1.    Noţiunea şi caracterele juridice ale contractului de donaţie.

2.    Condiţiile de validitate.

3.    Efectele contractului de donaţie.

1.    NOŢIUNEA ŞI CARACTERELE JURIDICE

Conform Codului Civil,  prin contract de donaţie, se înţelege acel contract prin care o parte (donator)

se obligă să mărească din contul patrimoniului său, cu titlu gratuit, patrimoniul celeilalte părţi

(donatar).

Contractul de donaţie prin care donatorul se obligă să transmită în viitor întreg patrimoniul actual sau

o fracţiune din el fără a specifica bunurile care urmează să fie predate este nul.

Contractul de donaţie care stipulează obligaţia donatarului de a achita datorii sau sarcini care nu

există la momentul încheierii contractului este nul dacă natura şi întinderea datoriilor sau sarcinilor

nu sînt stipulate în contract. Contractul care prevede predarea bunului după decesul donatorului

este nul.

Conform literaturii de specialitate, donaţia este contractul prin care prin care una din părţi, numită

donator, îşi micşorează în mod irevocabil patrimoniul său cu un drept, mărind patrimoniul celeilalte

părţi, numită donatar, cu acelaşi drept, fără a urmări să primească ceva în schimb.

Caracterele juridice

a)    Unilateral, creînd obligaţii doar în sarcina donatorului. Donatorul nu îşi asumă nici o obligaţie

faţă de donator, avînd în schimb o îndatorire de recunoştinţă, care însă este de natură legală  şi nu

contractuală, fiind sancţionată cu revocarea donaţiei, în cazul în care donatorul se face vinovat de

ingratitudine faţă de donator.

b)    Gratuit al donaţiei constă în aceea că donatorul acceptă  să dobîndească unul sau mai multe

bunuri fără să se oblige la plata vreunui echivalent al bunurilor respective.

c)    Irevocabil.  Are forţă obligatorie între  părţi. Dar, irevocabilitatea donaţiilor are un caracter

special, mai accentuat decît forţa obligatorie a oricărui contract, în sensul că în materie de donaţii

irevocabilitatea priveşte nu numai efectele, ci însăşi esenţa contractului, fiind  o condiţie de

valabilitate pentru formarea lui.

d)    Translativ  de proprietate.

e)    Ca şi orice contract, donaţia presupune un acord de voinţă, pe de o parte voinţa donatorului,

adică animus donandi de a transmite un bun, iar de cealaltă parte, voinţa donatarului de a-l accepta.

Fără oricare dintre aceste 2 elemente, donaţia nu este posibilă. Ceea ce interesează la donaţie, este

intenţia.

f)    Real.

Încheierea contractului de donaţie

Contractul de donaţie se consideră încheiat în momentul transmiterii bunului. În cazul în care un bun

mobil este transmis fără acordul celeilalte părţi, transmiţătorul poate stabili acesteia un termen

rezonabil în interiorul căruia trebuie să declare că acceptă sau că refuză să accepte donaţia. La

expirarea termenului, contractul se consideră încheiat dacă cealaltă parte nu a refuzat să accepte

donaţia. În caz de refuz, transmiţătorul are dreptul să ceară restituirea bunului în conformitate cu

regulile privind îmbogăţirea fără justă cauză.

Forma contractului de donaţie

Dacă obiect al donaţiei este un bun pentru a cărui vînzare (înstrăinare) este prevăzută o anumită

1

formă a contractului, aceeaşi formă este cerută şi pentru donaţie.

Promisiunea de donaţie

Pentru a produce efecte, contractul care conţine promisiunea de a transmite în viitor un bun trebuie

încheiat în formă autentică. Nerespectarea formei nu afectează valabilitatea donaţiei dacă

promisiunea este îndeplinită, cu excepţia contractelor care au ca obiect bunuri pentru a căror

înstrăinare se cere formă autentică.

Donatorul este îndreptăţit să refuze îndeplinirea promisiunii de a transmite un bun dacă îi este

imposibil, ţinînd cont de celelalte obligaţii ale sale, să îndeplinească promisiunea fără ca prin

aceasta să-şi pericliteze propria întreţinere corespunzătoare sau executarea obligaţiilor sale legale

de întreţinere a unor alte persoane. Donatarul nu poate cere despăgubiri.

2.    CONDIŢIILE DE VALABILITATE

Condiţii necesare pentru valabilitatea contractului

1.    Capacitatea de exerciţiu necesară;

2.    Consimţămîntul să nu fie viciat;

3.    Obiectul contractului să fie determinat, licit, posibil;

4.    Cauza licită şi morală;

5.    Bunul:

a)    să existe sau să poată exista;

b)    să fie determinat sau determinabil;

c)    să fie în circuitul civil.

Inadmisibilitatea donaţiei. Este interzisă donaţia, cu excepţia donaţiei neînsemnate, pentru

realizarea unor obligaţii morale:

a)    în numele persoanelor incapabile;

b)    proprietarilor, administratorilor sau lucrătorilor din instituţii medicale, educative, de asistenţă

socială şi din alte instituţii similare din partea persoanei care se află în ele sau din partea soţului sau

rudelor acesteia de pînă la gradul patru inclusiv. Această regulă nu se aplică în relaţiile dintre rudele

de pînă la gradul patru inclusiv;

c)    în relaţiile dintre persoanele juridice cu scop lucrativ.

d)    de către persoanele juridice cu scop lucrativ, în cazul în care obiect al donaţiei sînt valorile

mobiliare.

Contractul de donaţie încheiat în timpul unei maladii prezumate a fi letale pentru donator, urmată de

însănătoşirea acestuia, poate fi declarat nul la cererea donatorului.

3.    EFECTELE CONTRACTULUI DE DONAŢIE

Principalul efect (legal) al contractului de donaţie este transmiterea dreptului de proprietate de la

donator la donatar (consecinţă a caracterului translativ de proprietate al donaţiei).

Deşi, prin natura sa donaţia transmite dreptul de proprietate, este posibil ca dreptul transmis cu titlu

gratuit să fie un alt drept real (decât dreptul de proprietate) sau un drept de creanţă. În acest din

urmă caz, operaţia juri¬dică se va analiza ca o cesiune de creanţă cu titlu gratuit.

Obligaţiile donatorului

Principala obligaţie (personală) a donatorului este predea bunului donat donatarului.  Predarea

bunului are semnificaţia transmiterii materiale a lucrului şi se poate face ulterior încheierii

2

contractului, potrivit clauzelor contractuale.

Dacă părţile au convenit ca bunul donat să fie păstrat de donator şi după perfectarea contractului,

acesta va răspunde pentru pieirea sau dete¬rio¬rarea bunului, dar numai dacă a survenit din culpa

sa (pentru celelalte ca¬zuri răspunderea fiind a donatarului-proprietar). Evident că, dacă bunul donat

este un dar manual, întotdeauna donatarul va răspunde de pieirea lucrului în calitatea sa de

proprietar.

Obligaţiile donatarului

Atunci când donaţia este pur gratuită (neafectată de vreo sarcină), do¬natarul nu are nici o obligaţie

faţă de donator (contractul fiind unilateral). În cazul de mai sus, donatarul are, cel mult o obligaţie

imperfectă, de re¬cunoştinţă (morală) care, dacă este încălcată poate duce implicit, în anu¬mi¬te

condiţii, la revocarea donaţiei pentru ingratitudine.

Pentru ca donaţia să producă efecte şi faţă de terti, legea cere îndeplinirea anumitor forme de

publicitate. Atfel, în cazul în care obiectul donaţiei îl constituie un imobil, contractul devine opozabil

faţă de terţi din momentul transcrierii lui, iar în cazul contractului de donaţie avînd ca obiect bunuri

mobile corporale, opozabilitatea faţă de terţi se realizează prin transmiterea posesiei bunului donat.

Donaţia afectată de modalităţi:

1.    Condiţia;

2.    Sarcina.

Varietăţi ale contractului de donaţie

1.    Donaţii simulate:

a)    Donaţii deghizate;

b)    Interpunere de persoane;

2.    Directă;

3.    Indirectă;

4.    Condiţionată;

5.    Darurile manuale.

Donaţia deghizată este un contract simulat unde, actul public creează aparenţele unui contract

oneros dar, în realitate, adevăratul contract este o donaţie, deci o liberalitate. Donaţiile  deghizate,

nu sunt sancţionate de lege cu nulitatea, deci donaţia simulată, care întruneşte   condiţiile generale

de validitate ale contractelor şi condiţiile speciale de valabilitate ale donaţiei, este valabilă şi produce

efecte.

Atunci cînd o donaţie se realizează prin transcrierea dreptului de proprietate asupra altei persoane

decît aceea care plăteşte preţul imobilului, ceea ce se donează este preţul, iar nu imobilul. Pentru

aceasta este, însă, necesar ca donaţia să fie concomitentă cu plata preţului. În consecinţă, dacă

transcrierea dreptului de proprietate pe numele donatarului se face după un timp îndelungat de la

încheierea vînzării şi plata preţului la care donatarul nu a luat parte, ceea ce se donează este

imobilul, nu preţul.

Donaţiile prin interpunere de persoane. În cazul acestui tip de donaţie simulată nu este vizată natura

gratuită a contractului, ci persoana adevăratului donatar. Se recurge la  această formă de simulaţie,

de ex., atunci cînd adevăratul donatar este incapabil să primească liberalităţi de la donator sau

gratificarea ar putea produce efecte nefavorabile asupra donatorului. În  fapt,  contractul aparent se

încheie cu o persoană interpusă, prin contraînscris precizîndu-se persoana adevăratului donatar.

Din cauza dificultăţilor de dovadă a simulaţiei legea prevede o prezumţie absolută potrivit   căreia 3

sunt persoane interpuse părinţii, descedenţii şi soţul persoanei incapabile şi care devin prin

intermediul prezumţiei persoanei, incapabile de a primi donaţii de la donator.

Donaţiile indirecte sunt acte juridice încheiate nesimulat în scopul de a gratifica, dar realizate pe

calea unui act juridic diferit de actul de donaţie. Spre deosebire de donaţia deghizată unde actul

simulat nu are o existenţă reală, în cazul donaţiei indirecte actul care se încheie este real, dar prin

intermediul lui se realizează o gratificare. Spre exemplu avem cazul vînzării – cumpărării cu preţ

neserios, unde disproporţia dintre valoarea reală a bunului vîndut şi preţul achitat fiind foarte   mare,

intenţia reală a părţilor este de a dona, neexistînd proporţia aproximativă cerută prestaţiilor reciproce

în cazul vînzării-cumpărării.

În cazul acestor contracte nu se cere respectarea formei autentice deoarece nu sunt contracte de

donaţie ci liberalităţi efectuate prin intermediul altor acte juridice pentru care legea nu prevede

această cerinţă de formă. În concluzie, donaţiile indirecte sunt supuse numai regulilor de fond, nu şi

de formă, ale donaţiilor.

Forme ale donaţiilor indirecte:

a)    Renunţarea la un drept;

b)    Remiterea de datorii;

c)    Stipulaţia pentru altul.

Darurile manuale constituie o categorie specială de donaţii, care trebuie să îndeplinească două

condiţii:

a)    existe acordul de voinţă pentru a înstrăina şi dobîndi un drept cu titlu gratuit;

b)    să se producă tradiţiunea, predarea efectivă şi reală a bunului dăruit;

Spre deosebire de celelalte varietăţi ale contractului de donaţie, darurile manuale nu sunt supuse

condiţiilor de formă cerute în general donaţiei, eventualul act scris întocmit cu această ocazie fiind

destinat a servi numai ca probă a operaţiei respective, deci nu ca o condiţie de valabilitate.

Validitatea darurilor manuale este consacrată prin art. 644 C. civ. România care, la modurile de

dobîndire a proprietăţii, prevede şi tradiţiunea.

Obiect al darului manual pot fi numai bunurile mobile corporale susceptibile de tradiţiune. Ca o

excepţie, titlurile la purtător deşi sunt prin natura lor drepturi de creanţă, pot face obiectul donaţiilor

manuale, pentru că în cazul lor înscrisul se confundă cu dreptul pe care îl conţine şi astfel poate fi

transmis prin intermediul unui dar manual.

Donaţia condiţionată. Părţile pot conveni ca efectele donaţiei să fie condiţionate de îndeplinirea unei

sarcini sau de realizarea unui scop. Scopul poate fi şi de utilitate publică. Va constitui donaţie numai

partea excedentară cheltuielilor de executare a sarcinii sau de atingere a scopului.

Îndeplinirea sarcinii poate fi cerută, în afară de donator, de oricare persoană în al cărei interes este

stipulată sarcina. Dacă donatarul nu îndeplineşte sarcina, donatorul poate revoca donaţia.

Revocarea donaţiei pentru ingratitudine şi pentru neexecutarea sarcinii.

Donaţia poate fi revocată dacă donatarul a atentat la viaţa donatorului sau a unei rude apropiate a

acestuia, dacă se face vinovat de o altă faptă ilicită faţă de donator sau faţă de o rudă apropiată a

acestuia, situaţii care atestă o ingratitudine gravă, sau dacă refuză fără motive întemeiate să acorde

donatorului întreţinerea datorată.

Contractul de donaţie cu sarcina în folosul donatorului sau al unui terţ are caracter gratuit numai în

limita valorii bunurilor donate care depăşeşte valoarea sarcinii impuse donatarului. Dacă donatarul

acceptă donaţia, el este ţinut să execute sarcina ce i-a fost impusa, în caz de neexecutare, 4

donatorul este îndreptăţit sa ceara fie executarea silita a obligaţiei (sarcinii), fie revocarea donaţiei.

Revocarea intervine numai în cazul în care neexecutarea sarcinilor este imputabilă donatarului.

Donatorul poate renunţa însă, chiar anticipat (prin însuşi contractul de donaţie cu sarcina) la dreptul

de a cere revocarea donaţiei pentru acest motiv. Prin revocare, contractul de donaţie cu sarcina este

desfiinţat cu efect retroactiv, donatarul va fi, deci, obligat sa restituie bunul donat, dar va putea

păstra fructele culese pana la data introducerii acţiunii în revocare.

5

2. Contractul de DONAȚIEContractul de donație este acela in cadrul căruia o parte numită donator, transmitecu titlu gratui, ceea ce înseamnă că mărește patrimoniul celeilalte parti, adonatarului, cu o parte din patrimoniul său (iar in cadrul contractului de donațiecondiționat, titlu oneros sau caracterul sinalagmatic este echivalent conditiei, dacăvaloarea condiției depășește valoarea obiectului contractului, atunci un asemeneacontract nu mai poate fi numit de donație).Acest contract este sinalagmatic, insă unilateral obligațional deoarece priveștetransmiterea drepturilor patrimoniale doar de către donator. Este consensual, estecu titlu gratuit, sau cu titlu oneros in dependență de valoarea condiției. Este cuexecutare succesivă sau real in dependență de obiectul contractului. Estecomutativ. Unele surse vorbesc de caracterul aleatoriu in cazurile donațieicondiționate, sau chiar atunci cînd vine vorba despre revocarea contractului decătre donator in condițiile legii art.835.Elementele contractului:În calitate de părți pot fi orice persoane care au capacitate de a contracta independență de valoarea bunului.Calitatea de donatar o poate avea orice persoană care are sau este lipsita decapacitatea de exercițiu atît de la noi din țară cît și o persoană străina asupraoricărui bun.Obiectul contractului de donație îl formează toate bunurile aflate în circuit civilliber sau restrîns.Forma contractului este reglementată de aceleași norme legale ca și contractul devînzare-cumpărare, în dependență de bunul,- obiect al contractului. Este formaverbală, simplă scrisă, sau solemnă.Termenul contractului se stabilește de către părțile contractante și depinde deobiectul contractului, real sau cu executare succesivă.Prețul contractului: contractul este cu titlu gratuit, deoarece donatorul nu primeștenimic in schimb (este vorba doar de gratitudinea din partea donatarului). Condițiacontractului, nu este decît valoarea bunului și oricum diferența dintre condiție șivaloarea contractului denotă faptul gratuit al contractului. Condiția nu trebuie sădepașească valoarea bunului.Nu trebuie de încurcat donația cu filantropia (chestii de binefacere) sisponsorizarea, legea nr.1420 din 31 octombrie 2002 cu privire la filantropie șisponsorizare.Activitatea filantropică este acordarea de ajutor material benevol imparțial șinecondiționat, sau prestarea de servicii gratuite de catre persoane fizice sau juridicecătre o persoană sau un grup de persoane fără a primi vre-o recompensă, plata, sauexecutarea a cărorva obligații, fără a obține vre-un profit.Sponsorizarea reprezintă activitatea persoanelor fizice sau juridice benevol insă lasolicitarea cuiva si constă în acordarea mijloacelor financiare, sau de alte bunuripentru susținerea unor acțiuni de interes public.Nu sunt activități filantropice: transmiterea mijloacelor bănești si materiale sauacordarea asistentei sub orice formă către persoane juridice care urmăresc

6

obținerea unui profit sau susținerea partidelor politice si altor organizații socialpolitice.Nu este sponsorizare acordarea reciproca de mijloace financiare si materiale întrepersoanele fizice si juridice.Drepturile și obligațiile parților:Donatorul are obligația de a transmite bunul împreună cu documentele care atestăfaptul proprietății și sint necesare pentru documentarea de mai departe cit și bunullipsit de vicii de ordin material sau juridic.Donatorul trebuie sa informeze donatarul despre viciile pe care le cunoaște sau artrebui sa le cunoască, trebuie sa fie de bună credință, sa se atîrne serios față depromisiunea facută și alte obligații cum ar fi alin.2 art.827.Donatorul poate renunța la transmiterea sau predarea bunului promis dacă peparcurs această promisiune sau transmitere îi prejudiciază propria sa intreținere saua persoanelor aflate la intreținerea sa art.830 alin.2.Conform art.832 sunt enumerate cazurile inadmisibilității donației, exceptie facîndcareva obligațiuni morale.Poate fi revocată de către donator, donația in cazul maladiilor prezumate a fi letalesau in cazul ingratitudinii. Are dreptul să ceara rezoluțiunea in cazul stării denevoie.Donatarul are drepturi și obligații ce reiese din contractul de vînzare-cumparare șise acomodează contractului de donație.

7