Conform Ordonantei nr. 51/1997, leasingul reprezinta operatiunea prin care o parte denumita locator/finantator, transmite pentru o perioada determinata dreptul de folosinta asupra unui bun, al carui proprietar este, celeilalte parti, denumita locatar/utilizator, contra unei plati periodice, denumita rata de leasing, iar la sfrsitul perioadei de leasing locatorul/finantatorul se obliga sa respecte dreptul de optiune al locatarului/utilizatorului de a cumpara bunul, de a prelungi contractul de leasing fara a schimba natura leasingului ori de a nceta raporturile contractuale. 2. Tipuri de leasing Desi, att din punct de vedere contabil ct si fiscal exista doua tipuri de leasing (financiar si operational), la nivel doctrinar conditiile necesare a fi ndeplinite, de o tranzactie, pentru a fi ncadrata n una din cele doua categorii, nu coincid. Leasingul financiar Din punct de vedere contabil, leasingul financiar este operatiunea care transfera cea mai mare parte din riscurile si avantajele aferente dreptului de proprietate asupra activului. Astfel, un contract de leasing poate fi recunoscut ca leasing financiar daca ndeplineste cel putin una dintre urmatoarele conditii: a) leasingul transfera locatarului titlul de proprietate asupra bunului pna la sfrsitul duratei contractului de leasing; b) locatarul are optiunea de a cumpara bunul la un pret estimat a fi suficient de mic n comparatie cu valoarea justa la data la care optiunea devine exercitabila, astfel nct, la nceputul contractului de leasing, exista n mod rezonabil certitudinea ca optiunea va fi exercitata; c) durata contractului de leasing acopera, n cea mai mare parte, durata de viata economica a bunului, chiar daca titlul de proprietate nu este transferat; d) valoarea totala a ratelor de leasing, mai putin cheltuielile accesorii, este mai mare sau egala cu valoarea de intrare a bunului, reprezentata de valoarea la care a fost achizitionat bunul de catre finantator, respectiv costul de achizitie;

e) bunurile ce constituie obiectul contractului de leasing sunt de natura speciala, astfel nct numai locatarul le poate utiliza fara modificari majore. Din punct de vedere fiscal reprezinta leasing financiar contractul de leasing care ndepline s te cel pu t in una dintre urm a toarele conditii: a) riscurile si beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului care face obiectul leasingului sunt transferate utilizatorului la momentul la care contractul de leasing produce efecte; b) contractul de leasing prevede expres transferul dreptului de proprietate asupra bunului ce face obiectul leasingului catre utilizator la momentul expirarii contractului; c) utilizatorul are optiunea de a cumpara bunul la momentul expirarii contractului, iar valoarea reziduala exprimata n procente este mai mica sau egala cu diferenta dintre durata normala de functionare maxima si durata contractului de leasing, raportata la durata normala de functionare maxima, exprimata n procente; d) perioada de leasing depaseste 80% din durata normala de functionare maxima a bunului care face obiectul leasingului; n ntelesul acestei definitii, perioada de leasing include orice perioada pentru care contractul de leasing poate fi prelungit; e) valoarea totala a ratelor de leasing, mai putin cheltuielile accesorii, este mai mare sau egala cu valoarea de intrare a bunului. Leasingul operational Att fiscal ct si contabil leasingul operational reprezinta operatiunea de leasing care nu ndeplineste niciuna din conditiile pentru a fi recunoscuta ca leasing financiar. Tratamentul contabil si fiscal al operatiunilor de leasing n cazul leasingului financiar, locatarul/utilizatorul este tratat din punct de vedere contabil si fiscal ca proprietar al bunului, n timp ce n cazul leasingului operational proprietarul este considerat a fi locatorul/finantatorul. n consecinta amortizarea bunului care face obiectul unui contract de leasing se va nregistra de catre:

utilizator/locatar, n cazul leasingului financiar; finantator/locator, n cazul leasingului operational. Distinctia dintre cele doua forme ale leasing-ului se concretizeaza n modalitati diferite de calcul a ratei de leasing si, mai ales, n mecanisme diferite pentru nregistrarea n contabilitate. Astfel, pentru leasingul financiar rata de leasing reprezinta cota parte din valoarea de intrare a bunului, la care se adauga dobnda de leasing. n acest caz, dobndirea de mijloace fixe este tratata ca o investitie, bunurile respective fiind supuse amortizarii la locatar. De aici, apare evident caracterul de mijloc de finantare al contractului de leasing financiar. Pentru leasing-ul operational, rata de leasing este stabilita n functie de cota de amortizare, calculata conform normelor n vigoare, la care se adauga un beneficiu stabilit ntre partile contractante. 3. Sale and Lease back Operatiunea de sale and lease-back consta n vnzarea de catre o ntreprindere (care va deveni locatar) a unor imobilizari catre o societate de leasing (locatorul) si nchirierea lor imediata de catre ntreprinderea care le-a vndut. Pna n decembrie 2007 legislatia financiar-contabila nu facea nici o referire la modul n care ar trebui nregistrate operatiunile de sale and lease-back iar n lipsa acestora nregistrarea acestor operatiuni presupunea contabilizarea vnzarii bunurilor urmata de preluarea lor n regim de leasing. Din punct de vedere fiscal, aceste operatiuni urmau tratamentul contabil iar locatarul/utilizatorul nregistra vnzarea bunului (un venit impozabil) si descarcarea gestiunii cu bunul vndut (o cheltuiala deductibila). Ulterior acestei operatiuni se nregistra preluarea aceluiasi bun n leasing, deducnd pe perioada contractului: dobnda si amortizarea fiscala, n cazul leasingului financiar; rata de leasing (chiria), n cazul leasingului operational.

n decembrie 2007, Ordinul Ministrului Economiei si Finantelor nr. 2374 transpune n legislatia nationala, printre altele, prevederile IAS 17 Leasing n privinta operatiunilor de lease-back. Sunt aduse astfel clarificari suplimentare din punct de vedere al tratamentului contabil al acestor operatiuni. Ca urmare a acestor prevederi o tranzactie de vnzare a unui activ si de nchiriere a aceluiasi activ n regim de leasing (leaseback) se contabilizeaza n functie de clauzele contractului de leasing, astfel: Ca o operatiune de finantare a locatorului (daca operatiunea are ca rezultat un leasing financiar); Ca o operatiune de vnzare si preluare a imobilizarii n chirie (daca operatiunea are ca rezultat un leasing operational). Astfel, daca tranzactia de vnzare si nchiriere a aceluiasi activ are ca rezultat un leasing financiar, tranzactia reprezinta un mijloc prin care locatorul acorda o finantare locatarului, activul avnd rol de garantie. Entitatea beneficiara a finantarii (locatarul) nu mai recunoaste n contabilitate operatiunea de vnzare a activului (nefiind ndeplinite conditiile de recunoastere a veniturilor). Ca urmare, imobilizarea ramne nregistrata n continuare la valoarea existenta anterior operatiunii de sale and lease-back, cu regimul de amortizare aferent. Entitatea beneficiara a finantarii (locatarul) va nregistra primirea unui mprumut pe termen lung n contrapartida cu banii primiti prin contractul de leasing. Tratamentul fiscal al acestor operatiuni, n lipsa unor prevederi fiscale specifice, va urma tratamentul contabil. Astfel, nu va mai exista un venit impozabil la vnzarea bunului. Aceasta abordare se fundamenteaza pe prevederile Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, art. 19, care precizeaza ca veniturile si cheltuielile care se iau n calcul la stabilirea profitului impozabil sunt cele nregistrate n contabilitate potrivit reglementarilor contabile. Cum din punct de vedere contabil aceasta tranzactie nu determina recunoasterea unui venit si implicit a unor cheltuieli aferente scoaterii din gestiune, locatarul/utilizatorul va nregistra primirea unei finantari si va deduce fiscal dobnda si celelalte costuri aferente finantarii, n conditiile prevazute de Codul Fiscal.

n situatia n care tranzactia de vnzare si nchiriere a aceluiasi activ are ca rezultat un leasing operational, ntreprinderea care cedeaza imobilizarea va contabiliza vnzarea acesteia (nregistrnd un venit impozabil si a cheltuielilor cu scoaterea din gestiune a activului) si nchirierea activului. Operatiunea de nchiriere a activului n regim de leasing operational se contabilizeaza de utilizator conform reglementarilor legale privind aceste operatiuni, iar fiscal utilizatorul va deduce chiria pe perioada contractului de leasing. contract de leasing financiar orice contract de leasing care indeplineste cel putin una dintre urmatoarele conditii: a) riscurile si beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului care face obiectul leasingului sunt transferate utilizatorului la momentul la care contractul de leasing produce efecte; b) contractul de leasing prevede expres transferul dreptului de proprietate asupra bunului ce face obiectul leasingului catre utilizator la momentul expirarii contractului; c) utilizatorul are optiunea de a cumpara bunul la momentul expirarii contractului, iar valoarea reziduala exprimata in procente este mai mica sau egala cu diferenta dintre durata normala de functionare maxima si durata contractului de leasing, raportata la durata normala de functionare maxima, exprimata in procente; d) perioada de leasing depaseste 80% din durata normala de functionare maxima a bunului care face obiectul leasingului; in intelesul acestei definitii, perioada de leasing include orice perioada pentru care contractul de leasing poate fi prelungit; e) valoarea totala a ratelor de leasing, mai putin cheltuielile accesorii, este mai mare sau egala cu valoarea de intrare a bunului Ce este balana contabil? Balana contabil este o imagine a unei firme la un moment dat. Practic, dac tim s-o interpretm, ea ne spune situaia respectivei firme. Dac avem cunotine mai solide de a o interpreta, ne poate spune povestea respectivei companii. Pe baza balanei contabile se ntocmete bilanul contabil semastrial i anual. n balan vom gsi o serie de conturi cu diferite sume nregistrate n dreptul fiecruia. De regul balana contabil are 4 serii de egaliti adica 4 coloane principale, fiecare cu dou subcoloane debit i respectiv credit. Aceste serii de egalitai sunt 1. Solduri iniiale (soldurile de nceput de an), 2. Rulajul curent (rulajul luni respective), 3. Total sume (rulajele lunior precedente cumulate cu soldul iniial) 4. Sold final (sumele la sfritul perioadei la care se refer

balana respectiv). n unele balane se gsete i o a 5-a coloana cu Rulaj cumulat reprezentand rulajul total al lunilor precedente fr a include soldurile de nceput. Adic micrile nregistrate pe respectivele conturi. La ce s ne uitm cnd interpretm o balan contabil?

1.Firma i perioada la care se refer. De regul aceast nformaie apare n antetul balanei. De obicei balana contabil se ntocmete lunar. 2. S fie complet. Balana contabil ncepe cu conturile din clasa 1 i se termin cu cele din clasa 7. Deci ar trebui ca primul cont din balana s fie de tipul 1xx(x) (ex: 1012 Capital subscris vrsat) iar ultimul de tipul 7xx (ex: 767 Venituri din dobnzi). 3. Daca firma are activitate. Este nevoie pentru aceasta s urmrim dac exist sume nregistrate n coloana aferent rulajului curent. Dac exista sume, firma are activitate. Volumul activitii depinde de numarul de conturi care nregistreaz micari. De exemplu o firma poate avea doar cteva facturi de utiliti n fiecare luna i se consider a avea activitate. Aceiai firm poate avea unul sau mai muli angajai i astfel crete volumul activitaii. Mergnd mai departe aceiai firm poate fae achiziii i vnzri, poate face pla cu numerar sau prin virament bancar .a.m.d 4. Ce fel de firm este. Aici vorbim de domeniul de activitate al firmei care poate fi comer, producie sau servicii. Bineneles, o firma poate activa n mai multe domenii. De exemplu un productor de mobil care are i magazine de desfacere. Ca s ne dm seama de specificul firmei, ne uitm la clasa de venituri, conturile care ncep cu cifra 7. De regul obiectul principal de activitate este indicat de contul cu rulajul cel mai mare. O firm care face producie va avea rulaje pe contul 701. O firm de comer va aea rulaje pe contul 707. O firm de prestri servicii va avea rulaje ale contului 704. Pe lng aceste tipuri de venituri, firmele mai pot avea i alte tipuri de venituri cum ar fi cele din dobnzi, din diferene de curs valutar, din subvenii, etc. 5. Dac firma are angajai sau nu. Acest lucru se poate urmri foarte simplu vznd dac conturile 641 i 421 nregistreaz micare n luna curent.

6. Dac firma nregistreaz profit sau pierdere. Pentru aceasta ne uitm la soldul contului 121 (ultima coloan din dreapta, coloana de solduri finale). Dac soldul contului 121 este creditor firma nregistreaz profit. Dac soldui este debitor firma nregistreaz pierdere. 7. Dac firma e platitoare de TVA sau nu. i dac da, are TVA de plat sau de recuperat. Companiile pot opta la infiinare pentru a fi sau a nu fi platitoare de TVA. Poi fi neplatitor de TVA dac cifra ta de afaceri este sub plafonul de 35.000 euro. Atenie! Se ia n calcul cursul de la data aderrii Romniei la UE 1 EUR= 3,3817 RON (adica 119.000 RON). Peste acest plafon trebuie s te nregistrezi ca pltitor de TVA. Pentru a vedea situaia unei firme din punctul de vedere al TVA-ului ne uitam la conturile 4423, 4424, 4426, 4427. Daca firma e platitoare de TVA va avea aceste conturi n balana contabil. Poi fi pltitor de TVA lunar sau trimestrial. Te ncadrezi la pltitor de TVA trimestrial dac cifra ta de afaceri este mai mic de 100.000 euro i dac nu ai efectuat achiziii intracomunitare. Dac cifra ta de afaceri depete 100.000 euro (la cursul din 31 decembrie anul precedent) sau dac firma a efectuat achiziii intracomunitare indiferent de cifra de afaceri, eti pltitor de TVA lunar. Conturile 4426 i 4427 nu au sold n balan ( la sfrit de lun sau trimestru n funcie de cum plteti TVA-ul) ele se nchid transferndusi rulajul asupra conturilor 4423 i 4424 operaiune numit regularizarea TVA-ului. Doar unul din cele doua conturi (4423 respectiv 4424) trebuie s aib sold final. Dac n balan contul 4423 nregistreaz sold final creditor atunci firma are de plata suma respectiv ctre stat. Dac ns n balan avem sold final deitor al contului 4424, atunci avem de recuperat ca i TVA suma respectiv. 8. Bunuri mobile i imobile ale firmei. Pentru aceasta ne uitm la clasa 2 de conturi dac exista n balan i au sold final. O firm poate avea diverse licene cumprate (contul 205), poate avea cldiri (contul 212), echipamente i maini (contul 213), mobilier (contul 214). 9. Numerar i conturi la bnci. Pentru a vedea numerarul disponibil a finalul lunii respective ne uitm la soldul contulul 531 Casa n lei. Acesta trebuie s fie n mod obligatoriu debitor. Pentru a vedea situaia banilor din conturile de la bnci, ne uitm la soldurile finale de tiul 512x Conturi curente la banci. Dac soldul final al acestora este debitor, suma respectiv reprezint disponibilul din acel cont.

10. Dac firma are credite la bnci. Creditele pot fi pe termen scurt linii de credit (contul 519 are sold final creditor) i mai pot fi credite pe termen lung (contul 162 va avea sold final creditor). Sumele nscrise reprezint valoarea creditelor respectivei firme ctre bnci, uneori i firme de leasing. De avut n vedere c, dac contul 512 are sold final creditor, suma respectiv reprezinta, de asemenea, o datorie a firmei ctre banc. 11. Aporturile asociailor. De multe ori asociaii dintr-o firm mprumuta firmei (o crediteaz) anumite sume de bani necesare desfrrii activitii. Pentru a vedea valoarea acestor sume ne uitm la rulajele i soldul aferente contului 455. Soldul final al acestui cont trebuie s fie creditor iar suma respectiv reprezint aportul asocailor n firm. Mai jos este un tabel care explic foarte pe scurt semnificaia soldului final al fiecrui cont din balan. contul sold final explicatie 121 creditor reprezinta profitul societatii debitor reprezinta pierderea societatii 1621 creditor reprezinta credite bancare pe termen lung 201-207 debitor reprezinta imobilizarile necorporale ( licente soft,cheltuieli constituire, fond comert, brevete) 211 debitor reprezinta valoarea terenurilor detinute de societate 212 debitor reprezinta valoarea la pret de intrare (sau reevaluare) a constructiilor, cladrililor 213 debitor reprezinta valoarea la pret de intrare (sau reevaluare) a masinilor, utilaje,mijloace de transport 214 debitor reprezinta valoarea la pret de intrare (sau reevaluare) a mobilierului, aparatura birotica 231 debitor reprezinta mijloace fixe in curs de executie(constructii, amenajari, masini ,utilaje) 280-2814 creditor reprezinta amortizarea imobilizarilor , a mijloacelor fixe 301-302 debitor reprezinta stocurile aflate la sfarsitul lunii in stoc 303 debitor reprezinta obiectele de inventar aflat la sfarsitul lunii in stoc 341 debitor reprezinta semifabricate la sfarsitul lunii in stoc 345 debitor reprezinta produsele finite aflate la sfarsitul lunii in stoc 371 debitor reprezinta marfa aflata la sfarsitul lunii in stoc 401 creditor reprezinta datoria fata de furnizori

409 debitor reprezinta avansurile acordate furnizorilor 4111 debitor reprezinta valoarea clientilor de incasat 4118 creditor reprezinta valoarea avansurilor incasate de la clienti 421 creditor reprezinta valoarea salariilor 425 debitor reprezinta valoarea avansurilor acordate salariatilor 4311 creditor 4312 creditor 4313 creditor 4314 creditor contributii de asigurari sociale, impozit pe salarii si comision ITM de achitat 4477 creditor 4371 creditor 4372 creditor 43111 creditor 43131 creditor 444 creditor 4411 creditor impozit pe profit de achitat 4411 debitor impozit pe profit achitat in plus 4423 creditor reprezinta TVA de plata 4424 debitor reprezinta TVA de recuperat 4426 debitor reprezinta TVA dedus (achizitii) 4427 creditor reprezinta TVA colectat ( vanzari) 455 creditor reprezinta banii personali depusi de asociati 457 creditor reprezinta valoarea dividendelor de platit asociatilor 461 debitor reprezinta valoarea debitorilo de incasat 462 creditor reprezinta datoria fata de creditori 5121 debitor reprezinta suma existenta in contul bancar 5311 debitor reprezinta suma existenta in casa 5328 debitor reprezinta valoarea tichetelor de masa neacordate salariatilor 542 debitor reprezinta avansurile in numerar acordate salariatilor, asociatilor pt diverse cheltuieli 5191 creditor reprezinta soldul liniile de credit neachitate Cum poi simplu sa-i dai seama de unele erori n balana contabil? Poi verifica cateva lucruri pentru a vedea rapid dac balana e una cu erori. Verific finalul balanei. ntotdeauna n coloane sumele din debit trebuie s fie egale cu cele de pe credit (cum le spune i numele -serii de egaliti). Conturile de cheltuieli i de venituri (cele care ncep cu cifra 6, respectiv 7) nu au voie s aib sold final.

Unele conturi nregistreaz micrile fr a avea ns la sfritul lunii n balana contabil sold final. Astfel de conturi sunt 581, 4426, 4427 ( la sfrit de lun sau trimestru n funcie de cum plteti TVA-ul). Acestea sunt noiuni de baz care pot fi aprofundate. n funcie de porgramul contabil cu care sunt fcute balanele contabile pot s difere ca form ns coninutul ar trebui s fie acelai. Centrala Incidentelor de Pli (CIP) Prezentare Centrala Incidentelor de Pli (CIP) reprezint o structur specializat n colectarea, stocarea i centralizarea informaiilor specifice incidentelor de pli produse de titularii de cont cu cecuri, cambii i bilete la ordin. Transmiterea informaiei la CIP se face pe cale electronic, prin utilizarea Reelei de Comunicaii Interbancare. Baza de date a CIP este organizat n dou fiiere: 1. Fiierul naional de incidente de pli (FNIP) care are trei componente: Fiierul naional de cecuri (FNC), Fiierul naional de cambii (FNCb), Fiierul naional de bilete la ordin (FNBO) i 2. Fiierul naional al persoanelor cu risc (FNPR) care este alimentat automat din FNIP. Fiierul naional al persoanelor cu risc colecteaz informaiile privind incidentele de pli majore (instrumente de plat trase n descoperit de cont, cecuri emise fr autorizarea trasului, cecuri emise cu dat fals, cecuri emise de ctre un trgtor aflat n interdicie bancar) nregistrate pe numele unei persoane fizice/juridice, rezidente sau nerezidente. Anularea incidentelor de plat din aceast baz de date poate fi efectuat numai de ctre aceeai persoan declarant care le-a transmis anterior la CIP, din proprie iniiativ sau ca urmare a unei hotrri judectoreti executorii.

Interdicia bancar este regimul impus de ctre o instituie de credit unui titular de cont de interzicere a emiterii de cecuri pe o perioad de un an ncepnd cu data nregistrrii la CIP a unui incident de plat major i asigur prevenirea producerii unor noi incidente de pli i sancionarea titularilor de cont care le genereaz n sistemul bancar. Suspendarea sau reluarea interdiciei bancare se realizeaz de ctre persoanele declarante, doar n baza unei hotrri judectoreti executorii prin care este dispus suspendarea, respectiv reluarea unei interdicii bancare a unui cec. n baza informaiilor recepionate de la persoanele declarante, CIP are obligaia s transmit tuturor persoanelor declarante Notificarea CIP privind interdicia bancar", n cazul inserrii/anulrii unui incident de plat major cu cec i, respectiv Notificarea CIP privind suspendarea/reluarea interdiciei bancare", n cazul suspendrii/relurii interdiciei bancare pentru un cec . Persoanele declarante au obligaia distribuirii acestor informaii n propriul sistem intrabancar. Sediul central al instituiei de credit sau unitatea teritorial a instituiei de credit unde respectiva persoan fizic sau juridic, rezident sau nerezident, are cont deschis are obligaia recuperrii formularelor de cec necompletate sau greit completate eliberate anterior. Utilizatorii informaiilor existente n baza de date a CIP sunt: a. Banca Naional a Romniei; b. instituiile de credit, n mod obligatoriu, la eliberarea de formulare de cecuri titularilor de cont; c. Parchetul de pe lng nalta Curte de Casaie i Justiie i Ministerul Administraiei i Internelor cu unitile lor teritoriale, instanele judectoreti, alte instituii ale statului cu atribuii de supraveghere i control; d. persoanele fizice i alte persoane juridice, rezidente sau nerezidente, prin intermediul instituiilor de credit, n condiiile legii. Informaiile nscrise n FNPR pe numele unei persoane fizice sau juridice, rezidente sau nerezidente, alturi de analizele specifice efectuate de

instituiile de credit, pot contribui la fundamentarea deciziei de deschidere de cont curent pentru un nou client sau de acordare a unui credit. ORDIN pentru aprobarea Normelor privind inregistrarea in contabilitate a operatiunilor de leasing in temeiul prevederilor art. VI de la Titlul II din Legea nr. 99/1999 privind unele masuri pentru accelerarea reformei economice si in baza art. 12 din Hotaraea Guvernului nr. 447/1997 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor, cu modificarile si completarile ulterioare,emite urmatorul ordin: Art. 1.- Se aproba Normele privind inregistrarea in contabilitate a operatiunilor de leasing, cuprinse in anexa care face parte integranta din prezentul ordin. Art. 2. - Directia generala legislatiei contabila va lua masuri pentru aducerea la indeplinire a prevederilor prezentului ordin. Art. 3. - Prezentul ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Norme privind inregistrarea in contabilitate a operatiunilor de leasing In baza prevederilor art. VI de la titlul II din Legea nr. 99/1999 privind unele masuri pentru accelerarea reformei economice, se emit urmatoarele normel privind inregistrarea in contabilitate a operatiunilor de leasing: 1. Inregistrarea in contabilitate a principalelor operatiuni privind leasingul operational 1.1. In contabilitatea societatilor de leasing (locator) a) Achizitionarea de imobilizari corporale ce urmeaza a fi predate in regim de leasing se inregistreaza pe baza facturilor emise de furnizorii interni, prin articolul contabil: procente = 404 "Furnizori de imobilizari" 212 "Mijloace fixe" 4426 "T.V.A. deductibila"*)

b) Achizitionarea de bunuri mobile de natura imobilizarilor corporale de la furnizori externi, ce urmeaza a fi predate in regim de leasing, se inregistreaza prin articolul contabil: 212 "Mijloace fixe" = 404 "Furnizori de imobilizari" c) Amortizarea imobilizarilor corporale achizitionate si predate utilizatorilor conform contractelor de leasing potrivit duratelor normale de functionare legale in vigoare: 681 "Cheltuieli de exploatare = 281 "Amortizari privind privind amortizarea imobilizarilor" imobilizarile corporale" d) Inregistrarea facturii emise de locator reprezentand ratele de incasat: 411 "Clienti" = procente 706 "Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii" 4427 "T.V.A. colectata" NOTA: Contul 706 poate fi dezvoltat in analitic astfel: - 706xx "Venituri din redevente reprezentand amortizarea" - 706xy "Venituri de redevente reprezentand marja de profit" e) Inregistrarea transferului dreptului de proprietate la valoarea reziduala stabilita intre parti in cazul in care este prevazuta in contract aceasta clauza, in baza contractului de vanzare-cumparare si a facturii: 461 "Debitori" = procente 4421 "Venituri din cedarea activelor" 4427 "T.V.A. colectata" f) Scoaterea din patrimoniu a bunurilor care au constituit obiectul contractului de leasing:

procente = 212 "Mijloace fixe" 281 "Amortizari privind imobilizarile" 6721 "Cheltuieli privind activele cedate" 1.2. In contabilitatea utilizatorului (locatar) a) Imobilizarile corporale primite in cazul tranzactiilor de leasing conform prevederilor din contractele incheiate intre parti se inregistreaza in debitul contului de ordine si evidenta 8036 "Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate". Acest cont se crediteaza pe masura platii ratelor de leasing potrivit contractului, astfel incat sodul debitor sa reflecte valaorea ratelor ramase de rambursat. Valoarea inscrisa in debitul contului 8036 "Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate" se compune din: - valoarea initiala a bunului, reprezentand costul de achizitie la societatile de leasing; - beneficiul, respectiv marja de profit stabilita intre parti. b) Inregistrarea facturii emise de proprietarul bunurilor (persoana juridica romana), reprezentand ratele de achitare: procente = 401 "Furnizori" 612 "Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si chiriile" 4426 "T.V.A. deductibila"*) c) Inregistrarea facturii emise de proprietarul bunurilor, (persoana juridica straina), reprezentand ratele de achitat: 612 "Cheltuieli cu redeventele, = 401 "Furnizori" locatiile de gestiune si chiriile" si 4426 "T.V.A. deductibila"*) = 5121 "Conturi la banci in lei"

sau inregistrarea taxei pe valoarea adaugata datorate: 4428 "T.V.A. neexigibila" = 446 "Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate" NOTA: Contul 612 poate fi dezvoltat in analitic astfel: - 612xx "Cheltuieli cu redeventele la nivelul amortizarii" - 612xy "Cheltuieli cu redeventele reprezentand marja locatorului". In cazul societatii de leasing (proprietarul bunurilor), persoana juridica straina cu sediul in strainatate, se va inregistra si impozitul pe redevente datorat de aceasta (conform prevederilor din conventiile pentru evitarea dublei impuneri, incheiate de Romania cu alte state), dar achitat de beneficiar la cursul de schimb in vigoare la data respectiva, efectuandu-se articolele contabile: 401 "Furnizori" = 446 "Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate" si , respectiv. 446 "Alte impozite, taxe = 5121 "Conturi la banci in lei"si varsaminte asimilate" Impozitul pe redeventa se va calcula prin aplicarea cotei de impozit prevazute in conventiile pentru evitarea dublei impuneri, incheiate de Romania cu alte state, sau potrivit prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 83/1998 privin dimpunerea unor venituri realizate din Romania de persoane fizice si juridice nerzidente, asupra redeventei, astfel cum este ea definita la art. 241 din Ordonanta Guvernului nr. 51/1997, aprobata si modificata prin Legea nr. 90/1998 si ulterior modificata prin Legea nr. 89/1999. In situatia existentei unor diferente de curs valutar la data achitarii redeventei, acestea se inregistreaza la venituri sau la cheltuieli financiare, dupa caz.

d) 1. Inregistrarea transferului dreptului de proprietate pentru bunuri achizitionate din tara (atunci cand exista optiunea de cumparare a bunurilor), la valoarea reziduala a bunului achizitionat de la o persoana juridica romana, pe baza contractului de vanzare-cumparare si a facturii: procente = 404 "Furnizori de imobilizari" 212 "Mijloace fixe" 4426 "T.V.A. deductibila"*) si inregistrarea si achitarea taxei vamale de catre utilizator conform prevederilor art. 25 alin. (4) din Ordonanta Guvernului nr. 51/1997, aprobata si modificata prin Legea nr. 90/1998 si ulterior modificata prin Legea nr. 99/1999: 446 "Alte impozite, taxe = 5121 "Conturi la banci in lei" respectiv 212 " Mijloace fixe" = 446 "Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate e) Inregistrarea transferului dreptului de proprietate (atunci cand exista optiunea de cumparare a bunurilor) la valoarea reziduala a bunului achizitionat de la o persoana juridica straina, pe baza contractuala de vanzare-cumparare si a facturii: 212 "Mijloace fixe" = 404 "Furnizori de imobilizari" 4426 "T.V.A. deductibila"*) = 5121 "Conturi la banci in lei" sau inregistrarea taxei pe valoarea adaugata datorate: 4428 "T.V.A. neexigibila" = 446 "Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate" si in cazul taxelor vamale, al accizelor, dupa caz:

446 "Alte impozite, taxe = 5121 "Conturi la banci in lei"si varsaminte asimilate" respectiv 212 "Mijloace fixe" = 446 "Alte varsaminte, taxe si varsaminte asimilate" f) Inregistrarea diferentei de amortizare pana la nivelul costului de achizitie initial inregistrata la locator (din debit cont 8036 "Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate", mai putin beneficiul convenit intre parti: 212 "Mijloace fixe" = 281 "Amortizari privind imobiliarile corporale" 2. Inregistrarea in contabilitate a principalelor oepratiuni privind leasingul financiar 2.1. In contabilitatea societatilor de leasing (locator) a) Achizitionarea de imobilizari corporale de la furnizori interni, care urmeaza a fi predate in regim de leasing: procente = 404 "Furnizori de imobilizari" 212 "Mijlaoce fixe" 4426 "T.V.A. deductibila"*)&127; b) Achizitionarea de bunuri mobile de natura imobilizarilor corporale de la furnizori externi, care urmeaza a fi predate in regim de leasing: 212 "Mijloace fixe" = 404 "Furnizori de imobilizari" c) Predarea catre beneficiar (utilizator) a bunurilor care fac obiectul contractului de leasing la valoarea inscrisa in contract, respectiv la costul de achizitie, si evidentierea creantei, inclusiv a dobanzii de incasat: 2672 "Imprumuturi acordate = 212 "Mijloace fixe" pe termen lung" 2678 "Dobanzi aferente = 472 " Venituri inregistrate in avans "creantelor imobilizate"

Imobilizarile corporale predate in leasing financiar de catre locator se reflecta in debitul contului in afara bilantului 8038 "Alte valori in afara bilantului" analitic "Bunuri predate in leasing financiar". Acest cont se crediteza pe masura facturarii ratelor de leasing potrivit contractului, astfel incat soldul debitor sa reflecte valoarea ratelor ramase de incasat. d) Emiterea facturilor reprezentand ratele de incasat potrivit contractului si inregistrarea acestora in contabilitate: 411 "Clienti" = procente 706 "Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii" 2678 "Dobanzi aferente crenatelor imobilizate" 4427 "T.V.A. colectata" si, concomitent, urmatoarele operatiuni: d) 1. Inregistrarea la venituri a dobanzii facturate: 472 "Venituri inregistrate = 706 "Venituri din redevente, locatii de in avans" gestiune si chirii" d) 2. Credit cont 8038 "Alte valori in afara bilantului" analitic "Bunuri predate in leasing financiar" d) 3. Inregistrarea diminuarii creantei inregistrate la pct. 2.1. lit. c) in debitul contului 2672 "Imprumuturi acordate pe termen lung", cu cotaparte din veniturile facturate si inregistrate in creditul contului 706 "Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii": 658 "Alte cheltuieli de = 2672 "Imprumuturi acordate pe termen exploatare lung" e) La expirarea contractului de leasing, o data cu facturarea ultimei rate se consemneaza si transferul dreptului de proprietate pe baza contractului de vanzare-cumparare. 2.2. In contabilitatea utilizatorului (locatar)

a) Inregistrarea in contabilitate a imobilizarilor corporale primite conform prevederilor din contractele incheiate intre parti si evidentierea datoriei, inclusiv a dobanzilor aferente: 212 "Mijloace fixe" = 167 "Alte imprumuturi si datorii asimilate" 471 "Cheltuieli inregistrate = 1687 "Dobanzi aferente altor imprumuturi in avans" si datorii asimilate" si - Debit cont 8036 "Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate" cu valoarea imobilizarilor corporale conform documentelor, inclusiv dobanda. b) Amortizrea imobilizarilor corporale achizitionate conform contractelor de leasing se face potrivit duratelor normale de functionare legale in vigoare. Inregistrarea in contabilitatea utilizatorilor a amortizarii imobilizarilor corporale primite in cazul contractelor de leasing financiar: 681 "Cheltuieli de exploatare = 281 "Amortizari privind imobilizarile privind amortizarea imobilizarilor corporale" c) Inregistrarea obligatiei de plata a ratelor pe baza facturilor emise de proprietarul bunurilor: procente = 404 "Furnizori de imobilizari" 167 "Alte imprumuturi si datorii asimilate" 1687 "Dobanzi aferente altor imprumuturi si datorii asimilate" 4426 "T.V.A. deductibila"*) si concomitent, 666 "Cheltuieli privind dobanzile = 471 "Cheltuieli inregistrate in avans" si - Credit cont 8036 "Redevente locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate".

In cazul in care societatea de leasing (proprietarul bunurilor) este persoana juridica straina cu sediul in strainatate, se va inregistra si impozitul pe dobanzi datorat de aceasta (conform prevederilor din conventiile de evitare a dublei impuneri, incheiate de Romania cu alte state, sau potrivit prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 83/1998 privind impunerea unor venituri realizate din Romania de persoane fizice si juridice nerezidente), dar achitat de beneficiar la cursul de schimb in vigoare la data respectiva, precum si taxa pe valaorea adaugata, efectuandu-se articolele contabile: 404 "Furnizori de imobilizari" = 446 "Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate" si, respectiv, 446 "Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate"= 5121 "Conturi la banci in lei", iar pentru taxa pe valoarea adaugata*), 4426 "T.V.A. deductibila" = 5121 "Conturi la banci in lei" sau inregistrarea taxei pe valaorea adaugata datorate: 4428 " T.V.A. neexigibila" = 446 "Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate" d) La expirarea contractului, o data cu achitarea ultimei rate se consemneaza si transferul dreptului de proprietate, dupa cum urmeaza: d) 1. In cazul bunurilor produse in tara: procente = 404 "Furnizori de imobilizari" 167 "Alte imprumuturi si datorii asimilate" 4426 "T.V.A. deductibila"*) d) 2. In cazul bunurilor din import se vor inregistra si achita de catre utilziator si taxa vamala, conform prevederilor art. 25 alin. (4) din Ordonanta Guvernului nr. 51/1997, aprobata si modificata prin Legea nr.

90/1998 si ulterior modificata prin Legea nr. 99/1999, precum si taxa pe valoarea adaugata, efectuandu-se articolele contabile: procente = 404 "Furnizori de imobilizari" 167 "Alte imprumuturi si datorii asimilate" 4426 "T.V.A. deductibila"*) si 446 "Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate"= 5121 "Conturi la banci in lei" respectiv 212 "Mijloace fixe" = 446 "Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate" d) 3. In cazul in care societatea de leasing (proprietarul bunurilor) este persoana juridica straina cu sediul in strainatate, se inregistreaza si taxa pe valaorea adaugata*) platita sau de platit (datoreaza): 4426 "T.V.A. deductibila" = 5121 "Conturi la banci in lei" sau 4428 "T.V.A. neexigibila" = 446 "Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate" - Credit cont 8036 "Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate" cu valoarea imobilizarilor corporale achizitionate si care au devenit proprietatea utilizatorului. 3. In aplicarea prevederilor art. 21 lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 51/1997, devenit art. 15 lit. b) din Legea nr. 90/1998 si ulterior modificat prin Legea nr. 99/1999,partile au obligatia de a stabili prin contract atat valaorea ratelor initale, cat si criteriile de indexare a acestora, criterii care vor sta la baza calcularii valorii ratelor de leasing indexate, inscrise in facturi, unde pe un rand distinct, intitulat "Diferente de pret", se va reflecta valoarea indexarii. In contabilitatea locatorului "Diferentele de pret" inscrise distinct in factura se vor reflecta in creditul contului 758 "Alte venituri din

exploatare" - analitic distinct, iar in contabilitatea utilizatorului, in dbeitul contului 658 "Alte cheltuieli de exploatare" - analitic distinct. In contabilitatea utilizatorului diferentele de pret aferente ratelor dintr-un an fiscal, conform contractului, inregistrate in debitul contului 658 "Alte chelutieli de exploatare", pot majora valaorea imobilizarilor corporale potrivit prevederilor Hotararii Guvenrului nr. 22/1998 privin dunele masuri pentru reflectarea in contabilitatea agentilor economici a unor operatiuni economic-financiare (articol contabil 212 = 758). *) Inregistrarea taxei pe valoarea adaugata se face numai de catre societatile comerciale luate in evidenta ca platitoare de taxa pe valoarea adaugata.. In cazul societatilor comerciale neinregistrate ca platitoare de taxa pe valoarea adaugata , T.V.A. achitata sau datorata se va inregistra in costul de achzitie al bunurilor in conformitate cu prevederile pct. 19 din Regulamentul de aplicare a Legii contabilitatii nr. 82/1991. 4. In cazul leasingului operational, in bilantul contabil anual al utilizatorului valoarea ratelor ramase de rambursat (soldul debitor al contului 8036 "Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate") se va inscrie in formularul =Date informative" pe rand distinct. 5. In cazul leasingului financiar: a) In bilantul contabil al locatorului valoarea ratelor ramase de incasat se reflecta in soldul conturilor 2672 "Imprumuturi acordate pe termen lung" si 2678 "Dobanzi aferente crentelor imobilizate. care se vor inscrie in formularul cod 23 "Situatia crentelor si datoriilor", randul 02 si, respectiv, 03. b) In bilantul contabil al utilizatorului valoarea ratelor ramase de rambursat se reflecta in soldul conturilor 167 "Alte imprumuturi si datorii asimilate" "Dobanzi aferente altor imprumuturi si datorii asimilate", care se vor inscrie in formularul cod 23 "Situatia creantelor si datoriilor", randul 33 si, respectiv, 37.