Control FinanciarAcest curs prezinta Control Financiar.In acest PDF poti vizualiza cuprinsul si bibliografia (daca sunt disponibile) si aproximativ doua pagini dindocumentul original.Arhiva completa de pe site contine un fisier, intr-un numar total de 177 pagini.Fisierele documentului original au urmatoarele extensii: doc.

CuprinsCAPITOLUL 1 BAZELE CONCEPTUALE ALE CONTROLULUI INTERN 51.1. CONCEPTUL DE CONTROL 51.2. CONTROLUL INTERN ATRIBUT AL CONDUCERII 51.3. CONTROLUL INTERN ŞI CONTROLUL EXTERN 81.4. FORMELE CONTROLUL INTERN 111.5. CARACTERISTICILE CONTROLULUI INTERN 12CAPITOLUL 2 MODELE, OBIECTIVE ŞI PRINCIPIILE CONTROLULUI INTERN 152.1. MODELE DE CONTROL INTERN 152.1.1. Modelul COSO 152.1.2. Modelul CoCo 212.1.3. Comparaţie între documentele Modelului COSO şi cele ale Modelului CoCo 272.2. OBIECTIVELE CONTROLULUI INTERN 292.3. PRINCIPIILE CONTROLULUI INTERN 33CAPITOLUL 3 ELEMENTELE CONTROLULUI INTERN 343.1. MEDIUL DE CONTROL 343.2. EVALUAREA RISCULUI DE CONTROL 463.3. ACTIVITĂŢILE DE CONTROL INTERN 473.3.1. Verificarea documentelor şi registrelor contabile 483.3.2. Verificarea faptică 643.3.3. Revizuirea performanţelor 803.4. SISTEMUL DE INFORMAŢII ŞI COMUNICARE 803.5. MONITORIZAREA CONTROLULUI INTERN 81CAPITOLUL 4 IMPLEMENTAREA CONTROLULUI INTERN 844.1. CONTROLUL INTERN AL FUNCŢILOR/ACTIVITĂŢILOR 844.1.1. Pregătirea implementării 844.1.2. Stabilirea activităţilor de control intern 854.1.3. Ierarhizarea activităţilor de control intern 894.2. MODALITĂŢI PRACTICE DE IMPLEMENTAREA CONTROLULUI INTERN 904.2.1. Analiza pregătirii implementării 904.2.2. Identificarea activităţilor de control specifice 914.2.3. Aprecierea coerenţei implementării 94CAPITOLUL 5 CONTROLUL CENZORILOR 965.1. ALEGEREA CENZORILOR 965.2. AUDIT INTERN-AUDIT EXTERN-CENZOR 965.3. ATRIBUŢIILE ŞI OBLIGAŢIILE CENZORILOR 98CAPITOLUL 6 CONTROLUL FINANCIAR AL STATULUI 1016.1. OBIECTIVELE ŞI SISTEMUL DE CONTROLULUI FINANCIAR AL STATULUI 1016.1.1. Definirea şi obiectivele controlului financiar al statului 1016.1.2. Sistemul de control financiar al statului 1026.2. ORGANIZAREA ŞI EXERCITAREA CONTROLULUI FINANCIAR AL STATULUI DIN SFERA DE ACŢIUNE AEXECUTIVULUI 1026.2.1. Ministerul Economiei şi Finanţelor 102

6.2.2. Corpul de Control al Guvernului 1046.3. ORGANIZAREA ŞI EXERCITAREA CONTROLULUI FINANCIAR AL STATULUI DIN SFERA DE ACŢIUNE ALEGISLATIVULUI 1056.3.1. Curtea de Conturi 1066.3.2. Comisii parlamentare 116CAPITOLUL 7 CONTROLUL FISCAL AL STATULUI 1177.1. OBIECTUL ŞI ATRIBUŢIILE CONTROLULUI FISCAL 1177.2. PROCEDURI, METODE ŞI TIPURI DE INCEPECŢIE FISCALĂ 1177.3. REALIZAREA INSPECŢIEI FISCALE 1187.3.1. Pregătirea inspecţiei fiscale 1187.3.2. Inspecţia fiscală propriu-zisă 1287.4. CĂILE DE ATAC ÎMPOTRIVA ACTELOR EMISE DE CĂTRE ORGANELE FISCALE 1377.4.1. Contestarea măsurilor dispuse în actele administrative fiscale 1387.4.2. Recurs în contencios în faţa instanţelor judecătoreşti 1397.5. COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE 1417.5.1. Aspecte generale privind colectarea creanţelor fiscale 1417.5.2. Stingerea creanţelor fiscale 141CAPITOLUL 8 MODALITĂŢI DE FINALIZARE A ACŢIUNILOR DE CONTROL 1538.1. RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ 1538.2. RĂSPUNDEREA CONTRAVENŢIONALĂ 1548.2.1. Aspecte generale 1548.2.2. Constatatarea contravenţiei 1568.2.3. Aplicarea sancţiunilor contravenţionale 1578.2.4. Căile de atac 1588.2.5. Executarea sancţiunilor contravenţionale 1598.3. RĂSPUNDEREA MATERIALĂ 1598.3.1. Constatarea pagubelor 1598.3.2. Evaluarea pagubelor 1608.3.3. Trăsăturile, condiţiile şi formele răspunderii materiale 1628.3.4. Răspunderea materială în legătură cu activitatea financiar-contabilă 1648.3.5. Răspunderea materială în legătură cu activitatea gestionară 1668.3.6. Procedura de obţinere a titlurilor executorii şi de recuperare a pagubelor 1688.4. RĂSPUNDEREA PENALĂ 1708.5. EFICIENŢA CONTROLULUI FINANCIAR 172BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 176

ExtrasCapitolul 1

BAZELE CONCEPTUALE ALE CONTROLULUI INTERN

1.1. Conceptul de control

Din punct de vedere etimologic noţiunea de „control” provine din expresia latinească „contra rolus”, princare se înţelege „verificarea unui act duplicat după original” .

Controlul în accepţiunea lui semantică este o „analiză permanentă sau periodică a unei activităţi, a uneisituaţii pentru a urmări mersul ei şi pentru a lua măsuri de îmbunătăţire” . În acelaşi timp el semnifică osupraveghere continuă morală şi materială, ca şi stăpânirea unei activităţi, a unei situaţii.

În literatura de specialitate mai există şi alte accepţiuni, astfel:

- în accepţiunea francofonă „controlul este o verificare, o inspecţie atentă a corectitudinii unui act” .

- în accepţiunea anglo-saxonă „controlul este acţiunea de supraveghere a cuiva, a ceva, o examinareminuţioasă sau puterea de a conduce ca un instrument de reglementare a unui mecanism”.

Analizând conceptul de control, constatăm că acesta este un atribut al managementului, o funcţie aconducerii, un mijloc de cunoaştere a realităţii şi de corectare a erorilor.

Sensul cel mai comun asociat controlului este acela de „verificare”, care frecvent se asociază cuactivitatea de cunoaştere şi permite managementului să coordoneze activităţile din cadrul organizaţieiîntr-un mod cât mai economic şi eficient.

Controlul, din punct de vedere al misiunii sale, este o componentă intrinsecă a managementului, este oactivitate umană specifică, care serveşte atât conducerii, terţilor parteneri de afaceri cât şi autorităţilorpublice şi chiar populaţiei.

Controlul a evoluat şi evoluează continuu prin apariţia altor şi altor tipologii de control, datorită mediului încare funcţionează şi care se află, la rândul său, într-o continuă mişcare, prin perfecţionarea relatiiloreconomice şi permanenta evoluţie a economiei de piaţă.

Bertrand Fain şi Victor Faure în lucrarea lor intitulată „Revizia contabilă”, publicată la Bucureşti, în 1948,precizează faptul că, „controlul intern constă în organizarea raţională a contabilităţii şi serviciului contabil,care vizează prevenirea sau cel puţin descoperirea, fără întârziere, a erorilor şi fraudelor”.

Observăm că această definiţie nu cuprinde în sfera controlului toate activităţile organizaţiei, controlulreferindu-se numai la activităţile care pot avea o reflectare în contabilitate.

1.2. Controlul intern atribut al conducerii

Controlul intern este un atribut al conducerii de la toate nivelurile ierarhice. Toate persoanele care deţinfuncţii de conducere, indiferent de nivelul lor ierarhic sau de domeniul de activitate, trebuie să planifice,organizeze şi coordoneze aplicarea măsurilor suficiente pentru a oferi o asigurare rezonabilă asuprafaptului că scopurile şi obiectivele vor fi îndeplinite.

Atributele (funcţiile) conducerii reprezintă un tot unitar, ele se condiţionează reciproc. Ca urmare,conducerea nu poate fi privită ca o trecere succesiva de la o funcţie la alta, urmând ca totul să se reia dela capăt. Controlul reprezintă atât funcţia finalizatoare a procesului de conducere, cât şi funcţia carefurnizează elementele necesare pentru realizarea în condiţii corespunzătoare a celorlalte atribute aleconducerii :

Figura nr. 1. Controlul şi celelalte atribute ale conducerii.

Fără informaţiile colectate în urma controlului conducerea nu-şi poate îndeplini în mod corespunzătorcelelalte atribute ale sale (previziunea, organizarea, coordonarea şi antrenarea). Astfel, pe bazainformaţiilor obţinute prin intermediul controlului, conducerea cunoaşte realitatea, modificările interveniteîn mediul intern şi mediul extern al entităţii şi pe această bază:

a) apreciază calitatea deciziilor (politicilor) luate anterior şi eficacitatea măsurilor întreprinse pentrurealizarea lor.

În urma acestei aprecieri conducerea ia noi decizii care modifică previziunile, structurile organizatorice,procedurile de coordonare şi de antrenare (stimulare sau sancţionare) a personalului.

b) analizează şi evaluează riscurile şi abaterile care ameninţa atingerea obiectivelor fixate, pe domenii deactivitate şi pe responsabilităţi.

În acelaşi timp, controlul ca atribut distinct al conducerii de la diferite niveluri nu poate fi exercitat cueficienţa necesară fără ca în timpul exercitării lui să fie luate măsurile operative care se impun. Acestemăsuri luate cu ocazia controlului ţin de celelalte atribute ale conducerii, ele modifică unele din deciziile

anterioare sau impun respectarea lor, în funcţie de noile circumstanţe intervenite.

Indiferent de nivelul de la care se exercita, indiferent de activităţile controlate şi indiferent de obiectiveleurmărite, controlul se derulează în trei etape succesive, cărora le corespund trei componente distincte:

a. Compararea situaţiei care ar trebui să existe (ideale, dorite) cu situaţia de fapt (reale);

b. Analiza şi evaluarea riscurilor care ameninţa activitatea verificată şi a abaterilor de la parametriistabiliţi;

c. Valorificarea constatărilor.

Figura nr. 2 Etapele controlului

Intrările în subsistemul de control se compun din informaţiile necesare stabilirii celor 2 termeni ai (situaţiaideală şi reală).

Situaţia ideală (dorită) se stabileşte pe bază:

- deciziilor (politicilor) şi măsurilor hotărâte de conducerea de la diferite niveluri;

- prevederilor şi restricţiilor legislative;

- existenţelor scriptice din contabilitate (vezi inventarierea)

- recomandărilor auditului intern;

- programelor de activitate (de producţie, de desfacere etc.);

- procedurilor de lucru aprobate sau standardizate etc.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Documentul complet de 177 pagini il poti citi daca il descarci din Biblioteca.RegieLive.ro

Imagini din documentul complet:

Mai multe detalii se gasesc in pagina documentului din Biblioteca.RegieLive.ro