Controlul Constitutionalitatii Legilor

5/28/2018 Controlul Constitutionalitatii Legilor

Cuprins:

Cuprins:...........................................................................................................................................11.Introducere ..................................................................................................................................2

2. Supremaia Constituiei...............................................................................................................43. Noiunea de control al constituionalitii legilor.......................................................................44. Formele de control a constituionalitii legilor..........................................................................55. Controlul constituionalitii legilor exercitat de un organism politic........................................!. Controlul constituionalitii legilor exercitat ca urmare a ridicrii "n #aa unei instane$udectore%ti a unei excepii de neconstituionalitate cu prile$ul $udecrii unei cau&e...................'. Controlul constituionalitii legilor exercitat de un organism politico($urisdicional..............1)'. Conclu&ii...................................................................................................................................13*. +i,liogra#ie...............................................................................................................................14


1. Introducere-nelegem prin control al constituionalitii legilor ansam,lul dispo&iiilor normatie carereglementea& actiitatea de eri#icare a con#ormitii legilor %i altor acte normatie cudispo&iiile /egii #undamentale Sediul acestor norme $uridice se gse%te0 #ire%te0 "n constituie.-n doctrina #rance& controlul constituionalitii legilor poate aea 2 sensuri: sau el exist "ninteresul cetenilor0 pentru a(i apra "mpotria a,u&urilor legiuitorului0 sau el exist "n interesulputerilor pu,lice pentru a menine "ntre ele separaia #unciilor sta,ilite de Constituie. Sensuri0care dup opinia . rseni0 se completea& reciproc.-n doctrina $uridic0 noiunea de control al constituionalitii legilor s(ar include "n principiullegalitii ca aparte component a acestuia0 deoarece acesta presupune ela,orarea actelornormatie de ctre organele competente0 dup o procedura presta,ilit0 cu respectareadispo&iiilor actelor normatie care ocup o po&iie superioar celor emitente.Controlul constituionalitii legilor este actiitatea organi&at de eri#icare a con#ormitii legiicu Constituia0 iar ca instituie a dreptului constituional cuprinde regulile priitoare la organelecompetente a #ace aceast eri#icare.

Controlul constituionalitii legilor 0 "n sens restrns0 prie%te numai legea ca act $uridic alarlamentului sau actele normatie cu #or $uridic egal cu a legii. e exemplu0 arlamentulpoate0 printr(o lege special0 a,ilita uernul s emit ordonane "ntr(un domeniu care nu #aceo,iectul reglementrii legilor organice.-n sens larg0 potriit art. 135 din Constituia 6. 7oldoa0 controlului constituionalitii legilor "isunt supuse: 8otrrile arlamentului0 decretele re%edintelui 6. 7oldoa0 8otrrile %iordonanele uernului0 precum %i tratatele internaionale la care 6. 7oldoa este parte.Controlul constitutionalitatii legilor0 teoreti&at de 9elsen 1*1';0 este organi&at "n doua marisisteme: controlul printr ( un organ $urisdictional0 denumit si sistemul american si controlulprintr(un organ unic special si speciali&at sau sistemul european.

7odelul american #ost prima data consacrat "n Statele


consacrat "n asa #el "nct sa capete aloare indiscuta,ila0 iar calea $urisprudential era cea maipotriita. retextul l(a constituit re#u&ul lui 7adison ministru al $ustitiei su, presedintia lui

e##erson; de a(i "nmna lui 7ar,ur= actul numirii "n #unctia de $udecator la Curtea Suprema deustitie0 act care #usese emis de #ostul presedinte dams. Curtea Suprema0 condusa de C8ie#o8n 7ars8all0 a constatat ca legea care o,liga pe ministrul $ustitiei sa "nmne&e acest act esteneconstitutionala0 deoarece noul presedinte e##erson aea dreptul constitutional sa instale&e "n#unctie un $udecator pe care "l considera ca este con#orm ederilor sale spoil s=stem;. st#el0desi la putere0 ca urmare a alternantei0 erau anti#ederalistii lui e##erson0 ei si(au mani#estat dinplin acordul la solutia Curtii Supreme de ustitie0 iar deci&ia pronuntata a inaugurat controlulconstitutionalitatii legii pe cale pretoriana care0 paradoxal0 a aut printre alte consecinte "ntarirea#ederatiei americane.udecatorul o8n 7ars8all0 inspiratorul deci&iei Curtii Supreme de ustitie0 a #undamentat atuncicontrolul constitutionalitatii pe un rationament ce a ramas clasic: ori Constitutia este superioaralegii0 care0 deci tre,uie sa i se con#orme&e0 or0 daca are aceeasi putere ca o lege0 Constitutia esteinutila0 putnd #i modi#icata oricnd de legiuitorul ordinar0 ca si oricare alta lege. Si "n pre&ent0

controlul de constitutionalitate "n Statele


2. Supremaia ConstituieiNoiunea de

supremaie a

constituiei

( rin esena sa0 ca %i prin #uncia sa social0 Constituia are o aloare $uridicsuperioar #a de orice alt norm de drept. -n consecin0 toate actele nor(matie adoptate de arlament %i uern precum %i actele emise de celelalteautoriti pu,lice tre,uie s se con#orme&e normelor %i principiilorconstituionale. -n ca&ul "n care un act normati0 inclusi o lege adoptat dearlament sau regulamentul de organi&are %i #uncionare al acestuia contrainconstituiei0 ele pot #i supuse constrolului de constituionalitate.

( usti#icarea teoretic a supremaiei constituiei re&id c8iar "n caracterul

politic %i $uridic al acesteia. st#el0 "n constituie "%i gse%te expresia oinasuprem a poporului "n ceea ce prie%te o,iectiele %i instrumentele de

exercitare ale puterii politice. Normele constituionale #ixea& principaleleinstrumente de guernare0 sta,ilesc autoritile care or "n#ptui guernarea %i

raporturile "ntre acestea. otodat0 constituia este sediul drepturilor %ili,ertilor cetene%ti. -n plus0 constituia este #actorul structurant al ordinii

$uridice0 creia "i #urni&ea& principiile directoare: egalitatea tuturor cetenilor0legalitatea0 neretroactiitatea legilor %.a.

( Sistemele constituionale moderne pred sanciuni pentru "nclcareapreederilor /egii #undamentale #ie de autoritile statale care des#%oar o acti(itate politic propriu &is0 cum este0 de pild0 %e#ul statului0 #ie de ctre parti(dele politice.

( atorit supremaiei constituiei0 /egiuitorul constituant a sta,ilit o anume

ierar8ie a actelor normatie0 "n #runtea tuturor acestora #iind a%e&at c8iar/egea #undamental. >i "i urmea& legile constituionale0 legile organice0 legileordinare0 ordonanele0 8otrrile uernului %.a.m.d.

( /egea constituional este o excepie de la principiul supremaiei constituiei0deoarece o a modi#ica.

( J ultim o,seraie se impune "n ceea ce prie%te constituia ,a&at pe cutu(m. rin de#iniie0 pro,lema supremaiei unui asemenea tip de lege#undamental se pune "n ali termeni dect supremaia constituiei scrise. Nouacutum sau o nou lege cu un coninut constituional se or su,stitui cu u%urin

cutumei ie%ite din u&0 respecti legii a crei modi#icare sau a,rogare se impune.entru asigurarea supremaiei constituiei0 doctrina %i practica constituional aucreat dou instituii $uridice e#iciente: controlul constituionalitii legilor %i

contenciosul administrati.2

3. Noiunea de control al constituionalitii legilor

2up 8. lexianu( Curs de drept constitutional0 +ucureti.4


Definiia noiunii de

control al

constituionalitii

legii

( -nelegem prin control al constituionalitii legilor ansamblul dispoziiilornormative care reglementeaz activitatea de verificare a conformitii legilor

i altor acte normative cu dispoziiile Legii fundamentaleSediul acestor norme$uridice se gse%te0 #ire%te0 "n constituie. /or li se adaug normele cuprinse "nactul normati special0 care reglementea& organi&area %i #uncionareainstituiei "nestite cu prerogatiele de $urisdicie constituional. 3

( entru a se eri#ica con#ormitatea unei legi cu dispo&iiile constituionale0 au#ost propuse0 "n principal0 dou sisteme:

a; controlul exercitat de ctre un organ politicE

,; controlul exercitat printr(un organ $urisdicional.

c; controlul exercitat de un organism politic($urisdicional. rimele dou

sisteme mai sunt cunoscute %i su, denumirea de control preventiv%i0 respecti0controlul posterior.

( rimele dou sisteme mai sunt cunoscute %i su, denumirea de control

preventiv%i0 respecti0 controlul posterior.

4. Formele de control a constituionalitii legilor.

-n #uncie de organul de stat c8emat a eri#ica constituionalitatea legilor aem:controlul prin opinia pu,lic0 controlul politic %i controlul $urisdicional.

Controlul prin opinia publiceste controlul elementar0 cuprinde reaciaopiniei pu,lice la iolarea Constituiei. octrinarii consider aceast#orm de control ca #iind primiti0 deoarece se apelea& la iolen.

Controlul exercitat printr-un organ politicK Spre exemplu arlamentuleste o,ligat din o#iciu s eri#ice constituionalitatea proiectelor de lege.ceast #orm de control a existat "n


-n #uncie de e#ectul deci&iei pronunate "n cadrul controlului constituionalitiilegilor0 exist:

eci&ii cu e#ecte erga omnesK adic0 pentru toi oameniiE eci&ii inter partesK pentru o singur persoan.

-n #uncie de norma $uridic la care se re#er controlul0 exist:

Control abstractK asupra unui act "n generalE Control concretK asupra unei norme concrete.

-n #uncie de cei "ndreptii a iniia controlul0 distingem:

Control la iniiativa autoritilor publiceK este un control concentrat0a,stract %i a priori. Concentrat K pentru c aparine unui singur organ0special %i speciali&at0 Curtea Constituional. ,stract K deoarece

pro,lema de con#ormitate a unei legi cu Constituia se pune "n a#aroricrui litigiu preexistent. priori K se reali&ea& asupra unei normecare "nc nu a intrat "n igoare.

Control la iniiativa particularilorK exprim nemi$locit ocaia CuriiConstituionale de a #i un instrument de protecie a indii&ilor #a delegislati0 de garantare a drepturilor %i li,ertilor #undamentale.

-n dependen de consecinele cu caracter $uridic ce surin "n urma controluluiconstituionalitii legilor0 controlul poate #i:

Consultativ ( "n urma cruia poate #i adoptat o 8otrre de naturmoral %i nicidecum $uridic. Decisiv "n urma cruia actul normati poate #i considerat

constituional sau neconstituional.

up coninut0 controlul constituionalitii legii este:

FormalK asigur eri#icarea condiiilor %i cerinelor ce in de ela,orarea%i adoptarea unui act normatiE

MaterialK se reali&ea& asupra coninutului actului normati %i are

drept scop eri#icarea con#ormitii acestui coninut cu dispo&iiileConstituiei. Control concentratK se reali&ea& de ctre o autoritate special creat

"n scopul e#ecturii controlului constituionalitii legilor ( Curiconstituionale0 ri,unale constituionale0 Consilii constituionale7odelul european;.

Control difuzK se e#ectuea& prin intermediul instanelor de drept

4up ram >lena( Controlul constituionalitii legilor: istorie i actualitate0 C8iinu0 2))).!


comun sau ordinare 7odelul merican;.

. Controlul constituionalitii legilor e!ercitat de un organismpolitic

Controlul politic( cest gen de control este controersat deoarece organismul "nestit cu prero(gatiele de control al constituionalitii legilor otate de arlament apare ca oautoritate care ar exercita o a patra putere "n stat0 putnd s in#irme oina parla(mentarilor0 ei "n%i%i exponeni ai oinei suerane a poporului.

( Iniial0 pro,lema controlului politic s(a pus "n Frana "n cadrul Constituantei

"nestite cu puterea de a adopta Constituia nului III Constituia din 1*5;.utorul iniiatiei a #ost a,atele Sie=Ms care a propus "n#iinarea unui Luriu

constituionalH0 organi&at ca un corp de repre&entani ai poporului "nestii cuatri,uia special de a $udeca reclamaiile "mpotria oricror atingeri care ar #i

aduse Constituiei. ropunerea nu a #ost "ns acceptat.

( Constituia adoptat "n 1** a pre&ut "n#iinarea LSenatului ConseratorHcompus din ') de mem,ri0 inamoi,ili pe ia0 and dreptul s interin "nca& de neconstituionalitate a legilor adoptate de Corpul legislati0 "nainte de a#i promulgate de rimul Consul.

( Senatul Conserator putea decide anularea actelor neconstituionale. e men(ionat0 acest organism nu(%i exercita atri,uiile din o#iciu0 #iind sesi&at de ri,u(nat organism and sarcina s se pronune asupra proiectelor de lege; sau deguern.

( Senatul Conserator nu a #ost "ns e#icient din cau&a regimului politic napo(leonian "n care nicio autoritate pu,lic nu i se putea opune "mpratului.

(


a; principiul separaiei puterilor nu ar admite "n a#ara celor trei autoriti guer(nante0 crearea unei a patra0 situat LdeasupraH arlamentului %i uernului %i"nestit cu dreptul de a le cen&ura actiitatea legislati0 %i respecti0 puterearegulamentarE

,; organismul politic care exercit controlul ar putea #i discreionar putnd s

in#irme oina sueran a repre&entanilor poporuluiEc; controlul constituionalitii legilor tre,uie s #ie un control de specialitate0situat deasupra oricror argumente politice.

". Controlul constituionalitii legilor e!ercitat ca urmare aridicrii #n faa unei instane $udectore%ti a unei e!cepii deneconstituionalitate cu prile$ul $udecrii unei cau&e

Controlul

$udectoresc

( ceast modalitate de control are o ec8ime considera,il0 instanele #iindprimele organisme0 care s(au con#runtat0 "n practica $udiciar0 cu neconstituio(

nalitatea unei legi. >xercitarea acestui control de ctre instanele $udectore%tieste o expresie a aplicrii principiului separaiei puterilor.

( Fundamentarea teoretic a controlului constituionalitii legilor pe principiulseparaiei puterilor0 este unanim acceptat "n doctrina constituional.


,; ingerina puterii $udectore%ti "n actiitatea legislati printr(un surplus deL&el $udectorescHE

c; posi,ilitatea de manipulare su, di#erite #orme a magistrailor de ctreputerea executiE

d; situarea puterii $udectore%ti deasupra celei legislatieE

e; posi,ilitatea unor erori $udiciare imposi,il de remediat. .-n general0 se admite c a #i competent s $udece constituionalitatea unei legiinstana situat "n #runtea ierar8iei instanelor $udectore%ti. rocedura de

control $urisdicional este di#erit de la un sistem constituional la altul. incolode di#erenele inerente0 se pot distinge0 "ns0 dou proceduri:

a; controlul exercitat pe calea unei aciuni directe0 intentate "mpotria uneiautoriti0 inocndu(se "nclcarea de ctre aceasta a unui drept recunoscut princonstituie sau printr(o alt lege0 precum %i printr(un act de reglementare aputerii executie 8otrre0 ordonan0 regulament etc.; lngerea se adresea&

#ie unei instane speciale0 "nestite prin Constituie pentru exercitareacontrolului0 #ie tri,unalelor o,i%nuite0 ori anumitor tri,unale

/egea declarat neconstituional ca urmare a aciunii directe este anulat cue#ecte erga omnes. eci&ia de anulare are autoritate a,solut de lucru $udecat.

cest procedeu pre&int de&aanta$ul ca un complet de $udecat0 #ormat dintr(un numr redus de persoane K supuse gre%elii de apreciere K poate s inalide&eo lege de&,tut %i apro,at de un "ntreg parlament.

,; controlul exercitat pe cale de excepie. ceast procedur se #olose%te "ncadrul oricrui proces0 cnd oricare parte poate pretinde ca un text dintr(o legesau o lege "n ansam,lul ei0 este neconstituional %i "i a#ectea& drepturile legale"n dosarul care urmea& a #i $udecat. -n termeni $uridici0 aceast pretenie este"ndeo,%te denumit Lexcepia de neconstituionalitateH. Numai prile "n proces

pot ridica aceast excepie. rimind excepia de neconstituionalitate0$udectorul nu se mai poate pronuna asupra #ondului cau&ei "nainte de a decide0

el sau alt instan0 dac legea este "ntr(ader neconstituional.

( eci&ia instanei poate #i atacat la o instan de apel sau la instana supe(rioar0 pn la instana suprem.

( -n ca&ul "n care instana declar legea ca #iind neconstituional0 e#ectele deci(&iei se rs#rng exclusi asupra prilor "n proces. -n priina celorlalidestinatari ai legii0 acestora li se aplic "n continuare dispo&iiile legiirespectie. ceasta "nseamn c deci&ia are autoritate relati de lucru $udecat.

( cest tip de control este cel mai mult de&oltat "n Statele


$udeca constituionalitatea legilor a reenit Curii de Casaie "n seciuni reunite.

( rimele dou constituii socialiste romne%ti0 cea din 1*4' %i0 respecti0 din1*520 nu au pre&ut explicit un control al constituionalitii legilor.Constituia din 1*!5 a reintrodus expres aceast procedur constituional "nsistemul nostru de drept0 sta,ilind "n art. 43 c numai 7area dunare Naional8otr%te asupra constituionalitii legilor.

'. Controlul constituionalitii legilor e!ercitat de un organismpolitico($urisdicional

-n ultimele decenii0 doctrina constituional a optat "n #aoarea unui organism

special care s "ntruneasc deopotri un caracter politic %i $urisdicional.Caracterul politic re&id0 "ndeose,i0 din modul de numire a mem,rilor

organismului respecti0 iar caracterul $urisdicional0 din procedura #olositpentru eri#icarea constituionalitii legilor.

Controlul politico($urisdicional al constituionalitii legilor pre&int

urmtoarele trsturi:a; este un control concentrat0 "ntruct este de competena exclusi a uneisingure autoriti de exemplu: Consiliul Constituional "n Frana0 CurteaConstituional "n Italia0 Spania0 6omnia etc.;E

,; este un control a,stract0 ceea ce "nseamn c se exercit pe cale de aciunedirect0 #r s existe un litigiu anterior dedus $udecii unei instaneE

c; poate #i att anterior ct %i posterior.

enumirea0 componena numeric0 modul de desemnare0 ca %i prerogatieleconcrete de control exercitate de un ast#el de organism di#er de la un stat laaltul. -n pre&ent0 au introdus acest tip de control ustria0 Frana0 ermania Fe(deral0 Italia0 Spania0 ortugalia0


legilor0 poart denumirea de Consiliu Constituional %i este compus din noumem,ri0 al cror mandat durea& nou ani %i nu poate #i re"nnoit. rei mem,risunt numii de re%edintele 6epu,licii0 trei de re%edintele dunrii Naionale%i trei de re%edintele Senatului. Consiliul Constituional se re"nnoie%te 13 dinnumrul mem,rilor si; din trei "n trei ani. -n a#ar de cei nou mem,ri numii0sunt mem,ri de drept ai acestui organism #o%tii pre%edini de repu,lic. re%e(

dintele Consiliului este numit de re%edintele 6epu,licii. ConsiliulConstituional este competent s eri#ice constituionalitatea legilor organice0"nainte de a #i promulgate %i a regulamentelor adunrilor parlamentare0 "nainteaaplicrii. Controlul acestor acte este o,ligatoriu.

e asemenea0 pot #i trimise Consiliul Constituional spre eri#icarea con#or(mitii lor cu Constituia %i legile ordinare "nainte de promulgarea lor. Sesi&area

poate #i #cut de re%edintele 6epu,licii0 rimul(ministru0 re%edintele

dunrii Naionale0 re%edintele Senatului sau de !) deputai ori de !) senatori.

rin urmare0 acest control este #acultati.

J dispo&iie declarat neconstituional de ctre Consiliul Constituional nupoate #i promulgat sau pus "n aplicare. -mpotria deci&iilor ConsiliuluiConstituional nu se poate declara recurs. >le se impun autoritilor pu,lice %ituturor autoritilor administratie %i $urisdicionale art. !2 din Constituie;.

Constituia 6omniei a preluat din practica constituional modern sistemulcontrolului politico($urisdicional al con#ormitii legilor cu /egea #undamen(tal. -ntre $urisdicia constituional instituit "n sistemul de drept romnesc %i

cea a unor state occidentale sunt att asemnri ct %i deose,iri. st#el0 de pild0

principala deose,ire "ntre procedura contenciosului constituional romnesc %icea #rance& const "n #aptul c "n sistemul nostru constituional eri#icareaconstituionalitii legilor organice %i a regulamentelor celor dou Camere

legislatie0 "nainte de a #i promulgate %i0 respecti0 de a #i puse "n aplicare0 nueste o,ligatorie0 ci este declan%at ca urmare a unei sesi&ri din partea

re%edintelui 6epu,licii0 a pre%edinilor Camerelor0 uernului0 -naltei Curi deCasaie %i ustiie a ocatului oporului sau din partea unui numr de cel puin5) deputai sau de cel puin 25 de senatori0 pe cnd "n Frana legile organicesunt supuse o,ligatoriu controlului exercitat de Consiliul Constituional.

e asemenea0 Curtea Constituional se pronun asupra excepiilor de ne(constituionalitate ridicate "n #aa instanelor $udectore%ti. J alt deose,ire0const "n ceea ce prie%te s#era organismelor a,ilitate s sesi&e&e Curtea Consti(tuional "n legtur cu constituionalitatea legilor ordinare. st#el0 potriit/egii #undamentale0 -nalta Curte de Casaie %i ustiie poate sesi&a CurteaConstituional cu priire la constituionalitatea unei legi "nainte depromulgarea acesteia. -n sistemul de drept #rance&0 instana de r# a ierar8iei

11


$udiciare nu este implicat "n procedura de sesi&are a Consiliului Constituional.

-ntre cele dou instituii care eri#ic constituionalitatea actelor normatie alearlamentului mai sunt o serie de alte deose,iri0 inclusi "n ceea ce prie%temodul lor de alctuire. -n sistemul constituional romnesc0 spre deose,ire decel #rance&0 Curtea Constituional este #ormat exclusi din $udectori numii0nu %i din mem,ri de drept0 a%a cum este alctuit Consiliul Constituional.5

5up ?asilescu Florin( >idena controlului de constituionalitate0 +ucureti 1**!.12


). Conclu&ii

Controlul constituionalitii legilor este actiitatea organi&at de eri#icare a con#ormitii legiicu Constituia0 iar ca instituie a dreptului constituional cuprinde regulile priitoare la organelecompetente care #ace aceast eri#icare.Controlul constituionalitii legilor 0 "n sens restrns0 prie%te numai legea ca act $uridic alarlamentului sau actele normatie cu #or $uridic egal cu a legii. e exemplu0 arlamentulpoate0 printr(o lege special0 a,ilita uernul s emit ordonane "ntr(un domeniu care nu #aceo,iectul reglementrii legilor organice.Controlul constituionalitii legilor este o actiitate important "ntr(un stat democratic0 deaceeael tre,uie reali&at cu mult gri$ i atenie.e controlul constituionalitii legilor ine de&oltare democratic a rii noaste0 deaceea enecesar de a utili&a corect toate #ormele de control.

13


*. +i,liografie

1. .?ra,ie( Grept constitutional i instituii politice contemporaneH0 Iai0 1**5.

2. ?asilescu Florin( L>idena controlului de constituionalitateH0 +ucureti 1**!.

3. ram >lena( LControlul constituionalitii legilor: istorie i actualitateH0

C8iinu0 2))).

4. rseni lexandru( Lrept constituional i instituii politiceH0 C8iinu0 1**0 ol.

I

5. 8. lexianu( GCurs de drept constitutionalH0 +ucureti.

14

Controlul Constitutionalitatii Legilor

Documents

Transcript of Controlul Constitutionalitatii Legilor