Contractele-nenumite

Contracte nenumitesau

reguli generale aplicabiletuturor tipurilor de contracte

www.AvocatulRoman.ro

www.AvocatulRoman.ro

Sumar

1. Contractula. Buna-credintab. Categorii de contracte

2. Incheierea contractelora. Capacitatea de contractab. Consimtamantc. Obiectul contractuluid. Cauza

3. Nulitatea contractului

4. Intreruperea contractului

5. Efectele contractului

6. Reprezentarea

7. Cesiunea contractului

8. Incetarea contractului

Contracte nenumite sau reguli generale aplicabile tuturor tipurilor de contracte© 2012 RENTROP & STRATON

Autor: Colectivul de avocati al Rentrop & Straton

Preşedinte: George StratonDirector General: Florin CâmpeanuDirector Creaţie-Producţie: Cristina StratonDirector Economic: Mariana NeţoiuDirector Comercial: Mădălina ApostolDirector Financiar: Antoaneta Paraschiv

Serviciul Clienti: tel.: 021.209.45.45; fax: 021.408.28.99www.rs.ro

Toate drepturile rezervate. Nicio parte din aceast a lucrare nu poate fi reprodusa, arhivata sau transmisa sub nicioforma si prin niciun fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopie re, inregistrare audio sau video, farapermisiunea in scris din partea editorului. Autorii sau editorii nu sunt responsabili pentru nicio pierdere ocazionatavreunei persoane fizice sau juridice care ac tioneaza sau se abtine de la actiuni ca urmare a citirii materialelorpublicate in aceasta lucrare.

www.rs.ro

http://www.avocatulroman.ro

1

1. Contractul

Mai puţin folosită în practic ă, expresia de „contracte nenumite” se referă la toate contractelenespecificate în mod expres de lege . Pentru încheierea unui contrac t complet este important caprofesionistul să cunoască foarte bine regulile generale aplicabile tuturor tipurilor de contracte.

Acest aspect este cu atât mai important cu cât la anumite tipuri de contracte menţionate expresîn Codul civil există puţine menţiuni, acestea urmând a se completa cu regulile aplicabile contractelorîn general. Prin urmare, vom încerca să reţinem câteva aspecte mai importante prevăzute în Codulcivil în privinţa obligaţiilor, punând accentul pe modul de interpretare sau de sol uţionare a unorprobleme care s-ar putea întâlni în practică.

Pentru încheierea unui contract trebuie parcurse în primul rând etapele premergătoare,respectiv negocierea şi, eventual, semnarea unui acord sau a unei înţelegeri prealabile, ori chiarsemnarea contractului în sine. În funcţie de natura contractului, încheierea contractului reprezintămomentul în care se nasc obligaţii în sarcina uneia sau a ambelor părţi.

Prin îndeplinirea obligaţiilor contractuale se execută de fapt contractul, astfel că dupăexecutare contractul încetează sau poate continua datorită acordului părţilor, care pot prelungi durataacestuia. Neexecutarea de bună -voie a obligaţiilor asumate prin contract conduce la soluţionarea pecale amiabilă a divergenţelor, dar poate condu ce şi la litigii sau la executare silită. În faza deexecutare silită se poate aprecia dacă prin contract au fost luate măsuri de precauţie care pun laadăpost pe oricare dintre părţile care ar putea fi prejudiciate din pricina neîndeplinirii obligaţiilor decătre cealaltă parte.

Un aspect deloc de neglijat, introdus de legiuitor în mod expres în Codul civil, este buna -credinţă, care trebuie să se regăsească atât în negocierile privind încheierea contractului cât şi ulterior,după încheierea acestuia. În cazul în care se naşte un litigiu între părţile contractante, buna -credinţăjoacă un rol deosebit în soluţionarea acestuia. Pentru aceasta, fiecare parte semnatar ă a unuicontract trebuie să dea o atenţie deosebită la modul în care cealaltă parte acţionează şi, larândul său, să acţioneze cu bună-credinţă.

A. Buna-credinţă

Conform art. 1170 Cod civil, părţile trebuie să acţioneze cu bună-credinţă încă de la începutulnegocierilor, cât şi ulterior , la încheierea contractului sau pe parcursul executării ace stuia. Dininterpretarea acestui articol rezultă că, în cazul în care pe parcursul negocierilor sau chiar dupăîncheierea contractului intervin elemente care pot conduce la imposibilitatea executării contractuluisau la executarea defectuoasă, cel care este pus în imposibilitate de a-şi îndeplini obligaţiile trebuie sănotifice celeilalte părţi situaţia intervenită. Acest fapt poate conduce fie la renegocierea clauzelorcontractuale, modificarea contractului sau chiar încetarea acestuia.

Situaţie 1. În cazul unui contract de vânzare -cumpărare, în care cumpărătorulacţionează în baza unui contract de mandat fără reprezentare, iar vânzătorul nu cunoaşte acestmandat, se poate susţine că la încheierea contractului cumpărătorul nu a acţionat cu bună -credinţă?

Soluţie: Orice fapt care ar putea cauza un prejudiciu celeilalt e părţi va fi privit şi prin prismabunei-credinţe, mai ales în cadrul unui contract cu caracter comercial. Astfel, dacă vânzătorul, în



2

cazul în care ar fi cunoscut contractul de mandat, nu ar mai fi încheiat contractul de vânzare, atunci seconsideră că nu a existat bună -credinţă din partea cumpărătorului -mandatar.

De altfel, la art. 1297 alin. (2) Cod civil se stipulează că, „dacă reprezentantul, atunci cândcontractează cu terţul în limita puterilor conferite, pe seama unei întreprinderi, pretinde că estetitularul acesteia, terţul care descoperă ulterior identitatea adevăratului titular poate să exercite şiîmpotriva acestuia din urmă drepturile pe care le are împotriva reprezentantului. ”.

Situaţie 2. Între două părţi au loc negocieri, însă nu se ajunge la un acord şi, prinurmare, contractul nu se încheie. În timpul negocierii, una dintre părţi a furnizat informaţiiconfidenţiale crezând că se va încheia contractul.

Se poate considera că nu a existat bună-credinţă din partea celui care a primitinformaţiile confidenţiale şi apoi nu a semnat contractul ?

Soluţie: O parte nu poate fi ţinută să semneze un contract dacă negocierile au eşuat şi nu poatefi invocată reaua-credinţă. Se poate presupune reaua-credinţă în măsura în care se poate dovedi căpartea respectivă a iniţiat sau a continuat negocierile fără să existe intenţia de a încheia contractul , cidoar pentru aflarea unor informaţii.

De altfel, conform art. 1183 alin. (4) Cod civil, „partea care iniţiază, continuă sau rupenegocierile contrar bunei-credinţe răspunde pentru prejudiciul cauzat celeilalte p ărţi. Pentru stabilireaacestui prejudiciu se va ţine seama de cheltuielile angajate în vederea negocierilor, de renunţarea decătre cealaltă parte la alte oferte şi de orice împrejur ări asemănătoare.”.

Pe de altă parte, furnizarea de informaţii confidenţiale în negocierile precontractuale nascobligaţia prevăzută la art. 1184 Cod civil, şi anume: „Când o informaţie confidenţială es tecomunicată de către o parte în cursul negocierilor, cealaltă parte este ţinută să nu o divulge şi să nu ofolosească în interes propriu, indiferent dacă se încheie sau nu contractul. Încălcarea acestei obligaţiiatrage răspunderea părţii în culpă.” .

B. Categorii de contracte

Spre deosebire de dispoziţiile art. 944 din vechiul Cod civil, care prevedea că în actulunilateral numai una dintre părţi avea obligaţii, art. 1171 teza a II-a din noul Cod civil specificăfaptul că este unilateral contractul în care obligaţiile sunt asumate numai de una dintre părţi, chiardacă executarea contractului presupune obligaţii în sarcina ambelor părţi.

Sunt contacte unilaterale contractul de donatie, contractul de împrumut, contractul decomodat, contractul de gaj, contractul de depozit gratuit etc.

Contractul unilateral nu trebuie confundat cu actul juridic unilateral, care, conform art. 1324Cod civil, presupune numai manifestarea de voinţă a autorului său. Astfel, contractul unilateral seformează în baza acordului de voinţă dintre părţi, chiar dacă ulterior se stabilesc obligaţii numai însarcina uneia dintre părţi, în timp ce actul unilateral presupune o singură manifestare de voinţă.

Noul Cod civil include în categoriile de contracte trei tipuri de contracte c are nu eraureglementate expres în vechiul Cod civil, deşi se regăseau în practică, şi anume: contractul deadeziune (art. 1175 Cod civil), contractul -cadru (art. 1176 Cod civil) şi contractul încheiat cuconsumatorii (art. 1177 Cod civil).

Contractul de adeziune (art. 1175 Cod civil)


3

Pentru determinarea unui astfel de tip de contract trebuie să avem în vedere faptul că unadintre părţi impune anumite clauze, putând fi deja redactate, cealaltă parte urmând doar să le accepteca atare şi neavând posibilita tea să le negocieze.

Cel mai des întâlnit contract de adeziune este contractul de transport CFR, acceptarea sauaderarea la acest contract manifestându -se prin utilizarea acestui serviciu. Prin Decizia nr. 2279 din13 martie 2007, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a confirmat o situaţie ce se întâlnea în practică, şianume, “multe dintre ofertele de contractare au la bază un contract tip la care aderă ori nuconsumatorul”, ideea negocierii clauzelor nemaiexistând în anumite situaţii . Astfel, achiziţionareaunor produse de pe internet se desfăşoară în cadrul unui contract de adeziune , cumpărătorulacceptând condiţiile stabilite de vânzător.

Contractul-cadru (art.1176 Cod civil)

În ceea ce priveşte contractul -cadru, un amănunt deosebit este adus de alin. (2) al art. 1176Cod civil, şi anume: faptul că termenul, volumul prestaţiilor şi chiar preţul pot fi precizate princonvenţii ulterioare. Acest aspect dă posibilitatea părţilor de a negocia şi a stabili condiţiile generalecu privire la un contract, încheindu-se un contract-cadru, urmând ca pentru stabilirea datelor concretesă se încheie ulterior o convenţie separată ce va respecta întrutotul condiţiile de bază stabilite princontractul-cadru.

Exemple de contracte-cadru întâlnite în practică: Contractul-cadru privind achiziţiilepublice, Contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţ ei medicale în cadrul sistemuluide asigurări sociale de sănătate etc.

Contract-cadru pentru acordarea microcreditelorÎncheiat astăzi ......................... ..la ..............................................

I. PĂRŢILE CONTRACTANTE

1.1. Ministerul Muncii , Familiei şi Protecţiei Sociale, cu sediul în Bucureşti, str............................................nr. ............, sectorul .................., având contul nr. .................... deschis la .............................., telefon....................., fax ..................................., reprezentată prin ................................., cu funcţia de...................., în calitate de finanţator şi1.2. Organizaţia neguvernamentală acreditată ......................................................................................,

(denumirea organizaţiei)persoană juridică potrivit prevederii O.U.G. nr. 26/2000, înscrisă în registrul ... ....................... sub nr................., pe baza certificatului de înscriere nr. ............ din .................. având contul nr................................. deschis la ........................., telefon ................., fax ........... ................., reprezentatăde ............................, cu funcţia de ........................, în calitate de administratorîn baza O.U.G. nr. 118/30.06.1999 privind înfiinţarea şi utilizarea Fondului naţional de solidaritate,au convenit să încheie prezentul contract pentru acordarea microcreditelor cu respectareaurmătoarelor clauze:

II. OBIECTUL CONTRACTULUI

2.1. Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, în calitate de finanţator, acordăadministratorului un fond de până la .... ................ lei din Fondul naţional de solidaritate, în



4

termenii şi în condiţiile prevăzute de prezentul contract, care va fi utilizat exclusiv pentruacordarea de microcredite, în vederea finanţării proiectelor înscrise în liste le aprobate prin ordin alministrului muncii şi solidarităţii sociale. Microcreditele se acordă de către administrator pebază de contracte încheiate cu beneficiarii, un exemplar original al acestor contracte transmiţându -seîn termen de 5 zile de la semnare, direcţiilor generale de muncă şi solidaritate socială judeţene şi amuncipiului Bucureşti, care se păstrează de acestea.2.2. Administratorul are obligaţia rambursării acestui fond către Ministerul Muncii, Familiei şiProtecţiei Sociale conform graficului stabilit împreună cu comisia de avizare a microcreditelor,independent de gradul de rambursare a microcreditelor de către beneficiari.2.3. Administratorul se angajează să cofinanţeze fondul de microcredite, cu suma de …….......... lei.2.4. Eliberarea tranşelor de microcredite de către Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale seface în limita disponibilităţilor, pe baza listei de proiecte de microcredite aprobate şi a graficelorîntocmite de comisia de avizare a microcreditelor şi de către administrator.2.5. La solicitarea următoarei tranşe, administratorul trebuie să justifice direcţiilor generale de muncăşi solidaritate socială judeţene şi a municipiului Bucureşti utilizarea a cel puţin 75% din tranşaanterioară.2.6. Fondul naţional de solidaritate dat în administrare se restituie Ministerul Muncii, Familieişi Protecţiei Sociale potrivit graficelor stabilite sau poate fi utilizat de administrator pentru acordareade noi microcredite, pe baza aprobării Ministerul Muncii , Familiei şi Protecţiei Sociale, fără camenţinerea sumelor în contul administratorului să depăşească termenul de 5 zile lucrătoare.2.7. Diferenţa dintre suma acordată de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şimicrocreditele efectiv acordate de administrator este purtătoare de dobândă. Nivelul dobânziibonificate de minister se face venit la bugetul Fondului naţional de solidaritate.2.8. Celelalte condiţii de acordare, utilizare şi retragere a sumelor acordate de minister sunturmătoarele:

a) .............................................................................................................................................. ;b) ............................................................................................. ................................................. ;c) .............................................................................................................................................. ;etc.

III. PREŢUL MICROCREDITĂRII

3.1. Pentru activitatea de microcreditare, administratorul percepe un comision de ......%. Comisionulse suportă din cheltuielile de administrare ale Fondului naţional de solidaritate.3.2. Administratorul primeşte un procent de .....% din comision pentru finanţarea activităţi lorpreliminare.3.3. Sumele rămase din comisionul perceput se virează proporţional cu valoarea tranşelormicrocreditelor acordate pe baza contractelor încheiate cu beneficiarii şi a ordinelor de platăprezentate la direcţiile de muncă şi solid aritate socială judeţene şi a municipiului Bucureşti.

IV. DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE PĂRŢILOR

4.1. Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, precum şi direcţiile de muncă şi solidaritatesocială judeţene şi a municipiului Bucureşti au dreptul să verifice datele şi documentele de justificarea plăţilor efectuate de administrator.4.2. Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale poate, în orice moment, ca urmare a uneinotificări trimise administratorului, să suspende eliberarea tranşelor ulte rioare, din următoarele cauze:

a) activităţile nu au fost realizate în conformitate cu procedurile stabilite prin Normelemetodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 118/1999 cu modificărileulterioare;b) bugetul Fondului naţional de solidaritate nu poate susţine plata microcreditelorprevăzute la art. 5 din sus-menţionata ordonanţă;


5

c) administratorul nu şi-a îndeplinit obligaţiile la care s -a angajat.4.3. Administratorul se obligă:

a) să cunoască şi să respecte prevederile legislaţiei care reglementează funcţionarea FonduluiNaţional de solidaritate, precum şi legislaţia conexă;

b) să îndeplinească toate obiectivele contractului -cadru şi prevederile graficelor stabilite;c) să utilizeze sumele acordate de Ministerul Muncii , Familiei şi Protecţiei Sociale, precum şisumele reprezentând cofinanţarea sa, numai pentru realizarea obiectivelor contractului -cadru;d) să verifice utilizarea microcreditelor în scopurile prevăzute în contractele încheiate cubeneficiarii;e) să urmărească rambursarea de către beneficiari a microcreditelor acordate.

4.4. În calitate de unitate de gestiune şi de conducere a proiectelor, organizează şi conducecontabilitatea drepturilor şi obligaţiilor.4.5. Administratorul se obligă să permită, în mod necondiţionat, Ministerul Muncii,Familiei şi Protecţiei Sociale, precum şi direcţiilor generale de muncă şi solidaritate socială judeţeneşi a municipiului Bucureşti, urmărirea şi controlul realizării proiectelor.

V. GARANŢII

5.1. Pentru executarea la termen şi în bune condiţii a contractului, administratorul constituiegaranţii asiguratorii în favoarea Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, constând din:…………………………..................................................... ................................................................. .

VI. FORŢA MAJORĂ

6.1. Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale nu răspunde pentru prejudiciul cauzatadministratorului, în situaţia în care bugetul Fondului naţional de solidaritate nu mai poateasigura finanţarea proiectelor aprobate.6.2. De asemenea, nici una dintre părţile contractante nu răspunde de neexecutarea la termensau/şi de executarea în mod necorespunzător – total sau parţial – a oricărei obligaţii care îi revine înbaza prezentului contract, dacă neexecutarea sau/şi executarea obligaţiei respective a fost cauzată deforţa majoră, aşa cum este definită de lege.6.3. Partea care invocă forţa majoră este obligată să notifice celeilalte părţi, î n termen de …..............

(zile, ore)producerea evenimentului şi să ia toate măsurile posibile în vederea limitării consecinţelor lui.6.4. Dacă în termen de ……............. de la producere, evenimentul respectiv nu încetează, părţile au

(zile, ore)dreptul să-şi notifice încetarea de plin drept a prezentului contract, fără ca vreuna dintre ele săpretindă daune-interese.

VII. NOTIFICĂRILE ÎNTRE PĂRŢI

7.1. În accepţiunea părţilor contractante, orice notificare adresată de una dintre acestea celeila lte estevalabil îndeplinită dacă va fi transmisă la sediul prevăzut în partea introductivă a prezentului contract.7.2. În cazul în care notificarea se face pe cale poştală, ea va fi transmisă prin scrisoare recomandată,cu confirmare de primire (A.R .) şi se consideră primită de destinatar la data menţionată deoficiul poştal primitor pe această confirmare.7.3. Dacă notificarea se trimite prin telefax, ea se consideră primită în prima zi lucrătoare după cea încare a fost expediată.7.4. Notificările verbale nu se iau în considerare de nici una dintre părţi, dacă nu sunt confirmate, prinintermediul uneia dintre modalităţile prevăzute la alineatele precedente.

VIII. ÎNCHEIEREA PROIECTELOR DE MICROCREDITARE


6

8.1. Înaintea eliberării ultimei tranşe a microcreditului, administratorul va prezenta un plandefinitiv privind realizarea obiectivului proiectului, acceptat de Ministerul Muncii, Familiei şiProtecţiei Sociale, prin Comisia de avizare a microcreditelor.8.2. Proiectul se consideră încheiat după aprobarea, de către Ministerul Muncii, Familiei şi ProtecţieiSociale, prin Comisia de avizare a microcreditelor, a raportului final al administratorului, în care se vaconsemna dacă obiectivele proiectului au fost îndeplinite şi da că au fost justificate toate sumeleacordate.8.3. Situaţia juridică a obiectivelor rezultate prin realizarea proiectului se stabileşte la dataîncheierii proiectului, în conformitate cu prevederile legislaţiei în materie.

IX. RĂSPUNDERI

9.1. În cazul nerespectării obligaţiilor asumate de către administrator, Ministerul Muncii,Familiei şi Protecţiei Sociale poate întrerupe finanţarea acestuia până la recuperarea integrală asumelor datorate sau poate rezilia contractul.9.2. Nerespectarea obligaţiilor contractuale ale administratorului atrage răspunderea civilă saupenală, după caz.9.3. Utilizarea microcreditelor în alte scopuri decât cele prevăzute de lege şi de contract esteinterzisă şi atrage rezilierea acestuia fără intervenţia vreunei instanţe judecătoreşti sau arbitrale.9.4. Contractele încheiate între Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi administratori,precum şi garanţiile reale şi personale constituie titluri executorii.9.5. Sumele acordate din Fondul naţional de solidaritate de către Ministerul Muncii, Familiei şiProtecţiei Sociale în administrare au regim de creanţe bugetare.

X. SOLUŢIONAREA LITIGIILOR

10.1. Părţile au convenit ca orice neînţelegere privind validitatea prezen tului contract sau rezultate dininterpretarea, executarea ori încetarea acestuia să fie rezolvate pe cale amiabilă de către reprezentanţiilor, în termen de 30 de zile lucrătoare.10.2. În cazul în care rezolvarea eventualelor litigii nu este posibilă pe cale amiabilă, părţile se voradresa instanţelor judecătoreşti competente.

XI. CLAUZE FINALE

11.1. Modificarea prezentului contract se face numai prin act adiţional încheiat între părţilecontractante.11.2. Prezentul contract, împreună cu anexele sa le care fac parte integrantă din cuprinsul său,reprezintă voinţa părţilor şi înlătură orice altă înţelegere verbală dintre acestea, anterioară sauulterioară încheierii lui.11.3. Prezentul contract s-a încheiat în două exemplare având valoare de origina l, câte unul pentrufiecare parte.

MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞIPROTECŢIEI SOCIALE ADMINISTRATOR

Comitetul de coordonare a microcreditelor



7

Contract încheiat cu consumatorii (art. 1177 Cod civil)

Contractul încheiat cu consumatorii reprezintă un contract reglementat în primul rând de legispeciale, iar în completare fiind supus dispoziţiilor Codului civil. Pentru clarificarea acestui tip decontract trebuie să menţionăm că noţiunea de „consumator” se regăseşte în Legea nr. 363/2007privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii , iarclauzele contractuale dintr-un astfel de contract se regăsesc în mai multe acte normative dintre careenumerăm:

- Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992 , republicată, privind protecţia consumatorilor;- Ordonanţa Guvernului nr. 107/1999 , republicată, privind activitatea de comercializare a

pachetelor de servicii turistice ;- Ordonanţa Guvernului nr. 130/2000, republicată, privind protecţia consumatorilor la

încheierea şi executarea contractelor la distanţă;- Legea nr. 193/2000, republicată, privind clauzele abuzive din contractele încheiate î ntre

comercianţi şi consumatori;- Legea 449 din 2003, republicată, privind vânzarea produselor şi garanţiile asociate acestora,

sau riscurile pe care consumatorul le poate întâmpina ;- Legea nr. 296/2004, republicată, privind codul consumului;- Ordonanţa Guvernului nr. 85/2004 , republicată, privind protecţia consumatorilor la

încheierea şi executarea contractelor la distanţ ă privind serviciile financiare, aprobată prin Legea nr.399/2004 etc.

Noţiunea de „consumator” intră într-o relaţie strânsă cu destinaţia bunului sau serviciulachiziţionat.

Consumatorii sunt protejaţi împotriva clauzelor abuzive din contractele încheiate cu firmecomerciale din orice ţară membră a UE. O clauză într-un contract este considerată abuzivă dacăcreează un dezechilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor în detrimentulconsumatorului. Acesta are dreptul să conteste sau să nu respecte astfel de clauze care nu suntobligatorii pentru consumator.

În privinţa garanţiilor, identificăm garanţia comercială şi răspunderea pentru vicii ascunse aleprodusului, care asigură cumpărătorul că produsul va funcţiona o anumită perioadă de timp şi nuprezintă defecţiuni ce nu pot fi constatate la achiziţionare. În timpul garanţiei, defecţiunea saunefuncţionarea produsului la parametrii specificaţi obligă pe vânzător la restituirea preţului, înlocuiresau reparare conform dispoziţiilor Legii nr. 449/2003, republicată.

În câte cazuri, un cumpărător care a achiziţionat un produs cu o valoare mică, de exemplu unceas, se întoarce să-l schimbe dacă nu funcţionează aşa cum garantează vânzătorul? Necunoaşterealegislaţiei în acest domeniu determină lipsa de profesiona lism a multora dintre comercianţi.

Aceste trei tipuri de contracte se pot regăsi şi combinate. De exemplu: contractul -cadruîncheiat cu consumatorii.

2. Încheierea contractelor

Art. 1178 Cod civil statuează faptul că nu este necesară o anumită formalita te pentruîncheierea valabilă a unui contract, simplul acord de voinţă al părţilor reprezentând încheiereacontractului. Reamintim că există contracte speciale pentru a cărei încheiere valabilă este necesarărespectarea formei autentice, însă în prezentul capitol nu abordăm aceste tipuri de contracte.

Pe lângă libertatea formei, la art. 1179 Cod civil sunt prevăzute condiţiile esenţiale pentruvaliditatea contractului, şi anume:



8

a) capacitatea de a contracta;b) consimţământul părţilor;c) un obiect determinabil şi licit;d) o cauză licită şi morală.

Situaţie. Cum se poate presupune că există acordul de voinţă al ambelor părţi şi că s -aajuns la încheierea contractului prin acest acord ?

Soluţie: Orice act prin care se poate presupune acordul de voinţă al ambelor părţ i constituiegaranţia că s-a încheiat contractul. Astfel, dacă părţile au negociat şi au ajuns la un acord, deşi nu ausemnat un contract, încep să execute obligaţii care le -ar reveni dacă ar fi încheiat contractul.

În acest sens, la art. 1186 se arată următoarele: „Contractul se încheie în momentul şi în loculîn care acceptarea ajunge la ofertant, chiar dacă acesta nu ia cunoştinţă de ea din motive care nu îisunt imputabile.”.

„De asemenea, contractul se consideră încheiat în momentul în care destinat arul oferteisăvârşeşte un act sau un fapt concludent, fără a -l înştiinţa pe ofertant, dacă, în temeiul ofertei, alpracticilor statornicite între părţi, al uzanţelor sau potrivit naturii afacerii, acceptarea se poate face înacest mod.”.

Iar la art. 1196 Cod civil este precizat că „orice act sau fapt al destinatarului constituieacceptare dacă indică în mod neîndoielnic acordul său cu privire la ofertă, astfel cum aceasta a fostformulată, şi ajunge în termen la autorul ofertei.”.

A. Capacitatea de a contracta

Pentru validitatea uneui contract este necesar ca persoana care semnează contractul să aibăcapacitate de folosinţă şi exerciţiu. Actele juridice ale minorului cu capacitate de exerciţiu restrânsă seîncheie de către acesta, dar cu încuviinţarea părinţilor sau, după caz, a tutorelui, iar în anumite cazuri,cu autorizarea instanţei de tutelă (art. 41 alin. (2) Cod civil).

Conform dispoziţiilor art. 43 alin. (2) Cod civil, în situaţia în care o persoană nu arecapacitate de exerciţiu, actele juridi ce se încheie de reprezentanţii lor legali, în condiţiile prevăzute delege.

În acest sens, în vederea încheier ii actelor de vânzare-cumpărare a unui bun imobil în carecoproprietar este şi un minor, este necesar avizul consiliului de familie şi autoriza rea instanţei detutelă. Acelorlaşi condiţii este supus şi actul de partaj ori contractul de ipotecă sau gaj care implică şiacordul unui minor.

Trebuie precizat că avizul consiliului de familie se dă numai în situaţia în care minorul eorfan, atunci existând şi obligativitatea constituirii consiliul ui de familie.

Situaţie. În cazul în care un minor, cu vârsta de 16 ani, este coproprietar al unui imobiliar ceilalţi coproprietari doresc să vândă cotele lor indivize din imobil, poate minorul săînstrăineze şi el cota-parte care-i revine?

Soluţie: Minorul care a împlinit vârsta de 14 ani are capacitate de exerciţiu restrânsă. Dininterpretarea dispoziţiilor art. 41, art. 114 alin. (2) şi art. 146 Cod civil rezultă că, pentru acte deînstrăinare a bunurilor sale, minorul are nevoie de încuviinţarea părinţilor sau a tutorului, după caz.De asemenea, pentru acte de înstrăinare a bunurilor sale, minorul are nevoie şi de încuviinţareainstanţei de tutelă şi de avizul consiliului de familie, după caz.


9

B.Consimţământul

Conform art. 1204 Cod civil, „consimţământul părţilor trebuie să fie serios, liber şi exprimat încunoştinţă de cauză.”.

Este anulabil contractul încheiat de o persoan ă care, la momentul încheierii acestuia, se afla,fie şi numai vremelnic, înt r-o stare care o punea în neputinţ ă de a-şi da seama de urmările faptei sale.

Contractul încheiat de o persoană pusă ulterior sub interdicţie poate fi anulat dac ă, lamomentul când actul a fost făcut, cauzele punerii sub interdicţie existau şi erau îndeobş te cunoscute.

Situaţie. Tatăl meu a dobândit, prin moştenire, o cotă din dreptul de proprietate asupraunui imobil. Menţionez că mulţi ani mai târziu a fost diagnosticat cu Alzheimer. După ce a fostdiagnosticat cu această boală, a fost acţionat de ceilal ţi coproprietari în instanţă pentru ieşiredin indiviziune şi au semnat în faţa instanţei o tranzacţie prin care tatăl meu a renunţat la cota -parte care-i revenea din imobil.

Fiind plecat temporar din ţară, nu am cunoscut ceea ce se întâmplă, astfel că laîntoarcerea mea am aflat aceste împrejurări. Pot cere eu constatarea nulităţii absolute atranzacţiei pentru motivele indicate ?

Soluţie: Considerăm că, mai înainte de a solicita constatarea nulităţii absolute a tranzacţiei,trebuie să-l puneţi pe tatăl dumneavoastră sub interdicţie, pentru a beneficia de dispoziţiile art. 1205Cod civil. În caz contrar, tatăl dumneavoastră este cel care ar trebui să solicite constatarea nulităţiiabsolute a tranzacţiei. Considerând că nu a avut şi nu are nici acum discern ământ, persoana respectivănu se poate adresa instanţei în mod valabil cu o astfel de solicitare.

Viciile de consimţământ , prevăzute de vechiul Cod civil, se regăsesc şi în noul Cod civil,acesta din urmă prezentându -le într-o formă mai clară şi mai amplă.

Viciile de consimţământ sunt enumerate în art. 1206 Cod civil, articolele următoare tratândaceste vicii pe larg.

a) EROAREA. Aşa cum se poate observa din conţinutul art. 1207-1211 Cod civil, poate fi demai multe feluri: eroare esenţială, eroarea nescuz abilă, eroarea asumată, eroarea de calcul,eroarea de comunicare sau de transmitere.

În funcţie de tipul erorii, actul care a fost încheiat poate fi anulat în tot sau în parte,aceste sancţiuni intervenind ca urmare a cererii părţii ce s -a aflat în eroare.

b) DOLUL. Consimţământul este viciat prin dol atunci când partea s -a aflat într-o eroareprovocată de manoperele frauduloase ale celeilalte p ărţi ori când aceasta din urmă a omis, înmod fraudulos, să îl informeze pe contractant asupra unor împrejur ări pe care se cuvenea să ile dezvăluie.

c) VIOLENŢA. Există violenţă când temerea insuflată este de aşa natură încât partea ameninţatăputea să creadă, după împrejurări, că, în lipsa consimţământului său, viaţa, persoana, onoareasau bunurile sale ar fi expuse unui pericol grav şi iminent.

Violenţa poate atrage anularea contractului şi atunci când este îndreptat ă împotrivaunei persoane apropiate, precum soţul, soţia, ascendenţii ori descendenţii p ărţii al căreiconsimţământ a fost viciat.



10

d) LEZIUNEA. Conform art. 1221 Cod civil, există leziune atunci când una dintre p ărţi,profitând de starea de nevoie, de lipsa de experienţ ă ori de lipsa de cunoştinţe a celeilalte p ărţi,stipulează în favoarea sa ori a unei alte persoane o prestaţie de o valoare consider abil maimare, la data încheierii contractului, decât valoarea propriei prestaţii.

Leziunea poate exista şi atunci când minorul îşi asum ă o obligaţie excesivă prinraportare la starea sa patrimonială, la avantajele pe care le obţine din contract or i laansamblul circumstanţelor.

Situaţie. Partea care a încheiat un contract de comodat îşi dă seama că a fost în eroareabia după ce cealaltă parte contractantă a preluat bunul şi nu i -a plătit niciun preţ. Se maipoate invoca în această situaţie anulab ilitatea contractului?

Soluţie: Se poate invoca anulabilitatea contractului în temeiul art. 1207 Cod civil, dacă nuexistă dovezi că partea aflată în eroare ar fi putut cu diligenţe minime să -şi dea seama că nu estevorba de un contract de închiriere.

Totuşi, dacă persoana care a preluat bunul doreşte să -l păstreze, declarând că doreşte săexecute ori execută contractul aşa cum acesta fusese înţeles de partea îndreptăţită să invoceanulabilitatea, contractul se consideră că a fost încheiat aşa cum l -a înţeles această din urmă parte, aşacum rezultă din art. 1213 Cod civil.

În acest caz, după ce a fost informată asupra felului în care partea îndreptăţită să invoceanulabilitatea a înţeles contractul şi înainte ca aceasta să fi obţinut anularea, cealaltă p arte trebuie, întermen de cel mult 3 luni de la data când a fost notificată ori de la data când i s -a comunicat cerereade chemare în judecată, să declare că este de acord cu executarea sau să execute fără întârzierecontractul, astfel cum a fost înţeles de partea aflată în eroare,

Dacă declaraţia a fost făcută şi comunicată părţii aflate în eroare în termenul prevăzut la alin.(2) sau contractul a fost executat, dreptul de a obţine anularea este stins şi notificarea prevăzută laalin. (2) este considerată lipsită de efecte.

C. Obiectul contractului

Când vorbim de obiectul contractului trebuie să ţinem seama şi de obiectul obligaţiei (art.1225 Cod civil).

Obiectul contractului, conform art. 1225 alin. (1) Cod civil, îl reprezintă operaţiunea juridică,precum vânzarea, locaţiunea, împrumutul şi altele asemenea, convenit ă de părţi, astfel cum aceastareiese din ansamblul drepturilor şi obligaţiilor contractuale. Obiectul contractului trebuie să fiedeterminat şi licit, sub sancţiunea nulit ăţii absolute.

Obiectul obligaţiei, conform art. 1226 Cod civil, este prestaţia la care se angajeaz ă debitorul.Sub sancţiunea nulităţii absolute, el trebuie să fie determinat sau cel puţin determinabil şi licit.

Situaţie. Într-un contract de prestări servicii încheiat între două societăţi comerciale,preţul nu este stabilit în mod concret, prestatorul solicitând amânarea stabilirii preţului până laevaluarea complexităţii lucrării.

Ulterior, deşi s-a stabilit un preţ, acest preţ nu a mai fost introdus în contract.Beneficiarul a efectuat o parte din plată, însă ulterior a considerat că preţul este prea mare şi arefuzat plata. De ce dispoziţii legale beneficiază prestatorul pentru obligarea beneficiarului laplata preţului?



11

Soluţie: Pentru executarea unui contract es te esenţial să fie stabilit în mod concret preţul,chiar ulterior încheierii contractului. În cazul în care a fost indicat faptul că va fi determinat ulterior,pe baza unei evaluări, prestatorul trebuie să facă dovada evaluării. Pe baza acestei evaluări , dar şi pebaza plăţilor efectuate de beneficiar, se poate stabili preţul, prin raportare la stadiul de executare allucrărilor la data efectuării plăţilor amintite.

Pe de altă parte, conform art. 1233 Cod civil, dacă „un contract încheiat între profesioni şti nustabileşte preţul şi nici nu indică o modalitate pentru a -l determina, se presupune că părţile au avut învedere preţul practicat în mod obişnuit în domeniul respectiv pentru aceleaşi prestaţii realizate încondiţii comparabile sau, în lipsa unui as emenea preţ, un preţ rezonabil.”.

Atunci când, potrivit contractului, preţul se determină prin raportare la un factor de referinţă,iar acest factor nu există, a încetat să mai existe ori nu mai este accesibil, el se înlocuieşte, în absenţaunei convenţii contrare, cu factorul de referinţă cel mai apropiat.

D. CauzaCauza este motivul care determină fiecare parte să încheie contractul. Conform art. 1236 Cod

civil, cauza trebuie să existe, să fie licită şi morală. Cauza este ilicită când este contrară legii şi ordiniipublice. Cauza este ilicită şi atunci când contractul este doar mijlocul pentru a eluda aplicarea uneinorme legale imperative (frauda la lege – art. 1237 Cod civil). Cauza este imorală când este contrarăbunelor moravuri.

3. Nulitatea contractului

Orice contract încheiat cu încălcarea condiţiilor cerute de lege pentru încheierea sa valabil ăeste supus nulităţii, dacă prin lege nu se prevede o altă sancţiune, conform art. 1246 Cod civil.Nulitatea poate fi absolută sau relativă. Nulitatea contractului poate fi constatată sau declarată prinacordul părţilor. Spre deosebire de Codul civil anterior, în Codul civil actual este precizat la art. 1247alin. (3) Cod civil că instanţa este obligată să invoce din oficiu nulitatea absolut ă.

Contractul nul poate fi refăcut, în tot sau în parte, cu respectarea tuturor condiţiilor prev ăzutede lege la data refacerii lui. În toate cazurile, contractul ref ăcut nu va produce efecte decât pentruviitor, iar nu şi pentru trecut.

Conform dispoziţiilor art. 1260 alin. (1) Cod civil, un contract lovit de nulitate absolut ă vaproduce totuşi efectele actului juridic pentru care sunt îndeplinite condiţiile de fond şi de form ăprevăzute de lege. Cu toate acestea, dispoziţiile alin. (1) nu se aplică dacă intenţia de a excludeaplicarea conversiunii este stipulat ă în contractul lovit de nulitate sau reiese, în chip neîndoielnic, dinscopurile urmărite de părţi la data încheierii contractului.

Situaţie. Unul dintre moştenitori, în cadrul partajului, semnează o tranz acţie prin carerenunţă fără sultă la partea sa din bunul supus partajării. Ulterior, acesta doreşte să obţinăsultă susţinând că a semnat tranzacţia deoarece a fost ameninţat că îi va fi distrusă casa în carelocuieşte. Mai poate solicita sultă, chiar dac ă persoanele implicate au fost condamnate pentruameninţare?

Soluţie: Ameninţarea celorlalţi moştenitor i, dacă a fost de natură să insufle o temerejustificată, constituie viciu de consimţământ. Prin urmare , contractul de tranzacţie este anulabil şitrebuie să solicite anularea acestuia. În cadrul acestui proces, partea poate obţine, pe lângă anulare, şidaune-interese, conform art. 1257 Cod civil. De asemenea, dacă doreşte menţinerea modului departaj, partea poate solicita refacerea acestuia, conform di spoziţiilor art. 1259 Cod civil, cu obligareacelorlalte părţi la plata sultei care i se cuvine.



12

4. Interpretarea contractului

Contractele se interpretează după voinţa concordantă a părţilor, iar nu după sensul literal altermenilor. La stabilirea voinţe i concordante se va ţine seama, între altele, de scopul contractului, denegocierile purtate de părţi, de practicile statornicite între acestea şi de comportamentul lor ulteriorîncheierii contractului.

Clauzele se interpretează unele prin altele, dând fiecăreia înţelesul ce rezultă din ansamblulcontractului.

Clauzele susceptibile de mai multe înţelesuri se interpreteaz ă în sensul ce se potriveşte cel maibine naturii şi obiectului contractului. Clauzele îndoielnice se interpreteaz ă ţinând seama, între al tele,de natura contractului, de împrejurările în care a fost încheiat, de interpretarea dat ă anterior de părţi,de sensul atribuit în general clauzelor şi expresiilor în domeniu şi de uzanţe.

Clauzele se interpretează în sensul în care pot produce efecte, iar nu în acela în care nu arputea produce niciunul.

Situaţie. La negocierea unui contract, au fost stabilite anumite clauze care nu se regăsescîn contractul semnat. Nu am renunţat la aceste clauze, însă am considerat că un contract maisimplu poate profita ambelor părţi. În cazul în care s -ar ivi litigii cu privire la executareacontractului, ne putem prevala şi de clauzele asupra cărora am căzut de acord la negocieri ?Există o serie de înscrisuri care confirmă cursul negocierilor. Până acum nu sunt p robleme şinu aş dori să ofensez partea cealaltă prin refacerea contractului.

Soluţie: Conform art. 1266 Cod civil, la stabilirea voinţei concordante se va ţine seama , întrealtele, de scopul contractului, de negocierile purtate de părţi, de practicile st atornicite între acestea şide comportamentul lor ulterior încheierii contractului. Dacă părţile au executat şi acte la care nu s -auobligat prin contract, se poate interpreta că au existat şi alte clauze care nu au fost înscrise în contract.Mai mult, dovezile pe care le deţineţi pot ajuta la interpretarea contractului, astfel încât să nu existevreun dubiu cu privire la întinderea şi obligaţiile asumate prin contract.

5. Efectele contractului

Conform art. 1270 Cod civil, contractul valabil încheiat are putere de lege între părţilecontractante. Orice modificare se poate face doar cu acordul părţilor sau din cauze autorizate delege. Aspectele invocate anterior sunt valabile şi la încetarea contractului.

Contractul valabil încheiat obligă nu numai la ceea ce este expres stipulat, dar şi la toateurmările pe care practicile statornicite între p ărţi, uzanţele, legea sau echitatea le dau contractului,după natura lui.

În materia drepturilor reale există câteva aspecte particulare, după cum urmează:- drepturile reale se constituie şi se transmit prin acordul de voinţ ă al părţilor, chiar dacă

bunurile nu au fost predate, dac ă acest acord poartă asupra unor bunuri determinate, ori prinindividualizarea bunurilor, dacă acordul poartă asupra unor bunuri de gen;

- fructele bunului sau dreptului transmis se cuvin dobânditorului de la data transferuluiproprietăţii bunului ori, după caz, a cesiunii dreptului, afară de cazul în care prin lege sau prin voinţapărţilor se dispune altfel;

- dispoziţiile în materie de car te funciară, precum şi dispoziţiile speciale referitoare latransferul anumitor categorii de bunuri mobile r ămân aplicabile.


13

Contractul este opozabil terţilor, care nu pot aduce atingere drepturilor şi obligaţiilor n ăscutedin contract. Terţii se pot prevala de efectele contractului, însă fără a avea dreptul de a cereexecutarea lui, cu excepţia cazurilor prev ăzute de lege.

A. Promisiunea faptei altuia

Promisiunea faptei altuia reprezintă contractul prin care o persoană, numită debitor/promitent,se obligă faţă de o altă persoană, numită creditor, să determine pe o terţă persoană să-şi asumeanumite obligaţii faţă de creditorul din contract.

Din această noţiune se desprinde faptul că, î n realitate, debitorul/promitentul se obligăpersonal, iar terţul devine obligat numai în măsura în care consimte, prin propria sa voin ţă, să încheieun contract cu creditorul. Nimeni însă nu poate fi obligat prin voinţ a altuia, astfel încât în contracttrebuie stipulat că debitorul dintr -un astfel de contract asigură executarea obligaţiei terţului , dacăterţul nu consimte.

Situaţie. Printr-un contract, de tipul promisiunii faptei altuia, promitentul şi -a asumatobligaţia să determine o terţă persoană să efectueze anumite reparaţii şi finisaje pentru clădireaîn care promitentul doreşte să-şi amenajeze un spaţiu comercial.

Deşi nu era prevăzut în contract, promitentul execută el însuşi lucrările, terţulneputându-le executa în termen util. Neexecutarea lucrărilor ar fi condus la imposibilitateaamenajării spaţiului comerc ial pentru care s-a încheiat un contract de închiriere.

Proprietarul clădirii refuză să plătească preţul lucrărilor, motivând că nu sunt executatede către un terţ. În ce condiţii poate fi solicitat preţul ?

Soluţie: Din interpretarea dispoziţiilor art. 1 283, rezultă că promitentul poate executa el însuşilucrarea, preţul datorat fiind acordat în măsura în care reprezintă contravaloarea reală a lucrărilormenţionate.

Un argument în plus îl reprezintă obligaţia pe care probabil proprietarul şi beneficiarullucrărilor şi-a asumat-o prin contractul de închiriere, astfel încât neexecutarea lucrărilor ar fi afectat şiacest contract. De asemenea, preţul poate fi cerut şi în baza art. 1345 -1346 Cod civil, privindîmbogăţirea fără justă cauză.

Un alt argument ar fi acela că proprietarul putea oricând să oprească executarea lucrărilor dacănu ar fi fost de acord cu executarea lor de către promitent, şi nu poate refuza plata preţului dacă prinexecutarea acestor lucrări nu i -a fost adus niciun prejudiciu.

B. Stipulaţia pentru altul

Stipulaţia pentru altul este acel contract prin care o persoană, numită promitent, se obligă faţăde o altă persoană, numita stipulant, să efectueze o anumită prestaţie faţă de o alt ă persoană, numităbeneficiar. În acest sens, art. 1284 prevede că oricine poate stipula în numele său, însă în beneficiulunui terţ şi, prin efectul stipulaţiei, beneficiarul dobândeşte dreptul de a cere direct promitentuluiexecutarea prestaţiei.

Cazul în care terţul beneficiar nu accept ă stipulaţia îl eliberează pe promitent de obligaţiaasumată. Stipulaţia poate fi revocată cât timp acceptarea beneficiarului nu a ajuns la stipulant sau lapromitent.

Stipulaţia poate fi acceptată şi după decesul stipulantului sau al promitentului .Stipulantul este singurul îndreptăţit să revoce stipulaţia, creditorii sau moştenitorii s ăi

neputând să o facă. Stipulantul nu poate însă revoca stipulaţia fără acordul promitentului dacă acestadin urmă are interesul să o execute.



14

C. Simulaţia

Simulaţia este operaţiunea juridică prin care părţile încheie concomitent două contract e: unulpublic, aparent, denumit şi contract simulat, prin care se creează o anumită aparenţă juridică ce nucorespunde realităţii; un altul secret, denumit contraînscris, care corespunde voinţe i reale a părţilor şiprin care aceasta anihilează, în tot sau în parte, aparenţa juridică creată prin actul public, simulat.

Contractul secret produce efecte numai între p ărţi şi, dacă din natura contractului ori dinstipulaţia părţilor nu rezultă contrariul, între succesorii lor universali sau cu titlu universal. Cu toateacestea, contractul secret nu produce efecte nici între p ărţi dacă nu îndeplineşte condiţiile de fondcerute de lege pentru încheierea sa valabil ă.

Contractul secret nu poate fi invocat de părţi, de către succesorii lor universali, cu titluuniversal sau cu titlu particular şi nici de c ătre creditorii înstrăinătorului aparent împotriva terţilorcare, întemeindu-se cu bună-credinţă pe contractul public, au dobândit drepturi de la a chizitorulaparent. Terţii pot invoca însă, împotriva părţilor, existenţa contractului secret, atunci când acesta levatămă drepturile.

Existenţa contractului secret nu poate fi opus ă de părţi creditorilor dobânditorului aparent care,cu bună-credinţă, au notat începerea urmăririi silite în cartea funciară sau au obţinut sechestru asuprabunurilor care au făcut obiectul simulaţiei.

Într-un eventual conflict între creditorii înstrăinătorului aparent şi creditorii dobânditoruluiaparent, sunt preferaţi cei dintâi, în cazul în care creanţa lor este anterioar ă contractului secret.

Dovada simulaţiei poate fi f ăcută de părţi, terţi sau de creditori cu orice mijloc de prob ă.

Situaţie. Printr-un contract secret părţile au încheiat o vânzare, însă în r ealitate este odonaţie, cumpărătorul fictiv neachitând preţul stipulat în contract. Cumpărătorul este şi unuldintre succesorii vânzătorului aparent. Contractul s -a încheiat înainte de intrarea în vigoare aCodului civil. În cazul în care ceilalţi succeso ri rezervatari doresc să desfiinţeze contractulaparent deoarece le afectează rezerva succesorală, trebuie să ţină cont de dispoziţiile Coduluicivil actual?

Soluţie: Conform art. 109 din Legea nr. 71/2011, dispoziţiile art. 1289-1294 Cod civilprivind simulaţia se aplică numai în cazul în care contractul secret este încheiat după intrarea învigoare a Codului civil actual. Totuşi , în speţa de faţă considerăm că se poate solicita reducţiunealiberalităţilor excesive care afectează rezerva succesorală, în m ăsura în care contractul aparent sedemonstrează a fi o donaţie deghizată.

6. Reprezentarea

Conform dispoziţiilor art. 1295 din Codul civil, puterea de a reprezenta poate rezulta fie dinlege, fie dintr-un act juridic ori dintr-o hotărâre judecătorească, după caz. Contractul încheiat dereprezentant, în limitele împuternicirii, în numele reprezentatului produce efecte direct întrereprezentat şi cealaltă parte.

Contractul încheiat de reprezentant în limita puterilor conferite, atunci când terţul contrac tantnu cunoştea şi nici nu ar fi trebuit s ă cunoască faptul că reprezentantul acţiona în aceast ă calitate, îiobligă numai pe reprezentant şi pe terţ, dac ă prin lege nu se prevede altfel.

Cu toate acestea, dacă reprezentantul, atunci când contracteaz ă cu terţul în limita puterilorconferite, pe seama unei întreprinderi, pretinde c ă este titularul acesteia, terţul care descoper ă ulterior


15

identitatea adevăratului titular poate să exercite şi împotriva acestuia din urm ă drepturile pe care leare împotriva reprezentantului.

Împuternicirea nu produce efecte decât dac ă este dată cu respectarea formelor cerute de legepentru încheierea valabilă a contractului pe care reprezentantul urmeaz ă să îl încheie.

Puterea de reprezentare încetează prin renunţarea de către reprezentant la împuternicire sauprin revocarea acesteia de către reprezentat, dar şi datorită celorlalte cauze prevăzute de lege pentruîncetarea contractelor.

Situaţie. Mandatarul, însărcinat să închirieze un imobil, încheie contract de închiriere cusine însuşi. Este valabil respectivul contract, dacă nu s -a stipulat în mod expres că este permisacest fapt? Încasarea chiriei de către mandant reprezintă o acceptare a contractului ?

Soluţie: Din conţinutul art. 1304 Cod civil rezultă că un astfel de con tract este anulabil numaila cererea reprezentatului. Acceptarea chiriei poate fi considerată sau asimilată cazului de ratificare acontractului, prevăzut de art. 1312 Cod civil.

Dacă respectivul contract a şi fost depus la autorităţile competente se poa te considera căreprezentatul este de acord cu contractul de închiriere, dacă a luat cunoştinţă de conţinutul acestuia.Simpla încasare a chiriei nu reprezintă neapărat o acceptare, dacă reprezentatului nu -i este adus lacunoştinţă şi conţinutul contractul ui de închiriere.

7. Cesiunea contractului

O parte poate să îşi substituie un terţ în raporturile n ăscute dintr-un contract numai dacăprestaţiile nu au fost încă integral executate, iar cealaltă parte consimte la aceasta (art. 1315 Codcivil).

Cesiunea contractului şi acceptarea acesteia de c ătre contractantul cedat trebuie încheiate înforma cerută de lege pentru validitatea contractului cedat.

Conform art. 1317 alin. (2) Cod civil, „ în cazul în care toate elementele contractului rezultădintr-un înscris în care este cuprinsă clauza «la ordin» sau o altă menţiune echivalentă, dacă prin legenu se prevede altfel, girarea înscrisului produce efectul substituirii giratarului în toate drepturile şiobligaţiile girantului.”.

Cedentul garantează validitatea contractului.

Situaţie. Suntem în faza de negociere a unui contract. Printre alte clauze, partea cealaltăne-a solicitat în contract inserarea unei clauze prin care să fie posibilă cesionarea contractului.Ce pericole ar putea apărea pe parcursul derulă rii contractului şi ce măsuri de precauţie artrebui să ne luăm?

Soluţie: În situaţia în care intervine cesiunea contractului, conform dispoziţiilor legale,cedentul este liberat de obligaţiile sale faţă de contractantul cedat din momentul în care substit uirea îşiproduce efectele faţă de acesta.

În vederea prevenirii unor probleme se poate stipula în contract că pentru cesiuneacontractului este nevoie de acordul contractantului cedat, iar cedentul garantează executareacontractului, fiind ţinut ca fidei usor pentru obligaţiile contractului cedat.

O altă prevedere ar putea fi şi aceea prin care contractantul cedat declară prin contract că nu îlliberează pe cedent, caz în care se poate îndrepta şi împotriva cedentului. Pentru aceasta, contractantulcedat trebuie, sub sancţiunea pierderii dreptului de regres împotriva cedentului, să îi notifice



16

neexecutarea obligaţiilor de către cesionar, în termen de 15 zile de la data neexecutării sau, după caz,de la data la care a cunoscut faptul neexecutării.

8. Încetarea contractului

Contractul încetează prin executare, acordul de voinţ ă al părţilor, denunţare unilaterală,expirarea termenului, îndeplinirea sau, dup ă caz, neîndeplinirea condiţiei, imposibilitate fortuit ă deexecutare, precum şi din orice alte ca uze prevăzute de lege.

La încetarea contractului părţile sunt liberate de obligaţiile asumate. Ele pot fi îns ă ţinute larepararea prejudiciilor cauzate şi, dup ă caz, la restituirea, în natură sau prin echivalent, a prestaţiilorprimite în urma încheierii contractului.

Situaţie. Am încheiat un contract prin care o societate se obligă să conceapă şi sătipărească pentru societatea noastră un pliant publicitar. La încheierea contractului am dat unavans, urmând ca restul plăţii să se facă după prezen tarea modelului şi acceptarea acestuia învederea tipăririi.

Deşi s-a scurs mai mult de jumătate din termenul prevăzut, modelul încă nu a fostdefinitivat şi executantul ne -a comunicat că s-au majorat preţurile sale. Mai putem solicitadesfiinţarea contractului şi returnarea avansului?

Soluţie: Contractul are putere de lege între părţile contractante. Conform art. 1271 Cod civil,părţile sunt ţinute să îşi execute obligaţiile, chiar dacă executarea lor a devenit mai oneroasă, fiedatorită creşterii costurilor executării propriei obligaţii, fie datorită scăderii valorii contraprestaţiei.

Trebuie ţinut cont însă că, în conformitate cu dispoziţiile art. 107 din Legea nr. 71/2011,dispoziţiile art. 1271 din Codul civil se aplică numai contractelor încheiate d upă intrarea în vigoare aCodului civil. În cazul în care contractul a fost încheiat anterior intării în vigoare a Codului civilactual, contractul este supus dispoziţiilor legale existente la data încheierii acestuia. Dacă totuşicontractul s-a încheiat după data de 01.10.2011, atunci se poate solicita, în temeiul art. 1323 şi art.1635-1649 Cod civil, restituirea sumei date în avans.

Contractele-nenumite

Documents

Transcript of Contractele-nenumite