7/21/2019 Contrafacerea Yolanda & Berna

http://slidepdf.com/reader/full/contrafacerea-yolanda-berna 1/3

Legea din 29 iunie 1923 asupra proprietatii literare si artistice afostcompletata la 24 iulie 1946 prin legea privind contractual deeditate si

dreptul autorului asupra operelor literare. Decretul numarul321/1956 a fosto lege speciala cu dispozitii lemate , in articolul 4, introdus prinDecretulnumarul 11!2/196" pentru modi#carea Decretuli numarul321/1956, privinddrepturile de autor, #ind incriminate infractiunea $de insusirefara drept inorice mod , a calitatii de autor al unei opera stiinti#ce, literare,

muzicale , dearta plastic, din dimeniul ar%itecturii si sistematizarii sau aloricaror alteopera de creatie intelectuala&.

 'olanda (minescu sustinea ca $infractiunea de contrafacere inmaterial dreptului de autor poate im)raca trei forme diferite*reproducerea ,reprezentarea, e+ecutatea sau difuzarea su) orice forma aoperei altuiacontrafacere )rutal sau servila- citarea ilicita , deformarea saumodi#careaunei opera straine pentru realizarea unei opera derivate faraconsintamantulautorului&.Drepturile morale de autor sunt recunoscute si proteate, asacum ammai precizat prin conventia de la 0erna din 1""6, in formarevizuita laongresul de la oma cand a fost introdus articolul 6.La onferinta de revizuire de la 0ru+elles din 26 iunie 194" ,pentru ase asigura o protectie mai ampla a integritatii operei , te+tularticolului 6 afost modi#cat. Daca te+tul din 192" prevedea dreptul autoruluide a seopune oricarei deformari sau modi#cari ce aduc atingereonoarei saureputatiei sale, dupa revizuire, te+tul se refera la $ orice mutilari

sau

7/21/2019 Contrafacerea Yolanda & Berna

http://slidepdf.com/reader/full/contrafacerea-yolanda-berna 2/3

modi#cari ale operei sau oricarei atingeri aduse acesteia care iipotpreudicial onoarea sau reputatia&.ro)lema protectiei drepturilor morale ale autorilor a condus la

numeroase controverse in cadrul statelor din niunea(uropeana, generate inspecial , de pozitiile contrare ale autorilor si artistilor, pe de oparte, caredoreau consolidarea drepturilor morale, iar pe de alta parte aleproducatorilor, ale presei, editurilor si organismelor deradiodifuziune carenu erau de acor ca operele sa )ene#cieze de caracterulinaliena)ilitatii,

inprescripti)ilitatii si perpetuitatii , intrucat acetse caractere arconstitui unfactor de nesiguranta pentru e+ploatarea operelor si totodata,un o)stacol incalea investitiilor.n present, cu tpate ca drepturile morale sunt recunoscute delegislatiile nationale ale statelor de pe continental nostrum, peplan (uropeannu e+ista nici o reglementare a acestor drepturi, iar uneledirectiveprecizeaza in mod e+pres reglementarile lor nu se aplica sidrepturilormorale.n acest sens ,se pot cita urmatoarele directive*paragraful 2"dinpream)ulul Directivei numarul 93/"3/(( din 2! septem)rie1993 privindcoordonarea anumitor dispozitii referitoare la dreptul de autor sidrepturilecone+e aplica)ile difuzarii de programe prin satelit siretransmisiei princa)luparagraful 21 din pream)ulul si articolul9 din Directivanumarul93/9"/(( din 29 octom)rie1993 privind armonizarea durateide protectie adreptului de autor si a anumitor drepturi cone+eparagraful2"din pream)ululDirectivei numarul 96/9/( din 11 martie 1996 privind protectia

 uridica a

7/21/2019 Contrafacerea Yolanda & Berna

http://slidepdf.com/reader/full/contrafacerea-yolanda-berna 3/3

)azelor de date.

Conventia de la Berna din 9 septembrie 1886eprezinta primul si principalul miloc de protectieinternationala cuprivire la dreptul de autor a operelor literare , artistice sistiinti#ce nuprevedea dispozitii propriu7zise prin care drepturile morale aleautorului sa#e recunoscute ca o facultate separate de dreptul e+ploatarii ei

din punct devedere economic. n 1926 cu prileul unui curs tuinut la8cademia de dreptnational de la aga , uristul talian :rancesco u;ni, profetizaspunand cadreptul moral au autorului $este pe punctual de a devein odogma adreptului comun international&. rmare a cercetarilordoctrinaire precum si a

 urisprudentei , cu prileul onferintei de la oma, cand a avutloc a douarevizuire a onvenventiei de la 0erna, s7a sta)ilit e+istentadrepturilormorale ale autorilor si s7a %otarat introducerea articolului 6 caresa continadispozitii cu privire la protectia dreptului de autor. rinintroducereaarticolului 6 se recunostea e+istenta unui drept pentru autor dea7si revendicapaternitatea operei si de a se opune oricarei deformari , mutilarisaumodi#cari a operei ce ar putea adduce preudicii onorei saureputatieiautorului. 8ctul de la oma din 12" a fost semnat de un numarde 2" destate printer care si omania , iar pana la termenul #+at deconferinta 1august 1931- a fost rati#cat de 13 state.