate rambursate rambursate rambursate rambursate


Părăsirea funcţiei:

Cheltuieli de reinstalare 24 422,79 22 122,10 17 697,68 –19 909,88

19 113,50 –20 352,33

rambursate



Tranziţia (2) 40 % - 65 % 40 % - 65 % 40 % - 65 % 40 % - 65 % N/A

Asigurarea acoperită acoperită acoperită acoperită facultativ

Pensie (% salariu înaintea impozitării) maxim 70 % maxim 70 % maxim 70 % maxim 70 % maxim 70 %

Deduceri:

Impozit comunitar 8 % - 45 % 8 % - 45 % 8 % - 45 % 8 % - 45 % 8 % - 45 %

Asigurarea 1,8 % 1,8 % 1,8 % 1,8 % 1,8 %

Taxe 4,21 % 4,21 % 4,21 % 4,21 % 4,21 %

Deducere N/A N/A N/A N/A 10.9 %

Număr de persoane la 31.12.2008 2 6 92 27 81

(1) cu aplicarea coeficientului de corecţie („cc”) (2) plătită în primii 3 ani după părăsirea funcţiei

9. EVENIMENTE DUPĂ DATA BILANŢULUI

La data aprobării acestor conturi nicio problemă semnificativă nu a ajuns în atenţia contabilului Comisiei și nu a fost raportată acestuia care să necesite o prezentare separată în această secţiune. Conturile anuale și notele aferente au fost pregătite folosind cele mai recente informaţii financiare disponibile și acest lucru se reflectă în informaţiile de mai sus.

OR9002.11.31


10. ENTITĂŢI CONSOLIDATE

A. ENTITĂŢI CONTROLATE

1. Instituţii și organisme consultative

Comitetul RegiunilorConsiliul Uniunii EuropeneCurtea de Justiţie a Uniunii EuropeneComisia EuropeanăCurtea de Conturi EuropeanăAutoritatea Europeană pentru Protecţia DatelorComitetul Economic și Social EuropeanOmbudsmanul EuropeanParlamentul European

2. Agenţii comunitare

Agenţia Europeană pentru Reconstrucţie

(1) Agenţie lichidată la 31 decembrie 2008

(1)Agenţia Europeană pentru Sănătate și Securitate în MuncăAgenţia Europeană de Siguranţă a AviaţieiCentrul European de Prevenire și Control al BolilorCentrul European pentru Dezvoltarea Formării ProfesionaleAgenţia Europeană de MediuAutoritatea Europeană pentru Siguranţa AlimentarăFundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Viaţă și de MuncăAgenţia Europeană pentru Siguranţa MaritimăAgenţia Europeană pentru MedicamenteAgenţia Europeană pentru Produse Chimice

(2) Consolidate pentru prima dată în 2008

(2)Fuziune pentru energie (Întreprinderea Comună Europeană pentru ITER și pentru Dezvoltarea Energiei de Fuziune)


(2)Observatorul European pentru Droguri și ToxicomanieAgenţia pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii EuropeneAgenţia Europeană pentru Securitatea Reţelelor Informatice și a DatelorFundaţia Europeană de FormareAgenţia Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale statelor membre ale UECentrul de Traduceri pentru Organismele Uniunii EuropeneAutoritatea de Supraveghere a Sistemului Global de Navigaţie prin Satelit EuropeanOficiul pentru Armonizare în cadrul Pieţei Interne (Mărci, desene și modele industriale)Agenţia Europeană a Căilor FerateOficiul Comunitar pentru Soiuri de PlanteAgenţia Comunitară pentru Controlul Pescuitului

3. Agenţii executive

Agenţia Executivă pentru Competitivitate și InovareAgenţia Executivă pentru Educaţie, Audiovizual și CulturăAgenţia Executivă pentru Sănătate și ConsumatoriAgenţia Executivă pentru Reţeaua Transeuropeană de Transport


(2)

4. Alte entităţi controlate

Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oţelului (în lichidare)Eurojust

(3) Organism descentralizat al UE din categoria „Cooperare poliţienească și juridică în materie penală”

(3)Colegiul European de Poliţie (CEPOL)

(3) Organism descentralizat al UE din categoria „Cooperare poliţienească și juridică în materie penală”

(3)

OR68/372C


B. ASOCIAŢII ÎN PARTICIPAŢIUNE

Organizaţia Internaţională ITER pentru Energia de Fuziune (participaţie/drept de vot: 48,5 %)

Întreprinderea comună SESAR (participaţie 91,73 %/drept de vot: 65 %)

Întreprinderea comună Galileo în lichidare (participaţie/drept de vot: 91,6 %/49,3 %)

C. SOCIETĂŢI ASOCIATE

Fondul European de Investiţii (participaţie/drept de vot: 27,43 %)

11. ENTITĂŢI NECONSOLIDATE

Deși Comunităţile gestionează activele entităţilor menţionate mai jos, acestea nu întrunesc criteriile de consolidare și prin urmare nu sunt incluse în conturile Comunităţilor Europene.

11.1. FONDUL EUROPEAN DE DEZVOLTARE (FED)

Fondul european de dezvoltare (FED) este principalul instrument privind asistenţa comunitară pentru dezvoltarea cooperării în ţările ACP și ţările și teritoriile de peste mări (TTPM). Tratatul de la Roma din 1957 a fixat condiţiile pentru crearea acestuia în vederea furnizării de asistenţă tehnică și financiară, iniţial statelor africane, care, la acea vreme erau colonizate încă și cu care anumite state membre aveau legături istorice.

Fiecare FED este încheiat pe o perioadă de aproximativ cinci ani. Cel de al 9-lea FED a expirat la momentul intrării în vigoare a celui de al 10-lea FED la 1 iulie 2008.

FED nu este finanţat din bugetul comunităţilor, ci din contribuţii directe ale statelor membre, care sunt convenite prin negocieri. Suma pe care o plătește un stat membru este bazată, printre altele, în parte pe VNB-ul acestora și în parte pe legăturile lor istorice cu statele ACP și TTPM implicate. Comisia și BEI gestionează resursele FED.

FED este guvernat prin propriul său Regulament financiar (JO L 78, 19.3.2008, p. 1) care prevede prezentarea propriilor situaţii financiare separate de cele ale Comunităţilor. FED-urile sunt supuse controlului extern al Curţii de Conturi și al Parlamentului. În scopuri informative, sunt prezentate mai jos bilanţul și contul rezultatului economic ale celui de al 8-lea, al 9-lea și al 10-lea FED:

Bilanţ – cel de al 8–lea, al 9–lea și al 10–lea FED

Milioane EUR

31.12.2008 31.12.2007

Active circulante:

Creanţe 17 8

Prefinanţare netă 918 957

Alte active curente (6) (3)

Numerar și echivalente de numerar 290 388

Active totale 1 219 1 350

Datorii pe termen scurt:

Obligaţii de plată (702) (704)

Pasive totale (702) (704)

Active nete 517 646

Fonduri şi rezerve

Capitalul fondului solicitat 17 079 25 019

Rezultatul economic al exerciţiului (3 030) (3 256)

Rezultatul economic reportat din anii anteriori (15 784) (22 411)

Alte rezerve 2 252 1 294

Active nete 517 646

OR9002.11.31



Contul rezultatului economic - cel de al 8-lea, al 9-lea și al 10-lea FED

Milioane EUR

2008 2007

Venituri totale 23 0

Cheltuieli de exploatare

Cheltuieli de exploatare

Asistenţa programabilă 416 638

Sprijin macroeconomic 344 427

Politică sectorială 1 387 1 149

Proiecte intra-ACP 517 382

Subvenţii la dobândă 2 1

Ajutoare de urgenţă 188 155

Ajutoare pentru refugiaţi 6 (6)

Capital de risc 17 58

STABEX 25 98

Sysmin 5 32

Alte programe de ajutor referitoare la FED anterioare 19 5

Ajustări structurale 0 (6)

Reducerea datoriei (1) 180

Compensarea încasărilor la export 42 84

Asistenţă instituţională 35 30

Fondul R.D. Congo 2 17

Cheltuieli totale de exploatare 3 004 3 244

Cheltuieli administrative și financiare 58 31

Excedent/(deficit) din activităţi de exploatare (3 039) (3 275)

Activităţi în afara exploatării

Venituri financiare 13 19

Pierderi din deprecierea creanelor (4) 0

Excedent/(deficit) al activităţilor din afara exploatării 9 19

Rezultat economic al exerciţiului (3 030) (3 256)

11.2. REGIMUL DE ASIGURARE DE SĂNĂTATE

Regimul de asigurare de sănătate este regimul care oferă asigurare medicală personalului diverselor organisme ale Comunităţilor Europene. Fondurile regimului sunt proprietatea acestuia și nu sunt controlate de Comunităţile Europene, deși activele sale financiare sunt gestionate de Comisie. Regimul este finanţat prin contribuţii de la membrii săi (personal) și de la angajatori (instituţii/agenţii/organisme). Orice excedent rămâne în cadrul regimului.

Regimul are patru entităţi separate - regimul principal care acoperă personalul instituţiilor și agenţiilor Comunităţilor Europene și trei regimuri mai mici care acoperă personalul Universităţii Europene din Florenţa, școlilor europene și personalul care lucrează în afara CE, precum personalul din delegaţiile UE. Totalul activelor regimului la 31 decembrie 2008 era de 288 de milioane EUR (2007: 287 de milioane EUR).

OR88/372C


PARTEA II

RAPOARTECONSOLIDATE PRIVIND EXECUŢIA BUGETARĂ A COMUNITĂŢILOR EUROPENE ȘI NOTE EXPLICATIVE

CUPRINS

Pagina

A. Rapoarte consolidate privind execuţia bugetară

1. Rezultat bugetar . . 90

2. Situaţia comparaţiei execuţiei bugetare cu sumele reale . . 90

Venituri:

3. Sinteză consolidată a execuţiei veniturilor bugetare . . 92

Cheltuieli:

4. Defalcarea și evoluţia creditelor de angajament și plată în funcţie de rubricile cadrului financiar 93

5. Executarea creditelor de angajament în funcţie de rubricile cadrului financiar . . 94

6. Executarea creditelor de plată în funcţie de rubricile cadrului financiar . . 95

7. Variaţia angajamentelor restante în funcţie de rubricile cadrului financiar . . 95

8. Defalcarea angajamentelor restante în funcţie de anul de origine și în funcţie de rubricile cadruluifinanciar . . 96

9. Defalcarea și evoluţia creditelor de angajament și plată în funcţie de domenii de politică . . 96

10. Executarea creditelor de angajament pe domenii de politică . . 98

11. Executarea creditelor de plată pe domenii de politică . . 100

12. Variaţia angajamentelor restante în funcţie de domeniul de politică . . 102

13. Defalcarea angajamentelor restante în funcţie de anul de origine în funcţie de domeniul de politică 103

Instituţii:

14. Sinteză consolidată a execuţiei veniturilor bugetare pe instituţii . . 104

15. Executarea creditelor de angajament și de plată pe instituţii . . 105

Agenţii:

16. Veniturile agenţiilor: previziuni bugetare, creanţe și sume primite . . 107

17. Credite de angajament și de plată pe agenţie . . 108

18. Rezultatele bugetare, inclusiv ale agenţiilor . . 109

B. Note explicative la rapoartele consolidate privind execuţia bugetară

1. Principii, structuri Și credite bugetare . . 110

2. Explicarea rapoartelor privind execuţia bugetară . . 113

OR9002.11.31

........................................

.................................................

............................................

...........................................

........................

..............................

..........................

.......................

...................................

.............................

....

..........................................................................

..................

....................

..............

.....................................

..................................

...................................................................


SECŢIUNEA A: RAPOARTE CONSOLIDATE PRIVIND EXECUŢIA BUGETARĂ

(1) Trebuie precizat faptul că, datorită rotunjirii cifrelor la milioane de euro, anumite date financiare din aceste tabele bugetare pot părea că nu corespund

(1)

REZULTATUL EXECUŢIEI BUGETARE

1. REZULTATUL BUGETAR 2008

Milioane EUR

AELS-SEE Comunităţile Europene Total 2008 Total 2007

Venituri ale exerciţiului financiar 199 121 385 121 584 117 563

Plăţi ale creditelor anului în curs (184) (115 366) (115 550) (113 028)

Credite de plată reportate în anul N+1 0 (3 912) (3 912) (3 114)

Credite AELS reportate din anul N–1 (2) 0 (2) (2)

Anularea creditelor de plată nefolosite reportatedin anul N–1

1 187 188 246

Diferenţe de schimb valutar ale exerciţiului 0 (498) (498) (123)

Rezultatul bugetar 14 1 796 1 810 1 542

Excedentul bugetar al Comunităţilor Europene este returnat statelor membre în exerciţiul următor prin deducerea sumelor scadente din exerciţiul respectiv.

2. SITUAŢIA COMPARAŢIEI EXECUŢIEI BUGETARE CU SUMELE REALE

VENITURI

Milioane EUR

DenumireBuget iniţial Buget final Creanţe

constatate Venituri DiferenţăFinal-real

Încasări ca %din buget Sold

1 2 3 4 5=2-4 6=4/2 7=3-4

1. Resurse proprii 118 922 108 323 110 008 108 649 – 326 100,30 % 1 358

3. Excedente, solduri și ajustări 126 4 160 4 174 4 174 – 14 100,34 % 0

4. Venituri provenite de la persoanele carelucrează cu instituţiile și alte organismecomunitare

1 029 1 029 984 977 52 94,96 % 7

5. Venituri provenite din funcţionareaadministrativă a instituţiilor

81 81 443 353 – 272 435,29 % 90

6. Contribuţii și restituiri în cadrulacordurilor și al programelor comunitare

10 356 5 967 5 564 – 5 208 1 562,84 % 403

7. Penalităţi de întârziere și amenzi 123 1 766 11 733 1 794 – 28 101,61 % 9 938

8. Operaţiuni de împrumut și de credit 26 26 61 34 – 8 130,07 % 27

9. Venituri diverse 30 30 71 39 – 9 129,19 % 32

Total 120 347 115 771 133 441 121 584 – 5 813 105,02 % 11 856

OR09/372C


CHELTUIELI - ÎN FUNCŢIE DE RUBRICILE CADRULUI FINANCIARMilioane EUR

Rubricile cadrului financiarBuget iniţial Buget final (1) Plăţi efectuate Diferenţă

Final-real %Credite

reportate2009

Credite anulate

1 2 3 4=2-3 5=3/2 6 7=2-3-6

1. Creștere durabilă 50 324 47 743 45 611 2 132 95,53 % 1 431 7012. Conservare și gestionare a resurselor

naturale53 177 59 431 54 813 4 619 92,23 % 4 361 258

3. Cetăţenie, libertate, securitate și justiţie 1 241 1 533 1 311 223 85,48 % 91 1314. UE ca partener mondial 8 113 8 252 7 311 941 88,60 % 527 4145. Administraţie 7 284 8 494 7 292 1 201 85,86 % 922 2796. Compensaţii 207 207 207 0 100,00 % 0 0

Total 120 347 125 660 116 545 9 115 92,75 % 7 333 1 782

(1) inclusiv angajamente reportate și venituri alocate

CHELTUIELI – PE DOMENIU DE POLITICĂMilioane EUR

Domeniul de politicăBuget iniţial Buget final (1) Plăţi efectuate Diferenţă

Final-real % Creditereportate Credite anulate

1 2 3 4=2-3 5=3/2 6 7=2-3-6

01 Afaceri economice și financiare 414 358 286 72 79,85 % 18 5502 Întreprinderi 533 603 477 126 79,14 % 64 6103 Concurenţă 79 104 87 16 84,45 % 14 204 Ocuparea forţei de muncă și probleme

sociale11 137 9 415 9 092 323 96,57 % 26 297

05 Agricultură și dezvoltare rurală 52 459 58 508 53 803 4 705 91,96 % 4 500 20506 Energie și transport 1 910 2 169 1 785 384 82,29 % 127 25707 Mediu 298 319 264 55 82,67 % 26 3008 Cercetare 4 112 5 146 4 439 708 86,24 % 686 2209 Societatea informaţională și mass-media 1 549 1 890 1 708 181 90,41 % 171 1110 Cercetare directă 372 672 389 282 57,98 % 269 1311 Pescuit și afaceri maritime 846 932 879 53 94,35 % 8 4412 Piaţă internă 61 69 58 11 84,35 % 8 313 Politică regională 30 655 27 891 27 674 217 99,22 % 195 2214 Impozitare și uniunea vamală 108 121 105 16 87,01 % 10 515 Educaţie și cultură 1 345 1 555 1 378 177 88,62 % 147 3016 Comunicare 197 224 186 38 83,23 % 18 1917 Sănătate și protecţia consumatorilor 501 604 515 89 85,32 % 38 5018 Spaţiul de libertate, securitate și justiţie 589 550 445 105 80,88 % 20 8519 Relaţii externe 3 338 3 604 3 449 155 95,71 % 72 8320 Comerţ 77 85 75 10 88,35 % 7 321 Dezvoltare și relaţiile cu statele ACP 1 179 1 401 1 229 172 87,74 % 119 5322 Extindere 1 832 1 642 1 555 88 94,65 % 58 3023 Ajutor umanitar 773 904 895 9 99,06 % 7 224 Lupta antifraudă 70 76 63 13 82,42 % 6 825 Coordonarea politicilor Comisiei și

consultanţă juridică178 201 177 24 88,05 % 21 3

26 Administraţia Comisiei 972 1 182 971 211 82,17 % 171 4027 Buget 275 284 263 20 92,84 % 12 928 Audit 10 12 10 1 89,25 % 1 029 Statistică 107 130 110 21 84,07 % 15 630 Pensii 1 087 1 081 1 049 31 97,13 % 0 3131 Servicii lingvistice 368 462 410 52 88,75 % 47 540 Rezerve 239 171 0 171 0,00 % 0 17190 Alte instituţii 2 674 3 298 2 717 581 82,38 % 453 128

Total 120 347 125 660 116 545 9 115 92,75 % 7 333 1 782

(1) inclusiv angajamente reportate și venituri alocate

OR9002.11.31

JurnalulOficialalU

niuniiEuropene13.11.2009

3. SINTEZA EXECUŢIEI VENITURILOR BUGETARE 2008

Milioane EUR

Denumire

Credite de venit Creanţe constatate Venituri

Încasări ca %din buget: Sold

Iniţiale Final Exerciţiu în curs Reportate Totaldin creanţeleexerciţiului în

curs

din creanţelereportate Total

1. Resurse proprii 118 922 108 323 108 593 1 415 110 008 107 313 1 336 108 649 100,30 % 1 358

3. Excedente, solduri și ajustări 126 4 160 4 175 0 4 174 4 174 0 4 174 100,34 % 0

4. Venituri provenite de la persoanele carelucrează cu instituţiile și alte organismecomunitare

1 029 1 029 975 9 984 970 7 977 94,96 % 7

5. Venituri provenite din funcţionarea administrativă a instituţiilor

81 81 359 83 443 330 23 353 435,29 % 90

6. Contribuţii și restituiri în cadrul acordurilorși al programelor comunitare

10 356 5 760 207 5 967 5 467 96 5 564 1 562,84 % 403

7. Penalităţi de întârziere și amenzi 123 1 766 3 284 8 449 11 733 146 1 648 1 794 101,61 % 9 938

8. Operaţiuni de împrumut și de credit 26 26 61 0 61 34 0 34 130,07 % 27

9. Venituri diverse 30 30 30 41 71 26 13 39 129,19 % 32

Total 120 347 115 771 123 236 10 205 133 441 118 461 3 124 121 584 105,02 % 11 856

Detaliu titlul 1: Resurse proprii

Capitol




curs


10 Taxe agricole 1 683 1 283 1 237 390 1 628 887 390 1 278 99,59 % 350

11. Cotizaţii pentru zahăr 633 708 708 28 736 680 28 708 100,01 % 28

12. Taxe vamale 16 432 14 946 15 289 989 16 278 14 380 918 15 297 102,35 % 980

13. TVA 19 096 18 097 17 964 2 17 966 17 966 0 17 966 99,28 % 0

14. VNB 81 078 73 290 73 008 7 73 015 73 015 0 73 015 99,62 % 0

15. Corecţia dezechilibrelor bugetare 0 0 387 – 2 385 385 0 385 0

Total 118 922 108 323 108 593 1 415 110 008 107 313 1 336 108 649 100,30 % 1 358

OR29

/372

C

Jurnalul OficialalU

niunii EuropeneC

273/93Detaliu titlul 3: Excedente disponibile

Capitol




curs


30. Excedent din exerciţiul anterior 126 1 655 1 655 0 1 655 1 655 0 1 655 100,00 % 0

31. Excedent TVA 0 1 043 1 042 0 1 041 1 041 0 1 041 99,88 % 0

32. Excedent VNB 0 1 463 1 462 0 1 462 1 462 0 1 462 99,97 % 0

34. Ajustare pentru neparticipare la politica JAI 0 0 1 0 1 1 0 1 0

35. Corecţia în favoarea Regatului Unit 0 0 15 0 15 15 0 15 0

Total 126 4 160 4 175 0 4 174 4 174 0 4 174 100,34 % 0

4. ALCĂTUIREA ȘI EVOLUŢIA CREDITELOR DE ANGAJAMENT ȘI DE PLATĂ ÎN FUNCŢIE DE RUBRICILE CADRULUI FINANCIAR

Milioane EUR

Rubricile cadrului financiar

Credite de angajament Credite de plată

Crediteadoptate

Modificări(Transferuri

și BR)Reportate Venituri

alocateTotal

adiţionalTotal

autorizatCredite

adoptate

Modificări(Transferuri

și BR)Reportate Venituri

alocateTotal

adiţional Total autorizat

1 2 3 4 5=3+4 6=1+2+5 7 8 9 10 11=9+10 12=7+8+11

1 Creștere durabilă 57 964 378 133 1 405 1 537 59 879 50 324 – 4 571 183 1 807 1 990 47 743

2 Conservarea și gestionarea resurselornaturale

55 041 524 1 363 6 110 7 473 63 038 53 177 130 47 6 077 6 124 59 431

3 Cetăţenie, libertate, securitate și justiţie 1 343 283 2 95 96 1 722 1 241 81 93 118 211 1 533

4 UE ca partener mondial 7 311 240 102 320 422 7 973 8 113 – 212 83 268 351 8 252

5 Administraţie 7 284 – 5 119 397 516 7 795 7 284 – 3 786 426 1 212 8 494

6 Compensări 207 0 0 0 0 207 207 0 0 0 0 207

Total 129 150 1 420 1 719 8 326 10 045 140 615 120 347 – 4 575 1 193 8 696 9 889 125 660

OR90

02.1

1.31

Jurnalul OficialalU


5. EXECUTAREA CREDITELOR DE ANGAJAMENT ÎN FUNCŢIE DE RUBRICILE CADRULUI FINANCIAR

Milioane EUR


Credite deangajamentautorizate

Angajamente luate Credite reportate în 2009 Credite anulate

din creditele exerci

ţiului

dinreportări

din veniturialocate Total % Venituri

alocateReportări

prin decizie Total %din credi

tele exerciţiului

dinreportări

Veniturialocate(AELS)

Total %

1 2 3 4 5=2+3+4 6=5/1 7 8 9=7+8 10=9/1 11 12 13 14=11+12+13 15=14/1

1 Creștere durabilă 59 879 57 779 133 603 58 514 97,72 % 801 19 820 1,37 % 544 0 1 545 0,91 %

2 Conservarea și gestionarea resurselor naturale

63 038 55 405 1 363 2 539 59 307 94,08 % 3 571 0 3 571 5,67 % 160 0 0 160 0,25 %

3 Cetăţenie, libertate,securitate și justiţie

1 722 1 520 2 44 1 565 90,90 % 51 83 133 7,74 % 23 0 0 23 1,36 %

4 UE ca partener mondial

7 973 7 255 102 155 7 513 94,23 % 165 271 435 5,46 % 25 0 0 25 0,32 %

5 Administraţie 7 795 7 096 119 212 7 427 95,27 % 183 8 191 2,45 % 175 0 3 177 2,28 %

6 Compensări 207 207 0 0 207 100,00 % 0 0 0 0,00 % 0 0 0 0 0,00 %

Total 140 615 129 261 1 719 3 552 134 533 95,67 % 4 770 381 5 151 3,66 % 927 0 3 931 0,66 %

OR49

/372

C

Jurnalul OficialalU

niunii EuropeneC

273/956. EXECUTAREA CREDITELOR DE PLATĂ ÎN FUNCŢIE DE RUBRICILE CADRULUI FINANCIAR

Milioane EUR


Credite deplată auto

rizate

Plăţi efectuate Credite reportate în 2009 Credite anulate


ţiului

dinreportări

din venituri alocate Total % Reportări

automate

Reportăriprin

decizie

Veniturialocate Total %


ţiului

dinreportări


Total %

1 2 3 4 5=2+3+4 6=5/1 7 8 9 10=7+8+9 11=10/1 12 13 14 15=12+13+14 16=15/1

1 Creștere durabilă 47 743 44 912 147 553 45 611 95,53 % 148 33 1 250 1 431 3,00 % 661 36 4 701 1,47 %

2 Conservarea și gestionarea resurselornaturale

59 431 52 230 37 2 546 54 813 92,23 % 45 784 3 532 4 361 7,34 % 248 10 0 258 0,43 %

3 Cetăţenie, libertate,securitate și justiţie

1 533 1 203 59 49 1 311 85,48 % 9 13 69 91 5,96 % 97 34 1 131 8,56 %

4 UE ca partener mondial

8 252 7 125 65 120 7 311 88,60 % 55 325 147 527 6,39 % 396 18 0 414 5,01 %

5 Administraţie 8 494 6 399 686 207 7 292 85,86 % 694 12 217 922 10,86 % 176 100 3 279 3,28 %

6 Compensări 207 207 0 0 207 100,00 % 0 0 0 0 0,00 % 0 0 0 0 0,00 %

Total 125 660 112 075 995 3 475 116 545 92,75 % 951 1 168 5 214 7 333 5,84 % 1 577 198 7 1 782 1,42 %

7. VARIAŢIA ANGAJAMENTELOR RESTANTE ÎN FUNCŢIE DE RUBRICILE CADRULUI FINANCIAR

Milioane EUR

Angajamente restante la încheierea exerciţiului anterior Angajamente ale exerciţiului


Angajamentereportate din

exerciţiileanterioare

Deblocări/Reevaluări/

AnulăriPlăţi

Angajamenterestante la sfârșitul exerciţiului

Angajamenteefectuate în

cursulexerciţiului

Plăţi

Anulareaangajamentelorcare nu pot fi

reportate

Angajamenterestante la sfârșitul exerciţiului

Totalangajamente

restante la sfârșitul exerciţiului

1 Creștere durabilă 107 519 – 614 – 41 378 65 526 58 514 – 4 233 – 6 54 275 119 802

2 Conservarea și gestionarea resurselor naturale 9 905 – 274 – 5 650 3 982 59 307 – 49 163 0 10 144 14 125

3 Cetăţenie, libertate, securitate și justiţie 1 353 – 77 – 477 800 1 565 – 834 0 732 1 531

4 UE ca partener mondial 19 250 – 610 – 5 636 13 003 7 513 – 1 675 – 2 5 836 18 840

5 Administraţie 713 – 99 – 583 31 7 427 – 6 709 – 1 717 747

6 Compensări 0 0 0 0 207 – 207 0 0 0

Total 138 740 – 1 674 – 53 724 83 342 134 533 – 62 820 – 9 71 704 155 045

OR90

02.1

1.31

Jurnalul OficialalU


8. DEFALCAREA ANGAJAMENTELOR RESTANTE PE EXERCIŢIU DE ORIGINE A ANGAJAMENTULUI ÎN FUNCŢIE DE RUBRICILE CADRULUI FINANCIAR

Milioane EUR

Rubricile cadrului financiar <2002 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Total

1 Creștere durabilă 666 527 1 045 2 113 5 461 25 078 30 637 54 275 119 802

2 Conservarea și gestionarea resurselor naturale 95 36 41 65 205 2 545 995 10 144 14 125

3 Cetăţenie, libertate, securitate și justiţie 10 12 23 61 92 167 435 732 1 531

4 UE ca partener mondial 933 579 735 1 148 2 022 4 033 3 553 5 836 18 840

5 Administraţie 1 0 0 0 0 0 30 717 748

Total 1 705 1 155 1 843 3 386 7 780 31 823 35 650 71 704 155 045

9. DEFALCAREA ŞI EVOLUŢIA CREDITELOR DE ANGAJAMENT ŞI PLATĂ PE DOMENIU DE POLITICĂ

Milioane EUR

Domeniul de politică


Crediteadoptate

Variaţii(Transferuri/

AB)Reportate Venituri

alocateTotal

adiţionalTotal

autorizatCredite

adoptate

Variaţii(Transferuri/

AB)Reportate Venituri

alocateTotal

adiţional Total autorizat

1 2 3 4 5=3+4 6=1+2+5 7 8 9 10 11=9+10 12=7+8+11

01 Afaceri economice și financiare 396 – 127 0 15 15 284 414 – 77 5 15 20 358

02 Întreprinderi 599 – 3 0 63 63 659 533 – 22 19 72 91 603

03 Concurenţă 78 14 0 3 3 96 79 14 7 3 11 104

04 Ocuparea forţei de muncă și problemesociale

11 485 – 452 15 13 28 11 062 11 137 – 1 753 19 12 31 9 415

05 Agricultură și dezvoltare rurală 53 703 369 1 409 6 089 7 498 61 570 52 459 – 75 61 6 062 6 123 58 508

06 Energie și transport 2 806 0 0 88 88 2 894 1 910 56 67 135 202 2 169

07 Mediu 403 0 0 23 23 426 298 – 13 16 18 34 319

08 Cercetare 4 045 3 0 599 599 4 647 4 112 104 43 887 930 5 146

09 Societatea informaţională și mass-media

1 494 – 1 0 142 142 1 635 1 549 63 14 263 277 1 890

10 Cercetare directă 361 0 0 347 347 708 372 – 10 34 275 309 672

11 Pescuit și afaceri maritime 991 23 2 4 6 1 021 846 71 9 5 15 932

12 Piaţă internă 61 0 0 2 2 64 61 0 6 2 8 69

13 Politică regională 35 987 1 204 134 10 144 37 335 30 655 – 2 780 13 3 16 27 891

OR69

/372

C

JurnalulOficialalU

niuniiEuropeneC

273/97

14 Impozitare și uniunea vamală 125 0 0 3 3 128 108 3 6 3 10 121

15 Educaţie și cultură 1 335 0 0 213 213 1 548 1 345 – 49 17 241 259 1 555

16 Comunicare 207 1 0 4 4 211 197 3 19 4 23 224

17 Sănătate și protecţia consumatorilor 554 130 0 20 20 703 501 50 26 27 53 604

18 Spaţiul de libertate, securitate și justiţie 784 2 2 17 19 805 589 – 146 90 16 106 550

19 Relaţii externe 3 974 100 2 75 76 4 151 3 338 161 45 60 105 3 604

20 Comerţ 78 – 1 0 2 2 80 77 0 5 2 8 85

21 Dezvoltare și relaţiile cu statele ACP 1 317 259 22 161 183 1 759 1 179 39 31 152 183 1 401

22 Extindere 1 093 28 14 82 96 1 217 1 832 – 255 11 54 65 1 642

23 Ajutor umanitar 770 180 0 8 8 958 773 116 6 8 14 904

24 Lupta antifraudă 75 0 0 0 0 74 70 1 6 0 6 76

25 Coordonarea politicilor Comisiei șiconsultanţă juridică

178 1 0 7 7 186 178 1 15 7 22 201

26 Administraţia Comisiei 969 – 8 0 89 89 1 051 972 – 2 120 91 211 1 182

27 Buget 275 – 5 0 5 5 275 275 – 5 9 5 14 284

28 Audit 10 0 0 0 0 11 10 0 1 0 1 12

29 Statistică 127 – 1 0 9 9 135 107 3 7 13 20 130

30 Pensii 1 087 – 6 0 0 0 1 081 1 087 – 6 0 0 0 1 081

31 Servicii lingvistice 368 – 2 0 68 68 435 368 – 2 28 68 96 462

40 Rezerve 739 – 288 0 0 0 452 239 – 68 0 0 0 171

90 Alte instituţii 2 674 0 119 162 281 2 955 2 674 0 434 190 624 3 298

Total 129 150 1 420 1 719 8 326 10 045 140 615 120 347 – 4 575 1 193 8 696 9 889 125 660

OR90

02.1

1.31

11+8+7=2101+9=11019875+2+1=64+3=54321

tazirotualatoTlanoiţidalatoT

etacolairutineVetatropeR

)BA/irurefsnarT(

iiţairaV

etatpodaetiderC

tazirotualatoT

lanoiţidalatoT

etacolairutineVetatropeR

)BA/irurefsnarT(

iiţairaV

etatpodaetiderC

ătalpedetiderCtnemajagnaedetiderC

ăcitilopedluinemoD

RUEenaoiliM

Jurnalul OficialalU


10. EXECUTAREA CREDITELOR DE ANGAJAMENT ÎN FUNCŢIE DE DOMENIUL DE POLITICĂ

Milioane EUR


Creditede angajament

autorizate


din creditele exer

ciţiului

dinreportări

Veniturialocate Total % Venituri

alocateReportări:

decizie Total %din creditele exer

ciţiului

dinreportări


Total %

1 2 3 4 5=2+3+4 6=5/1 7 8 9=7+8 10=9/1 11 12 13 14=11+12+13 15=14/1

01 Afaceri economice și financiare

284 265 0 14 279 98,05 % 1 0 1 0,46 % 4 0 0 4 1,49 %

02 Întreprinderi 659 588 0 32 620 94,08 % 31 0 31 4,72 % 8 0 0 8 1,20 %

03 Concurenţă 96 92 0 2 94 97,78 % 2 0 2 1,60 % 1 0 0 1 0,62 %

04 Ocuparea forţei de muncă șiprobleme sociale

11 062 11 009 15 5 11 030 99,71 % 7 2 9 0,08 % 22 0 0 23 0,21 %

05 Agricultură și dezvoltarerurală

61 570 53 962 1 409 2 534 57 905 94,05 % 3 555 0 3 555 5,77 % 109 0 0 109 0,18 %

06 Energie și transport 2 894 2 796 0 34 2 830 97,79 % 54 1 55 1,89 % 9 0 0 9 0,32 %

07 Mediu 426 389 0 5 394 92,58 % 17 0 17 4,10 % 14 0 0 14 3,32 %

08 Cercetare 4 647 4 043 0 313 4 355 93,73 % 287 0 287 6,17 % 5 0 0 5 0,10 %

09 Societatea informaţională șimass-media

1 635 1 489 0 80 1 569 95,96 % 62 0 62 3,82 % 3 0 0 4 0,22 %

10 Cercetare directă 708 355 0 48 403 56,94 % 299 0 299 42,18 % 6 0 0 6 0,88 %

11 Pescuit și afaceri maritime 1 021 971 2 1 975 95,46 % 3 0 4 0,35 % 43 0 0 43 4,19 %

12 Piaţă internă 64 61 0 1 63 98,08 % 1 0 1 1,51 % 0 0 0 0 0,41 %

13 Politică regională 37 335 37 148 134 9 37 291 99,88 % 1 24 25 0,07 % 19 0 0 19 0,05 %

14 Impozitare și uniunea vamală 128 118 0 2 119 93,07 % 2 0 2 1,37 % 7 0 0 7 5,56 %

15 Educaţie și cultură 1 548 1 328 0 104 1 432 92,52 % 109 0 109 7,04 % 6 0 1 7 0,44 %

16 Comunicare 211 204 0 2 207 97,97 % 1 0 1 0,61 % 3 0 0 3 1,42 %

17 Sănătate și protecţia consumatorilor

703 678 0 12 690 98,15 % 8 0 8 1,13 % 5 0 0 5 0,72 %

18 Spaţiul de libertate, securitateși justiţie

805 695 2 8 704 87,51 % 9 75 84 10,47 % 16 0 0 16 2,02 %

19 Relaţii externe 4 151 4 043 2 45 4 090 98,54 % 29 0 29 0,71 % 31 0 0 31 0,75 %

20 Comerţ 80 75 0 1 76 94,91 % 1 0 1 1,37 % 3 0 0 3 3,72 %

21 Dezvoltare și relaţiile custatele ACP

1 759 1 308 22 73 1 403 79,75 % 88 265 353 20,04 % 4 0 0 4 0,21 %

22 Extindere 1 217 1 114 14 37 1 164 95,66 % 45 6 51 4,19 % 2 0 0 2 0,16 %

OR89

/372

C

Jurnalul OficialalU

niunii EuropeneC

273/99

23 Ajutor umanitar 958 950 0 6 956 99,72 % 2 0 2 0,22 % 1 0 0 1 0,07 %

24 Lupta antifraudă 74 72 0 0 73 97,41 % 0 0 0 0,04 % 2 0 0 2 2,55 %

25 Coordonarea politicilorComisiei și consultanţă juridică

186 176 0 4 180 97,12 % 3 0 3 1,76 % 2 0 0 2 1,11 %

26 Administraţia Comisiei 1 051 942 0 46 988 93,96 % 42 0 42 4,04 % 20 0 1 21 2,00 %

27 Buget 275 262 0 3 266 96,65 % 1 0 1 0,50 % 8 0 0 8 2,86 %

28 Audit 11 10 0 0 10 95,39 % 0 0 0 2,60 % 0 0 0 0 2,01 %

29 Statistică 135 119 0 6 125 92,47 % 3 0 3 1,92 % 7 0 0 8 5,62 %

30 Pensii 1 081 1 049 0 0 1 049 97,13 % 0 0 0 0,00 % 31 0 0 31 2,87 %

31 Servicii lingvistice 435 364 0 45 408 93,92 % 24 0 24 5,45 % 3 0 0 3 0,62 %

40 Rezerve 452 0 0 0 0 0,00 % 0 0 0 0,00 % 452 0 0 452 100,0 %

90 Alte instituţii 2 955 2 584 119 81 2 784 94,24 % 81 8 89 3,02 % 81 0 0 81 2,74 %

Total 140 615 129 261 1 719 3 552 134 533 95,67 % 4 770 381 5 151 3,66 % 927 0 3 931 0,66 %

OR90

02.1

1.31

1/41=5131+21+11=413121111/9=018+7=9871/5=64+3+2=54321

%latoT)SLEA(etacolairutineV

irătropernid

iuluiţic-rexeelet-idercnid

%latoTeiziced:irătropeR

etacolairutineV%latoTetacola

irutineVirătroper

nid


etalunaetiderC9002nîetatroperetiderCetauletnemajagnA

etazirotuatnemajagnaed

etiderC

ăcitilopedluinemoD

RUEenaoiliM

Jurnalul OficialalU


11. EXECUTAREA CREDITELOR DE PLATĂ ÎN FUNCŢIE DE DOMENIUL DE POLITICĂ

Milioane EUR


Credite deplată

autorizate


din creditele exer

ciţiului

dinreportări

Veniturialocate Total % Reportări

automate

Reportăriprin

decizie

Veniturialocate Total %

din creditele exer

ciţiului

dinreportări


Total %

1 2 3 4 5=2+3+4 6=5/1 7 8 9 10=7+8+9 11=10/1 12 13 14 15=12+13+14 16=15/1

01 Afaceri economice și financiare

358 268 5 13 286 79,85 % 6 10 2 18 4,89 % 54 0 0 55 15,26 %

02 Întreprinderi 603 438 13 27 477 79,14 % 20 0 45 64 10,69 % 54 6 1 61 10,17 %

03 Concurenţă 104 80 7 1 87 84,45 % 9 4 2 14 13,92 % 1 1 0 2 1,63 %

04 Ocuparea forţei de muncă șiprobleme sociale

9 415 9 074 13 4 9 092 96,57 % 18 0 7 26 0,27 % 291 6 0 297 3,16 %

05 Agricultură și dezvoltarerurală

58 508 51 215 55 2 533 53 803 91,96 % 25 946 3 529 4 500 7,69 % 199 6 0 205 0,35 %

06 Energie și transport 2 169 1 695 60 29 1 785 82,29 % 22 1 103 127 5,84 % 247 8 2 257 11,87 %

07 Mediu 319 238 15 11 264 82,67 % 17 3 6 26 8,08 % 28 2 0 30 9,25 %

08 Cercetare 5 146 4 161 29 248 4 439 86,24 % 47 0 639 686 13,33 % 8 14 0 22 0,42 %

09 Societatea informaţională șimass-media

1 890 1 589 12 108 1 708 90,41 % 16 0 155 171 9,03 % 8 3 0 11 0,56 %

10 Cercetare directă 672 316 31 43 389 57,98 % 36 1 232 269 40,06 % 10 3 0 13 1,97 %

11 Pescuit și afaceri maritime 932 874 4 1 879 94,35 % 3 1 4 8 0,89 % 39 6 0 44 4,76 %

12 Piaţă internă 69 53 5 1 58 84,35 % 7 0 1 8 11,66 % 2 1 0 3 3,99 %

13 Politică regională 27 891 27 664 9 1 27 674 99,22 % 14 180 2 195 0,70 % 18 4 0 22 0,08 %

14 Impozitare și uniuneavamală

121 98 5 2 105 87,01 % 7 2 2 10 8,49 % 5 1 0 5 4,50 %

15 Educaţie și cultură 1 555 1 253 15 110 1 378 88,62 % 16 0 131 147 9,47 % 26 3 1 30 1,91 %

16 Comunicare 224 169 15 2 186 83,23 % 17 0 1 18 8,25 % 14 5 0 19 8,51 %

17 Sănătate și protecţia consumatorilor

604 472 24 19 515 85,32 % 30 0 8 38 6,32 % 48 2 0 50 8,36 %

18 Spaţiul de libertate, securitateși justiţie

550 377 57 11 445 80,88 % 8 6 6 20 3,62 % 52 33 0 85 15,50 %

19 Relaţii externe 3 604 3 378 33 38 3 449 95,71 % 48 2 22 72 1,99 % 70 13 0 83 2,30 %

20 Comerţ 85 69 5 1 75 88,35 % 6 0 1 7 8,42 % 2 1 0 3 3,23 %

21 Dezvoltare și relaţiile custatele ACP

1 401 1 141 22 66 1 229 87,74 % 32 0 86 119 8,46 % 44 9 0 53 3,80 %

OR00

1/37

2C

Jurnalul OficialalU

niunii EuropeneC

273/101

22 Extindere 1 642 1 534 8 13 1 555 94,65 % 17 0 40 58 3,50 % 27 4 0 30 1,85 %

23 Ajutor umanitar 904 883 5 7 895 99,06 % 6 0 1 7 0,75 % 1 1 0 2 0,19 %

24 Lupta antifraudă 76 59 4 0 63 82,42 % 6 0 0 6 7,73 % 6 2 0 8 9,85 %

25 Coordonarea politicilorComisiei și consultanţă juridică

201 159 14 3 177 88,05 % 17 0 4 21 10,44 % 2 1 0 3 1,51 %

26 Administraţia Comisiei 1 182 830 105 36 971 82,17 % 113 4 54 171 14,48 % 24 15 1 40 3,35 %

27 Buget 284 253 8 2 263 92,84 % 9 0 2 12 4,11 % 8 1 0 9 3,05 %

28 Audit 12 9 1 0 10 89,25 % 1 0 0 1 7,97 % 0 0 0 0 2,77 %

29 Statistică 130 99 6 4 110 84,07 % 7 0 8 15 11,16 % 5 1 0 6 4,77 %

30 Pensii 1 081 1 049 0 0 1 049 97,13 % 0 0 0 0 0,00 % 31 0 0 31 2,87 %

31 Servicii lingvistice 462 343 26 41 410 88,75 % 20 0 27 47 10,25 % 3 2 0 5 1,01 %

40 Rezerve 171 0 0 0 0 0,00 % 0 0 0 0 0,00 % 171 0 0 171 100,00 %

90 Alte instituţii 3 298 2 231 387 98 2 717 82,38 % 353 8 92 453 13,74 % 81 47 0 128 3,88 %

Total 125 660 112 075 995 3 475 116 545 92,75 % 951 1 168 5 214 7 333 5,84 % 1 577 198 7 1 782 1,42 %

OR90

02.1

1.31

1/51=6141+31+21=514131211/01=119+8+7=019871/5=64+3+2=54321

%latoT)SLEA(etacolairutineV

irătropernid


%latoTetacolairutineV

eizicednirp

irătropeR

etamotuairătropeR%latoTetacola

irutineVirătroper

nid


etalunaetiderC9002nîetatroperetiderCetautcefeiţălP

etazirotuaătalp

edetiderC

ăcitilopedluinemoD

RUEenaoiliM

Jurnalul OficialalU


12. VARIAŢIA ANGAJAMENTELOR RESTANTE ÎN FUNCŢIE DE DOMENIUL DE POLITICĂMilioane EUR


Angajamente restante la încheierea exerciţiului anterior Angajamente ale exerciţiuluiTotal angaja

mente restante lasfârșitul

exerciţiului

Angajamentereportate din

exerciţiileanterioare

Deblocări/Reevaluări/

AnulăriPlăţi

Angajamenterestante la

sfârșitulexerciţiului

Angajamenteefectuate în

cursulexerciţiului

Plăţi

Anularea angajamentelor care

nu pot fireportate

Angajamenterestante la

sfârșitulexerciţiului

01 Afaceri economice și financiare 344 – 8 – 63 272 279 – 223 0 56 32902 Întreprinderi 537 – 27 – 214 297 620 – 264 0 357 65303 Concurenţă 8 – 1 – 7 0 94 – 81 0 13 1304 Ocuparea forţei de muncă și probleme sociale 22 299 – 154 – 8 861 13 285 11 030 – 231 0 10 798 24 08205 Agricultură și dezvoltare rurală 8 491 – 185 – 4 962 3 344 57 905 – 48 841 0 9 064 12 40806 Energie și transport 3 303 – 48 – 1 098 2 157 2 830 – 686 0 2 144 4 30107 Mediu 580 – 28 – 149 404 394 – 115 0 279 68308 Cercetare 8 443 – 107 – 3 553 4 783 4 355 – 885 – 2 3 468 8 25109 Societatea informaţională și mass-media 2 440 – 45 – 1 081 1 314 1 569 – 627 0 941 2 25510 Cercetare directă 140 – 8 – 89 43 403 – 301 0 102 14611 Pescuit și afaceri maritime 1 324 – 73 – 531 721 975 – 348 0 626 1 34712 Piaţă internă 15 – 3 – 10 3 63 – 49 0 14 1713 Politică regională 72 250 – 192 – 26 817 45 242 37 291 – 857 – 2 36 432 81 67314 Impozitare și uniunea vamală 80 – 4 – 41 34 119 – 64 0 55 9015 Educaţie și cultură 571 – 60 – 252 259 1 432 – 1 126 0 306 56516 Comunicare 79 – 11 – 57 11 207 – 130 0 77 8817 Sănătate și protecţia consumatorilor 444 – 4 – 245 194 690 – 270 0 421 61418 Spaţiul de libertate, securitate și justiţie 629 – 24 – 216 389 704 – 229 0 476 86519 Relaţii externe 8 358 – 213 – 2 491 5 653 4 090 – 958 – 1 3 132 8 78520 Comerţ 22 – 2 – 14 6 76 – 61 0 15 2121 Dezvoltare/relaţiile cu statele ACP 2 718 – 75 – 762 1 882 1 403 – 467 0 936 2 81822 Extindere 4 604 – 308 – 1 462 2 834 1 164 – 92 – 2 1 071 3 90523 Ajutor umanitar 383 – 21 – 248 113 956 – 647 0 309 42224 Lupta antifraudă 24 – 5 – 11 8 73 – 51 0 21 2925 Coordonarea politicilor Comisiei și consultanţă juri

dică19 – 1 – 17 1 180 – 160 0 20 21

26 Administraţia Comisiei 172 – 16 – 134 22 988 – 837 – 1 150 17227 Buget 9 – 1 – 8 0 266 – 255 0 10 1028 Audit 1 0 – 1 0 10 – 10 0 1 129 Statistică 81 – 4 – 34 43 125 – 75 0 50 9230 Pensii 0 0 0 0 1 049 – 1 049 0 0 031 Servicii lingvistice 27 – 2 – 26 0 408 – 385 0 24 2490 Alte instituţii 343 – 45 – 270 28 2 784 – 2 446 0 338 366

Total 138 740 – 1 674 – 53 724 83 342 134 533 – 62 820 – 9 71 704 155 045

OR20

1/37

2C


13. DEFALCAREA ANGAJAMENTELOR RESTANTE PE EXERCIŢIU DE ORIGINE A ANGAJAMENTULUI ÎN FUNCŢIE DE RUBRICILECADRULUI FINANCIAR

Milioane EUR

Domeniul de politică <2002 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Total

01 Afaceri economice și financiare 1 0 0 23 41 122 85 56 329

02 Întreprinderi 10 6 15 13 36 68 148 357 653

03 Concurenţă 0 0 0 0 0 0 0 13 13

04 Ocuparea forţei de muncă și problemesociale

176 55 89 71 651 5 510 6 732 10 798 24 082

05 Agricultură și dezvoltare rurală 51 1 0 30 260 2 343 658 9 064 12 408

06 Energie și transport 87 47 58 159 346 503 958 2 144 4 301

07 Mediu 3 4 18 41 62 92 183 279 683

08 Cercetare 70 80 337 433 875 1 479 1 510 3 468 8 251

09 Societatea informaţională și mass–media 2 3 29 60 230 365 625 941 2 255

10 Cercetare directă 1 1 2 0 6 12 22 102 146

11 Pescuit și afaceri maritime 42 34 28 25 84 413 95 626 1 347

12 Piaţă internă 0 0 0 0 0 0 3 14 17

13 Politică regională 429 445 841 1 663 3 609 17 561 20 693 36 432 81 673

14 Impozitare și uniunea vamală 0 0 1 0 2 10 21 55 90

15 Educaţie și cultură 14 4 11 14 41 67 108 306 565

16 Comunicare 0 0 0 0 0 2 9 77 88

17 Sănătate și protecţia consumatorilor 1 3 9 18 8 53 102 421 614

18 Spaţiul de libertate, securitate și justiţie 1 5 6 15 50 59 253 476 865

19 Relaţii externe 463 319 224 508 730 1 457 1 952 3 132 8 785

20 Comerţ 0 0 0 0 0 1 5 15 21

21 Dezvoltare și relaţiile cu statele ACP 127 78 87 156 337 496 602 936 2 818

22 Extindere 226 68 88 155 401 1 182 715 1 071 3 905

23 Ajutor umanitar 2 0 0 0 4 13 95 309 422

24 Lupta antifraudă 0 0 0 0 0 1 7 21 29

25 Coordonarea politicilor Comisiei și consultanţă juridică

0 0 0 0 0 0 0 20 21

26 Administraţia Comisiei 0 0 0 0 1 2 19 150 172

27 Buget 0 0 0 0 0 0 0 10 10

28 Audit 0 0 0 0 0 0 0 1 1

29 Statistică 0 1 0 2 6 11 23 50 92

30 Pensii 0 0 0 0 0 0 0 0 0

31 Servicii lingvistice 0 0 0 0 0 0 0 24 24

90 Alte instituţii 0 0 0 0 0 0 28 338 366

Total 1 705 1 155 1 843 3 386 7 780 31 823 35 650 71 704 155 045

OR9002.11.31

Jurnalul OficialalU


14. SINTEZA EXECUŢIEI VENITURILOR BUGETARE PE INSTITUŢIE

Milioane EUR

Instituţie



Iniţiale Finale Exerciţiu încurs Reportate Total

din creanţeleexerciţiului în

curs


Parlamentul European 103 103 164 74 237 146 5 151 147,14 % 86

Consiliu 50 50 103 5 108 92 4 96 190,63 % 12

Comisia 120 123 115 547 122 869 10 125 132 993 118 122 3 114 121 236 104,92 % 11 758

Curtea de Justiţie 37 37 39 0 39 39 0 39 106,81 % 0

Curtea de Conturi 18 18 18 1 18 17 0 18 99,93 % 1

Comitetul Economic și Social 10 10 14 0 14 14 0 14 149,16 % 0

Comitetul Regiunilor 5 5 29 0 29 29 0 29 528,98 % 0

Ombudsmanul 1 1 1 0 1 1 0 1 94,96 % 0

Autoritatea Europeană pentru ProtecţiaDatelor

1 1 0 0 0 0 0 0 76,94 % 0

Total 120 347 115 771 123 236 10 205 133 441 118 461 3 124 121 584 105,02 % 11 856

OR40

1/37

2C

Jurnalul OficialalU

niunii EuropeneC

273/10515. EXECUTAREA CREDITELOR DE ANGAJAMENT ŞI DE PLATĂ PE INSTITUŢII

Credite de angajament

Milioane EUR

Instituţie

Credite deangajamentautorizate


dincreditele

exerciţiului

dinreportări

din veniturialocate Total % din venituri

alocateReportări

prin decizie Total %din

crediteleexerciţiului

Creditereportate


Total %

1 2 3 4 5=2+3+4 6=5/1 7 8 9=7+8 10=9/1 11 12 13 14=11+12+13 15=14/1

Parlamentul European 1 556 1 402 44 26 1 472 94,60 % 34 8 42 2,69 % 42 0 0 42 2,71 %

Consiliu 743 580 75 39 694 93,34 % 35 0 35 4,65 % 15 0 0 15 2,01 %

Comisia 137 660 126 677 1 600 3 471 131 748 95,71 % 4 689 373 5 062 3,68 % 846 0 3 850 0,62 %

Curtea de Justiţie 297 290 0 1 291 98,20 % 2 0 2 0,56 % 4 0 0 4 1,24 %

Curtea de Conturi 133 121 0 0 121 90,66 % 0 0 0 0,23 % 12 0 0 12 9,10 %

Comitetul Economic șiSocial

118 110 0 4 113 95,64 % 0 0 0 0,23 % 5 0 0 5 4,13 %

Comitetul Regiunilor 93 70 0 11 81 86,87 % 11 0 11 11,54 % 1 0 0 1 1,59 %

Ombudsmanul 9 8 0 0 8 91,51 % 0 0 0 0,00 % 1 0 0 1 8,49 %

Autoritatea Europeanăpentru Protecţia Datelor

5 5 0 0 5 86,14 % 0 0 0 0,00 % 1 0 0 1 13,86 %

Total 140 615 129 261 1 719 3 552 134 533 95,67 % 4 770 381 5 151 3,66 % 927 0 3 931 0,66 %

OR90

02.1

1.31

Jurnalul OficialalU


Credite de plată

Milioane EUR

Instituţie

Credite deplată

autorizate



ţiului

dinreportări

dinveniturialocate

Total % Reportăriautomate

Reportăriprin

decizie

dinveniturialocate

Total %din credi

tele exerciţiului

dinreportări


Total %

1 2 3 4 5=2+3+4 6=5/1 7 8 9 10=7+8+9 11=10/1 12 13 14 15=12+13+14 16=15/1

Parlamentul European 1 807 1 206 237 46 1 489 82,37 % 196 8 40 245 13,53 % 42 32 0 74 4,10 %

Consiliu 798 463 120 35 618 77,41 % 117 0 38 155 19,38 % 15 11 0 26 3,22 %

Comisia 122 362 109 844 607 3 377 113 828 93,03 % 598 1 159 5 122 6 880 5,62 % 1 496 151 7 1 654 1,35 %

Curtea de Justiţie 310 276 12 1 288 93,19 % 15 0 2 16 5,25 % 4 1 0 5 1,55 %

Curtea de Conturi 142 108 8 0 116 81,94 % 12 0 0 13 8,89 % 12 1 0 13 9,16 %

Comitetul Economic șiSocial

126 104 5 4 114 90,74 % 5 0 1 6 4,70 % 5 1 0 6 4,56 %

Comitetul Regiunilor 99 63 4 11 79 79,38 % 7 0 11 18 17,72 % 1 1 0 3 2,90 %

Ombudsmanul 9 7 0 0 8 84,62 % 1 0 0 1 6,66 % 1 0 0 1 8,72 %

Autoritatea Europeanăpentru Protecţia Datelor

6 4 1 0 4 68,12 % 1 0 0 1 14,32 % 1 0 0 1 17,56 %

Total 125 660 112 075 995 3 475 116 545 92,75 % 951 1 168 5 214 7 333 5,84 % 1 577 198 7 1 782 1,42 %

OR60

1/37

2C


16. VENITURILE AGENŢIILOR: PREVIZIUNI BUGETARE, CREANŢE ŞI SUME PRIMITE

Milioane EUR

AgenţieBugetul de

venituriprevăzute

Creanţeconstatate Sume primite Sold

Domeniu depolitică —

Finanţarea de cătreComisie

Agenţia Europeană de Siguranţă a Aviaţiei 102 110 101 9 06

Frontex 71 47 46 0 18

Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale 18 18 18 0 15

Colegiul European de Poliţie 10 5 5 0 18

Agenţia Europeană pentru Produse Chimice 66 63 63 0 02

Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor 41 37 37 0 17

Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie 15 15 15 0 18

Agenţia Europeană de Mediu 37 37 36 1 07

Agenţia Comunitară pentru Controlul Pescuitului 9 9 9 0 11

Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară 66 66 66 0 17

Autoritatea Europeană de Supraveghere a GNSS 125 114 114 0 06

Fuziune pentru energie 192 150 150 0 08

Eurojust 25 25 25 0 18

Agenţia Europeană pentru Siguranţa Maritimă 50 38 38 0 06

Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieţei Interne 318 217 217 0 12

Agenţia Europeană pentru Medicamente 183 198 188 10 02

Agenţia Europeană pentru Securitatea Reţelelor Informaticeși a Datelor

8 8 8 0 09

Agenţia pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene 15 15 15 0 18

Agenţia Europeană a Căilor Ferate 18 17 17 0 06

Agenţia Europeană pentru Reconstrucţie 236 135 135 0 22

Agenţia Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă 15 14 14 0 04

Centrul de Traduceri pentru Organismele UE 60 54 47 7 31

Fundaţia Europeană de Formare 19 19 19 0 15

Oficiul Comunitar pentru Soiuri de Plante 10 11 11 0 17

Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor deViaţă și de Muncă

21 20 20 0 04

Agenţia Executivă pentru Educaţie, Audiovizual și Cultură 38 38 38 0 15

Agenţia Executivă pentru Competitivitate și Inovare 11 11 11 0 06

Agenţia Executivă pentru Programul de Sănătate Publică 4 4 4 0 17

Agenţia Executivă pentru Reţeaua Transeuropeană deTransport

5 5 5 0 06

Total 1 791 1 502 1 474 29

Milioane EUR

Tip de venituri Bugetul de venituri prevăzute Creanţe constatate Sume primite Sold

Subvenţia Comisiei Europene 1 117 934 934 1

Venit din onorarii 373 421 405 16

Alte venituri 301 147 135 12

Total 1 791 1 502 1 474 29

OR9002.11.31


17. AGENŢII: CREDITE DE ANGAJAMENT ŞI DE PLATĂ PE AGENŢIE

Milioane EUR

Agenţie


CrediteAngajamente

efectuate

Reportateîn 2009

Sumeanulate Credite Plăţi

efectuateReportateîn 2009

Sumeanulate

Agenţia Europeană de Siguranţă a Aviaţiei 118 87 30 1 138 78 57 4

Frontex 72 65 1 5 94 50 30 13

Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale

20 18 1 0 21 16 4 0

Colegiul European de Poliţie 15 10 3 2 14 8 5 2

Agenţia Europeană pentru Produse Chimice 70 55 0 15 70 40 13 17

Centrul European de Prevenire și Control alBolilor

41 39 0 1 52 33 16 3

Observatorul European pentru Droguri șiToxicomanie

16 15 1 0 17 15 2 0

Agenţia Europeană de Mediu 41 41 0 0 46 38 7 1

Agenţia Comunitară pentru Controlul Pescuitului

11 9 0 2 12 8 1 2

Autoritatea Europeană pentru SiguranţaAlimentară

66 64 0 2 75 55 16 4

Autoritatea Europeană de Supraveghere aGNSS

221 158 63 1 200 144 54 2

Fuziune pentru energie 193 187 1 5 150 92 32 26

Eurojust 26 25 0 1 30 25 3 2

Agenţia Europeană pentru Siguranţa Maritimă

50 47 0 4 52 39 3 10

Oficiul pentru Armonizare în cadrul PieţeiInterne

318 143 0 175 347 140 29 179

Agenţia Europeană pentru Medicamente 183 173 0 10 215 168 36 11

Agenţia Europeană pentru Securitatea Reţelelor Informatice și a Datelor

8 8 0 0 10 8 2 1

Agenţia pentru Drepturi Fundamentale aUniunii Europene

15 15 0 1 23 15 7 1

Agenţia Europeană a Căilor Ferate 18 17 0 1 21 15 4 1

Agenţia Europeană pentru Reconstrucţie 475 128 345 2 476 158 298 20

Agenţia Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă

15 14 0 1 18 13 4 1

Centrul de Traduceri pentru OrganismeleUE

42 33 0 8 37 34 4 0

Fundaţia Europeană de Formare 21 19 1 0 24 20 3 1

Oficiul Comunitar pentru Soiuri de Plante 13 12 0 1 14 12 1 1

Fundaţia Europeană pentru ÎmbunătăţireaCondiţiilor de Viaţă și de Muncă

21 20 0 1 26 19 6 1

Agenţia Executivă pentru Educaţie, Audiovizual și Cultură

38 38 0 1 45 38 6 1

OR801/372C


Agenţia Executivă pentru Competitivitate șiInovare

11 11 0 0 14 11 1 1

Agenţia Executivă pentru Programul deSănătate Publică

4 4 0 0 6 4 1 1

Agenţia Executivă pentru Reţeaua Transeuropeană de Transport

5 5 0 1 5 3 1 1

Total 2 150 1 459 449 242 2 251 1 298 646 308

Milioane EUR

Natura cheltuielilor


Credite Angajamente luate

Reportateîn 2009

Sumeanulate Credite Plăţi

efectuateReportateîn 2009 Sume anulate

Cheltuieli administrative 229 209 2 19 285 182 80 23

Cheltuieli operaţionale 1 440 807 447 186 1 481 684 550 247

Personal 480 443 0 37 485 432 15 38

Total 2 150 1 459 449 242 2 251 1 298 646 308

18. REZULTATUL BUGETAR, INCLUSIV AL AGENŢIILOR

Milioane EUR

Comunităţileeuropene Agenţii Eliminarea subvenţii

lor acordate agenţiilor Total

Venituri ale exerciţiului financiar 121 584 1 474 (934) 122 125

Plăţi ale creditelor anului în curs (115 550) (1 146) 934 (115 762)

Credite de plată reportate în anul N+1 (3 912) (646) 0 (4 558)

Credite AELS reportate din anul N-1 (2) 0 0 (2)

Anularea creditelor de plată nefolosite reportate din anulN-1

188 445 0 632

Diferenţe de schimb valutar ale exerciţiului (498) (2) 0 (500)

Rezultatul bugetar 1 810 125 0 1 935

OR9002.11.31

etalunaemuS

9002nîetatropeR

etautcefeiţălPetiderCetaluna

emuS9002nî

etatropeR

etautcefeetnem

-ajagnAetiderC

ătalpedetiderCtnemajagnaedetiderC

eiţnegA

RUEenaoiliM

SECŢIUNEA B: NOTE EXPLICATIVE LA RAPOARTELE CONSOLIDATE PRIVIND EXECUŢIA BUGETARĂ

1. PRINCIPII, STRUCTURI ȘI CREDITE BUGETARE

1.1. DISPOZIŢII LEGALE ȘI REGULAMENTUL FINANCIAR

Contabilitatea bugetară se ţine în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 din 25 iunie2002 [JO L 248, 16.9.2002, p. 1, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE, Euratom)]nr. 1995/2006 din 13 decembrie 2006, JO L 390, 30.12.2006 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene și Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002 din 23 decembrie 2002care expune reguli detaliate privind punerea în aplicare a prezentului Regulament financiar, astfel cum a fostmodificat ultima dată la 28 martie 2007. Bugetul general, principalul instrument al politicii financiare a Comunităţilor, este instrumentul care prevede și autorizează veniturile și cheltuielile Comunităţilor în fiecareexerciţiu.

Procedura bugetară este stabilită la articolul 272 din Tratatul CE, care stipulează ordinea etapelor și termenelecare trebuie respectate de cele două componente ale autorităţii bugetare: Consiliul și Parlamentul. În fiecarean, Comisia estimează veniturile și cheltuielile tuturor instituţiilor europene pentru exerciţiul următor și elaborează un proiect de buget preliminar pe care îl trimite autorităţii bugetare. Pe baza acestui proiect de bugetpreliminar, Consiliul elaborează un proiect de buget care este apoi negociat de cele două componente ale autorităţii bugetare. Președintele Parlamentului declară că bugetul a fost în cele din urmă adoptat, astfel bugetulputând fi executat. Sarcina execuţiei bugetare este în principal responsabilitatea Comisiei.

1.2. PRINCIPII BUGETARE

Bugetul general al Comunităţilor este guvernat de un număr de principii de bază:

— unitate și exactitate bugetară: toate cheltuielile și veniturile Comunităţilor trebuie incluse într-un singurdocument bugetar, contabilizate la o linie bugetară, iar cheltuielile nu trebuie să depășească crediteleautorizate;

— universalitate: acest principiu include două reguli:

— regula neafectării, care înseamnă că veniturile bugetare nu trebuie alocate unor anumite cheltuieli(veniturile totale trebuie să acopere cheltuielile totale);

— regula bugetului brut, care înseamnă că veniturile și cheltuielile sunt înscrise în întregime în buget fărănici o ajustare a unora faţă de celelalte;

— anualitate: creditele înscrise sunt autorizate pentru un singur exerciţiu și, prin urmare, trebuie utilizate înexerciţiul respectiv;

— echilibru: veniturile și cheltuielile prezentate în buget trebuie echilibrate (veniturile estimate trebuie să fieegale cu creditele de plată);

— specificitate: fiecare credit este afectat unui scop specific și unui obiectiv specific;

— unitate de cont: bugetul este elaborat și executat în euro și conturile sunt prezentate în euro;

— buna gestiune financiară: creditele bugetare sunt folosite în conformitate cu principiul bunei gestiunifinanciare, mai precis în conformitate cu principiile economiei, eficienţei și eficacităţii;

— transparenţă: bugetul este întocmit și executat și conturile sunt prezentate în conformitate cu principiultransparenţei - bugetul și bugetele rectificative sunt publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

9002.11.31eneporuEiinuinUlalaicifOlulanruJOR011/372C




1.3. STRUCTURA BUGETULUI

Bugetul constă în:

(a) o situaţie generală a veniturilor;

(b) secţiuni separate împărţite în situaţii ale veniturilor și cheltuielilor fiecărei instituţii: Secţiunea I: Parlamentul; Secţiunea II: Consiliul; Secţiunea III: Comisia; Secţiunea IV: Curtea de Justiţie; Secţiunea V: Curtea deConturi; Secţiunea VI: Comitetul Economic și Social; Secţiunea VII: Comitetul Regiunilor, Secţiunea VIII:Ombudsmanul Secţiunea IX: Autoritatea Europeană pentru Protecţia Datelor

Posturile de venituri și cheltuieli ale fiecărei instituţii sunt clasificate în funcţie de tipul lor sau utilizarea care leeste încredinţată conform titlurilor, capitolelor, articolelor și posturilor.

O parte din fondurile CECO în lichidare a fost pusă la dispoziţia bugetului operaţional al CECO în lichidare.Acest buget operaţional a fost adoptat anual de Comisie, după consultări cu Consiliul și Parlamentul European. Ultimul buget a fost elaborat pentru perioada de la 1 ianuarie la 23 iulie 2002. De la 24 iulie 2002, veniturile și cheltuielile aferente bugetului operaţional sunt incluse în contul de venituri și cheltuieli al CECO înlichidare. Restul angajamentelor care trebuie îndeplinite sunt prezentate la secţiunea pasive din bilanţ.

1.4. STRUCTURA CONTURILOR BUGETARE

1.4.1. Prezentare generală

Doar bugetul Comisiei conţine credite administrative și credite de funcţionare. Celelalte instituţii au doar credite administrative.

Bugetul face distincţia între două tipuri de credite: credite nediferenţiate și credite diferenţiate. Creditele nediferenţiate sunt folosite pentru finanţarea operaţiunilor anuale (care respectă principiul anualităţii). Creditele diferenţiate au fost introduse pentru a reconcilia principiul anualităţii cu necesitatea de a gestiona operaţiunimultianuale.

a) Creditele nediferenţiate acoperă:

— toate capitolele administrative ale bugetului secţiunii Comisiei și toate celelalte secţiuni;

— creditele secţiunii FEOGA Garantare de tip anual precum și

— anumite credite tehnice (rambursări, garanţii de împrumuturi și credite etc.)

În cazul creditelor nediferenţiate, suma creditelor de angajament este aceeași cu cea a creditelor de plată.

b) Creditele diferenţiate au ca scop acoperirea operaţiunilor multianuale și includ toate celelalte credite dela toate capitolele cu excepţia capitolului 1 din secţiunea Comisiei.

Aceste credite diferenţiate sunt defalcate în credite de angajament și credite de plată:

— credite de angajament: acoperă costul total al obligaţiilor juridice asumate pentru exerciţiul financiarîn curs pentru operaţiunile care se extind pe un anumit număr de ani. Cu toate acestea, angajamentelebugetare faţă de acţiuni care se extind pe mai mult de un exerciţiu financiar, conform articolului 76alineatul (3) din Regulamentul financiar, pot fi defalcate pe mai mulţi ani în rate anuale atunci cândactul de bază prevede acest lucru. Pentru creditele diferenţiate, angajamentele bugetare care nu suntîncă luate pentru exerciţiile viitoare sunt prezentate ca pasive contingente în afara bilanţului;

— credite de plată: acoperă cheltuielile care provin din angajamente asumate în exerciţiul curent și/sauexerciţii anterioare.

OR9002.11.31

1.4.2. Originea creditelor

Principala sursă a creditelor este bugetul Comunităţilor pentru exerciţiul în curs. Totuși, există și alte tipuri decredite care rezultă din dispoziţii ale Regulamentului financiar. Acestea provin din exerciţii financiare anterioare sau din surse exterioare.

1.4.2.1. Credite bugetare definitive care cuprind:

— credite adoptate iniţial în buget;

— transferuri: creditele pot fi transferate între linii în conformitate cu regulile prevăzute la articolele 22-24din Regulamentul financiar (nr. 1605/2002 din 25 iunie 2002);

— bugete rectificative: bugetul adoptat poate fi rectificat sau mărit printr-un buget rectificativ. Regulile suntprevăzute la articolele 37 și 38 din Regulamentul financiar.

1.4.2.2. Credite reportate din exerciţiul anterior sau puse din nou la dispoziţie

— Credite reportate automat: acestea sunt credite de plată nediferenţiate care pot fi reportate automat doarpentru un exerciţiu financiar (nu există limite pentru CECO în lichidare) în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din Regulamentul financiar.

— Credite reportate prin decizia instituţiilor: o instituţie poate decide să reporteze creditele din bugetul anterior într-unul din două cazuri: dacă etapele pregătitoare au fost terminate [articolul 9 alineatul (2) litera (a)din Regulamentul financiar] sau dacă baza juridică este adoptată cu întârziere [articolul 9 alineatul (2) litera (b)]. Atât creditele de angajament cât și cele de plată pot fi reportate [articolul 9 alineatul (3)].

— Credite puse din nou la dispoziţie ca urmare a deblocărilor: acest lucru implică re-înscrierea creditelor deangajament aferente fondurilor structurale care au fost deblocate. Sumele pot fi reînscrise în mod excepţional în cazul unei erori a Comisiei sau dacă sunt indispensabile pentru finalizarea programului (articolul 157 din Regulamentul financiar).

1.4.2.3. Venituri alocate

— Restituiri: aceste credite provin din restituirea sumelor plătite în mod eronat, din încasările din furnizareade bunuri/servicii altor organisme ale Comunităţilor, din plăţile asigurărilor primite și din veniturile dinînchirieri și vânzări de publicaţii - sumele sunt venituri alocate la linia bugetară care a suportat cheltuielileiniţiale [Regulamentul financiar, articolul 10 și articolul 18 alineatul (1) literele (e), (f), (g), (h), (i) și (j)] șipot fi reportate nelimitat.

— Credite AELS: acordul cu Spaţiul Economic European oferă contribuţii financiare de la membrii săi anumitor activităţi din bugetul Comunităţilor. Liniile bugetare respective și sumele prevăzute sunt publicateîn Anexa III a bugetului Comunităţilor. Liniile respective sunt majorate prin contribuţia AELS. Creditelenefolosite la încheierea exerciţiului sunt anulate și returnate ţărilor SEE.

— Venituri de la terţe părţi: asemenea creditelor AELS, alte ţări au încheiat acorduri cu Comunităţile Europene cu privire la contribuţia financiară la activităţile Comunităţilor. Sumele primite sunt considerate venituri de la terţe părţi care sunt alocate liniilor bugetare respective (adesea în domeniul cercetării) și pot fireportate nelimitat [articolul 10 și articolul 18 alineatul (1) literele (a) și (d) din Regulamentul financiar].

— Lucrări pentru terţe părţi: ca parte din activităţile de cercetare, centrele de cercetare ale Comunităţilor potlucra pentru organisme exterioare [articolul 161 alineatul (2) din Regulamentul financiar]. Asemenea veniturilor de la terţe părţi, lucrările pentru terţe părţi sunt alocate unor linii bugetare specifice și pot fi reportate nelimitat [articolul 10 și articolul 18 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul financiar].



— Credite puse din nou la dispoziţie ca urmare a rambursării plăţilor din cont: acestea sunt fonduri ale Comunităţilor care au fost rambursate de beneficiari. Rambursările plăţilor din cont sunt înregistrate ca veniturialocate [articolele 10 și 18 alineatul (2) din Regulamentul financiar] și pot fi reportate nelimitat. În domeniul fondurilor structurale, reînscrierea se bazează pe o decizie a Comisiei [articolul 18 alineatul (2) dinRegulamentul financiar și Articolul 228 din normele metodologice de aplicare a acestuia].

1.4.3. Alcătuirea creditelor disponibile

— Credite bugetare definitive = credite bugetare adoptate iniţial + creditele bugetului rectificativ + transferuri;

— Credite suplimentare = venituri alocate (a se vedea mai sus) + credite reportate din exerciţiul anterior saupuse din nou la dispoziţie ca urmare a deblocărilor;

— Credite totale autorizate = credite bugetare definitive + credite suplimentare;

— Credite ale exerciţiului (folosite pentru calcularea rezultatului bugetar) = credite bugetare definitive + venituri alocate.

1.5. EXECUŢIA BUGETARĂ

Execuţia bugetară este guvernată de articolul 48 alineatul (1) din Regulamentul financiar, care prevede: „Comisia va executa … bugetul în conformitate cu prezentul Regulament, pe propria sa răspundere și în limitele creditelor autorizate”. Articolul 50 prevede că se conferă instituţiilor de către Comisie competenţele necesarepentru executarea secţiunilor bugetare aferente acestora.

1.6. ANGAJAMENTE RESTANTE (RAL)

Odată cu introducerea creditelor diferenţiate, s-a creat un decalaj între angajamentele contractate și plăţile efectuate: acest decalaj, corespunzând angajamentelor restante, reprezintă intervalul de timp dintre momentul încare au fost contractate angajamentele și cel în care au fost făcute plăţile corespunzătoare.

2. EXPLICAREA RAPOARTELOR PRIVIND EXECUŢIA BUGETARĂ

2.1. REZULTATUL BUGETAR AL EXERCIŢIULUI (Tabelul 1)

2.1.1. General

Sumele din resursele proprii înscrise în conturi sunt cele creditate în cursul exerciţiului în conturile deschise înnumele Comisiei de guvernele statelor membre. De asemenea, veniturile cuprind, în cazul unui excedent, rezultatul bugetar al exerciţiului financiar precedent. Celelalte venituri înscrise în conturi reprezintă suma reală primită în cursul exerciţiului.

În vederea calculării rezultatului bugetar al exerciţiului, cheltuielile includ plăţile efectuate în contul creditelorde plată ale exerciţiului plus orice credite din exerciţiul respectiv care sunt reportate în exerciţiul următor. Plăţile efectuate în contul creditelor pentru plată ale exerciţiului reprezintă plăţi efectuate de contabil până la datade 31 decembrie a exerciţiului financiar. În cazul Fondului european de garantare agricolă, plăţile sunt cele efectuate de statele membre între 16 octombrie 2007 și 15 octombrie 2008, cu condiţia înștiinţării contabiluluicu privire la angajament și la autorizaţie până la 31 ianuarie 2009. Cheltuielile FEGA pot fi supuse unei deciziide conformitate ca urmare a controalelor din statele membre.

OR9002.11.31

Rezultatul bugetar este alcătuit din două elemente: rezultatul Comunităţilor Europene și rezultatul participăriiţărilor AELS care aparţin SEE. În conformitate cu articolul 15 din Regulamentul nr. 1150/2000 privind resursele proprii, acest rezultat reprezintă diferenţa dintre:

— veniturile totale încasate în exerciţiul respectiv;

— și plăţile totale efectuate în contul creditelor exerciţiului respectiv plus suma totală a creditelor exerciţiuluirespectiv reportate la următorul exerciţiu. În cazul ţărilor AELS-SEE, volumul creditelor reportate din anuln în anul n+1 este cunoscut după închiderea conturilor. Ca urmare, calcularea soldului include reportărilede credite din anul n-1 în anul n.

Următoarele elemente sunt adăugate sau deduse din cifra rezultată:

— soldul net al anulărilor creditelor de plată reportate din exerciţiile anterioare și orice plată care, datorităfluctuaţiei cursului euro, depășește creditele nediferenţiate reportate din exerciţiul anterior;

— soldul câștigurilor și pierderilor din cursul de schimb înregistrate în cursul exerciţiului.

Rezultatul bugetar este returnat statelor membre în exerciţiul următor prin deducerea din sumele scadente ale acestora din exerciţiul respectiv.

Creditele reportate din exerciţiul financiar anterior aferente contribuţiilor de la terţe părţi și activităţilor pentruacestea, care prin definiţie nu sunt anulate niciodată, sunt incluse împreună cu creditele adiţionale pentru exerciţiul financiar. Aceasta explică diferenţa dintre reportările din exerciţiul anterior în situaţiile privind execuţiabugetară din 2008 și reportările în exerciţiul următor în situaţiile privind execuţia bugetară din 2007. Creditele de plată destinate reutilizării și creditele puse din nou la dispoziţie ca urmare a rambursării aconturilor nusunt luate în considerare când se calculează rezultatul exerciţiului.

Partea AELS-SEE a creditelor de plată reportate de Comunităţi din 2008 în 2009 nu a putut fi inclusă în solduldin 2008 deoarece această operaţiune este supusă aprobării de către AELS, iar aprobarea nu va putea fi acordată până la jumătatea anului 2009.

Creditele de plată reportate includ: reportările automate și reportările prin decizie. Acestea includ și majorareacreditelor din venituri alocate întrucât creditele nefolosite la sfârșitul exerciţiului se reportează automat. Anularea creditelor de plată neutilizate reportate din exerciţiul anterior prezintă acum doar anulări ale creditelorreportate automat și prin decizie.

2.1.2. Reconcilierea rezultatului bugetar cu rezultatul economic 2008

Rezultatul economic al anului prezentat la pagina 14 este calculat în conformitate cu principiile contabilităţiipe bază de angajamente. Însă rezultatul bugetar se bazează pe regulile contabilităţii de casă modificată, în conformitate cu Regulamentul financiar. Cum ambele sunt rezultatul acelorași tranzacţii subiacente, asigurarea faptului că acestea sunt reconciliabile reprezintă un control util. Tabelul de mai jos prezintă această reconciliere,subliniind principalele sume reconciliate, defalcate pe posturi de venituri și cheltuieli.



RECONCILIERE: REZULTAT ECONOMIC – REZULTAT BUGETAR 2008

Milioane EUR

2008 2007

REZULTATUL ECONOMIC AL EXERCIŢIULUI 12 686 7 462

Venituri

Creanţe constatate în cursul exerciţiului curent dar necolectate încă (4 685) (5 036)

Creanţe constatate în cursul exerciţiilor precedente și colectate înanul curent

3 485 2 543

Venituri angajate (nete) (724) (1 068)

Cheltuieli

Cheltuieli înregistrate în avans (nete) 6 353 8 814

Cheltuieli aferente exerciţiului precedent și plătite în exerciţiul curent (219) (3 635)

Efect net al prefinanţării (16 446) (6 810)

Credite de plată reportate în anul următor (3 914) (3 116)

Plăţi efectuate din reportări și anulări ale creditelor nefolosite 1 182 1 171

Variaţii ale provizioanelor 4 316 1 395

Altele (88) (33)

Rezultatul economic al agenţiilor + CECA (136) (145)

REZULTATUL BUGETAR AL EXERCIŢIULUI 1 810 1 542

Elemente de reconciliere - Venituri

Veniturile bugetare efective ale unui exerciţiu financiar corespund veniturilor colectate din creanţe constatateîn cursul exerciţiului și sumelor colectate din creanţe care trebuie încă recuperate din exerciţiile anterioare. Astfel, creanţele constatate în cursul exerciţiului curent, dar necolectate încă trebuie deduse din rezultatuleconomic în cazul reconcilierii deoarece nu fac parte din veniturile bugetare. Dimpotrivă, creanţele constatate în cursul exerciţiilor precedente și colectate în anul curent trebuie adăugate la rezultatul economicîn vederea reconcilierii.

În esenţă, venitul net angajat este format din venituri angajate corespunzând unor prelevări agricole, resurseproprii și dobânzi și dividende. Numai efectul net, adică venitul angajat în anul curent minus veniturile angajate anulate din anii anteriori este luat în considerare.

Elemente de reconciliere - Cheltuieli

În esenţă, cheltuielile nete înregistrate în avans constau în cheltuieli angajate în scopul separării exerciţiului, respectiv cheltuielile eligibile suportate de beneficiarii fondurilor Comunităţii, dar care nu sunt încă raportate către CE.

Cum cheltuielile înregistrate în avans nu sunt considerate cheltuieli bugetare, plăţile efectuate în exerciţiulcurent aferente facturilor înregistrate în anii anteriori sunt parte integrantă din cheltuielile bugetare aleexerciţiului curent.

Efectul net al prefinanţării este combinaţia dintre: 1) noile sume de prefinanţare plătite în exerciţiul curent șiînregistrate ca și cheltuieli bugetare ale exerciţiului curent și 2) regularizarea prefinanţării plătite în exerciţiulcurent sau în exerciţiile anterioare prin acceptarea costurilor eligibile. Ultimele reprezintă o cheltuială angajată, dar nu în conturile bugetare, deoarece plata prefinanţării iniţiale a fost deja considerată cheltuială bugetară la momentul plăţii.

OR9002.11.31


În afara plăţilor efectuate în contul creditelor exerciţiului respectiv, creditele aferente anului respectiv reportate la următorul exerciţiu trebuie, de asemenea, luate în considerare la calculul rezultatului bugetar al exerciţiului (în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1150/2000). Același lucru se aplicăși în cazul plăţilor bugetare efectuate în exerciţiul curent din reportările și anularea creditelor de platănefolosite.

Variaţia provizioanelor este aferentă estimărilor de sfârșit de an efectuate în contabilitatea de angajamente(în special beneficiile angajaţilor), care nu au impact asupra conturilor bugetare. Alte sume de reconciliatinclud diferite elemente precum amortizarea, achiziţionarea de active, plăţile aferente achiziţionărilor în leasing și participările financiare pentru care înregistrările diferă între contabilitatea bugetară și cea deangajamente.

În sfârșit, rezultatul economic al agenţiilor și al CECA, inclus în rezultatul economic consolidat trebuie exclusdeoarece execuţia lor bugetară nu face parte din rezultatul bugetar consolidat.

2.2. COMPARAŢIA ÎNTRE BUGET ȘI CU SUMELE REALE 2008 (Tabelul 2)

Valoarea creditelor de plată din bugetul adoptat iniţial, semnat de președintele Parlamentului European la18 decembrie 2007, fusese fixată la 120 347 de milioane EUR, urmând a fi finanţată prin resurse proprii învaloare de 118 922 de milioane EUR. Trebuie observat faptul că estimarea veniturilor și cheltuielilor din bugetul iniţial este supusă ajustărilor pe parcursul anului bugetar, asemenea modificări fiind prezentate în bugetelerectificative. Ajustările plăţilor statelor membre privind resursele proprii bazate pe VNB garantează corespondenţa între veniturile și cheltuielile bugetare. În conformitate cu principiul echilibrului, veniturile și cheltuielilebugetare (credite de plată) trebuie să fie în echilibru.

Venituri:

În cursul anului 2008 au fost adoptate zece bugete rectificative. Impactul acestora asupra secţiunii „venituri”din bugetul 2008 se traduce printr-un venit total final de 115 771 de milioane EUR. Acesta a fost finanţat prinresurse proprii în valoare de 108 323 de milioane EUR (astfel cu 10 599 de milioane mai puţin decât ceea ces-a prevăzut iniţial) și restul celorlalte venituri. Necesarul redus de resurse proprii s-a datorat unor factori diverșicum ar fi includerea a 1 529 de milioane EUR aferente excedentului anului precedent, precum și amenzileimpuse societăţii Microsoft și dobânzile bancare aferente în valoare totală de 849 de milioane EUR. În sfârșit,efectul combinat al unei micșorări a creditelor de plată și al unei creșteri în previziunile de venituri din bugetulrectificativ nr. 9/2008 au dus la o reducere suplimentară a resurselor VNB de 6 936 de milioane EUR.

În ceea ce privește resursele proprii, colectarea resurselor proprii tradiţionale a atins 102 % din sumele prevăzute. Aceasta se explică prin faptul că estimările bugetare au fost modificate la momentul întocmirii bugetuluirectificativ nr. 5/2008 (micșorate cu 212 milioane EUR), precum și la momentul întocmirii bugetului rectificativ nr. 9/2008 (micșorate cu 1 600 de milioane EUR). Aceste ajustări s-au bazat, pe de o parte, pe noile previziuni macroeconomice din primăvara 2008, care sunt mai puţin optimiste decât precedentele, și, pe de altăparte, pe evoluţia contribuţiilor.

Plăţile finale ale statelor membre privind TVA și VNB au corespuns, de asemenea foarte îndeaproape, cu estimările bugetare finale. Diferenţele dintre sumele prevăzute și sumele efectiv plătite se explică prin diferenţeleîn cursul de schimb valutar pentru euro folosit în scopuri bugetare și cursul de schimb în vigoare la data lacare statele membre care nu participă la UEM au efectuat plăţile.

Cheltuieli:

Bugetul 2008 reflecta încă tranziţia de la un cadru financiar la următorul. Creditele de angajament erau în conformitate cu orientările în materie de cheltuieli convenite pentru noua perioadă de programare 2007-2013, întimp ce solicitările de plată se refereau încă, în mare măsură, la cadrul financiar 2000-2006. Se preconizeazăca, începând din 2009, cota plăţilor pentru noile programe multianuale majore să crească rapid.

OR611/372C

În ceea ce privește angajamentele, rata de execuţie era de 99 % în comparaţie cu bugetul final (99,4 % excluzând rezerva neutilizată pentru Fondul de ajustare la globalizare) și de 100,2 % în comparaţie cu bugetul iniţial. Chiar și în cazul programelor din domeniul libertate, securitate și justiţie, unde rata reală de execuţie eracea mai mică din toate rubricile, rata de execuţie a atins 99 % după reportări.

Bugetul final a fost majorat cu mai puţin de 1 % în comparaţie cu cel iniţial. Consolidarea efectuată prin intermediul bugetelor rectificative s-a ridicat la un total de 1 421 de milioane EUR, care a cuprins în principal reprogramarea planificată a Fondului european de dezvoltare regională (FEDER), a Fondului european agricol dedezvoltare rurală (FEADR) și a Fondului european pentru pescuit (FEP) în valoare de 771 de milioane EUR, întimp ce suma de 280 de milioane EUR a fost alocată Fondului de solidaritate al Uniunii Europene, care, prinnatura sa, reprezintă o cheltuială imprevizibilă, și o consolidare a rezervei pentru ajutoare de urgenţă în valoarede 240 de milioane EUR în vederea acoperirii necesităţilor noului instrument Facilitatea pentru alimente.

Plăţile efectuate corespundeau la 93 % din bugetul iniţial – în final s-a atins o rată de execuţie de 97 % din creditele disponibile, în urma unei reduceri a creditelor totale de plată cu 4 % și a unor transferuri semnificativeîntre rubricile cadrului financiar.

Reducerile majore erau necesare pentru fondurile structurale și Fondul de coeziune (4 515 milioane EUR sau11 % din creditele disponibile), deoarece plăţile interimare făceau în continuare obiectul aprobării de cătreComisie a sistemelor de gestionare și control pentru proiectele aferente fondurilor structurale, precum și al propunerilor de proiecte majore în cadrul Fondului de coeziune pe care statele membre trebuie să le prezinte pentru rubrica 4 (265 de milioane EUR sau 3 % din creditele disponibile repartizate în întreaga rubrică) și odiminuare de 21 de milioane EUR a rezervei curente pentru acordurile internaţionale de pescuit.

Analiza detaliată a rectificărilor bugetare, contextului relevant, justificării și impactului acestora este prezentată în Partea A, care cuprinde o sinteză a execuţiei bugetare și în Partea B, care abordează fiecare rubrică acadrului financiar, ale raportului Comisiei privind gestiunea bugetară și financiară 2008.

2.3. VENITURI (Tabelul 3)

Veniturile din bugetul general al Comunităţilor Europene pot fi împărţite în două mari categorii: resursele proprii și alte venituri. Acest lucru este prevăzut la articolul 269 din Tratatul de instituire a Comunităţilor Europene, care stipulează că: „Fără a prejudicia alte venituri, bugetul va fi finanţat în întregime din resursele proprii”.Marea parte a cheltuielilor bugetare este finanţată prin resursele proprii. Alte venituri reprezintă doar o parteminoră din finanţarea totală.

Resursele proprii se împart în trei categorii: resursele proprii tradiţionale, resursa TVA și resursa VNB. Resursele proprii tradiţionale includ la rândul lor taxe agricole, cotizaţii pentru zahăr și taxe vamale. Un mecanismde corectare a dezechilibrelor bugetare face, de asemenea, parte din sistemul de resurse proprii.

Resursele proprii sunt alocate în conformitate cu normele prevăzute de Decizia nr. 2000/597/CE, Euratom aConsiliului din 29 septembrie 2000 cu privire la sistemul de resurse proprii ale Comunităţilor Europene. La1 martie 2009 a intrat în vigoare o nouă decizie privind resursele proprii, respectiv Decizia nr. 2007/436/CE,Euratom din 7 iunie 2007. Decizia respectivă produce efecte de la 1 ianuarie 2007. Cu toate acestea, impactulfinanciar al acesteia va fi constatat începând cu exerciţiul financiar 2009, întrucât efectele retroactive vor fi luateîn considerare doar în exerciţiul bugetar 2009.

2.3.1. Resurse proprii tradiţionale

Resursele proprii tradiţionale: toate sumele stabilite de resurse proprii tradiţionale trebuie înregistrate în unasau alta dintre contabilităţile ţinute de autorităţile competente.

— În contabilitatea normală prevăzută la articolul 6 alineatul (3) litera (a) din Regulamentul nr. 1150/2000:toate sumele recuperate sau garantate.

— În contabilitatea separată prevăzută la articolul 6 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul nr. 1150/2000:toate sumele încă nerecuperate și/sau negarantate; sume garantate, dar contestate pot fi de asemeneaînscrise în acest tip de contabilitate.

711/372CeneporuEiinuinUlalaicifOlulanruJOR9002.11.31


Pentru contabilitatea separată, statele membre trimit Comisiei o situaţie trimestrială care include:

— soldul restant de recuperat în trimestrul precedent;

— sumele recuperate în trimestrul respectiv;

— rectificări ale bazei (corecţii/anulări) în timpul trimestrului respectiv;

— sumele amortizate;

— soldul de recuperat la finele trimestrului respectiv.

Informaţiile trimise de statele membre nu permit ca sumele recuperate în timpul exerciţiului să fie alocate înexerciţiul în care au apărut creanţele. Prin urmare, coloana destinată sumelor primite în contul reportărilor dintabelul „Rezumat al execuţiei bugetului general, 2008” include sumele primite în cursul exerciţiului și valoareacreanţelor anulate și înlocuite cu noua valoare a creanţelor declarate de statele membre odată cu întocmireanoii lor situaţii. O reducere de valoare se aplică creanţelor din resursele proprii.

Când se recuperează resursele proprii tradiţionale din contabilitatea separată, acestea trebuie înregistrate în contul Comisiei cu trezoreria sau organismul numit cel mai târziu în prima zi lucrătoare de după a 19-a zi a celeide-a doua luni de după luna în care s-a recuperat creanţa. Statele membre reţin drept costuri de colectare 25 %din resursele proprii tradiţionale.

2.3.2. Resurse bazate pe TVA și resurse bazate pe VNB

Resursele proprii bazate pe TVA derivă din aplicarea unei rate uniforme în toate statele membre, la baza armonizată de TVA determinată în conformitate cu prevederile articolului 2 alineatul (1) litera (c) din Decizia Consiliului din 29 septembrie 2000. Baza TVA este plafonată la 50 % din VNB pentru toate statele membre.

Resursa bazată pe VNB este o resursă variabilă care are ca scop oferirea veniturilor necesare într-un anumit anpentru a acoperi cheltuielile care depășesc suma colectată din resursele proprii tradiţionale, resursele TVA șialte venituri. Veniturile derivă din aplicarea unei rate uniforme sumei VNB a tuturor statelor membre.

Resursele bazate pe TVA și VNB sunt determinate pe baza previziunilor de TVA și VNB făcute odată cu pregătirea proiectului de buget preliminar. Aceste previziuni sunt revizuite ulterior; cifrele sunt actualizate în cursul exerciţiului bugetar respectiv printr-un buget rectificativ.

Cifrele reale ale TVA și VNB sunt disponibile în cursul exerciţiului următor exerciţiului bugetar respectiv. Comisia calculează diferenţele dintre sumele datorate de statele membre în funcţie de bazele reale și sumele plătiteefectiv pe baza previziunilor (revizuite). Aceste solduri ale TVA și VNB, fie pozitive fie negative, sunt solicitatede Comisie de la statele membre la 1 decembrie din exerciţiul următor exerciţiului bugetar respectiv. Se maipot face corecţii la bazele reale de calcul ale TVA și VNB în cursul următorilor patru ani, sub rezerva emiteriiunei rezerve. Soldurile calculate anterior sunt ajustate și diferenţa este solicitată în același timp cu soldurile TVAși VNB pentru exerciţiul bugetar anterior.

Când controlează situaţiile TVA și datele VNB, Comisia poate să înștiinţeze statele membre cu privire la rezerveasupra anumitor puncte care pot avea consecinţe asupra contribuţiilor lor din resurse proprii. De exemplu,aceste puncte pot rezulta din absenţa unor date acceptabile sau din necesitatea de a elabora o metodologiepotrivită. Aceste rezerve trebuie văzute drept creanţe potenţiale ale statelor membre pentru sume nesigureîntrucât impactul lor financiar nu poate fi estimat cu precizie. Când poate fi determinată suma exactă, resursele corespunzătoare bazate pe TVA și VNB sunt solicitate ori în legătură cu soldurile TVA și VNB ori princereri individuale de fonduri.

OR811/372C


2.3.3. Corecţia în favoarea Regatului Unit

Acest mecanism reduce plăţile din resursele proprii ale Regatului Unit proporţional cu ceea ce este cunoscutdrept „dezechilibru bugetar” și mărește plăţile din resursele proprii ale altor state membre în mod corespunzător. Mecanismul de corecţie a dezechilibrului bugetar în favoarea Regatului Unit a fost instituit de ConsiliulEuropean de la Fontainebleau (iunie 1984) și de decizia aferentă privind resursele proprii din 7 mai 1985. Scopul mecanismului era reducerea dezechilibrului bugetar al Regatului Unit printr-o reducere a plăţilor sale cătreComunităţi.

Pentru informaţii suplimentare privind execuţia veniturilor, puteţi consulta Raportul privind gestiunea bugetară și financiară 2008.

2.4. CHELTUIELI (Tabelele 4-13)

2.4.1. Cadru financiar 2007-2013

Milioane EUR

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

1. Creștere durabilă 53 979 57 653 59 700 61 782 63 638 66 628 69 621

2. Conservarea și gestionarea resurselornaturale

55 143 59 193 59 639 60 113 60 338 60 810 61 289

3. Cetăţenie, libertate, securitate și justiţie

1 273 1 362 1 523 1 693 1 889 2 105 2 376

4. UE ca partener mondial 6 578 7 002 7 440 7 893 8 430 8 997 9 595

5. Administraţie 7 039 7 380 7 699 8 008 8 334 8 670 9 095

6. Compensaţii 445 207 210 0 0 0 0

Credite de angajament: 124 457 132 797 136 211 139 489 142 629 147 210 151 976

Totalul creditelor de plată: 122 190 129 681 123 858 133 505 133 452 140 200 142 408

Această secţiune descrie principalele categorii de cheltuieli ale Comunităţilor, clasificate pe rubrici ale cadruluifinanciar 2007-2013. Exerciţiul financiar 2008 a fost al doilea an acoperit de cadrul financiar 2007-2013. Plafonul general al creditelor de angajament din 2008 atinge 132 797 de milioane EUR, echivalentul a 1,06 %din VNB. Plafonul aferent creditelor de plată atinge 129 681 de milioane EUR, respectiv 1,03 % din VNB. Tabelul de mai sus prezintă cadrul financiar în preţuri curente estimate pentru 2013.

Rubrica 1 – Creștere durabilă

Această rubrică se împarte în două componente separate, dar interconectate:

— 1a. Competitivitate pentru creștere economică și ocuparea forţei de muncă, care cuprinde cheltuielile decercetare și inovare, educaţie și formare, reţele transeuropene, politică socială, piaţa internă și politicileadiacente;

— 1b. Coeziune pentru creștere economică și ocuparea forţei de muncă menită să consolideze convergenţastatelor membre și a regiunilor cele mai puţin dezvoltate, să suplimenteze strategia UE pentru dezvoltaredurabilă în afara regiunilor mai puţin prospere și să susţină cooperarea interregională.

Rubrica 2 – Conservarea și gestionarea resurselor naturale

Rubrica 2 include politicile comune agricole și de pescuit, măsurile în domeniul dezvoltării rurale și mediului,în special Natura 2000. Cuantumul rezervat pentru politica agricolă comună reflectă acordul la care s-a ajunsîn cadrul reuniunii Consiliului European de la Bruxelles din octombrie 2002.

OR9002.11.31


Rubrica 3 – Cetăţenie, libertate, securitate și justiţie

Noua rubrică 3 (Cetăţenie, libertate, securitate și justiţie) reflectă importanţa crescătoare acordată domeniilorîn care Uniunea are noi sarcini - justiţie și afaceri interne, protecţie la frontieră, politica de imigrare și azil, sănătate publică și protecţia consumatorului, cultură, tineret, informare și dialog cu cetăţenii. Se poate defalca îndouă componente:

— 3a. Libertate, securitate și justiţie;

— 3b. Cetăţenie

Rubrica 4 – UE ca partener mondial

Rubrica 4 acoperă toate acţiunile externe, inclusiv instrumentele de preaderare. Comisia propusese să se integreze Fondul european de dezvoltare (FED) în perspectiva financiară, dar Consiliul European și ParlamentulEuropean au convenit ca cele două să rămână separate.

Rubrica 5 – Administraţie

Această rubrică acoperă cheltuielile administrative necesare tuturor acestor instituţii, pensiilor și școlilor europene. Pentru instituţiile cu excepţia Comisiei, aceste costuri alcătuiesc totalul cheltuielilor lor, dar agenţiile șialte organisme au atât cheltuieli administrative, cât și cheltuieli operaţionale.

Rubrica 6 – Compensări

În conformitate cu acordul politic conform căruia statele membre nu ar trebui să devină cotizanţi neţi la bugetla începutul aderării lor, la această rubrică a fost prevăzută compensarea. Această sumă a fost disponibilă catransferuri către acestea pentru a le echilibra încasările și contribuţiile bugetare.

2.4.2. Domenii de politică

Ca parte din folosirea gestiunii bazate pe activităţi (GBA) Comisia execută un buget bazat pe activităţi (BBA) înprocesele de planificare și gestiune. GBA implică o structură bugetară în care titlurile bugetare corespunddomeniilor de politică și capitolele bugetare activităţilor.

BBA are ca scop oferirea unui cadru clar pentru punerea în practică a obiectivelor de politică ale Comisiei, fieprin mijloace de tipul politicilor legislative, financiare sau prin orice alte politici publice. Prin structurarea lucrărilor Comisiei în funcţie de activităţi, se obţine o imagine clară a acţiunilor Comisiei și simultan se realizeazăun cadru comun pentru stabilirea priorităţilor. Resursele sunt alocate priorităţilor în cursul procedurii bugetare folosind activităţile ca pietre de temelie pentru întocmirea bugetului. Prin stabilirea unei astfel de legăturiîntre activităţi și resursele alocate acestora, BBA urmărește creșterea eficienţei și eficacităţii folosirii resurselorîn cadrul Comisei.

Un domeniu de politică poate fi definit ca o grupare omogenă a activităţilor reprezentând părţi din lucrărileComisiei care sunt relevante pentru procesul decizional. În total au fost identificate 31 de domenii de politică,fiecare dintre acestea corespunzând, în general, unei DG și cuprinzând în medie 6 sau 7 activităţi individuale.Aceste domenii de politică sunt predominant operaţionale, deoarece activităţile lor principale sunt realizate înbeneficiul unui terţ, fiecare în cadrul domeniului lor de activitate respectiv. Bugetul operaţional este completatcu cheltuielile administrative necesare pentru fiecare domeniu de politică.

Pentru informaţii suplimentare privind execuţia cheltuielilor, puteţi consulta Raportul privind gestiunea bugetară și financiară 2008.

OR021/372C


2.5. INSTITUŢII ȘI AGENŢII (Tabelele 14-18)

Rapoartele consolidate privind execuţia bugetului general al Comunităţilor Europene includ, ca și în exerciţiileanterioare, execuţia bugetară a tuturor instituţiilor având în vedere că în cadrul bugetului Comunităţilor esteîntocmit un buget separat pentru fiecare Instituţie.

Agenţiile nu au un buget separat în cadrul bugetului Comunităţilor și sunt finanţate parţial de o subvenţie dinbugetul Comisiei. Pentru a oferi toate informaţiile bugetare relevante pentru agenţii, partea bugetară a conturilor anuale consolidate include rapoarte separate privind execuţia bugetelor individuale ale agenţiilor tradiţionale consolidate. Aceste rapoarte sunt:

— un tabel privind veniturile bugetare, indicând suma primită din bugetul Comisiei;

— două tabele privind cheltuielile bugetare (angajamente, plăţi) detaliate pe fiecare agenţie și separând creditele bugetare și creditele adiţionale;

— în josul fiecărui tabel a fost introdus un subtotal care oferă informaţii privind impactul financiar total al agenţiilor pe tip de cheltuieli/venituri;

— un tabel al rezultatului bugetar, care adaugă rezultatul bugetar al agenţiilor la rezultatul Comunităţilor (prin eliminarea subvenţiilor plătite din cheltuielile Comunităţilor și a subvenţiilor primite ca venituri ale agenţiilor).

OR9002.11.31

Conturi anuale ale Comunităților Europene — Exercițiul ...

Documents

Transcript of Conturi anuale ale Comunităților Europene — Exercițiul ...