UNIVERSITATEA TRANSILVANIA,BRASOVFACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI

ADMINISTRAREA AFACERILORSPECIALIZAREA:FINANŢE ŞI BĂNCI

ANUL I ID

Contract de leasing automobil

PROFESOR:DAJ ALEXIS

STUDENTĂ:POPICA ELENA ALINA

Cuprins

Capitolul I

Descriere

Capitolul II Forme de leasing

Capitolul III Avantajele si dezavantajele leasingului

Capitolul IV Contract de leasing automobil

Capitolul V Model contract de leasing automobil

CAPITOLUL I

Descriere

Leasingul nu este inca, pentru multi, un concept usor de inteles,el separa producerea bogatiei (valorii) de proprietatea asupra mijloacelor de productie si

pare ca rastoarna complet teoriile care nu pot concepe crearea de bogatie fara a fi , implicit, proprietarul mijloacelor de productie. În fapt, însa, acest lucru devine posibil, pentru simplul motiv ca pretutindeni capitalul este foarte scump, iar afacerile care consuma mult capital nu sunt neaparat si cele mai eficiente din punct de vedere financiar. În loc de a fi proprietarul unor bunuri patrimoniale producatoare de venit si a purta responsabilitatea pentru finantarea, întretinerea si înlocuirea acestora - putem pur si simplu inchiria aceste bunuri patrimoniale si obtine bani din diferenta dintre costul chiriei si ceea ce se castiga din venitul generat de respectivele bunuri. Cu un minim de capital investit si cu un management al echipamentului inchiriat bine condus, se pot obtine bani din exploatarea eficienta a mijloacelor de productie si nu din proprietatea asupra acestora. Rezultatul este o eficienta financiara superioara. Legislatia romaneasca defineste leasingul ca fiind un ansamblu de operatiuni prin care "o parte, denumita locator, se angajeaza la indicatia unei alte parti , denumita utilizator, sa cumpere sau sa preia de la un tert, denumit furnizor, un bun mobil sau imobil si sa transmita utilizatorului posesia sau folosinta asupra acestuia contra unei plati numita redeventa, în scopul exploatarii sau, dupa caz, a achizitionarii bunului" (Ordonanta nr. 51/97, completata si modificata prin Legea nr. 90/28.04.1998, art. 1, alin. 1). În 1998 a aparut legea privind reglementarea activitatii de leasing care a adus unele completari ordonantei initiale. Totusi, ultimele coordonate juridice în care se desfasoara aceasta activitate au fost stabilite în 1999 prin Legea nr. 99. Sub aspect juridic, leasingul reprezinta un contract complex care permite unui agent economic sa obtina si sa utilizeze un lucru fara a plati imediat contravaloarea acestuia. Sub aspect economic, leasingul reprezinta o sursa de finantare, pe baza unui contract specific, în care finantatorul asigura fondurile necesare pentru întreaga investitie. Pe întreaga durata a contractului, închiriatorul - proprietar permite utilizatorului -chirias sa utilizeze un anumit bun în schimbul promisiunii ultimului de a efectua o serie de plati (rate de leasing). Veniturile obtinute prin leasing atât de catre finantator cât si de utilizator sunt derivate din utilizarea bunului, nu din dreptul de proprietate asupra acestuia. Analizind definitiile date de diversi autori sau organisme internationale vom constata ca, în esenta, în ciuda unor diferente, exprima unul si acelasi lucru: achizitionarea de la furnizori de catre o societate specializata (financiara) a unor bunuri si închirierea acestora unor utilizatori (care nu dispun de resursele banesti necesare achizitionarii lor direct de la furnizor). Inchirierea se efectueaza pe o perioada data, pe baza unui contract care stipuleaza conditiile de plata, cuantumul ratelor, obligatiile partilor si conditiile de transfer a bunului în proprietatea utilizatorului la optiunea acestuia. Rezulta ca leasingul este o operatiune de finantare (creditare) pe baza unui contract specific, prin intermediul caruia utilizatorul poate folosi un bun în schimbul promisiunii de a plati chiria aferenta si, eventual, de a achizitiona în final bunul.

Aparitia leasingului

Exista dovezi ca samaritenii cu 2000 ani î .e.n. au folosit o forma apropiata unei operatiuni de leasing, prin care proprietarii închiriau fermierilor uneltele agricole care le apartineau. Aceste tranzactii au fost consemnate pe placi de argila, descoperite în anul 1984. Primele reglementari mai detaliate, care fac deosebirea dintre formele apropiate ale leasingului financiar si cel operational, dateaza din timpurile lui Justinian, fiind consemnate în cartea a III -a din "INSTITUTE".Grecii si romanii arendau si ei bunurile aflate în proprietate privata. Un exemplu îl constituie închirierea vapoarelor înca de pe vremea fenicienilor.

Tehnicile de închiriere practicate în Europa au fost rapid preluate de SUA: În însemnarile lui George Washington exista câteva referiri asupra închirierilor vagoanelor de tren, precum si a morilor de pe malurile râului Potomac.

Închirierea vagoanelor de tren în Marea Britanie în anii 1840 reprezinta primul exemplu al facilitatilor oferite de plata în rate mici a echipamentului comercial sau industrial. In Romania inainte de 1989 se practica leasingul chiar daca nu era cunoscut sub aceasta denumire. Acest tip de operatiuni era folosit de marile intreprinderi producatoare pentru a-si vinde produsele la export. Domeniile cele mai importante in care se folosea leasingul erau : constructii de masini, masini pentru constructii rutiere, containere, vapoare. Dupa 1990, operatiunile de leasing au cunoscut o ampla scadere, iar apoi o sensibila crestere. Scaderea numarului tranzactiilor de leasing s-a datorat scaderii productie intreprinderilor imediat dupa 1990 ca urmare a recesiunii existente. Operatiile de leasing desfasurate pe teritoriul Romaniei, t ipurile de operatori de leasing precum si autorizarea si functionarea companiilor de leasing sunt reglementate prin Ordonanta Guvernului nr. 51/1997 cu privire la operatiunile de leasing si societatile de leasing, republicata, asa cum a fost modificata si completata, de Legea 571/2003 a Codului Fiscal, asa cum a fost modificata si completata precum si prin Legea 93/2009 privind institutiile bancare nefinanciare . Activitatea societatilor de leasing, ca de altfel activitatea tuturor societatilor comerciale din Romania, este reglementata de un cadru legal, contabil si fiscal,foarte exact, reglementarile interne ale bancilor privind organizarea acestor operatiuni sau rationamentul profesionistilor contabili in ceea ce priveste contabilizarea lor sunt inca de domeniul viitorului.

CAPITOLUL II

Forme de leasing

Leasingul poate fi clasificat dupa mai multe criterii , intre care : obiectul tranzactiei, continutul ratelor, pozitia furnizorului in contract, durata, dupa apartenenta partilor, dupa specificul tehnicii de realizare, dupa sursa de finantare, dupa subiectele care participa la operatiune, etc In functie de acest criteriu, leasingul poate fi : leasing mobiliar, leasing imobiliar si leasing de personal. Lesingul mobiliar : reprezinta acel contract de leasing ce presupune darea in locatie a unui bun mobil, ca mijloace de productie, transport. In cazul automobilelor, de regula locatorul ofera toata gama serviciilor de garantie, intretinere si reparatii . Aici se include si leasingul bunurilor de larg consum ce are menirea de a satisface nevoile gospodariei cu privire la bunuri de genul : televizoare, camere video, aparate de fotografiat, aparate electrocasnice. De obicei aceste bunuri sunt oferite persoanelor fizice si sunt finantate de catre societatile producatoare prin intermediul bancilor, asigurandu-se inclusiv servicii complete. Aceste bunuri sunt luate in folosinta pe o perioada de la unu la cinci ani, dupa expirarea careia bunul respectiv poate fi cumparat la valoarea reziduala. Leasingul imobiliar : este acel contract de locatie ce presupune darea in locatie a unui bun imobil (cladiri, terenuri, etc.). Se pot inchiria chiar si cladiri complet utilate (plant leasing). In cazul incapacitatii de plata a locatarului, societatea de leasing se afla in situatia de a valorifica bunurile respective. Dificultatea se datoreaza si faptului ca bunurile sunt imobilizate la locurile de functiune, putini beneficiari fiind interesati de preluarea afacerii in acel loc. Leasingul de personal : s-a dovedit a fi o forma foarte eficienta pentru satisfacerea nevoilor temporale de personal a societatilor mici si mijlocii pentru durate mai scurte sau mai lungi.Aceasta forma de leasing consta in inchirierea de personal specializat, de la agenti de vanzari pana la directori, pe anumite perioade. Metoda a capatat o raspandire spectaculoasa in tarile occidentale, unele firme ajungand sa lucreze cu mai mult de jumatate din personalul inchiriat.

CAPITOLUL III

Avantajele si dezavantajele leasingului

Utilizarea leasing-ului ofera investitorului o serie de avantaje, dintre care amintim:

- Cel mai mare avantaj al leasing-ului este asigurarea finantarii pentru noul echipament/ imobil in procent de 100%, utilizarea imediata a echipamentului/ imobilului fara sa se solicite participarea cu capital

propriu. - Rata pe care utilizatorul o plateste societatii de leasing pentru echipament sau imobil se considera cheltuiala si micsoreaza veniturile impozabile. - Procedura de semnare a unui contract de leasing este rapida si mai putin costisitoare fata de un imprumut pe termen lung. De obicei nu sunt necesare garantii , ipoteci etc. si in acelasi timp beneficiaza de sume mai mici pentru actiunile notariale dar si scutiri de taxe si impozite. - Investitorul poate obtine termeni mai buni pentru furnizarea de echipamente sau pentru dobandirea unei imobil in scopuri profesionale, deoarece valoarea acestuia se achita imediat. - Durata leasing-ului si valoarea ratelor se stabilesc in functie de potentialul economic al intreprinderii, t inandu-se cont si de factori sezonieri. - La expirarea perioadei de leasing investitorul poate prelua proprietatea bunului prin plata unei sume prestabilite (de obicei prin contract). Dobandirea bunului este scutita de taxa de transfer. - Investitorul este protejat de imbatranirea morala a echipamentelor deoarece le poate innoi fara sa fie nevoit sa apeleze la capitalul existent. - Se imbunatateste imaginea bilantului intreprinderii sale si structura de capital. - Pentru grupurile bancare leasing-ul constituie o tehnica de extindere a clientelei si multiple alte avantaje deoarece, printre altele, dobandesc putere de negociere cu furnizorii de echipamente si ofera clienti societatilor de asigurari. - Societatile de leasing sunt asigurate fata de posibilitatea de faliment a utilizatorului deoarece detin proprietatea bunului si in plus beneficiaza de importante avantaje fiscale (degrevari, constituirea unui depozit neimpozabil etc.) Utilizarea leasing-ului are insa si cateva dezavantaje, cum ar fi : - Leasing-ul este adeseori mai costisitor decat cumpararea prin credit. La o cercetare mai aprofundata a scutirilor fiscale se atenueaza prima impresie si, de obicei, creaza o situatie mai avantajoasa. - Nu se mai beneficiaza de amortizarea fiscala acordata in situatia detinerii de echipamente proprii dar care se compenseaza intr-o oarecare masura prin scutirea de impozite acordata ratelor de leasing. - Bancile sunt mai reticente in acordarea de credite bancare intreprinderilor care detin echipamente prin leasing. - Utilizatorul isi asuma toate riscurile datorate unor evenimente fortuite sau de forta majora si exista riscul rezilierii extraordinare a contractului daca se incalca una din conditiile acestuia pentru o perioada mai lunga de timp. In aceasta situatie, societatea de leasing poate sa ridice bunul si sa solicite plata imediata a tuturor ratelor pana la sfarsitul contractului.

- Utilizatorul are obligatia de a se supune controlului societatii de leasing.

CAPITOLUL IV

Contract de leasing automobil

Cumpararea unei masini in leasing este o solutie des folosita, la care apeleaza atat persoanele fizice cat si companiile. In prezent, existe doua forme principale de leasing: financiar si operational. Leasingul financiar : este forma cel mai des intalnita si la care se va referi acest ghid in paginile ulterioare. Aceste finantari se aseamana cu un credit bancar. Clientul (denumit si locatar) isi achizitioneaza masina prin intermediul unui imprumut, pe care il ramburseaza apoi in rate. Pe perioada contractului, proprietarul masinii este firma de leasing, urmand ca abia la finalul contractului, clientul sa devina proprietar. Riscurile si beneficiile aferente dreptului de proprietate trec insa asupra utilizatorului inca din momentul semnarii contractului. Leasingul operational : este o solutie mai putin utilizata. Aceast tip de contract se aseamana cu unul de închiriere. De aceea, rata lunara, denumita chirie nu se va calcula tinând cont de o rata a dobanzii (asa cum se intampla la credite), ci in functie de gradul de depreciere a masinii pe perioada contractului si de marja de profit a companiei de leasing.

In cazul leasingului operational, clientul nu va deveni proprietarul masinii la finalul contractului. Daca doreste să cumpere masina, el va trebuie sa negocieze un pret la expirarea contractului cu firma de leasing, ca si cum ar achizitiona masina direct de pe piata second-hand.

LEASING OPERATIONAL

Avantaje

- Este metoda de finantare a utilizarii unui bun pe o durata determinata. - Practic, se realizeaza, de regula, pe termen scurt, ceea ce este avantajos în cazul bunurilor care se uzeaza foarte repede – de exemplu echipamentele tehnologice. Astfel, firma poate sa renunte la ele imediat ce nu îi mai sunt necesare, fara a se încarca cu valoarea ramasa a acestora. - Recomandat companiilor cu o flota bogata în echipamente, pentru ca elimina o mare parte din riscurile si nesiguranta gestionarii acestora. Astfel,

ofera oportunitatea externalizarii serviciilor de mentenanta si a gestionarii costurilor legate de administrarea parcului auto. - Compania de leasing se ocupa de toate responsabilitatile aferente autovehiculului dat în folosinta, respectiv plata taxelor si a asigurarilor, reparatiile, întretinerea sau chiar schimbarea anvelopelor. - Managerii au posibilitatea sa se concentreze mai mult pe obiectul principal de activitate al firmei, sa cunoasca cu exactitate cash-flow-ul si gradul de performanta financiara. - Produsul este înregistrat ca mijloc fix în contabilitatea firmei de leasing, valoarea ratei de leasing fiind în totalitate cheltuiala deductibila pentru utilizator. Rata lunara este compusa din amortizare si beneficiul companiei de leasing. - Birocratie redusa si, ca atare, o încarcare mult diminuata a departamentelor de contabilitate. - La finalul contractului, utilizatorul poate alege sa-l prelungeasca. - Avansul nu este obligatoriu, iar valoarea acestuia, precum si durata perioadei de finantare sunt flexibile. - Leasingul operational nu intra în calculul gradului de îndatorare.

Dezavantaje

- La finele contractului de leasing, utilizatorul este obligat sa înapoieze bunul. - Comparativ cu un credit auto, rata creste în cazul leasingului, pentru ca înglobeaza si costurile de asigurare. - Rata lunara poate fi mai mare decât în cazul leasingului financiar, pentru ca avansul nu este obligatoriu. - Desi societatile finantatoare asigura serviciile de management a flotei auto, ele nu sunt gratuite.

LEASING FINANCIAR

Avantaje

- Utilizatorul devine proprietarul bunului la sfârsitul perioadei de contractare. - Este, în general, o metoda de finantare a achizitiei unui bun recomandata companiilor mici, datorita avantajului adus de rata reziduala, a carui nivel flexibil are ca efect diminuarea ratelor lunare. - Vama, înmatricularea, asigurarea se realizeaza de catre firma de leasing. - Valoarea avansului si durata perioadei de finantare sunt flexibile. - În cazul leasingului financiar, rata lunara este compusa din principal, dobânda si TVA. Bunurile ce fac obiectul contractului de leasing se înregistreaza ca mijloace fixe în contabilitatea utilizatorului, acesta deducând cheltuielile cu amortizarea lor si pe cele cu dobânda.

Dezavantaje

- Riscurile utilizarii bunului trec în grija utilizatorului. - Avansul este obligatoriu. - Comparativ cu un credit auto, rata creste în cazul leasingului, pentru ca înglobeaza si costurile de asigurare. - Cheltuielile legate de întretinerea bunului cad în sarcina utilizatorului. - Desi societatile finantatoare asigura serviciile de logistica, ele nu sunt gratuite.

CAPITOLUL V

Model Contract de leasing automobil

CONTRACT DE LEASING

Art. 1. PARTILE CONTRACTANTE

Societatea comerciala . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . cu sediul in . . . . . . . . . . . str. . . . . . . . . nr. . . . . sect. . . . . al municipiului Bucuresti/judetul . . . . . . . . . . . . . . . tel. . . . . . . . . . . . fax.. . . . . . . . . . . . . inmatriculata in Registrul Comertului . . . . . . . . . . . . . . . sub nr. . . . . . . . . . . . . avand contul nr. . . . . . . . . . . . . . . . . . la Banca .. . . . . . . . . . . . . . . . . . si codul fiscal nr. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . prin reprezentanti legali . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . avand functia . . . . . . . . . . . . . . . . . . cetatean .. . . . . . . . . . . . . . . . . . posesor al actului de identitate/pasaport nr. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . in calitate de LOCATOR si Societatea comerciala . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . cu sediul in . . . . . . . . . . . . . str. . . . . . . . . . nr. . . . . sect. . . . . . . . . . al municipiului Bucuresti/judetul . . . . . . . . . . . . . . . tel. . . . . . . . . . . . fax . . . . . . . . . . . . . . inmatriculata in Registrul comertului . . . . . . . . . . . . . . sub nr. . . . . . . . . . . . . . . . avand contul nr. . . . . . . . . . . . . . la Banca .. . . . . . . . . . . . . . . . . . si codul fiscal nr. . . . . . . . . . . . . . . . prin reprezentanti legali . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . avand functia . . . . . . . . . . . . . . . . . . cetatean .. . . . . . . . . . . . . . posesor al actului de identitate/pasaport nr. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . in calitate de UTILIZATOR.S-a incheiat prezentul contract.Art. 2. OBIECTUL CONTRACTULUI Locatorul . . . . . . . . . . . . . . . . se obliga sa transmita dreptul de folosinta si posesia bunului descris mai jos (se precizeaza denumirea, marca si documentele de

atestare al acestuia) in valoare de . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , iar utilizatorul sa plateasca si sa preia acest bun.Predarea-primirea bunului ce face obiectul utilizarii se consemneaza in proces-verbal, anexat la prezentul contract.Bunul ce face obiectul contractului va fi utilizat pentru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (scopul, destinatia bunului, eficienta comerciala).Art. 3. DURATA CONTRACTULUI Contractul se incheie pe o durata de . . . . . . . . . . . . . . .ani, cu incepere de la data de . . . . . . . . . . . . . . . . . pana la data de . . . . . . . . . . . . . .Contractul se poate prelungi, in care scop partile vor incheia si semna un act aditional scris.Art. 4. PRETUL SI MODALITATI DE PLATA Pretul pentru folosirea bunului este de . . . . . . . . . . . pe luna. Redeventele platite care acopera valoarea de circulatie a bunului vor fi calculate tinand seama de o marje de profit si de amortizarea integrala a bunului, regimul de amortizare fiind stabilit de parti , de comun acord, in conformitate cu legea. Evolutia ratei inflatiei care se inregistreaza ulterior perfectarii prezentului contract poate determina indexarea redeventelor.Art. 5 . PARTILE AU CONVENIT CA PLATA SA SE FACA PRIN: a) virament cu ordin de plata; b) fila CEC; c) cambie. Plata se va face lunar, in a 25-a zi, in contul locatorului cu nr. . . . . . . . . . . . . . . . deschis la Banca .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . sucursala . . . . . . . . . . . In cazul in care, la expirarea contractului de leasing, utilizatorul isi exprima intentia de a cumpara bunul, locatorul trebuie sa aiba in vedere varsamintele efectuate anterior cu titlu de redeventa si amortizarile.In situatia in care contractul de leasing a fost incheiat ca urmare a unei novatii , prin care s-a stins un raport juridic anterior nascut in baza unui contract de locatie de gestiune, locatorul va lua in considerare si ratele cu titlu de chirie platite in baza contractului de locatie la gestiune, daca acest contract a fost incheiat cu acelasi utilizator.Art. 6. GARANTII SI ASISTENTA TEHNICA Locatorul garanteaza bunul predat in folosinta utilizatorului pentru a) performante . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . b) calitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pe o perioada de . . . . . . . . . . . . . . . . . . calculata de la . . . . . . . . . . . . . . . . . pana la . . . . . . . . . . . . . . . . . Locatorul se obliga sa acorde asistenta tehnica in procesul de utilizare pe toata durata prezentului contract. Locatorul va livra, odata cu bunul:- cartea tehnica, instructiuni, documentatie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Locatorul va garanta pe utilizator de evictiune din partea oricarei persoane fizice sau juridice care ar pretinde vreun drept real asupra bunului inchiriat.Art. 7. OBLIGATIILE LOCATORULUI Locatorul se obliga:

a) sa confere utilizatorului un drept de folosinta si posesia bunului utilizat in sistem de leasing; b) sa-i predea utilizatorului bunul la termenul stipulat in contract . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . la adresa . . . . . . . . . . . . . . pe baza de proces-verbal.Cheltuielile de predare vor fi suportate de . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . c) locatorul garanteaza bunul livrat pe o perioada de . . . . . . . . . ani care curge din momentul receptiei, in urmatoarele conditii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . d) locatorul se obliga sa nu instraineze, sa nu greveze si sa nu dispuna de instalatie in alt mod in proprie initiativa pe durata contractului; e) sa respecte la expirarea contractului de leasing, dreptul de optiune al utilizatorului, ce consta in posibilitatea de a solicita achizitionarea bunului sau restituirea acestuia.Art. 8. OBLIGATIILE UTILIZATORULUI Utilizatorul se obliga: a) sa preia si sa foloseasca bunul, dupa destinatia care rezulta din documentatie si clauzele prezentului contract; b) sa nu incheie un contract de sublocatie privind bunul incredintat, fara acordul locatorului; c) sa efectueze platile cu titlu de redeventa in cuantumul valoric stabilit si la datele fixate in prezentul contract; d) sa execute la termen si in bune conditii toate reparatiile capitale si curente; e) sa suporte cheltuielile de intretinere si reparatiile ocazionate de intrebuintarea bunului in activitatea sa; f) sa fixeze pe partile si pe piesele componente ale instalatiei placute din care sa rezulte numele furnizorului (in scop publicitar); g) sa apere, in raporturile cu alte persoane, dreptul de proprietate al locatorului cu privire la bunul ce face obiectul prezentului contract.In caz de pierdere, deteriorare, furt, disparitie a bunului, din culpa sa, sa plateasca proprietarului contravaloarea bunului. h) sa asigure bunul la o societate de asigurari autorizata si sa plateasca sumele de asigurare, ori sa preia contractul de asigurare de la locator; i) sa plateasca toate impozitele si taxele, precum si utilitatile consumate (energie electrica, termica, gaze naturale, salubritate, telefon, fax etc; j) sa efectueze investitiile convenite cu locatorul, prevazute in anexa de la prezentul contract; k) sa restituie bunul locatorului, in stare de buna folosinta, potrivit destinatiei sale, la expirarea sau rezilierea contractului, in cazul in care nu s-a exercitat dreptul de optiune, prin notificare scrisa, cu cel putin 30 de zile inainte de data expirarii fiind considerat ca, initial, l-a primit in stare buna. Art. 9 . RASPUNDEREA CONTRACTUALA In cazul in care utilizatorul refuza sa primeasca bunul la termenul stipulat, nu-si respecta obligatiile privitoare la investitii sau daca se afla in reorganizare judiciara sau faliment, locatorul are dreptul sa rezilieze prezentul contract cu daune interese. In cazul in care utilizatorul nu-si executa obligatia de plata a redeventei, locatorul are dreptul sa perceapa penalitati de . . . . . .% pe zi de intarziere, calculata la valoarea ratelor restante.

Pentru neplata redeventei, trei luni consecutiv, locatorul are dreptul a rezilia contractul prin simpla notificare, cu plata de daune interese, ce cuprind redeventele scadente si cuantumul valoric al redeventelor care au ramas de platit pana la expirarea prezentului contract. Pentru alte cauze, rezilierea poate avea loc prin conventia partilor sau prin hotarare judecatoreasca. Nerespectarea dreptului de optiune al utilizatorului obliga locatorul la plata de daune ce vor fi egale cu valoarea contabila ramasa. Art. 10. FORTA MAJORA Forta majora ivita dupa incheierea contractului care impiedica sau intarzie total/partial executarea contractului apara de raspundere partea care nu si-a putut indeplini obligatiile din aceasta cauza pentru perioada in care aceasta indeplinire este impiedicata sau intarziata, conform art. 1082-1083 Cod civil. Prevederile articolului precedent nu se aplica in cazul in care partea care invoca forta majora era in intarziere.Prin forta majora se intelege un eveniment neprevazut si de neinlaturat, independent de vointa partilor care intarzie sau impiedica total/partial indeplinirea obligatiilor contractuale, cum ar fi o calamitate naturala, incendiu, mobilizare, rechizitie, insurectie starea de razboi. Greva nu va fi considerata caz de forta majora. Partea care invoca forta majora este obligata sa justifice celeilalte parti , in termen de 5 zile de la aparitia cazului de forta majora, existenta acestuia, prin notificare scrisa insotita de acte doveditoare, confirmate de Camera de Comert si Industrie a Romaniei. Daca notificarea nu s-a transmis in conditiile stabilite, partea aflata in culpa este responsabila de prejudiciile provocate celeilalte parti , intrucat nu a facut dovada existentei cazului de forta majora.Art. 11. MODIFICAREA CONTRACTULUIModificarea contractului se face de comun acord prin act aditional semnat de ambele parti .Art. 12. DISPOZITII FINALE Litigiile aparute in legatura cu formarea, validitatea, interpretarea sau executarea obligatiilor contractuale se solutioneaza pe cale amiabila sau arbitrala. In lipsa unei clauze compromisorii, l i t igiile vor fi solutionate la instantele judecatoresti competente.Prezentul contract, inclusiv anexele, a fost incheiat in doua exemplare, cate unul pentru fiecare parte.

LOCATOR,UTILIZATOR,

BIBLIOGRAFIE

Textele utilizate în acest material au fost preluate (ca fragment),actualizate,adaptate şi prelucrate din următoarele surse: CAPITOLUL I Sursa: Internet:

http://www.scritub.com/economie/finante/LEASINGUL-SURSA-DE-FINANTARE CAPITOLUL II Sursa: Internet: http://legeaz.net/dictionar-juridic/contractul-de-leasing CAPITOLUL III Sursa: Internet:

http://ideideafaceri.manager.ro/articole/management/leasingul-avantaje-si-dezavantaje-384.html#_methods=onPlusOne%2C_ready%2C_close%2C_open%2C_resizeMe%2C_renderstart%2Concircled%2Cdrefresh%2Cerefresh&id=I0_1401368233291&parent=http%3A%2F%2Fideideafaceri.manager.ro&pfname=&rpctoken=30431084 CAPITOLUL IV Sursa: Internet: http://www.conso.ro/ghid/ghid-leasing-auto/cum-se-deruleaza-un-contract-de-leasing CAPITOLUL V Sursa: Internet: http://www.leasing-auto.ro/Model-contract-leasing/leasing/46