Contract ADER 8.1.4./2013 ‘’SISTEME INTEGRATE DE TRASABILITATE ȘI CONTROL

ALE UNOR ALIMENTE DE ORIGINE ANIMALĂ ȘI NONANIMALĂ PENTRU IDENTIFICAREA UNOR FACTORI DE RISC POTENȚIAL CANCERIGENI ÎN RELAȚIA MEDIU,

FERMĂ, PROCESARE, TRANSPORT, CONSUM’’

Faza I (26.XI.2013 - 16.XII.2013)

‘’STABILIREA METODOLOGIEI DE LUCRU ÎN CEEA CE PRIVEȘTE OBȚINEREA UNOR CORELAȚII ÎNTRE INCIDENȚA CANCERULUI ȘI CALITATEA ALIMENTAȚIEI’’

Contractor: INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE–DEZVOLTARE PENTRU BIORESURSE ALIMENTARE – IBA Bucureşti Parteneri: 1. ASOCIAȚIA „FORUMUL NAȚIONAL DE ONCOLOGIE COMPARATĂ” - FNOC 2. ASOCIAȚIA „CORPUL EXPERȚILOR PENTRU SIGURANȚA ALIMENTARĂ” – CESA 3. INSTITUTUL ONCOLOGIC „Prof.dr. Alex.Trestioreanu” București - IOB 4. INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU ECOLOGIE INDUSTRIALĂ - ECOIND 5. INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU PEDOLOGIE, AGROCHIMIE ȘI PROTECȚIA MEDIULUI – ICPA București 6. UNIVERSITATEA POLITEHNICA din București - UPB

1

Raportul WEB (Raport de fază I = Raport anual 2013)

• PLAN SECTORIAL – ADER 2020

Contractor: INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU BIORESURSE ALIMENTARE – IBA BUCUREȘTI

Obiectivul general: INDAL Numărul/codul proiectului

672/ADER 8.1.4.

Contract: ADER 8.1.4./2013 Act Adiţional: -

Anul începerii 26.XI.2013

Anul finalizării 16.XII.2014

Durata (luni): 13

Denumirea proiectului:

‘’SISTEME INTEGRATE DE TRASABILITATE ȘI CONTROL ALE UNOR ALIMENTE DE ORIGINE ANIUMALĂ ȘI NONANIMALĂ

PENTRU IDENTIFICAREA UNOR FACTORI DE RISC POTENȚIAL CANCERIGENI ÎN RELAȚIA MEDIU, FERMĂ, PROCESARE,

TRANSPORT, CONSUM’’

Denumirea fazei: ‘’STABILIREA METODOLOGIEI DE LUCRU ÎN CEEA CE PRIVEȘTE OBȚINEREA UNOR CORELAȚII ÎNTRE INCIDENȚA CANCERULUI

ȘI CALITATEA ALIMENTAȚIEI’’

Persoana de contact (Directorul proiect): Conf. dr. Nastasia Belc

Date contact (Tel/Fax, e-mail): 0745.039.655,

nastasia.belc@bioresurse.ro

2

Proiectul ADER 8.1.4./2013, Faza I

Obiectivele Proiectului:

Investigarea potenţialului cancerigen al unor contaminanţi chimici în zona Bucureşti-Ilfov şi stabilirea corelaţiilor dintre aceştia şi incidenţa cancerului;

Investigarea gradului de contaminare cu contaminanţi cancerigeni în corelaţie cu incidenţa tipurilor de cancere în arealul luat în studiu;

Investigarea tipurilor de contaminanţi potenţial cancerigeni din mediu (apă şi sol) şi a celor din producţia agricolă vegetală;

Identificarea vectorilor din producţia agroalimentară de transmitere a contaminanţilor potenţial cancerigeni în hrana umană; supravegherea şi monitorizarea unor contaminanţi cu potenţial cancerigen în unele produse agroalimentare;

Inventarierea unor studii, rapoarte, cercetări privind bune practici de minimizare a acumulării de contaminanţi potenţial cancerigeni în produse agroalimentare; elaborarea de ghiduri de bună practică.

Obiectivele

Fazei:

Studiu privind structura cantitativă a producţiei agroalimentare în zona Bucureşti-Ilfov luata în studiu și identificarea potenţialelor substanţe chimice cu potenţial oncogen care pot apare în primele 3 clasate producţii de produse agroalimentare din zona studiată;

Studiu preliminar privind incidenţa bolii canceroase la nivel naţional și zonal (zona București-Ilfov);

Stabilirea metodologiei de lucru: zonarea, stabilirea produselor agroalimentare vizate, stabilirea punctelor de eşantionare, stabilirea modului de eşantionare şi a mărimii eşantionului (număr de probe). 3

Proiectul ADER 8.1.4./2013, Faza I

Rezultatele scontate a se obţine:

Raportul privind incidenta cancerului in zona studiata; Raport privind tipurile de contaminanti potentiali proveniti atat din industrie si agricultura cat si din activitatile domestice ale populatiei;

Raport privind potentialul productiei de origine vegetala pentru alimentatia umana.

Rezultatele obţinute:

Date specifice de caracterizare a zonei in contextul impactului si

expunerii populatiei lapoluantii chimici oncogeni;

Identificare strategii de bune practici de productie in vederea

minimizarii nivelului de contaminanti in alimente;

Identificare contaminanti chimici cu potential oncogen;

Identificare potentiale surse de poluare si zonele de prelevare ale

probelor de sol, apa si produse agroalimentare vegetale;

Identificare alimente-vectori de origine vegetala de transmitere a

contaminantilor la oameni;

Incidenta cancerului, in zona studiata, la oameni si la animale de

companie.

4

Proiectul ADER 8.1.4./2013, Faza I - Concluzii -

Economia zonei Bucuresti-Ilfov – agricultura si industria alimentara

• În București, agricultura reprezintă doar 1% din PIB-ul regional;

• Agricultura domină economia județului Ilfov cu un procent de 32,2% din ocuparea forței de muncă.

• Cele mai reprezentative ramuri ale industriei ilfovene sunt: industria alimentară, băuturi şi tutun; pielărie şi încălţăminte; hârtie şi carton; prelucrarea cauciucului şi a maselor plastice. Industria alimentară: capacități de producție mari pentru morărit, produse de panificație, produse lactate, de prelucrare a cărnii, bere, dulciuri și ciocolată.

• La sfârşitul anului 2006 - judeţul Ilfov - 5673 agenţi economici desfăşurau activităţi industriale, agricole si de servicii. Cele mai multe activităţi sunt localizate în oraşul Buftea, urmat de oraşele Voluntari, Otopeni. Cele mai puţine activităţi sunt localizate în localităţile Dărăşti, Ganeasa si Nuci.

• Suprafaţa totală cultivată în 2010: 7807,4 mii de hectare, din care 5040,6 mii ha - cereale pentru boabe, 1430,6 mii ha - plante industriale, 851,5 mii ha - furaje verzi, rădăcinoasele - 282,3 mii ha, iar legumele - 262,7 mii ha.

• Principalele culturi, în ordine descrescătoare, sunt: grâul, porumbul, cartofii, floarea-soarelui, orzul și orzoaica, strugurii și fructele.

• Ca importanță, producția agricolă animală se poate concretiza în următoarea ordine: carne de porcine, carne de bovine, carne de pasăre, carne de ovine și caprine. 5

Proiectul ADER 8.1.4./2013, Faza I - Concluzii -

Preferintele alimentare – zona Bucuresti-Ilfov

• București deține cca. 90% din populația zonei - consumul mediu de alimente va fi, major influențat de tendințele specifice comportamentului urban.

• Se remarcă o tendință crescătoare pentru producția vegetală, în detrimentul celei de origine animală.

• Obișnuințele de consum sunt: 89% dintre persoanele cu vârsta de 18 ani sau peste consumă zilnic pâine - pâinea albă (exclusiv franzela) reprezintă specialitatea cea mai căutată – 60% dintre consumatorii de pâine sau alte produse de panificație au afirmat că obișnuiesc să consume acest tip de pâine. Urmează franzela (menționată de 47% din respondenți) și pâinea neagră/integrală (38%).

• Consumul mediu lunar de carne proaspătă /persoană, 2011: 3,1 kg; Împreună cu preparatele din carne - 4,1 kg/luna. Carnea de pui primul loc, urmată de cea de porc.

• Consumul de pește proaspăt este relativ ridicat în zonă, bucureștenii consumând, în medie, dublu față de locuitorii altor orașe.

• Legumicultura a cunoscut o mare dezvoltare, pentru a satisface nevoile de consum ale populației Capitalei și judeţului, dar și pentru a asigura materia primă fabricilor de conserve din județ. Roșiile sunt legumele cele mai consumate, urmate de morcovi, cartofi și fasole.

• Principalele grupe alimentare, cu pondere majoră în consumul populației din zonă sunt: produsele de panificaţie şi făinoase, carnea şi produsele din carne si ouăle.

6

Proiectul ADER 8.1.4./2013, Faza I - Concluzii -

Potentiali poluanţi chimici – zona Bucuresti- Ilfov

• Industria reprezintă sectorul economic cu cea mai mare contribuţie la poluarea mediului.

• Există poluanţi şi în judeţele învecinate care pot afecta calitatea alimentelor din zona de studiu.

• În întreprinderile industriale, există depozite ecologice pentru deşeurile industriale şi, de asemenea, există preocupări serioase pentru colectarea selectivă a deşeurilor; depozitarea necorespunzătoare a deșeurilor poate conduce la contaminarea cu diferite substanţe, precum şi la contaminarea microbiologică a solului şi a apelor subterane.

• Se estimează că o treime pana la jumătate din depozitele de deşeuri provin din sectorul alimentar. Aceste deşeuri eliberează gaze de seră (GES), precum şi levigatul care poate agrava calitatea solului şi siguranţa apei.

• Depozitarea deşeurilor colectate de pe raza Municipiului Bucureşti se face pe următoarele amplasamente: Chiajna Rudeni - depozit IRIDEX; Depozitul VIDRA, groapa GLINA.

• Compuşii de ardere incompletă formaţi din cauza autoaprinderilor din depozitele de deşeuri menajere au un impact negativ puternic asupra organismului uman.

• Gama substanţelor evacuate în mediu din procesele tehnologice este foarte variată: pulberi organice şi anorganice care au şi conţinut de metale (Pb, Zn, Al, Fe, Cu, Cr, Ni, Cd), gaze şi vapori (SO2, NOX, NH3, HCl, CO, CO2, H2S), solvenţi organici, funingine etc.

7

Proiectul ADER 8.1.4./2013, Faza I - Concluzii -

Potentiali poluanti chimici

• Traficul rutier - poluanţi sunt grupaţi în mai multe categorii: gaze anorganice, pulberi, componente ale pulberilor, compuşi organici volatili. Prin arderea completă a combustibililor în motoarele autovehiculelor, ar rezulta următoarele substanţe principale: vapori de apă (13%), dioxid de carbon (13%), azot (74%) și în proporţii reduse, oxizi de azot, hidrocarburi, produşi oxidanţi, oxizi de sulf, particule. Cu excepţia vaporilor de apă, toate celelalte substanţe precizate mai sus sunt considerate emisii poluante.

• Trei principale efecte ale depozitării și incinerării deşeurilor au fost semnificative la nivel global, din cauza potențialul lor de migrație transfrontalieră: micro-poluanți organici (dioxine și furani), gaze cu efect de seră (metan) și metale grele volatile. Gazele din procesele de la depozitele de deșeuri pot conține, de asemenea, concentrații periculoase de multe gaze toxice, inclusiv: clorură de vinil și benzen - categoria 1 cancerigeni la om; hidrogen sulfurat (H2S) - toxic acut; formaldehidă (CH2O) - sensibilizantă și cancerigenă.

8

Proiectul ADER 8.1.4./2013, Faza I - Concluzii -

Potentiali poluanti chimici

• Factori alimentari implicaţi direct în apariţia neoplaziilor sunt: aditivi alimentari (coloranţi, conservanţi, antioxidanţi, emulsionanţi); contaminanţi chimici (pesticide, insecticide, micotoxine, clorura de vinil); hidrocarburi aromatice policiclice (benzopiren, benzoantracen etc.) ce rezultă prin arderea combustibililor solizi şi lichizi. Ele mai sunt prezente în alimentele prăjite, afumate, fiind implicate în etiologia cancerului gastric sau a cancerului de colon; nitrozaminele sunt substanţe cancerigene introduse în organism odată cu alimentele ce le conţin sau se sintetizează în organism în tubul digestiv; se formează prin combinarea nitriţilor cu aminele (proteine, aminoacizi); metalele grele pot contamina solul, apa, culturile cerealiere, furajele pentru animale si, implicit, omul. Ele pot intra în circuitul hidrologic, prin apele subterane, prin percolare și apele supraterane, prin scurgeri de suprafață. Pot fi acumulate de plante, eliberate în atmosferă sub formă gazoasă, pot agrega semi-permanent în argilă sau materia organică din sol sau sedimente.

• Levigatul provenit de la gropile de gunoi municipale este o "supă chimică" foarte concentrată, atât de concentrată încât mici cantități de levigat pot polua cantități mari de apă subterană, care devine improprie pentru alimentarea cu apă potabilă. Aceşti "poluanți neconvenționali" reprezintă mai mult de 95% dintre substanțele organice din levigatul provenit de la gropile de gunoi municipale.

• Fabricarea de îngrășăminte și arderea combustibililor fosili au crescut cantitatea de azot cu 120% din 1970 până în prezent. Plantele și animalele utilizează sub 10-15% din azotul reactiv, caz în care restul ajunge în mediul înconjurător. Acumularea de azot reactiv în sol, apă și atmosferă contribuie la efectul de seră, ploi acide și epuizarea stratului de ozon stratosferic. 9

Proiectul ADER 8.1.4./2013, Faza I

Potentiali poluanţi chimici

• Ambalajele reprezintă un procent important (aproximativ 20%) din totalul de deşeuri menajere şi asimilabile acestora provenite din comerţ şi industrie. S-a observat o creştere a cantităţii de ambalaje introduse pe piaţă cu 5% pe an până în 2011 si apoi, de 4% pe an până în 2022. Aditivii din plastic, cum ar fi ftalaţii, bisfenolul A (BPA) și alte substanțe chimice, sunt utilizați în ambalajele pentru alimente și produsele de îngrijire personală. Ele sunt găsite în cantități mai mari în multe din sistemele noastre de apă de suprafață și a rezervelor de apă potabilă.

• In conformitate cu clasificarea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii din grupa 1 care cuprinde substanțe sigur cancerigene pentru om fac parte 113 substanțe, dintre care aflatoxinele, arsenul, cadmiul, nichelul, PCB (bifenili policlorurati), radionuclizii şi dioxine; din grupa 2A, substanțe probabil cancerigene pentru om fac parte 66 de substanțe, printre care şi acrilamida si plumbul; din grupa 2B, substanțe posibil cancerigene pentru om, 285 de substanțe, incluzând şi aflatoxina M1, PAH, ocratoxina A, fumonizine şi furani; grupa 3 cu substanțe neclasificate ca fiind cancerigene pentru om, ce conţine PAH, cromul, patulina, zearalenona, deoxinivalenol, iar din grupa 4, substanțe probabil necancerigene pentru om, face parte o singură substanță: caprolactama.

• Vectorii de transmitere ai acrilamidei sunt alimentele bogate in amidon: chipsuri, cartofi prăjiţi, biscuiţi, pâine şi produse de panificaţie, cereale pentru micul-dejun, ciocolată, cafea prăjită, peşte şi fructe de mare, carne, măruntaie, lapte, alune şi seminţe oleaginoase.

10

Proiectul ADER 8.1.4./2013, Faza I - Concluzii -

Proiectul ADER 8.1.4./2013, Faza I

Potentiali poluanţi chimici

• Hidrocarburile aromatice policiclice (PAH) au ca vectori de transmitere următoarele alimente: zahăr, dulciuri, cereale, uleiuri și grăsimi, pâine și produse de panificație, carne afumată și produse din carne afumată

• Pentru metale grele, vectorii de transmitere sunt: cereale, carne, peşte, fructe de mare, apă, legume şi leguminoase, fructe, lapte, ficat, bere, vin, ciuperci si drojdie.

• Vectorii de transmitere ai micotoxinelor sunt cereale, fructe, nuci, cafea, orez, plante oleaginoase, susan, mei, cartofi, porumb, orez, orz, soia, arahide, lapte sau condimente.

• Dioxinele au ca vectori de transmitere fructele de mare si peştele, carnea, laptele, ouăle si produsele vegetale.

• Vectorii de transmitere ai nitraţilor/nitriţilor sunt preparatele din carne, apa, legumele si fructele.

11

Proiectul ADER 8.1.4./2013, Faza I - Concluzii -

12

Alimente cu conţinut ridicat de acrilamidă: a) chipsuri (www.kettlebrand.com) b) cartofi prăjiţi (www.fanpop.com) c) biscuiţi (www.filet-bleu.com) d) pâine şi produse de panificaţie (www.nobagroup.org); e) cereale pentru micul-dejun (www.gluteeny.com) f) ciocolată (www.hiddenspas.com) g) peşte şi fructe de mare (www.123rf.com) h) carne (www.rachelrd.com) i) măruntaie (www.solidel.com) j) lapte (www.mineravita.com) k) alune şi seminţe oleaginoase (www.agritech.tnau.ac.in) l) cafea prăjită (www.ifood.tv)

chipsuri: 117-4215 μg/kg; cartofi prăjiţi: 59-5200 μg/kg; biscuiţi şi produse de panificaţie: 18-3324 μg/kg; pâine: 10-397 μg/kg; cereale pentru micul-dejun: 10-1649 μg/kg; ciocolată: 2-826 μg/kg; cafea prăjită: 45-935 μg/kg.

citotoxică; neurotoxică (există studii care asociază acrilamida cu creşterea cazurilor de Alzheimer); cancerigenă; mutagenă; poate produce impact dereglant asupra materialului genetic (ADN, ARN); întreţine stresul oxidativ, favorizând apariţia neoplasmelor.

13

Alimente cu conţinut ridicat de PAH: a) zahăr (www.health.howstuffworks.com) b) dulciuri (www.foodswallpaper.com) c) cereale (www.sudanfood.net) d) uleiuri și grăsimi (www.health.howstuffworks) e) pâine și produse de panificație (www.slabesteusor.info) f) carne afumată și produse din carne afumată (www.sergianagrup.ro)

expunerea la PAH pe timpul sarcinii poate induce naştere prematură, greutate scăzută la naştere sau malformaţii ale inimii; sunt mutagene; sunt genotoxice; Benzo(a)antracenul, benzo(b)pirenul, benzo(b)fluorantenul, benzo(j)fluorantenul, benzo(k)fluorantenul, dibenzo(a,h)antracenul indeno(1,2,3-cd)pirenul şi 5-metilcrizenul au efecte cancerigene.

14

Alimente afectate de micotoxine:

a) porumb (www.ent.iastate.edu)

b) grâu

(www.adlyb.everysite.co.uk) c)

alune (www.ars.usda.gov) d) cafea

(www.fitinafatworld.com); e) măr

(www.fnbnews.com) f) lapte

(www.evz.ro)

Intoxicaţii alimentare şi vărsături (DON);

Aflatoxicoze (AFLA);

Anemie aplastică (insuficienţă medulară) şi

sângerare (DON);

Hemoragie pulmonară acută;

Cancer şi malformaţii congenitale.

Potentiali poluaţi

• Solul este principalul poluat al acestor industrii, în principal, prin depozitarea neconformă a deşeurilor solide rezultate din procesele productive specifice industriei, și, indirect, prin depuneri acide şi prin lucrări de exploatare a resurselor de materii prime necesare industriei.

• Contaminarea solului în zonele agricole, este cauzată, în principal, de antrenarea și de depunerea poluanților existenți în atmosferă, emiși de procesele industriale, in special prin procese de ardere, micropoluanți organici, cum sunt furan, dioxine și PCB-uri. Dioxinele și PCB-urile sunt poluanți organici persistenți halogenați, foarte lipofile și caracterizate printr-un coeficient organic de partiționare apă-carbon ridicat. Aceste caracteristici fizico-chimice facilitează legătura strânsă dintre dioxine și PCB-uri cu acumularea lor în zonele agricole, difuzarea în mediul acvatic și bioacumulare în lanțul alimentar.

• Calitatea aerului este afectata, în principal, de depăşirea valorilor limită de emisie sau a valorilor de prag stabilite pentru poluanţii specifici: pulberi, oxizi de sulf, oxizi de azot, metale grele, compuşi organici volatili.

• Apele uzate din industrie au caracteristici asemănătoare substanţelor utilizate în procesul tehnologic şi pot avea efecte negative asupra sănătăţii umane prin contaminarea apelor de suprafaţă şi a celor subterane.

15

Proiectul ADER 8.1.4./2013, Faza I - Concluzii -

Incidenta cancerului

− Cancerul reprezintă una dintre principalele forme de boală din lume, fiind caracterizat prin valori extrem de ridicate atât sub aspectul incidenţei, cât şi al mortalităţii, cu numeroase implicaţii şi consecinţe pe plan social, economic, financiar şi de altă natură, inclusiv juridică.

− Pe plan mondial, în anul 2008, incidenţa totală s-a ridicat la 12,7 milioane noi cazuri, iar numărul total de decese a fost de 7,6 milioane. În general, pentru ţările dezvoltate curbele de creştere ale incidenţei şi ale mortalităţii, raportate la 100.000 locuitori, au cunoscut pante descendente, dar totuşi la total, numărul este încă foarte ridicat. Pentru ţările în curs de dezvoltare, curbele au pante ascendente; mai mult, este de aşteptat ca odată cu creşterea speranţei de viaţă a acestor ţări, pantele de creştere, atât ale incidenţei, cât şi ale mortalităţii să devină şi mai accentuate.

16

Proiectul ADER 8.1.4./2013, Faza I - Concluzii -

Incidenta cancerului

− La nivelul Europei, în anul 2008, incidenţa totală a fost de 3,2 milioane cazuri, iar mortalitatea a fost de 1,71 milioane.

− În România, în acelaşi an, valorile au fost; incidenţă: 70.262; decese: 46.301. Procentul de creştere al incidenţei, în România, în perioada 2006 / 2012, a fost de 12,09%, mai mare decât cel la nivel european (7,19%); mortalitatea a cunoscut curbe de creştere mai reduse - ceea ce dovedeşte introducerea şi la nivelul României a unor metode de tratament mai eficiente, dar totuşi se menţin peste cele la nivel european, iar numărul de decese, raportat la incidenţă, este cu peste 10% mai ridicat decât media europeană, probabil datorită depistării în faze avansate a bolii.

− Pentru zona Bucureşti-Ilfov valorile medii ale incidenţei pentru perioada 2011/2012 se cifrează la 12.720 cazuri, ceea ce corespunde la 16,15% din total cazuri înregistrate pe plan naţional, valoare care depăşeşte semnificativ procentul reprezentat de populaţia zonei faţă de populaţia totală a României.

− Pe sexe, atât la nivel european, cât şi al României, procentul de cancer la bărbaţi este mai mare (cca 53%) comparativ cu cel la femei, iar evoluţia este mai puţin pozitivă. Curbele de creştere sunt mai accentuate pentru bărbaţi.

17

Proiectul ADER 8.1.4./2013, Faza I - Concluzii -

Metodologia de lucru: zonarea, stabilirea produselor groalimentare vizate, stabilirea punctelor de eşantionare, stabilirea modului de eşantionare şi a

mărimii eşantionului (număr de probe)

Zonarea - conform concluziilor reieşite din prima parte, zonele de eşantionare vor fi alese împreună cu consorţiul din următoarele localităţi/locuri de prelevare:

• Oraşe: Buftea; Voluntari; Otopeni;

• Depozite de deşeuri: Chiajna Rudeni - depozit IRIDEX; Depozitul VIDRA, groapa GLINA.

• Puncte de recoltare la graniţa cu judeţele învecinate: Teleorman și Giurgiu, Argeş Dâmboviţa, Ialomiţa si Prahova;

• Lângă mari trasee rutiere.

Eşantioanele vor fi de sol, apă şi produse vegetale.

Stabilirea produselor agroalimentare vizate

Produsele agroalimentare de origine vegetală care vor fi luate în considerare pentru a fi analizate din punctul de vedere al contaminanţilor sunt: grâu, furaje verzi, rădăcinoase (morcovi, păstârnac, ţelina), roşii, cartofi şi fasole

Stabilirea punctelor de eşantionare

Punctele de eşantionare vor fi stabilite pe teren, după o analiză a zonei împreuna cu membrii consorţiului.

18

Stabilirea metodologiei de lucru: zonarea, stabilirea produselor groalimentare vizate, stabilirea punctelor de eşantionare, stabilirea modului

de eşantionare şi a mărimii eşantionului (număr de probe)

Stabilirea modului de eşantionare şi a mărimii eşantionului

Contaminanţi existenţi:

• pulberi organice şi anorganice care au şi conţinut de metale (Pb, Zn, Al, Fe, Cu, Cr, Ni, Cd), gaze şi vapori (SO2, NOX, NH3, HCl, CO, CO2, H2S), solvenţi organici, funingine etc.; dioxine și furani, clorură de vinil și benzen - categoria 1 carcinogeni la om; hidrogen sulfurat (H2S) - toxic acut; formaldehidă (CH2O) - sensibilizantă și cancerigenă.

• pesticide, insecticide, micotoxine, clorura de vinil; hidrocarburi aromatice policiclice (benzopiren, benzoantracen, etc.); Nitrozaminele; metalele grele; ftalaţii, bisfenolul A (BPA); Acrilamida; hidrocarburile aromatice policiclice (PAH) ;micotoxine ; Dioxinele; nitraţi/nitriţi.

Având în vedere propunerile de tipuri de probe: apă, sol şi produse vegetale, contaminanţii posibil de găsit se vor determina astfel:

• Hidrocarburi aromatice policiclice (PAH) din cereale

• Metale grele din cereale, roşii, cartofi, fasole, rădăcinoase

• Micotoxine din cereale, cartofi, porumb

• Dioxine din sol, ouă şi legume.

• Nitraţi/nitriţi din apă, roşii, rădăcinoase, cartofi, furaje verzi.

19

20

6 mai 2014 Bragadiru Magurele Jilava 1 Decembrie Copaceni Vidra Berceni Glina Popesti Leordeni Probe de apa, sol, produse vegetale si produse de origine animala

nastasia.belc@bioresurse.ro

21

Echipa de lucru – responsabili parteneri: Nastasia Belc – IBA, coordonator Nicolae Manolescu, FNOC Sabin Cinca, IOB Radu Lacatusu, ICPA Adrian Vasile, CESA Ecaterina Andronescu, UPB Liliana Cruceru, ECOIND