Conţinut cadruapmif-old.anpm.ro/files/APM Ilfov/STAREA MEDIULUI... · Web view- tratare şi...

RAPORT PRIVIND

STAREA MEDIULUI

JUDEŢUL ILFOV

2013

1. PROFIL DE JUDEŢ

Teritoriul administrativ al judeţului Ilfov este situat în SE ţării, în centrul Câmpiei Valahe, cuprinzând ca un inel municipiul Bucureşti, în bazinele hidrografice Argeş, Ialomiţa şi Mostiştea.

Este cel mai mic judeţ al ţării cu o suprafaţa totală de 158.328 hectare (1.583 km2).Din punct de vedere istoric judeţul Ilfov este regăsit pentru prima oară într-o diplomă

a principelui Ţării Româneşti Basarab cel Tînăr (Ţepeluş), din 23 martie 1482 la Gherghiţa.După numele pe care îl poartă, Ilfov, se pare că judeţul s-a format de-a lungul văii cu

arini a râului Ilfov.Cartografic, reprezentarea judeţului apăre odată cu harta Ţării Româneşti datorată

stolnicului Constantin Cantacuzino, apărută în anul 1700 la Padova, iar lista completă a localităţilor ilfovene s-a putut întocmi prin cercetarea hărţii ruse din 1853. De-a lungul timpului evoluţia administrativ teritorială a României a dat judeţului Ilfov diferite configuraţii.

Reşedinţa judeţului Ilfov se află pe teritoriul municipiului Bucureşti. În toate formele administrative mai vechi, oraşul Bucureşti, aflat în partea centrală a judeţului Ilfov, era înglobat în teritoriul acestuia. La ultima modificare administrativă - teritorială majoră, din 17 februarie 1968, oraşul Bucureşti a fost declarat municipiu şi a devenit unitate de sine stătătoare, cu rang de judeţ, evoluând în afara limitelor judeţului Ilfov.

Teritoriul actual al judeţului Ilfov, reprezintă o relicvă a judeţului de odinioară, cu rădăcini ancorate în secolul al XV-lea. De-a lungul timpului, şi cu precădere în a doua jumătate a secolului XX, acesta a cunoscut cele mai mari amputări teritoriale, ajungând la suprafaţa de 1583 km2 (0,67% din suprafaţa ţării) în prezent, faţă de 5176 km2 în anul 1937 şi 8225 km2 în anul 1972 (cu 2 municipii, 2 oraşe, 125 de comune). La 23 ianuarie 1981, judeţul era un sector de sine stătător, denumit Sectorul Agricol Ilfov (avea un oraş Buftea şi 26 comune).

2

În anul1996, conform Legii 24 din 12 aprilie, denumirea Sectorului Agricol Ilfov a fost înlocuită cu Judeţul Ilfov, iar în urma aplicării Legii nr. 50 din 10 aprilie 1997 a fost trecut în categoria judeţelor.

Pe teritoriul judeţului Ilfov, se află 8 oraşe (Buftea, Otopeni, Popeşti Leordeni, Pantelimon, Voluntari, Măgurele, Bragadiru, Chitila) şi 32 comune.

CulturăPALATUL MOGOŞOAIADin anii 1950, Palatul Mogoşoaia a găzduit secţia feudală a Muzeului Naţional de

Artă, în 1977 complexul arhitectural intrând în restaurare. Astăzi el găzduieşte preţioase colecţii de artă feudală, prelegeri, manifestări expoziţionale, recitaluri muzicale, care atrag mulţi vizitatori.

Scurt istoricConstantin Brâncoveanu a cumpărat în 1681, de la logofătul Radu şi de la fratele său

popa Isar, satul Mogoşoaia şi eleşteul (pe malul căruia va construi mai târziu palatul) şi casele vechi de la jupâneasa Rada. Viitorul domn a început prin a zidi, în 1688, biserica “Sfântul Gheorghe”. Palatul a fost construit pentru Ştefan, fiul domnitorului, fiind terminat, conform pisaniei, la 20 septembrie 1702. Corpul palatului, de formă dreptunghiulară, are pivniţă, parter şi etaj cu foişor. Spre acest edificiu impunător te conduce o alee care trece printr-o poartă boltită, având deasupra un turn scund cu terasă şi foişor. Arhitectura palatului, realizată în stil autentic brâncovenesc, cu influenţe ale Renaşterii italiene, include la faţada dinspre lac, o loggie de o splendoare rară, cu cinci arcade trilobate, sprijinite pe şase coloane neocorintice, cu capiteluri bogat sculptate şi fusuri cu caneluri răsucite.

La 4 aprilie 1714, Constantin Brâncoveanu a fost mazilit şi dus la Istanbul împreună cu familia sa, iar la 15 august a fost decapitat odată cu cei patru fii ai săi. Palatul a fost jefuit de turci şi transformat în han. Trei ani mai târziu, palatul a fost redat urmaşilor lui Brâncoveanu, reveniţi din exilul impus de turci. Un alt val de distrugeri a lovit monumentul, în războiul ruso-turc din 1768 -1774, în urma căruia palatul a căzut în ruină. Mai târziu, principele Gheorghe Bibescu, căsătorit cu ultima descendentă a Brâncovenilor, a adus meşteri germani care au lucrat concomitent şi la palatul său de la Băneasa. Lucrările au fost continuate din 1860, de fiul său Nicolae, cu un arhitect francez.

În anul 1911, Mogoşoaia a fost cumpărată de Marta şi George Valentin Bibescu, care au refăcut palatul, păstrându-i autenticitatea, cu o echipă de meşteri italieni, conduşi de renumitul arhitect veneţian Domenico Rupolo.

PALATUL MOGOŞOAIA

3

Reţeaua căilor de comunicaţie o formează transporturile pe căile ferate, transporturile rutiere şi aeriene.

Este de menţionat că, pe teritoriul judeţului Ilfov, în oraşul Otopeni, se află principala poartă de intrare şi ieşire din ţară, Aeroportul International Otopeni, prin care se asigură legătura cu celelalte mari oraşe ale ţării şi cu alte aeroporturi internationale.

Reţeaua rutieră ce porneşte radial din Bucureşti şi străbate teritoriul judeţului Ilfov, asigură transportul călătorilor, schimbul de produse din interiorul judeţului, legăturile rutiere către toate punctele cardinale.

Menţionăm drumul naţional (DN 5) ce leagă capitala - Bucureşti, de poarta fluvială şi auto – Giurgiu.

Drumul naţional (DN 1) ce leagă capitala - Bucureşti, de zona de nord - vest, respectiv centrul ţării şi vestul Europei.

Drumul naţional (DN 2) ce face legătura cu zona de est a ţării, respectiv cu nord - estul şi estul Europei.

Drumul naţional (DN 3) spre poarta maritimă a ţării - Constanţa şi Canalul Dunăre - Marea Neagră.

Autostrada Bucureşti - Piteşti, ce leagă capitala - Bucureşti, de zona de sud - vest a ţării şi a Europei.

Autostrada Bucureşti - Constanţa, ce leagă capitala - Bucureşti, de zona de sud - est a ţării.

În prezent se află în lucru autostrada Bucureşti-Braşov, ce leagă capitala de zona centrala a ţării.

Această reţea radială este intersectată de Şoseaua de centură a Capitalei, aflată în prezent în administrarea Consiliului Judeţean Ilfov.

1.1. Date geografice şi climatice

Judeţul Ilfov se află situat în SE ţării, cuprinzând ca un inel municipiul Bucureşti şi este învecinat cu următoarele judeţe: la nord cu judeţul Prahova, la est cu judeţele Ialomiţa şi Călăraşi, la sud cu judeţul Giurgiu, iar la vest cu judeţul Dîmboviţa.

4

Din punct de vedere hidrografic, judeţul Ilfov este situat între râurile Argeş şi Ialomiţa, fiind brăzdat de râurile Argeş, Sabar, Ciorogârla, Dâmboviţa, Colentina, Cociovaliştea, Snagov, Pasărea, Câlnău, Slotea, Cocioc, Vlăsia şi Mostiştea.

1.1.1. Relieful şi geologia

Teritoriul aferent judeţului Ilfov se suprapune peste sectorul central al Câmpiei Vlăsiei, denumit Câmpia Bucureştiului. Ea este o câmpie tabulară, cu o altitudine ce variază între 50 şi 120 m, înclinare slabă pe direcţia NV – SE.

Formele de relief sunt reprezentate de frunţile de terasă ale râurilor Colentina, Sabar, Dâmboviţa, Ialomiţa şi afluenţii acestora, de crovuri, văi puţin adânci, cu lunci largi şi tinere şi relieful antropic.

1.1.2. Clima

Clima este temperat continentală cu nuanţă excesivă, cu veri călduroase şi secetoase şi ierni friguroase, dominate de prezenţa frecventă a maselor de aer rece continental din E, sau arctic din N şi de vânturi puternice care viscolesc zăpada. Valorile medii multianuale ale temperaturii aerului înregistrează o uşoară creştere de la N (10.5ºC) la S (11ºC).

Temperatura maximă absolută înregistrată a fost de 42,4ºC (5 iulie 2000, la staţia meteorologică Bucureşti Filaret), iar minima absolută de –32,2ºC (25 ianuarie 1942, la staţia meteorologică Bucureşti Băneasa).

Verile sunt calde uneori toride şi deseori secetoase, iar iernile sunt reci, cu zăpezi abundente însoţite frecvent de viscole. În general iernile durează de la sfârşitul lunii noiembrie până la sfârşitul lunii februarie. Primăverile sunt de obicei scurte, cu contraste termice evidente de la o zi la alta.

Cantitatea de precipitaţii însumează cca. 500 – 600 mm anual (Brăneşti şi Vidra), cele mai mari valori înregistrându-se în perioada mai – iulie, ploile având şi caracter torenţial. Prima ninsoare cade de obicei în ultima decada a lunii noiembrie, iar ultima, către sfârşitul lunii martie.

Vânturile dominante bat dinspre E şi NE (îndeosebi iarna), cu viteze medii anuale de 2 – 3 m/s şi dinspre S şi SV în restul anului. Cele mai mari viteze ale vântului se înregistrează iarna, spulberând şi viscolind zăpada.

Creşterea continuă a gradului de poluare în interiorul oraşului, ca urmare a numărului mare de întreprinderi industriale, automobile, şantiere de construcţii etc., sporeşte considerabil numărul de zile în care se produce ceaţa.

Tabelul 1.1.2.1. Temperatura medie anuală a aerului (ºC) şi normala climatologică la staţiile meteorologice Bucureşti-Afumaţi, Bucureşti-Băneasa şi Bucureşti-Filaret

Staţia Temp. medie anuală2013

Normala climatologică(1961-1990)

Bucureşti-Afumaţi 12,0 10,5

Bucureşti-Băneasa 11,7 10,6

Bucureşti-Filaret 12,5 11,2

5

Tabelul 1.1.2.2.Temperatura maximă anuală a aerului (ºC) şi temperatura maximă absolută la staţiile meteorologice Bucureşti-Afumaţi, Bucureşti-Băneasa şi Bucureşti-Filaret

StaţiaTemp.

maximă anuală2013

Data de producere

Maxima absolută

Data de producere

Bucureşti-Afumaţi 36,2 29.07.2013 41,1 05.07.200027.07.2007

Bucureşti-Băneasa 36,9 29.07.2013 42,2 05.07.2000Bucureşti-Filaret 37,4 29.07.2013 42,4 05.07.2000

Tabelul 1.1.2.3. Temperatura minimă anuală a aerului (ºC) şi tempertura minimă absolută la staţiile meteorologice Bucureşti-Afumaţi, Bucureşti-Băneasa şi Bucureşti-Filaret

StaţiaTemp. minimă anuală2013

Data de producere

Minima absolută

Data de producere

Bucureşti-Afumaţi -16,0 10.01.2013 -30,2 06.02.1954Bucureşti-Băneasa -15,9 10.01.2013 -32,2 25.01.1942

Bucureşti-Filaret -12,7 10.01.2013 -30,0 25.01.1942

Tabelul 1.1.2.4. Cantitatea anuală de precipitaţii (mm) şi cantitatea maximă de precipitaţii căzută în 24 de ore (mm) la staţiile meteorologice Bucureşti-Afumaţi, Bucureşti-Băneasa şi Bucureşti-Filaret

StaţiaCantitatea anuală de precip. din

2013

Normala climatologică (1961-

1990)

Cantitatea max. de precip. în 24

ore din 2013/ Data de

producere

Cantitatea max. absolută de precip. în 24 ore/ Data de

producere

Bucureşti-Afumaţi 617,6 611,9 71,2/01.10.2013 152,3/20.09.2005

Bucureşti-Băneasa 585,6 596,1 68,4/01.10.2013 126,4/20.09.2005

Bucureşti-Filaret 619,5 611,3 83,9/30.06.2013 161,4/20.09.2005Menţionăm că valorile de temperatură maximă absolută (tabelul 2), temperatură minimă

absolută (tabelul 3) şi cantitatea maximă absolută de precipitaţii căzută în 24 de ore (tabelul 4) au fost extrase din toată perioada de funcţionare a staţiilor meteorologice.

1.2. Demografia

6

Tabel 1.2.1. Populaţia stabilă pe localităţile judeţului Ilfov, la 1 iulie 2013

Localitatea

Populaţia stabilă- persoane - Suprafaţa

(kmp)Densitatea(loc/kmp)

Total Masculin Feminin1 2 3 4 5 6

TOTAL JUDEŢ 358470 174803 183667 1583 226,4Mediul Urban 157370 76583 80787 329 478,3Oraş Bragadiru 13948 6790 7158 22 634,0

Oraş Buftea 22064 10745 11319 55 401,2Oraş Chitila 14051 6883 7168 13 1080,8

Oraş Măgurele 9569 4682 4887 45 212,6Oraş Otopeni 13212 6338 6874 32 412,9

Oraş Pantelimon 24703 12095 12608 69 358,0Oraş Popeşti-Leordeni 20817 10033 10784 56 371,7

Oraş Voluntari 39006 19017 19989 37 1054,2Mediul Rural 201100 98220 102880 1254 160,41 Decembrie 7166 3368 3798 15 477,7

Afumaţi 7583 3708 3875 63 120,4Baloteşti 7498 3601 3897 51 147,0Berceni 4884 2351 2533 27 180,9Brăneşti 8920 4258 4662 53 168,3Cernica 10430 5136 5294 39 267,4Chiajna 12782 6242 6540 16 798,9Ciolpani 4663 2213 2450 42 111,0

Ciorogârla 5542 2745 2797 35 158,3Clinceni 5724 2772 2952 24 238,5

Copăceni 3330 1626 1704 14 237,9Corbeanca 5682 2773 2909 30 189,4

Cornetu 5553 2702 2851 15 370,2Dărăşti - Ilfov 2648 1316 1332 15 176,5

Dascălu 2771 1389 1382 36 77,0Dobroieşti 8149 3979 4170 11 740,8Domneşti 7458 3705 3753 38 196,3

Dragomireşti - Vale 4820 2317 2503 31 155,5Găneasa 4962 2485 2477 46 107,9

Glina 7492 3700 3792 29 258,3Grădiştea 3032 1540 1492 33 91,9

Gruiu 6936 3355 3581 66 105,1Jilava 10054 4902 5152 27 372,4

Moara Vlăsiei 6170 3026 3144 63 97,9Mogoşoaia 7084 3503 3581 26 272,5

Nuci 2908 1435 1473 52 55,9Periş 7368 3586 3782 78 94,5

Petrăchioaia 3119 1559 1560 57 54,7Snagov 6958 3380 3578 91 76,5

Ştefăneştii de Jos 6021 2983 3038 29 207,6Tunari 5096 2539 2557 32 159,3Vidra 8297 4026 4271 70 118,5

7

Notă: Date provizorii. Populaţia stabilă a României pe localităţi, la 1 iulie 2013 a fost calculată prin metoda componentelor folosind surse de date administrative pentru migraţia externă. Aceste surse nu acoperă întregul fenomen migratoriu, mai ales la nivelul emigraţiei. Ca atare, există o subevaluare severă a acestui fenomen care duce la o supraevaluare a populaţiei României. Datele prezentate au caracter provizoriu, urmând ca numărul populaţiei stabile să fie recalculat după definitivarea rezultatelor definitive ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor 2011.

Populaţia stabilă pe total judeţ la 1 iulie 2013 este de 358.470 persoane, din care 174.803 reprezintă populaţie masculină iar 183.667 populaţie feminină.

Densitatea populaţiei din mediul urban este de 3 ori mai mare decât în mediul rural.

Tabel 1.2.2. Dinamica populaţiei stabile la 1 iulie -%-

2012 comparativ cu 2011

Total Masculin Feminin

Total +3,0 +3,0 +3,0Mediul urban +4,0 +4,1 +3,8Mediul rural +2,3 +2,2 +2,3

Ponderea populaţiei feminine, respectiv masculine în populaţia totală a judeţului pentru ambii ani a fost aceeaşi, respectiv 51,2% pentru populaţia feminină şi 48,8% pentru populaţia masculină.

Populaţia stabilă la 1 iulie 2013 a judeţului Ilfov a crescut cu 3,0% faţă de cea înregistrată la 1 iulie 2012 (+10439 persoane), această creştere datorându-se atât sporului natural pozitiv înregistrat în semestrul II al anului 2012 (+186 persoane) cât şi soldului pozitiv înregistrat în toată perioada la fenomenul de migraţie internă a populaţiei.

Tabel 1.2.3. Mişcarea naturală a populaţiei

Fenomene demografice 20121) 20132)

Date absoluteNăscuţi-vii 3864 3840Decedaţi 3816 3550

Spor natural +48 +290Căsătorii 2073 2130Divorţuri 293 352

Decedaţi sub 1 an 28 351) Date definitive2) Date provizoriiNotă: Fenomenele au fost repartizate pe judeţe după domiciliu: născuţii-vii după domiciliul mamei, decesele după domiciliul decedatului şi divorţurile după ultimul domiciliu comun al soţilor.

Grafic 1.2.1.Evoluţia mişcării naturale a populaţiei

8

- per

soan

e -

3864 3816

48

38403550

290

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

2012 2013

Născuţi-vii Decedaţi Spor natural

Analizând indicatorii care caracterizează mişcarea naturală a populaţiei observăm că, în anul 2013 faţă de anul 2012, ei au avut următoarea evoluţie: numărul născuţiilor-vii a crescut cu 0,6% (-24 născuţi-vii); numărul deceselor a crescut cu 7,0% (-266 decese); numărul deceselor sub 1 an a scăzut cu 25,0% (+7 decese); Sporul natural calculat ca diferenţă între numărul născuţilor-vii şi numărul deceselor, a

fost pozitiv în ambele perioade analizate; numărul căsătoriilor a crescut cu 2,7%; numărul divorţurilor a scăzut cu 20,1%.

Populaţia stabilă a unei localităţi, conform definiţiei şi metodologiei statistice a recensământului populaţiei cuprinde:- toţi cetăţenii români, străini sau fără cetăţenie care la momentul recensământului aveau

domiciliul sau reşedinţa obişnuită (de cel puţin 6 luni pentru cetăţenii români şi de peste 1 an pentru cetăţenii străini sau fără cetăţenie) în respectiva localitate, indiferent dacă erau prezenţi sau temporar absenţi din localitate, fiind plecaţi în altă localitate din ţară pentru o perioadă mai mică de 6 luni sau în străinătate pentru mai puţin de 1 an;

- persoanele care la momentul de referinţă aveau resedinţa în localitatea respectivă, dar domiciliul îl aveau în altă localitate, fiind venite pentru o perioadă de peste 6 luni la lucru, pentru efectuarea studiilor sau din alte motive;

- persoanele plecate din localitate pentru satisfacerea stagiului militar;- persoanele reţinute pentru cercetări de către organele de ordine publică, aflate în arest

preventiv în alte localităţi;- persoanele deţinute în penitenciare sau şcoli de reeducare aflate pe teritoriul localităţii

respective, chiar dacă aveau domiciliul în altă localitate.În populaţia stabilă a unei localităţi nu au fost incluse:

- persoanele plecate de la domiciliu (la lucru, la studii, etc.) în alte localităţi din ţară pentru o perioadă mai mare de 6 luni;

- persoanele plecate în străinătate pentru mai mult de 12 luni;- persoanele care la momentul de referinţă al recensământului earu temporar prezente în

localitate, pentru o perioadă mai mică de 6 luni;- cetăţenii străini sau fără cetăţenie veniţi în localitate de mai puţin de un an.

1.3. Resursele naturale Resurse naturale neregenerabile

Resursele naturale reprezintă capitalul natural, o componentă esenţială a bogăţiei ţării. Valorificarea acestor resurse prin exploatarea atât a materiilor prime neregenerabile, cât şi a celor regenerabile şi prelucrarea lor în procese necesare vieţii, determină în mare măsură stadiul de dezvoltare economică şi socială a ţării, starea mediului şi condiţiile de trai ale populaţiei.

9

În judeţul Ilfov se exploatează:- nisip şi pietriş în zona localităţilor: Clinceni – com. Clinceni, 1 Decembrie - com. 1

Decembrie (baza piscicolă şi de agrement), amonte Nuci – com. Nuci, Copăceni – com. Copăceni, Cornetu (lac Mihăileşti) – com. Cornetu, Domneşti - com. Domneşti, Dumitrana - com. Măgurele.

- caldură din sistemele hidrogeotermale: oraş Otopeni.- ţiţei şi gaze naturale în zona localităţilor: Bragadiru - oraş Bragadiru, Novaci -

Dumitrana – com. Măgurele, Jilava – com. Jilava, Bălăceanca – com. Cernica, Periş - com. Periş.

- ţiţei în zona localităţii: Căldăraru – com. Cernica.

Resurse naturale regenerabile

Fauna şi flora constituie o bogăţie regenerabilă de mare preţ în condiţiile unei valorificări raţionale. Fauna piscicolă: caracuda, linul, roşioara, bibanul, crapul, plătica, şalăul, somnul şi două specii de guvizi (Gobius sp. şi Broteshoryns sp. – endemice).

Păsări de baltă: raţa cârâitoare (Anas querquedula), raţa mare (Anas platyrhyncos), raţa mică (Anas crecca), gârliţa (Anser albifrons), găinuşa de baltă (Gallinula chloropus), lişiţa (Fulica atra), nagâţul, fluieraşul şi stârcul roşu.

Pe teritoriul judeţului Ilfov se întâlnesc şi specii de interes cinegetic şi anume: - porumbelul gulerat (Columba palumbus), - porumbelul de scorbură (Columba oenas),- turturica (Streptopelia turtur), - potârnichea (Perdix perdix), graurul (Sturnus vulgaris),- guguştiucul(Streptopelia decaocto), sitarul de pădure (Scolapax rusticola),- ţigănuşul (Plegadis falcinellus), prepeliţa (Coturnix coturnix), - raţe şi gâşte sălbatice (admise de lege), fazan (Phasianus colhicus),- iepure de câmp (Lepus europeus), mistreţ (Sus scrofa), viezure (Meles meles),- căprior (Capreolus capreolus), cerb lopătar (Dama dama), vulpe (Vulpes vulpes),

dihor (Putorius putorius), nevăstuică (Mustela nivalis),- bizam (Ondrata zibethica) şi jder de copac (Martes martes).

În zona Lacului Snagov, vegetaţia acvatică este grupată pe trei benzi şi anume: - vegetaţie acvatică de mal (formată din stuf şi alte specii asociate) care tivesc

malul lacului;- vegetaţie plutitoare formată din specii de nufăr alb (Nymphea alba) şi alte specii

de nufăr (nufărul indian – Nelumbo nucifera; nufărul galben – Nuphar luteum şi nufărul roşu – Nymphea lotus – specii endemice ca areal) .

- vegetaţie submersă care tapiţează fundul lacului (brădiş - Myriophyllum vertiallatum).

Elemente floristice deosebite se întâlnesc în zone de pe teritoriul judeţului - respectiv: - pădurea Râioasa de pe teritoriul oraşului Buftea şi oraşului Chitila (cu specia endemică Brânduşa de pădure – Genul Crocus) şi Scroviştea - comuna Gruiu.O altă sursă naturală regenerabilă, de pe teritoriul judeţului Ilfov, sunt pădurile care

ocupă o suprafaţă de cca. 19.001 ha.Pădurile judeţului Ilfov fac parte din renumiţii “Codrii Vlăsiei”, în prezent fiind de

interes social şi recreativ. Acestea sunt formate din diverse specii de foioase (stejar, fag, arţar, salcâm, tei), în amestec sau în masive. Stejarul – specia predominantă – formează masive, în pădurile Snagov, Căldăruşani, Tunari, Afumaţi, iar salcâmul şi teiul se întâlnesc în masiv, în pădurea Scroviştea.

Exploatarea masei lemnoase din aceste păduri se face în baza planurilor de exploatare aprobate de Direcţiile silvice, lemnul fiind utilizat ca materie primă în industria mobilei sau lemn de foc.

10

1.4. Economia

Economia judeţului este puternic influenţată de poziţia geografică pe care o ocupă acesta, şi anume, înconjoară capitala ţării. Această poziţie îşi spune cuvântul şi asupra modului de evoluţie al activităţii industriale.

Astfel, industria ilfoveană se remarcă printr-o gamă variată de produse ce se realizează în aproximativ jumătate din numărul localităţilor judeţului Ilfov, şi anume: aparate şi instrumente de măsură şi control (Otopeni, Pantelimon, Voluntari), fabricarea articolelor din material plastic pentru construcţii (SC Corina Gealan SRL– Bragadiru şi alte societăţi din localităţile: Pantelimon, Voluntari, Jilava), prefabricate din oţel şi beton (Jilava, Popeşti Leordeni), mobilier (Otopeni, Bragadiru, Mogoşoaia, Pantelimon, Măgurele, Tunari, Ciolpani, Baloteşti), hârtie şi carton (Dobroeşti, Jilava, Otopeni, Pantelimon, Clinceni), încălţăminte (Buftea, Chitila, Jilava, Otopeni, Popeşti Leordeni), produse farmaceutice (Otopeni, Voluntari, Bragadiru), nutreţuri combinate (Buftea, Ştefăneştii de Jos, Periş), producţia de piese şi accesorii pentru autovehicule (Otopeni, Măgurele, Popeşti Leordeni, Chiajna, Jilava), mase plastice şi cauciuc (Otopeni, Buftea, Popeşti Leordeni, Jilava, Afumaţi, Pantelimon, Clinceni, Chitila, Bragadiru, Voluntari, Dobroeşti, Mogoşoaia), jucării şi jocuri (Buftea).

Industria alimentară, a băuturilor şi a tutunului reprezintă ramura principală, deţinând şi cea mai mare pondere în industria judeţului (SC Coca Cola HBC România SRL, SC M.P. Băneasa – Moara SA, SC Chipita România SRL, SC Angst Ro SA, SC Glina SA, SC Golden Foods Snacks SRL, SC Cafea Fortuna SRL, SC Contec Foods SRL, SC Heidi Chocolat SA, SC Titan SA, SC Spicul SA, SC Conserv Buftea SA, SC Carmangeria Godac SRL, SC Prodal 94 SRL, SC RO STAR SA, SC Parmalat Romania SA, SC Philip Morris România SRL, SC Perla Covasnei SA, SC Ifantis România SA).

O ramură aparte o reprezintă industria cinematografică, prezentă la Buftea.

Producţia fizică industrialăTabel 1.5.1.

Producţia fizică industrială (pentru unele produse reprezentative)

Activităţi ale industriei prelucrătoare U.M. 2012 20131)

Anul 2013 comparativ cu anul 2012

cantitativ %

Produse zaharoase de laborator tone 32557 23963 -8594 -26,4

Confecţii metalice uşoare pentru închideri, susţineri la

construcţii industriale şi organizare de şantier

tone 50429 49586 -843 -1,7

Confecţii textile şi din înlocuitori mii lei 91505 62380 -29125 -31,8

Biscuiţi tone 9171 7269 -1902 -20,7Mobilier mii lei 114241 115484 +1243 +1,1

Încălţăminte mii perechi 2040 2242 +202 +9,9Pâine tone 46304 58556 +12252 +26,5

Carne tăiată în abatoare tone 13643 17097 +3454 +25,3Preparate din carne tone 10610 12902 +2292 +21,6

Legume conservate prin sterilizare tone 6831 7908 +1077 +15,8

1) Date provizoriiNotă: Sunt prezentate principalele produse industriale ale judeţului. Datele sunt calculate pe baza unui eşantion de circa 270 de agenţi economici în anul 2012 şi circa 290 de agenţi economici în 2013.

11

Analizând producţia fizică industrială, pentru unele din produsele reprezentative, se poate observa că, în anul 2013 faţă de anul 2012, au existat creşteri la o serie de produse cum ar fi:

cu 25,3% la carne tăiată în abatoare, cu 21,6% la preparate din carne, cu 26,5% la pâine, cu 15,8 % la legume conservate prin sterilizare cu 1,1% la mobilier, cu 9,9% la încălţăminte,

S-au înregistrat şi scăderi ale producţiei fizice industriale la produsele: confecţii metalice uşoare pentru închideri, susţineri la construcţii undustriale şi

organizare de şantier cu 1,7% biscuiţi cu 20,7%, confecţii textile şi din înlocuitori cu 31,8%, produse zaharoase de laborator cu 26,4%.

Producţia agricolă vegetală

Tabel 1.5.2. Producţia agricolă vegetală, la principalele culturi - tone -

20121 20132)

Total

din care:sector privat

Total

din care:sector privat

din care:gospodăriile populaţiei

din care:gospodăriile populaţiei

Cereale – total 134603 127433 28158 159445 157816 63190din care:

Grâu şi secară 67212 66434 14872 51160 50610 63190Orz şi orzoaică 38647 36583 9237 38883 38568 8639

Ovăz 1177 666 357 2083 1787 1502Porumb 27507 23690 3632 66182 65714 30496

Leguminoase pentru boabe –

total635 466 130 1673 1561 1561

Plante uleioase – total 19590 18809 2001 61402 61067 5494

din care:Floarea soarelui 8401 7620 921 28063 27728 2776

Cartofi 20588 20588 20588 24447 24101 24101Legume - total 110200 110093 110093 109331 109162 109162

Plante de nutreţ - total 226223 217238 108474 236207 230187 96417

din care:Perene vechi şi

noi 108478 103012 76654 62574 61432 47854

Porumb pentru însilozare 14454 14454 1020 5954 5954 438

Struguri 4096 4069 4051 2511 2467 244012

Fructe din pomi si pepiniere

pomicole5722 1961 1961 9550 7973 815

1) Date rectificate2)Date provizorii Notă: Datele sunt furnizate de către Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Ilfov

În general se remarcă faptul că în anul 2013 producţia agricolă obţinută la o serie de culturi a crescut în comparaţie cu anul 2012, cele mai importante creşteri fiind înregistrate la producţia de: plante uleioase pe total de 3,1 ori (din acestă categorie înregistrându-se o creştere de 3,3 ori a producţiei de floarea soarelui), leguminoase pentru boabe pe total de 2,6 ori, fructe din pomi şi pepiniere pomicole cu 66,9% şi cartofi cu 18,7%.

Producţia de cereale pe total a înregistrat o creştere cu 18,5%, din această categorie înregistrându-se o creştere de 2,4 ori a producţiei de porumb, cu 77,0% a producţiei de ovăz, şi cu 0,6% a producţiei de orz şi orzoaică, dar în acelaşi timp şi o scădere cu 23,9% a producţiei de grâu şi secară.

Producţia de plante de nutreţ pe total a înregistrat o creştere cu 4,4% (din această categorie înregistrându-se scăderi cu 58,8% a producţiei de porumb pentru însilozare şi cu 42,3% a producţiei de perene vechi şi noi).

Producţia de struguri a înregistrat o scădere cu 38,7%, iar cea de legume pe total o scădere cu 0,8%.

Producţia medie obţinută la hectar a înregistrat în anul 2013, comparativ cu anul 2012, creşteri importante la culturile de:

floarea soarelui, care face parte din grupa plantelor uleioase, de 2,4 ori; porumb, care face parte din grupa cerealelor, de 2,3 ori; leguminoase pentru boabe pe total de 2,2 ori; fructe din pomi şi pepiniere pomicole cu 65,7%; ovăz, care face parte din grupa cerealelor, cu 33,6%; struguri cu 27,1%; cartofi cu 8,1%; grâu şi secară, care face parte din grupa cerealelor, cu 8,0%; orz şi orzoaică, care face parte din grupa cerealelor, cu 0,9%.

Scăderi ale producţiei medii la hectar s-au înregistrat la: legume de câmp şi în solarii (cu 12,4%) şi la culturile de plante de nutreţ pe total (cu 3,5%).

Producţia agricolă animalăTabel 1.5.3.

Producţia agricolă animală

u.m. 2012 20131)

Anul 2013 comparativ cu anul

2012- % -

Producţia totală decarne (sacrificări) tone greutate vie 11702 6398 -45,3

- bovine tone greutate vie 672 700 +4,2- porcine tone greutate vie 9923 5096 -48,6- ovine tone greutate vie 452 329 -27,2

- caprine tone greutate vie 280 160 -42,9- păsări tone greutate vie 375 113 -69,9

13

Lapte de vacă şi bivoliţă hl. fizic 253139 236676 -6,5

Ouă mii buc. 47504 49240 +3,71) Date provizoriiNotă: Datele sunt furnizate de către Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Ilfov

Situaţia producţiilor agricole de origine animală, în anul 2013 comparativ cu 2012, se prezintă astfel:

Producţia totală de carne (sacrificări) a scăzut cu 45,3% pe baza scăderilor înregistrate la: carnea de păsări (cu 69,9%), carnea de porcine (cu 48,6%), carnea de caprine (cu 42,9%) şi carnea de ovine (cu 27,2%).

Singura creştere a producţiei de carne (sacrificări) s-a înregistrat la carnea de bovine (cu 4,2%).

Producţia de lapte de vacă şi bivoliţă a înregistrat o scădere cu 6,5 %, iar cea de ouă o creştere cu 3,7%.

Construcţii de locuinţeTabel 1.5.4.

Construcţii de locuinţe - locuinţe terminate şi locuinţe în curs de execuţie

2012 20131) Anul 2013 faţă deanul 2012

număr număr număr %Locuinţe terminate 3268 3657 +389 +11,9- în mediul urban 1191 1307 +116 +9,7- în mediul rural 2077 2350 +273 +13,1din care:Locuinţe terminate din fondurile populaţiei 3268 3657 +389 +11,9din care- în mediul urban 1191 1307 +116 +9,7- în mediul rural 2077 2350 +273 +13,1Locuinţe aflate în curs de execuţie, la sfârşitul anului 2978 3266 +288 +9,7

din care: - în mediul urban 292 381 +89 +30,5 - în mediul rural 2686 2885 +199 +7,4

1) Date provizorii

Numărul locuinţelor terminate în anul 2013 (3657 locuinţe) a crescut pe total cu 11,9% faţă de anul 2012 (+389 locuinţe). Acestea au avut ca sursă de finanţare exclusivă fondurile private ale populaţiei în ambele perioade analizate.

Locuinţele terminate realizate din fondurile populaţiei, construite în mediul urban, au crescut în anul 2013 comparativ cu anul 2012 cu 9,7% (+116 locuinţe), în timp ce locuinţele realizate în mediul rural au crescut cu 13,1% (+273 locuinţe).

Locuinţele aflate în curs de execuţie, la sfârşitul anului 2013 (3266 locuinţe) au crescut cu 9,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent (+288 locuinţe). Majoritatea locuinţelor în curs de execuţie la sfârşitul anului 2013 s-au înregistrat în mediul rural, ponderea acestora fiind de 88,3%, în scădere cu 1,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Produsul intern brut

Produsul intern brut, în perioada 1998 – 2011 - milioane lei preţuri curente -14

CAEN Rev.1 CAEN Rev.22007 20081) 2009 2010 2011

Total ţară 416006,8 514700,0 501139,4 523693,3 557348,2din care:Regiunea Bucureşti-Ilfov 95798,2 134162,6 124288,8 131579,2 148205,6 Ilfov 10091,0 13145,8 12913,9 12862,4 14397,8 Municipiul Bucureşti 85707,2 121016,8 111374,9 118716,8 133807,8

1)Date rectificate conform CAEN Rev.2.

Ponderea produsul intern brut, în total ţară, în perioada 1998 – 2011 -%-CAEN Rev.1 CAEN Rev.2

2007 2008 2009 2010 2011Total ţară 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0din care:Regiunea Bucureşti-Ilfov 23,0 26,1 24,8 25,1 26,6 Ilfov 2,4 2,6 2,6 2,5 2,6 Municipiul Bucureşti 20,6 23,5 22,2 22,7 24,0

Regiunea Bucureşti – Ilfov este cea mai importantă din cele 8 regiuni de dezvoltare ale ţării, contribuţia sa în produsul intern brut naţional în anul 2011 fiind de 26,6%.

Analizând această regiune se observă că Municipiul Bucureşti a contribuit cu un procent semnificativ la realizarea produsului intern brut al regiunii în anul 2011 (90,3%), în uşoară creştere faţă de anul 2010 (90,2%). În anul 2011 aportul judeţului Ilfov a fost de 9,7%, mai mic cu 0,1% faţă de anul anterior (9,8%).

În anul 2011 comparativ cu anul 2010 ponderea în total ţară a produsului intern brut din regiunea Bucureşti-Ilfov a crescut cu 1,5%, pe baza creşterii cu 1,3% a ponderii produsului intern brut al Municipiului Bucureşti. Judeţul Ilfov a înregistrat o uşoară creştere cu 0,1% a ponderii produsului intern brut în total ţară, de la 2,5% în anul 2010 la 2,6 % în anul 2011.

2. CALITATEA AERULUI

2.1. Emisii de poluanţi atmosferici

Emisii de gaze cu efect acidifiantProcesul de formare a depunerilor acide începe prin antrenarea a trei poluanţi în

atmosferă care, în contact cu lumina solară şi vaporii de apă, formează compuşi acizi. În timpul precipitaţiilor compuşii acizi se depun pe sol sau în apă. Alteori gazele pot antrena

15

praf sau alte particule care ajung pe sol în formă uscată sau în apă de suprafaţă şi chiar în cea subterană.

Depunerile acide prejudiciază apă de suprafaţă, freatică şi solul. Prejudicii importante sunt aduse lacurilor şi faunei piscicole, pădurii, agriculturii şi animalelor.

Depunerile acide directe prin efectele secundare intense au impact asupra sănătăţii umane.

Poluanţii principali care contribuie la formarea depunerilor acide sunt: dioxidul de sulf, oxizii de azot şi amoniac.

Tabel 2.1.1. Emisii anuale de SO2

Judeţul Ilfov 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Emisii anuale SO2 (t/an) 68,57 129,02 82,32 50,17 6,45 7,36 0

Nu sunt incluse emisiile din transportul rutier. Ele se regasesc în Raportul anual privind starea mediului al APM Bucureşti (RAR furnizează emisiile cumulat Bucureşti-Ilfov).

Grafic 2.1.1.

Emisii anuale de SO2

0

20

40

60

80

100

120

140

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

an

SO2

- t/a

n

Menţionăm că pentru anul 2013 s-au folosit pentru calculul emisiilor factorii de emisie din ultimul ghid pentru elaborarea inventarului de emisii (EMEP/EEA-Erair pollutant Emission Inventori Guide Book - 2009) ,cât şi alte surse, i ar pentru perioada 2003 – 2008 s-au folosit factori de emisie din CORINAIR. Emisiile anuale provenite din traficul rutier sunt colectate şi procesate de către APM Bucuresti, nefiind incluse în raport.

Tabel 2.1.2. Emisii anuale de NOx

Judeţul Ilfov 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013Emisii anuale NOx

(t/an) 150,40 225,89 467,26 163,78 125,15 134,3 131

Grafic 2.1.2.

16

Emisii anuale de NO2

050

100150200250300350400450500

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

an

NO2

- t/a

n


Tabelul 2.1.3. Emisii anuale de NH3

Judeţul Ilfov 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013Emisii anuale NH3

(t/an) 617,18 555,91 645,32 678,2 161,7 55,7 66,27

Grafic 2.1.3.

Emisii anuale de NH3

0

100

200

300

400

500

600

700

800

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

an

NH3

- t/a

n


Emisii de compuşi organici volatili nemetaniciCompuşii organici volatili (COV) sunt compuşi organici cu o presiune de vapori de

minim 0,01 kPa la o temperatura de 293.15 K sau având o volatilitate corespunzătoare în condiţii speciale de utilizare. Aceşti compuşi nu au culoare, miros sau gust şi includ o gamă largă de substanţe cum ar fi: hidrocarburi, compuşi organici halogenaţi şi oxigenaţi.

17

Hidrocarburile compuşilor organici volatili sunt grupate în metan şi alţi compusi organici volatili. Metanul, cel mai important compus organic volatil, este cel mai eficient gaz cu efect de seră, care contribuie la intensificarea incălzirii globale.

Surse generatoare de compuşi organici volatili: activităţile de depozitare, încărcare, descărcare şi distribuţia benzinei, de la un terminal la altul sau de la un terminal la o staţie de benzina şi activitaţile industriale care utilizeazǎ solvenţi organici cu conţinut de compuşi organici volatili.

Tabel 2.1.4. Instalaţii de depozitare a benzinei la staţiile de benzină

Nr. crt

Denumire staţie de benzinǎ Adresa

Anul punerii în funcţiune

AmplasareZonǎ

rezidenţialǎZonǎ

nerezidenţialǎ

1SC ZENOBIA TEXIM SRL Periş, str. Principală, nr.

441

Periş, str. Principală, nr.

441, tel. 2670422

2002 1

2SC NEW AGE EXPERT SRL (SC DOLLY BENZ

COMEX SRL) com.Vidra, str. Principală, nr. 156

com. Vidra, sat Creţeşti, str.

Principală, nr. 261, tel.

0744638599

1994 1

3SC SILFLOR & MOVE IMPEX SRL Popesti

Leordeni, sos. Oltenitei, nr.14 E

Popesti Leordeni, sos. Oltenitei,

nr.14 E 2003 1

4SC SILVICOM IMPEX 95

SRL com. Gruiu, sat Lipia , DJ 101C nr.424

com. Gruiu, sat Lipia , str.

Mânăstirea Căldăruşani, nr.

83

1999 1

5SC ALMAR GEOTRANS SRL com. Bărcăneşti, nr.

219, camera 1, jud. Prahova

com. Baloteşti, str. Unirii nr. 3, tel. 3529805

2000 1

6SC SILFLOR & MOVE IMPEX SRL Popeşti Leordeni, Şos. de

Centură, nr. 257

Popeşti Leordeni, Şos. de Centură,

nr. 257 2003 1

7

SC SABAR SRL ( franciză AGIP) com.

Jilava, Sos. Giurgiului, nr. 333

com. Jilava, Sos. Giurgiului, nr.

333, tel. 4570395 1996 1

8SC SILISTRA CG

IMPORT EXPORT SRL com.Ciorogârla , DJ 601,

nr. 3, tel. 4136315

com. Ciorogârla , DJ 601, nr. 3 1997 1

9SC HAPPY HOLIDAY

SERVICES SRL Otopeni, str. Gării Baloteşti, nr. 2

Otopeni, str. Gării Baloteşti,

nr. 2, tel. 3508878

1998 1

10 SC GAMA LIGHT Afumaţi, DN 2, 2001 1

18

Nr. crt



AmplasareZonǎ

rezidenţialǎZonǎ

nerezidenţialǎTRADING SRL (SC EURO

TRANSCOM RUTIER SRL) com. Corbeanca, sat

Tamaşi, str. Bisericii, nr. 70

nr. 249, km 17 + 800

11SC LUKOIL ROMÂNIA

SRL - CHIAJNA Bucureşti, str. Elena Văcărescu, nr. 6

com. Chiajna, Şos. de

Centură ,nr. 1 bis 2002 1


SRL - JILAVA, Bucureşti, str. Elena Văcărescu, nr. 6

com. Jilava, Şos. de Centură, nr.

25, km 392005 1


SRL - DOMNEŞTI, Bucureşti, str. Elena

Vacarescu, nr. 6

com. Domneşti , Şos. de Centură,

nr. 21998 1

14SC GECOM IMPORT - EXPORT SRL ( AGIP ) Snagov, sat Tâncăbeşti,

DN 1, km 28

com. Snagov, sat Tancăbeşti, DN

1, km 28, tel. 2101066

2006 1

15SC MOTANUL

GALANTON SRL Snagov

com. Snagov, sat Ghermăneşti,

Şos. Ghermăneşti, nr.

151

2007 1

16SC HALI SRL

str. Competrol, nr. 57, Lehliu-Gara, judetul

Calarasi

com. Glina, DN CB, km. 24+800,

nr. 503 B 2013 1

17SC ARAL E.U. SRL, com.

Tilisca, judeţul Sibiu

Bragadiru,Şoseaua

Alexandriei, nr. 77

2010 1

18

SC PETROL & CONSTRUCT

SPECIALIST SRL Voluntari, Drumul

Potcoavei, nr. 120A ( SC CAMOIL SERVICII

PETROLIERE SRL )

com. Berceni, Sos. Berceni, nr.

1270A2004 1


SRL - POPEŞTI LEORDENI, Bucureşti, str.

Elena Văcărescu, nr. 6

Popeşti - Leordeni, Şos. de Centură, nr.

83

2007 1

20 SC ROMPETROL DOWNSTREAM SRL Bucureşti, Piaţa Presei

Libere, nr. 3 - 5 - tip

com. Clinceni, sat Clinceni, str.

Principală

2006 1

19

Nr. crt



AmplasareZonǎ

rezidenţialǎZonǎ

nerezidenţialǎEXPRES CLINCENI

21

SC ROMPETROL DOWNSTREAM SRL Bucureşti, Piaţa Presei

Libere, nr. 3 - 5 - tip EXPRES VIDRA

com. Vidra, sat Creţeşti, str.

Principală 2612006 1

22SC CARREFOUR

ROMÂNIA SA Bucureşti, b-dul Timişoara, nr. 26 Z,

et. 8

CARREFOUR MILITARI com. Chiajna, Aut.

Bucureşti-Piteşti, km. 11,4

2002 1

23SC SILVA COM IMPORT EXPORT SRL com.Vidra,

str. Principală, nr. 517

com.Vidra, str. Principală nr.

517, tel. 36120591996 1

24SC ALEKA COMIMPEX

SRL Mogoşoaia, Şos. Buc. -Târgovişte, nr. 174

com. Mogoşoaia, Şos. Bucureşti - Târgovişte, nr.

174

1995 1

25SC SANTA SRL -

AFUMAŢI, Bucureşti, str. Mr. Vasile Băcila, nr. 1

Afumaţi, DN 2, nr. 73, tel. 3523242 2001 1


SRL - MĂGURELE, Bucureşti, str. Elena

Văcărescu, nr. 6

Măgurele, Şos. de Centură, km

43, tel. 0748109680

2005 1


SRL - CHITILA 2, Bucureşti, str. Elena

Văcărescu, nr. 6

Chitila, str. Banatului, nr.

253, tel. 0748880084

2006 1


SRL - GLINA 1, Bucureşti, str. Elena Văcărescu, nr. 6

com. Glina, Şos. de Centură, nr. 301, T 6, km. 24

+ 950

2005 1


SRL - GLINA 2, Bucureşti, str. Elena Văcărescu, nr. 6

com. Glina, DN, Şos. de Centură,

nr. 3122008 1


SRL - OTOPENI 2, Bucureşti, str. Elena

Văcărescu, nr. 6

Otopeni, str. Horia, Cloşca şi

Crişan, nr. 5, tel. 0747286804

2003 1


SRL - PIPERA 1, Bucureşti, str. Elena

Văcărescu, nr. 6

com. Tunari, Şos. de Centură,

nr. 7, tel. 2675619

2002 1


SRL - CIOLPANI, Bucureşti, str. Elena

Văcărescu, nr. 6

com. Ciolpani, DN 1, nr. 49 2002 1

20

Nr. crt



AmplasareZonǎ

rezidenţialǎZonǎ

nerezidenţialǎ


SRL - AFUMAŢI 2, Bucureşti, str. Elena

Văcărescu, nr. 6

com. Afumaţi, Şos. Buc. -

Urziceni, km 12 + 900

2005 1

34SC LUKOIL ROMÂNIA SRL - MOGOŞOAIA, Bucureşti, str. Elena

Văcărescu, nr. 6

com. Mogoşoaia, Şos. Buc. -

Târgovişte, nr. 51 B

2004 1

35SC LUKOIL ROMÂNIA SRL - PANTELIMON

CENTURĂ, Bucureşti, str. Elena Văcărescu, nr. 6

Pantelimon, Şos. de Centură, km.

30 1999 1

36

SC OMV PETROM MARKETING SRL -

DOMNEŞTI, Bucureşti, str. Av. Alexandru

Şerbănescu, nr. 85, sector 1

com. Domneşti, Şos. de Centură,

parcela 141995 1

37


TUNARI, Bucureşti, str. Av. Alexandru


Otopeni, str. Horia, Cloşca şi Crişan, nr. 83

2007 1

38


CHITILA, Bucureşti, str. Av. Alexandru

Şerbanescu, nr. 85, sector 1

Chitila, Şos. de Centură, nr. 26,

tel . 49002101996 1

39


CERNICA, Bucureşti, str. Av. Alexandru


Pantelimon, Şos. Bucureşti -

Călăraşi, km. 13,4

1997 1

40SC TOTAL SERVICE

PETRUTA SRL Brăneşti, sat Brăneşti, str. Tudor

Vladimirescu, nr. 42

com. Brăneşti, sat Brăneşti, str. IC Brătianu, nr.

176, tel. 0727785588

2001 1

41SC TURIST SERVICE

SRL nr. 1, com. Adunaţii Copăceni, jud. Giurgiu, tel.

0246-281200

Bragadiru, str. Speranţei, nr. 70

- 74 2007 1

42SC TURIST SERVICE

SRL nr. 2, com. Adunaţii Copăceni, jud. Giurgiu, tel.

0246-281200

Bragadiru, Şos. Alexandriei, nr.

138 2010 1

21

Nr. crt



AmplasareZonǎ

rezidenţialǎZonǎ

nerezidenţialǎ

43SC TURIST SERVICE

SRL nr. 3, com. Adunaţii Copăceni, Şos. Giurgiului,

jud. Giurgiu

Măgurele, str. Atomiştilor, nr. 18

A 2011 1

44SC TURIST SERVICE

SRL nr. 4, com. Adunaţii Copăceni, sos. Giurgiului,

jud. Giurgiu

Bragadiru, str. Prelungirea

Ghencea, nr. 87 - 89

2012 1

45 SC TURIST SERVICE SRL nr. 5, com. Adunatii Copaceni, sos. Giurgiului,

jud. Giurgiu

com. Jilava, Sos. de Centura, nr.

36 2013

46 SC BUCEGI MANAGEMENT SRL, com. Balotesti, Aleea

Crinului, nr. 9

com. Berceni, Sos. de Centura,

km. 32+850 2013 1

47SC TITAN MAR SRL, str.

Dristorului, nr. 88, bl. B 13, ap. 25, Bucuresti

com. Chiajna, Sos. de Centura,

nr. 1 bis 2013

48

SC ROMPETROL DOWNSTREAM SRL -

MOGOŞOAIA, Bucureşti, Piaţa Presei Libere, nr. 3 -

5

com. Mogoşoaia, Şos. de Centură

Odăi - Mogoşoaia

2006 1

49

SC ROMPETROL DOWNSTREAM SRL -

VOLUNTARI CENTURĂ, Bucureşti, Piaţa Presei

Libere, nr. 3 - 5

Voluntari, Şos. de Centură, nr. 7 2005 1

50SC CARBOGAZ SRL Voluntari, str. Drumul

Potcoavei, nr. 11, tel. 021 - 2227822

com. Ştefăneştii de Jos, Sos.

Ştefăneşti, nr. 152009 1

51SC CARBOGAZ SRL Voluntari, str. Drumul

Potcoavei, nr. 11, tel. 021 - 2227822

com. Chiajna, sat Roşu, str. 1

Decembrie 1918, nr. 42 A

2010 1

52SC ROMPETROL

DOWNSTREAM SRL - GLINA, Bucureşti, Piaţa Presei Libere, nr. 3 - 5

Glina, Şos. de Centură, nr. 346, tel. 0741133917

2008 1

53 SC A.V.A.M. SRL Voluntari

Voluntari, Şos. Ştefăneşti, nr. 4,

tel. 27031972002 1

54 SC ROMPETROL Voluntari, Şos. 2004 122

Nr. crt



AmplasareZonǎ

rezidenţialǎZonǎ

nerezidenţialǎDOWNSTREAM SRL - VOLUNTARI PIPERA, Bucureşti, Piaţa Presei

Libere, nr. 3 - 5

Pipera-Tunari , nr. 1 A, tel. 269.10.48

55SC CORADO PROD COM 2000 SRL , Bucureşti, str. Ziduri Moşi, nr. 3 A, sector

2

Pantelimon, Bd. Biruinţei, nr. 3,

tel. 07230113191998 1

56


GIURGIULUI, Bucureşti, str. Av. Alexandru


com. Jilava, Şos. Giurgiului, km 9 +

100 2003 1

57


GIURGIULUI PANSELEI, Bucureşti, str. Av.

Alexandru Şerbănescu, nr. 85, sector 1

com. Jilava, Şos. Giurgiului, nr. 46

A 2005 1

58


AFUMAŢI 1, Bucureşti, str. Av. Alexandru


com. Afumaţi, Şos. Bucureşti-Urziceni, nr.26,

tel. 3103201

2007 1

59


CORBEANCA, Bucureşti, str. Av. Alexandru


com. Baloteşti, sat Baloteşti, DN

1, km 19, tel. 0723673664

2006 1

60

SC OMV ROMÂNIA MINERALOEL SRL -

PIPERA, Bucureşti, str. Av. Alexandru


Voluntari, Şos. Pipera-Tunari, nr.

1 - 4, tel. 2420337

2003 1

61

SC ROMPETROL DOWNSTREAM SRL - OTOPENI, Bucureşti,

Piata Presei Libere, nr. 3 - 5

Otopeni, DN 1, Şos. Buc.-

Ploieşti, km 15 + 285

2000 1

62SC ROMPETROL

DOWNSTREAM SRL - CHIAJNA, Bucureşti, Piaţa

Presei Libere, nr. 3 - 5

Chiajna, intravilan DJ 159

FN, tel. 021-3104457

2006 1

63 SC MOL ROMÂNIA Otopeni , DN 1, 1995 1

23

Nr. crt



AmplasareZonǎ

rezidenţialǎZonǎ

nerezidenţialǎPETROLEUM

PRODUCTS SRL Calea Dorobanţilor, nr. 14, Cluj-

Napoca

km 13, tel. 3155060

64


VOLUNTARI, Bucureşti, str. Av. Alexandru


Voluntari, Şos. Afumaţi, nr. 93 -

951998 1

65

SC OMV PETROM MARKETING SRL - BUFTEA STUDIO, Bucureşti, str. Av.

Alexandru Serbănescu, nr. 85, sector 1

Buftea , Şos. Bucureşti-

Târgovişte, nr. 296

1997 1

66

SC OMV PETROM MARKETING SRL - 1

DECEMBRIE, Bucureşti, str. Av. Alexandru


1 Decembrie, Sos. Bucureşti-Giurgiu, km 16,5

2008 1


SRL - BALOTEŞTI, Bucureşti, str. Elena

Văcărescu, nr. 6

com. Baloteşti - complex Prisma,

DN 1, km 20+010, tel.

2661996

2000 1


SRL - OTOPENI 1, Bucureşti, str. Elena

Văcărescu, nr. 6

Otopeni, Calea Bucureştilor, nr.

99 A, tel. 2361999

2001 1

69SC LUKOIL ROMÂNIA SRL - PANTELIMON, Bucureşti, str. Elena

Văcărescu, nr. 6

Pantelimon, bd. Biruinţei nr. 3, tel. 232.82.06

2003 1

70

SC ROMPETROL DOWNSTREAM SRL

VOLUNTARI, Bucureşti, Piaţa Presei Libere, nr. 3 -

5

Voluntari, Şos. Afumaţi , nr. 13 1996 1

71

SC ROMPETROL DOWNSTREAM SRL

VOLUNTARI AFUMAŢI, Bucureşti, Piaţa Presei

Libere, nr. 3 - 5

Voluntari, Şos. Afumaţi, nr. 90-

94 2002 1

72SC ENI ROMÂNIA SRL

( SC AGIP ROMÂNIA SRL ) - OTOPENI, Bucureşti,

Calea Floreasca, nr.169 A

Otopeni, DN 1, Calea

Bucureştilor, km 16,5

1998 1

24

Nr. crt



AmplasareZonǎ

rezidenţialǎZonǎ

nerezidenţialǎ

73


SNAGOV, Bucureşti, str. Av. Alexandru


com. Ciolpani, sat Ciolpani, DN

1, nr. 137 2000 1

74


AFUMAŢI 2 ( SC M.P. PETROLEUM

DISTRIBUŢIE SA ) Bucureşti, str. Av.

Alexandru Şerbănescu, nr. 85, sector 1

Afumaţi, DN 2, km 11 + 748,

tel. 0743255255 1996 1

Tabel 2.1.5.Instalaţii de depozitare a benzinei la terminale

Nr. crt.

Titular instalaţie, adresa, tel., fax Adresă amplasament

Cantitatea de benzinǎ

tranzitatǎ– x –

(t / an)

1

S.C. OMV PETROM S.A. Bucuresti, str. Coralilor, nr. 22 - AGENTIA

COMERCIALA BUCURESTI SUD S.A. ( Terminal nou, depozit nou )

Jilava, Str. Sabarului, nr. 5 x > 100.000

2S.C. ROMPETROL DOWNSTREAM

S.R.L. Bucureşti, Piaţa Presei Libere, tel. 021 - 2067585

com. Mogoşoaia, Str. Ficusului, nr. 2

x < 100.000

Tabelul 2.1.6.Emisii anuale de COV nemetanici

Judeţul Ilfov 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013Emisii anuale COV

(t/an) 1949,85 1901,03 1333,88 1060,95 593,17 701,24 818,67

Grafic 2.1.4.

25

Emisii anuale de COV nemetanici

0

500

1000

1500

2000

2500

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

an

COV

nem

etan

ici t

/an


Emisii de metale grele Industria metalurgică, contribuie din plin la poluarea mediului înconjurător. Cadmiul,

este utilizat ca metal de protecţie împotriva coroziunii, intră în compoziţia oţelurilor inoxidabile, a pigmenţilor etc. Intoxicaţiile pot produce tulburări pulmonare, renale şi osoase.

Tabelul 2.1.7.Emisii anuale de metale grele

Judeţul Ilfov 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013Emisii anuale metale grele

(t/an) 5.41 3,74 2,91 3,5 4,01 7,46 0,457

Grafic 2.1.5.

Emisii anuale de metale grele

0

1

2

3

4

5

6

7

8

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

an

met

ale

grel

e - t

/an


Emisii de plumb 26

Principalele surse de contaminare cu plumb sunt industria metalurgică, incinerarea gunoaielor, tipografiile, fabricarea bateriilor şi a unor vopsele.

Tabel 2.1.8.Emisii anuale de plumb

Judeţul Ilfov 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013Emisii anuale de plumb

(t/an) 2,68 3,69 2,8 3,4 3,97 1,82 1,29

Grafic 2.1.6.

Emisii anule de Pb

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5

4

4.5

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

an

Pb -

t/an

Menţionăm că pentru anul 2013 s-au folosit pentru calculul emisiilor factorii de emisie din ultimul ghid pentru elaborarea inventarului de emisii (EMEP/EEA-Erair pollutant Emission Inventori Guide Book - 2009) ,cât şi alte surse, iar pentru perioada 2003 – 2008 s-au folosit factori de emisie din CORINAIR. Emisiile anuale provenite din traficul rutier sunt colectate şi procesate de către APM Bucuresti, nefiind incluse în raport.

Emisii de poluanţi organici persistenţiÎn judeţul Ilfov se pot nominaliza surse staţionare ce pot produce emisii de poluanţi

organici persistenţi rezultaţi din: - incinerare corpuri de animale şi deşeuri din activităţi veterinare- arderi din industria de prelucrare.

Tabel 2.1.9.Emisii anuale de POPs

Judeţul Ilfov 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013Emisii anuale POPs

(t/an) 0,03626 0,03202 0,009 0,007 0,005 0,002 0,147

Grafic 2.1.7.27

Emisii anuale de POPs

0

0.02

0.04

0.06

0.08

0.1

0.12

0.14

0.16

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

an

POPs

- t/a

n


Cantităţile exprimate în tabele, sunt calculate în funcţie de numărul de chestionare transmise şi primite de la genţii economici cu activităţi pe teritoriul judeţului.

Emisii de hidrocarburi aromatice policiclice Tabel 2.1.10.

Judeţul Ilfov 2008 2009 2010 2011 2012 2013Emisii de hidrocarburi aromatice policiclice

(t/an)0,001292 0,0004 0,0002 0,0000007

9 0,01 0,04

Grafic 2.1.8.

Emisii de hidrocarburi aromatice policiclice

0

0.005

0.01

0.015

0.02

0.025

0.03

0.035

0.04

0.045

2008 2009 2010 2011 2012 2013

an

hidr

ocar

buri

arom

atic

e po

licic

lice

- t/a

n



28

Emisii de hexaclorbenzen Tabel 2.1.11.

Judeţul Ilfov 2008 2009 2010 2011 2012 2013Emisii de

hexaclorbenzen(t/an)

0,031215 0,009 0,007 0,0000014 0,02 0.01

Grafic 2.1.9.

Emisii de hexaclorbenzen

0

0.005

0.01

0.015

0.02

0.025

0.03

0.035

2008 2009 2010 2011 2012 2013

an

emis

ii de

hex

aclo

rben

zen

- t/a

n



2.2. Calitatea aerului

Calitatea aerului ambiental este monitorizată la staţiile de măsurare în timp real, amplasate în comuna Baloteşti (staţie de fond regional) şi oraş Măgurele (staţie de fond suburban).

Dioxidul de azot

Tabel 2.2.1Judeţ Oraş Staţia Tip

staţieTip

poluantNr.

determinăriConc.

AnualăNumăr

depăşiri Observaţii

Ilfov Baloteşti Baloteşti Fond regional

NO2 – 1h - * -

Ilfov Măgurele Măgurele Fond suburban

NO2 – 1h - * -

*Din motive tehnice captura de date este insuficientă pentru evaluarea măsurilor

Dioxidul de sulf29

Tabel 2.2.2.Judeţ Oraş Staţia Tip

staţieTip

poluantNr.

determinăriConc. anuală

Număr depăşiri Observaţii

Ilfov Baloteşti Baloteşti Fond regional SO2- 1h - * -

Nu a functionat analizorul

Măgurele Măgurele Fond suburban SO2- 1h - * -


SO2- 24h - * -

Nu a functionat analizorul

Măgurele Măgurele Fond suburban

SO2- 24h - * -


Pulberi în suspensie Tabel

2.2.3.Judeţ Oraş Staţia Tip

staţieTip

poluantNr.

determinăriConc. anuală


Ilfov Baloteşti Baloteşti Fond regional PM10 - * -

Măgurele Măgurele Fond suburban PM10 297 31 36


Metale greleTabel 2.2.4.

Judeţ Oraş Staţia Tip staţie

Tip poluant

Nr.determinări

Conc. anuală



Pb medie anuala - * -

Măgurele Măgurele Fond suburban

Pb medie anuala 243 0.011 0


Monoxidul de carbonTabel 2.2.5.

Judeţ Oraş Staţia Tip staţie

Tip poluant

Nr.determinări

Conc. anuală


Ilfov Baloteşti Baloteşti Fond regional CO 39980 2,51 0

Măgurele Măgurele Fond suburban CO - * -


Ozonul Ozonul este un constituent natural al atmosferei, fiind prezent la o altitudine

cuprinsă între 15 şi 40 km care realizează un înveliş protector pentru planeta Pământ. În atmosferă O3 constituie aproximativ 3 molecule la fiecare 10 milioane de molecule de aer (sau cca. 10-6 volume %). Cea mai mare cantitate de O3 (aproximativ 90%) există în stratul cuprins între 8 şi 18 km care este numit stratul de ozon. Ozonul cuprins în acest strat –

30

foarte fragil, fiind concentrat, ar forma doar o fâşie cu o grosime de numai 3 mm în jurul Pământului. Acest filtru foarte fin reţine aproape totalmente radiaţia ultravioletă (radiaţii UV cu lungime de unda < 2900 Ǻ), biologic nocivă, care se îndreaptă spre suprafaţa Pământului, reglementează temperatura din stratosferă cu implicaţii deosebite în condiţionarea circulaţiei atmosferei şi a climei globului terestru, protejează toate formele de viaţă de pe pământ.

Conţinutul de O3 al atmosferei influentează mult clima. Ozonul, prin căldura degajată la disocierea sa în oxigen, menţine straturile superioare ale atmosferei la temperatură relativ ridicată. Stratificarea atmosferei este redată sintetic în graficul următor (după C. D. Neniţescu – Chimie Generală – ediţia 1972):

Tabel 2.2.6.Ozonul

Judeţ Oraş Staţia Tip staţie Tip poluantNr.

Deter-minări

Conc. anuală

Număr depăşiri

Obser-vaţii

Ilfov Baloteşti Baloteşti Fond regional O3 medie 8h - - -Măgurele Măgurele Fond suburban O3 medie 8h - - -

Absorbţia luminii, de lungimi de undă mai mici de 1760 Ǻ, de către moleculele de O2,

produce o disociere a acestora în atomi, în cursul zilei la înălţimi mai mari de 120 km. În modul acesta se creează în jurul planetei un imens rezervor de energie care se eliberează în timpul nopţii când atomii de O se recombină dând molecule de O2. Într-o zonă cuprinsă între 30 şi 40 km înălţime devine apreciabilă o absorbţie sub 2420 Ǻ. În această zonă se formează ozon datorită caruia lumina cu lungime de undă <2900 Ǻ nu poate ajunge până la suprafaţa Pământului. Scăderea concentraţiei ozonului cu 1 % duce la sporirea intensităţii razelor ultraviolete deasupra solului cu 2 %. Mai multe studii experimentale asupra faunei şi florei precum şi diverse examinări clinice ale oamenilor au relevat numeroase efecte negative rezultate din expunerea excesivă la radiaţia ultravioletă. Câteva cercetări au documentat diverse efecte negative asupra creşterii productiei culturilor agricole, silviculturii şi sănătăţii omului. Continutul ozonului cauzează doua probleme ecologice.

• Una ţine de creşterea cantităţii de ozon în troposferă (ozonul din troposferă este un componenet cheie în smogul fotochimic) şi constituie o problemă comună a multor oraşe din lume.

• O altă problemă care constituie un mare interes ştiinţific şi ecologic, ţine de epuizarea ozonului în atmosferă. Măsurătorile terestre şi din satelit au înregistrat o reducere a cantităţii de ozon deasupra unor regiuni ale Antarcticii în perioada de primavară (cantitatea de ozon scade cu 60 %). Acest fenomen este cunoscut ca “gaura de ozon

30

100

300

300 600

TROPOSFERA

STRATOSFERA

TERMOSFERA

MEZOSFERA

Electroni pecm 3

Km

Temperatura, oK

Temperatura

0

31

antarctică”. În regiunile polare arctice procese similare au loc iarna târziu şi primăvara devreme. Reducerea ozonului în această perioadă este de 20-25 %. O reducere mai mică a ozonului stratosferic s-a înregistrat şi în alte regiuni ale globului. Concomitent cu reducerea ozonului stratosferic s-a înregistrat creşterea radiaţiei ultraviolete.

Efecte ale epuizării stratului de ozonEpuizarea stratului de ozon duce la:- scăderea eficacităţii sistemului imunitar;- apăriţia infecţiilor;- apăriţia cancerului de piele;- arsuri grave în zonele expuse la soare;- apăriţia cataractelor care duc la orbire;- reducerea culturilor şi implicit, a cantităţii de hrană ca urmare a micşorării frunzelor

la plante;- distrugerea vieţii marine, a planctonului;- degradarea unui număr mare de materiale plastice utilizate în construcţii, vopsele, ambalaje.Distribuţia ozonului în atmosferăS-a stabilit ca în regiunile tropicale (300 latitudine nordică şi 300 latitudine sudică)

cantitatea totală de ozon este relativ mică şi variază între 250 şi 270 UD (unităţi Dobson). La latitudinele medii conţinutul ozonului variază între 300 - 350 UD, crescând până la 400 UD în emisfera nordică. La rândul său stratul de ozon la tropice are o grosime mai mare, sacăzând treptat spre regiunile polare. Această variaţie a ozonului este rezultanta circulaţiei aerului atmosferic. Direcţia acestei circulaţii este orientată preponderent spre latitudinele medii şi mari. Această circulaţie decurge foarte încet. Timpul necesar pentru a deplasa o porţiune de aer din tropopauza tropicală la altitudinea de 16 - 20 km este de circa 4-5 luni.

Problematica epuizării stratului de ozon din activităţi antropicePrima idee despre impactul activităţii antropice asupra epuizării stratului de ozon a

fost formulată la începutul anului 1970, precum ca un mare pericol pentru stratul de ozon îl constituie emanările vaporilor de apă şi oxizii de azot - NOx – din motoarele avioanelor cu reacţie şi a rachetelor lansate pentru cercetarea spaţiului cosmic. În anul 1974 M. Molina şi F. Rowland au demonstrat că substanţele chimice – clorofluorocarburile (CFC), produse de om care sunt utilizate în calitate de agenţi frigorifici în transportul aerian, în automobile, generatori de spumă pentru stingerea incendiilor, în industria ambalajelor, curăţitori în industria electronică, în pulverizatori, ca material combustibil şi aerosoli sunt transportate în stratosferă prin circulaţia maselor de aer şi pot avea o acţiune distrugătoare asupra stratului de ozon. Savanţii au studiat intensiv cazurile de reducere a ozonului stratosferic constatând că din componenta CFC se separă atomi de clor care formează cu O2 oxizi de clor, gaze care reacţionează cu molecula de O3 distrugând-o. Concetraţia acestor gaze (oxizi de clor) este mai mare în zona polului sud, dar în 1988 sau identificat şi în atmosfera polului nord. Dintre subsatanţele CFC, cele mai periculoase pentru stratul de ozon sunt: freon – 11 şi freon – 12, halonii - 1211 şi 1301, hidro-cloro-fluorocarburi (HCFC), metilcloroformul şi bromura de metil (BrCH3).

Abordarea ploblematicii produşilor chimici care epuizează stratul de ozonÎn anii `80 îngrijorarea în legătură cu efectele distrugătoare ale diminuării stratului de

ozon a impus necesitatea lansării unui apel pentru iniţierea unor acţiuni la nivel mondial pentru stoparea producerii şi diminuarea utilizării CFC, a celorlalte produse chimice amintite mai sus, în sectorul frigorific, antiincendii, a solvenţilor, a materialelor izolatoare, aerosolilor, etc. Principiile colaborării internaţionale privind protecţia stratului de ozon au fost elaborate în cadrul Convenţiei de la Viena în anul 1985. Convenţia a intrat în vigoare la 2 septembrie 1988. 21 de articole ale Convenţiei obligă părţile semnatare să protejeze, în primul rând, sănătatea umană şi componentele mediului înconjurător de efectele epuizării stratului de ozon.

32

Protocolul de la Montreal cu privire la substanţele care distrug stratul de ozon, elaborat sub tutela Programului Naţiunilor Unite pentru Mediul înconjurator reglementează substanţele potenţial - distrugătoare ale stratului de ozon şi a intrat în vigoare la 01.01.1989. Protocolul de la Montreal este un acord internaţional care a stabilit o eşalonare a reducerii şi eventual a eliminării substanţelor care distrug stratul de ozon din utilizarea generală. La 2 august 2004, 188 de state + Comunitatea Europeană au devenit membre semnatare ale Protocolului de la Montreal privind substanţele care distrug stratul de ozon.

CAPITOLUL 22 – MEDIU, Aderarea României la Uniunea EuropeanăÎncepand cu 01.01.2007, România a devenit membru al UE cu drepturi şi obligatii.România nu a solicitat perioada de tranziţie pentru sectorul Substanţe care

depreciază stratul de ozon.Legislaţia specifică din România, referitoare la acest domeniu, constă în următoarele

acte normative:• Legea nr. 84/1993 pentru aderarea României la Convenţia privind protecţia stratului

de ozon, adoptată la Viena la 22 martie 1985 şi la Protocolul privind substanţele care depreciază stratul de ozon, adoptat la Montreal la 16 septembrie 1987, şi pentru acceptarea Amendamentului la Protocolul de la Montreal privind substanţele care epuizează stratul de ozon, adoptată la cea de-a doua reuniune a părţilor, de la Londra, din 27- 29 iunie 1990.

• Legea nr. 9/2001 pentru aprobarea O.G nr. 24/2000 pentru acceptarea amendamentului la Protocolul de la Montreal privind substanţele care depreciază stratul de ozon, adoptat la Copenhaga la 25 noiembrie 1992.

• Legea nr. 150/2001 privind acceptarea Amendamentului adoptat la Montreal al Protocolului de la Montreal.

• HG 243/1995 privind înfiinţarea Comitetului National pentru protecţia stratului de ozon.

Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, asigură, Secretariatul ozonului, care este unitatea de monitorizare a activităţilor de eliminare a substanţelor care distrug stratul de ozon.

Prevederi ale Regulamentului nr. 1.005/2009/UE se regăsesc în următoarele acte normative:

• Ordonanţa nr. 9/2011 privind stabilirea unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1.005/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 septembrie 2009 privind substanţele care diminuează stratul de ozon şi de abrogare a Ordonanţei Guvernului nr. 89/1999 privind regimul comercial şi introducerea unor restricţii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon, cu modificările şi completările ulterioare

• HG nr. 91/1995 privind completarea denumirii şi clasificării mărfurilor în Tariful Vamal de import al României cu descrierea şi clasificarea substanţelor care depreciază stratul de ozon.

• HG nr. 437/1992 pentru modificarea şi completarea HG 340/1992 privind regimul de import al deşeurilor şi reziduurilor de orice natură precum şi a altor mărfuri periculoase pentru sănătatea populaţiei şi mediul înconjurator.

• Ordinul nr. 506/1996 al MAPPM pentru aprobarea procedurii de reglementare a activităţii de import şi export cu substanţe produse şi echipamente înscrise în anexele Protocolului de la Montreal privind substanţele care depreciază stratul de ozon.

Ca membru al Uniunii Europene, România aplică Regulamentul UE nr. 1.005/2009 în totalitatea sa.

Evoluţia calităţii aeruluiDin motive tehnice captura de date este insuficientă pentru evaluarea calităţii aerului.

33

2.3. Poluarea aerului – efecte locale Poluarea aerului în judeţul Ilfov are un caracter specific datorită, în primul rând,

amplasării teritoriale faţă de Municipiul Bucureşti, preluând prin dispersie şi emisiile de aici, existenţa unor surse multiple, înălţimi diferite ale surselor de poluare, precum şi o repartiţie neuniformă a acestor surse.

Surse de poluare a aeruluiDezvoltarea socio-economică a judeţului Ilfov într-un ritm alert faţă de alte judeţe din

ţară, cu larga sa diversitate de activităti antropice, prezintă dezavantajele generate de poluarea habitatului ca efect secundar al acestor activităti.

Sursele de poluare a aerului sunt sursele fixe industriale, de obicei concentrate pe platformele industriale existente, zone industriale noi, amplasate în general de – a lungul Soselei de Centură a Capitalei, extinderea pe suprafeţe mari cu noi zone de locuit, circulaţia auto, în special de-a lungul drumurilor naţionale ce fac legătura cu Municipiul Bucureşti şi de asemenea circulaţia pe Şoseua de Centură a maşinilor cu tonaj mare, s.a.

Sursele de poluare a aerului se pot grupa în câteva mari categorii principale, astfel:

Obiective industrialeObiectivele industriale din judeţul Ilfov sunt amplasate în platformele existente ce se

situau la marginea Municipiului Bucureşti cum ar fi: platforma Jilava, platforma Măgurele, platforma Pantelimon – Neferal, dar şi locaţii noi în care s-a dezvoltat o industrie preponderent alimentară (oraş Popeşti - Leordeni, Tunari, Domneşti, etc.), activităţi de depozitare – comerţ, hipermarketuri. Pe Şoseaua de Centură s-au dezvoltat, de asemenea obiective diverse cu o contribuţie majoră la poluarea aerului cum ar fi cele din domeniul contrucţiilor (staţii de betoane, mixturi asfaltice, fabricare borduri, etc.). În ceea ce priveşte zonele de locuit, acestea s-au extins masiv, de la an la an, pe teritoriul judeţului. În unele localităţi, locuinţele sunt mai puţin expuse poluării datorită obiectivelor industriale, întrucât acestea nu există, dar sunt localităţi în care s-a dezvoltat concomitent şi zonele de locuit dar şi obiective economice (Otopeni, Măgurele, Popeşti-Leordeni, Pantelimon, Cernica, Voluntari, Afumaţi etc.). În astfel de zone, cartierele de locuinţe pot fi expuse unui potenţial mai ridicat de poluare momentană a aerului, rezultată din desfăşurarea activităţilor.

Gama substanţelor evacuate în mediu din procesele tehnologice este foarte variată: pulberi organice şi anorganice care au şi conţinut de metale (Pb, Zn, Al, Fe, Cu, Cr, Ni, Cd), gaze şi vapori (SO2, NOx, NH3, HCL, CO, CO2, H2S), solvenţi organici, funingine etc.

Traficul autoEmisiile rezultate din transportul rutier, urmează a fi prelucrate de către Agenţia

Naţională pentru Protecţia Mediului şi transmise către Agenţiile judeţene pentru Protecţia Mediului.

Poluarea aerului cauzată de traficul auto este un amestec de câteva sute de compuşi diferiţi. Au fost evidenţiaţi în urma unor studii recente peste 150 de compuşi şi grupuri de compuşi.

Măsurarea tuturor acestor poluanţi este imposibilă şi de aceea evidenţierea se concentrează numai pe acei poluanţi care au cel mai larg impact asupra sănătăţii umane sau care sunt consideraţi buni indicatori.

Aceşti poluanţi, care sunt urmăriţi în mod curent atunci când se doreşte evaluarea impactului generat de traficul auto asupra calităţii aerului, sunt grupaţi în mai multe categorii: - gazele anorganice : oxizii de azot, dioxidul de sulf, oxidul de carbon, ozonul- pulberi: pulberi totale în suspensie, particule cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 µm sau decât 2,5 µm, fumul negru- componente ale pulberilor: carbon elementar, hidrocarburi policiclice aromatice, plumb.- compuşi organici volatili: benzen, butadiena.

34

Prin arderea completă a combustibililor în motoarele autovehiculelor, ar rezulta următoarele substanţe principale:- vapori de apă = 13 % ;- bioxid de carbon = 13 % ;- azot = 74 %

În realitate însă, ţinând cont de caracterul incomplet al arderilor, în funcţie de calitatea amestecului (coeficientul de dozaj), se mai formează CO şi oxigen în cazul amestecurilor foarte sărace.

Prin ardere rezultă totodată, în proporţii reduse, oxizi de azot, hidrocarburi, produşi oxidanţi, oxizi de sulf, particule. Cu excepţia vaporilor de apă (azotul şi oxigenul fiind principalele elemente constituente ale aerului atmosferic), toate celelalte substanţe precizate mai sus sunt considerate emisii poluante.

Asocierea directă între poluarea aerului datorată traficului auto şi sănătatea umană este foarte dificil să se stabilească în termeni absoluţi, datorită numărului mare de variabile.

Arderea (combustia) benzinei sau a motorinei în motoarele autovehiculelor este generatoare de emisia a peste 100 compuşi chimici.

În urma a numeroase studii pe plan internaţional s-a dovedit că peste anumite niveluri de poluare apăr efecte asupra sănătăţii oamenilor expuşi, dar pot fi afectate şi persoanele de vârstă foarte redusă, cei care suferă de astm sau cu probleme cronice respiratorii sau cardiovasculare.

Nivelurile de poluare a aerului datorate traficului auto sunt foarte variabile în timp şi spaţiu. Impactul cel mai mare apăre în zonele construite şi cu artere de trafic supraaglomerate, unde dispersia poluanţilor este dificil de realizat.

În localităţile judeţului Ilfov , faţă de zonele locuite ale Municipiului Bucureşti ,există avantajul că dispersia poluanţilor în aer este mai rapidă, deoarece nu sunt clădiri cu multe nivele şi aşezate ca o barieră în calea acestora.

Concentraţiile poluanţilor atmosferici sunt mai crescute în zonele cu artere de trafic intens, la depărtarea de arterele de trafic intens, poluarea aerului scade rapid şi este destul de rar semnalată în zonele suburbane sau rurale.

Singura excepţie de la această regulă o constituie ozonul care este diferit faţă de ceilalţi poluanţi generaţi de traficul auto.

Şantiere de construcţie şi betonierePonderea activităţilor de construcţii fata de anii precedenti a scazut, şantierele şi

betonierele, rămânând totusi, surse potenţiale de poluare a aerului, în special cu pulberi.

Centralele electrotermiceCET-urile, desi nu sunt amplasate pe teritoriul judeţului Ilfov, reprezintă surse majore

de poluare a aerului, prin modul de funcţionare cu combustibili lichizi ce au un conţinut ridicat de sulf, deversând în atmosferă importante cantităţi de SO2, NOx, CO, CO2, pulberi, fum, cenuşă volantă. Ca instalaţii de retinere a principalilor poluanţi chimici, NOx şi SO2, au fost alese variante constructive ce prevăd dispersia prin coşuri înalte care realizează concentraţii locale mai reduse, dar amplifică efectele de poluare la distanţă.

Astfel, CET-urile care funcţionează în Bucureşti, pot afecta calitatea aerului din localităţile limitrofe situate în judeţul Ilfov. IN 2011, Consiliul de Administraţie ELCEN a aprobat prin Decizia 12/02.11.2011 scoaterea din funcţiune şi sigilarea cazanelor de apă fierbinte CAF şi CAF 12(aferente IMA 12) din CET Sud şi prin Decizia 14/08.12.2011 scoaterea din funcţiune şi valorificare prin casare a CAF16( IMA 16) din CET Sud

35

Surse difuze de combustieNumeroasele centrale termice pentru încălzirea spaţiilor, locuinţelor, din care, multe

funcţionează pe combustibil lichid sau solid, constituie o sursă de natura celei de la punctul precedent, lipsită însă, pe lîngă instalaţii de epurare, şi de avantajul relativ al dispersiei prin coşuri înalte; combustia este de cele mai multe ori incompletă datorită neautomatizării arderii, randamentului redus şi unei supravegheri precare şi determină degajări de poluanţi deloc neglijabile.

De asemenea, încălzirea locuinţelor pe timp de iarnă cu combustibil solid, combustia neautorizată, în aer liber, a unor deşeuri de tip menajer, cauciucuri uzate, mase plastice, deşeuri stradale, neîntreţinerea salubrităţii domeniului public, depozitarea inadecvată a reziduurilor industriale şi a deşeurilor menajere se constituie prin cumul într-o sursă globală de poluare permanentă cu pulberi organice, gaze nocive, fum, funingine, mirosuri dezagreabile, aspecte sesizabile mai ales în condiţii meteorologice nefavorabile (ceaţă, calm atmosferic, inversiune termică).

La începutul anului 2004 în cadrul unui program PHARE 2000 a fost pusă în funcţiune reţeaua automată de monitorizare a calităţii aerului în regiunea 8 Bucureşti - Ilfov, care funcţionează la parametrii proiectaţi, respectând cerinţele Directivelor Uniunii Europene.

Pe teritoriul judeţului Ilfov au fost montate două staţii:- staţie de fond regională – Baloteşti;- staţie de fond suburbană – Măgurele.Staţiile fac parte din reţeaua automată de monitorizare a calităţii aerului din regiunea

8 Bucureşti-Ilfov şi sunt gestionate, alături de celelalte 6 staţii amplasate în Bucureşti, de către personalul calificat din cadrul APM Bucureşti.

Datele referitoare la calitatea aerului în regiunea 8 Bucureşti - Ilfov (poluanţii măsuraţi fiind: SO2, NOx, CO, O3, benzen, PM10, PM2,5, plumb) sunt furnizate în timp real – inclusiv publicului – şi provin de la cele 8 staţii automate.

Punctele de informare pentru cetăţeni sunt în număr de şase şi sunt compuse din:- 3 panouri de afişaj din Bucureşti – Piaţa Universităţii, Piaţa Sergiu Celibidache şi

Mc Donald’s Obor;- 3 display-uri montate la Ministerul Mediului şi Pădurilor.

Cadru legislativOdată cu transpunerea Directivelor U.E în legislaţia romanească, s-a creat baza

legală pentru prevenirea şi reducerea poluării aerului. Astfel au fost emise următoarele acte normative:

- Lege 104/2011 – privind calitatea aerului înconjurător

2.4. Poluări accidentale, accidente majore de mediu36

În cursul anului 2013, la Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov şi Garda Naţională de

Mediu – Comisariatul Judeţean Ilfov nu s-au înregistrat poluări accidentale.

2.5. Presiuni asupra stării de calitate a aerului din România

Calitatea mediului, factor determinant în ceea ce priveşte sănătatea şi starea de bine a populaţiei, este determinată printre altele şi de compoziţia aerului (cu referire la poluanţii chimici, fizici, biologici sau de altă natură).

Poluarea aerului, deteminată în general de activităţile antropice (industrie, trafic rutier, arderea necontrolată a deşeurilor etc) are ca efecte nedorite depăşirea concentraţiilor maxime admise la emisii, reducera stratului de ozon, degradarea ecosistemelor şi a habitatelor şi au un impact puternic asupra schimbării climatice, sănătăţii şi calităţii vieţii umane, ecosoistemelor şi habitatelor, apei, solului şi chiar asupra mediului construit.

Factorul de mediu aer este supus unei poluări locale în acele zone unde s-a construit şi funcţionează unităţi industriale.

Judeţul Ilfov, aşa cum s-a mai arătat şi în alte capitole este în continuă dezvoltare urbanistică, ajungând ca întreaga suprafaţă de teren să fie trecută în intravilan. Sectorul industrial nu este preponderent în această dezvoltare, dar exercită un impact asupra tuturor factorilor de mediu, prin afectarea calităţii aerului, apelor, solului, generarea de deşeuri de diverse tipuri şi prin utilizarea resurselor naturale şi energiei. Dezvoltarea majoră a judeţului este în imobiliare şi servicii. Ca unităţi industriale cu un potenţial impact asupra mediului sunt cîteva unităţi ce s-au menţinut din vechiul sector industrial – prelucrare metale neferoase, instalaţii pentru creşterea intensivă a păsărilor şi porcilor, instalaţie pentru eliminarea şi valorificarea carcaselor de animale şi a deşeurilor de animale. Putem aprecia o îmbunătăţire majora a activităţii acestor sectoare de activitate in ultimii ani, întrucât s-au făcut investiţii în instalaţii de reţinere a noxelor, în tehnologii ecologice, apăratură de monitorizare, etc.

Pentru anul 2013 au fost investigaţi 14 operatori ale căror instalaţii/activităţi se supun directivei IPPC.

Instalaţiile/activităţile care au fost investigate sunt următoarele: - instalaţie de fabricare tuburi din poliesteri armaţi cu fibră de sticlă prin metoda de centrifugare- instalaţie de morărit- instalaţii utilizând procedee chimice - fabricarea produselor farmaceutice- instalaţie de recuperare aliaje de metale neferoase din deşeuri- depozit ecologic de deşeuri urbane şi de deşeuri urbane şi industriale asimilabile- instalaţie pentru creşterea intensivă a porcilor- instalaţie pentru creşterea intensivă a păsărilor având o capăcitate > 40 000 locuri pentru păsări - tratare şi procesare în scopul fabricării produselor alimentare din materii prime de origine vegetală, având o capăcitate de producţie mai mare de 300 tone produse finite /zi de exploatare (valoare medie trimestrială)- instalaţie pentru eliminarea sau valorificarea carcaselor animaliere şi a deşeurilor de animale având o capăcitate de tratare ce depăşeşte 10 tone/an

De asemenea, poluarea aerului are loc şi în zonele cu trafic auto intens. În judeţul Ilfov, trafic auto intens există pe arterele de circulaţie importante ca ieşiri din municipiul Bucureşti. Pe aceste artere circulaţia este foarte intensă, dar inexistenţa clădirilor înalte de-a

37

lungul acestora, face ca dispersia poluanţilor să fie rapidă şi să nu afecteze aerul la nivel respirator.

2.6. Tendinţe

Ameliorarea calităţii aerului în zonele industriale, prin achiziţionarea de noi seturi de elemente filtrante (saci şi casete) cu performanţe tehnologice superioare, precum şi implementarea unui sistem de monitorizare trimestrială a calităţii aerului, prin măsurarea emisiilor de gaze de ardere, COV, pulberi în suspensie.

Aer ambiental a cărui calitate să asigure protecţia sănătăţii umane şi a mediului în localităţile judeţului, prin extinderea reţelei de distribuţie a gazului metan conform strategiei judeţene de distribuţie a gazului metan.

Conştientizarea populaţiei privind participarea la procesul de reciclare a deşeurilor astfel încât să se evite arderea acestora în gospodării.

Pentru localitatea Măgurele, în urma centralizării datelor măsurate în anul 2006 la staţia automată ce face parte din sistemul regional de măsurare a calităţii aerului s-au înregistrat depăşiri a valorii limită la poluantul PM10, întocmindu-se Programul de gestionare a calităţii aerului în anul 2008, în cadrul căruia s-au propus măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii aerului. În 2010, urmare a notificării Romaniei de către Comisia Europeana, care a constatat depăşiri ale valorii limită pentru PM10 din raportările transmise au iniţiat procedura de infrigement prin care Romania putea fi penalizată. La solicitarea forurilor superioare, Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov a intocmit Programul revizuit de gestionare a calităţii aerului pentru indicatorul pulberi in suspensie fracţia PM10 – zona Magurele, judeţul Ilfov În anul 2013 s-a continuat aplicarea măsurilor din Programul revizuit de gestionare a calităţii aerului, astfel cele cu caracter permanent se aplică în continuare, iar din cele care au termen de implementare până în 2013, s-au realizat ,aplicandu-se si masuri suplimentare, ceea ce a dus la reducerea considerabila a poluarii.

Dintre măsurile cu caracter permanent menţionăm:- reglementarea prin HCL Măgurele a limitării accesului în centrul oraşului a maşinilor

mai mari de 7,5 t şi reducerea vitezei legale în zonele aglomerate;- utilizarea de către firmele de salubrizare a mijloacelor mecanice de măturare,

aspirare, stropire a străzilor;- colectarea deşeurilor din demolări şi construcţii în containere închise şi/sau

transportul acestora cu mijloacele de transport speciale (acoperite);- controlul legislaţiei de mediu şi condiţiilor stipulate în actele de reglementare privind

organizările pentru şantierele de construcţii din zonă (puncte de spălare a autovehiculelor la ieşirea din şantier, stropirea drumurilor de acces pe o rază de 100 m în jurul ieşirii din şantier, instalaţii de pulverizare apă etc);

- Notificarea APM-Ilfov cu privire la deschiderea de noi şantiere atât de către agentul economic cât şi de primărie (data inceperii lucrărilor, perioada derulării lucrărilor)

- îmbunătăţirea activităţii de salubrizare a oraşului prin concesionarea serviciului de salubrizare, firmelor specializate în colectarea deşeurilor menajere, salubrizarea trotuarelor şi străzilor;

Măsuri suplimentare efectuate in 2013- Îmbunătăţirea stării de calitate a căii rutiere –prin pietruire a străzilor, asfaltare , s-au

pietruit suplimentar 20 de km - Realizarea reţelelor edilitare apa-canal, în localităţile ce aparţin de oraşul Măgurele Vîrteju, Aluniş, Dumitrana) astfel :- reţea de alimentare cu apă

Realizat canalizare pt apa pluviala str Atomiştilor suplimentar

În anul 2013 s-au efectuat acţiuni de control:

38

Acţiuni de control planificate pentru verificarea autovehiculelor incarcate cu materiale generatoare de pulberi in timpul transportului - Brigada de Poliţie Rutieră Măgurele a aplicat 30 de sancţiuni contravenţionale- Comisariatul Judeţran Ilfov a efectuat control la SC SALTRANS EXIM SRL Controlul respectării legislaţiei de mediu şi condiţiilor stipulate în actele de reglementare privind organizările pentru şantierele de construcţii din zonă- Brigada de Poliţie Rutieră Măgurele a aplicat 12 sancţiuni pentru patrunderea pe drum public cu noroi pe roţi- Comisariatul Judeţran Ilfov a efectuat control la SC GARDEN CENTER SRLColectarea deşeurilor din demolări şi construcţii în containere închise şi/sau transportul acestora cu mijloace de transport speciale (acoperite)- Brigada de Poliţie Rutieră Măgurele a aplicat 26 sancţiuni contravenţionale- Brigada de Politie Rutiera Magurele monitorizeaza circulaţia in zona centrală, pentru reducerea la jumatate a traficului in zona

Dintre obiectivele şi măsurile avute în vedere a fi aplicabile pe teritoriul judeţului pentru reducerea zgomotului enumerăm:- întocmirea planurilor de acţiune având ca scop prevenirea şi reducerea zgomotului ambiental în zonele pentru care s-au întocmit hărţile de zgomot;- punerea în aplicare a planurilor de acţiune deja elaborate;- amplasarea noilor obiective industriale şi economice în afara zonelor de locuit;- evitarea construirii de noi locuinţe în zonele identificate cu un nivel ridicat de zgomot;- utilizarea în construcţii a materialelor fonoabsorbante;- monitorizarea zgomotului în incintele industriale, prin actele de reglementare emise din punct de vedere al protecţiei mediului.

Politici şi măsuri pentru eliminarea treptată a substanţelor care epuizează stratul de ozonÎn conformitate cu prevederile Regulamentului 2000/2037/CE substanţele la care s-a

sistat producţia sunt : CFC* – 11, CFC* – 12, CFC* – 113, CFC* -114, CFC* – 115 . (*- agenţi frigorifici de tipul carbofluorocarboni cunoscuţi sub denumirea de freoni – 11, 12, 113,114, 115). Aceste substanţe pot fi însă utilizate în condiţii de siguranţă pentru sănătatea mediului şi a populatiei, în instalaţii existente, până la înlocuirea acestora.

Având în vedere potenţialele mari de distrugere a stratului de ozon (în jur de cifra 1,0) este necesar să se procedeze, pe întreg teritoriul judeţului Ilfov, la actualizarea permanentă a:

- inventarierea agenţilor economici (persoane fizice sau juridice) care defăşoară activităţi de reparaţii ale apăraturii electrocasnice (frigidere, combine frigorifice, vitrine frigorifice, instalaţii de condiţionare aer, instalaţii de făcut gheaţă) pentru a se inventaria cantităţile de agenţi frigorifici (ce nu se mai produc), modul de stocare, modul de manipulare şi utilizare. În acest scop este necesar că aceste activităţi să fie autorizate din punct de vedere al protecţiei mediului (în prezent aceste activităţi se desfasoară atât în mediul urban cât şi în mediul rural dar pe baza unei declaraţii pe propria răspundere),

- inventarierea tuturor deţinătorilor de agenţi frigorifici (care nu se mai produc) - înmagazinaţi în instalaţii frigorifice mai vechi de anul 1996, inclusiv instalaţiile frigorifice montate pe mijloacele auto. Această inventariere trebuie luată în considerare întrucât cantităţile ce se vor înlocui cu alţi agenţi frigorifici reglementaţi de Regulamentul 20037/2000 trebuie distruse în instalaţii autorizate (în tară sau în alte ţări din UE),

- bromura de metil nu s-a mai utilizat în judeţul Ilfov începând cu data de 01.01.2005 Intrucât cantităţi de bromură de metil mai sunt încă permise a fi utlizate este necesar să se realizeze o strânsa cooperare cu unităţile descentralizate ale MAPDR - respectiv Direcţia Fitosanitară a judeţului Ilfov,

- în cazul halonilor (agenţi frigorifici de tipul: Halon-1211, 1301, 2402), identificaţi a fi utilizaţi pe aeronavele de transport – în extinctoare pentru stingerea incendiilor dar şi

39

stocate se impune supravegherea modului cum sunt stocate cantităţile de haloni (1211, 1301) identificate la Compania Naţională – TAROM,

- având în vedere că pentru cantităţile înmagazinate pe aeronavele de transport (halon 1211 - 57 Kg, şi halon 1301-270 Kg) se prevede o perioadă de exploatare se impune luarea în considerare a acestor cantităţi – atunci când vor deveni deşeuri - pentru recuperare.

În concluzie, gestionarea substanţelor care epuizează stratul de ozon este de actualitate alături de substanţele care provin din activităţi antropice. Autoritatea care gestionează importul, exportul şi tranzitul substanţelor care epuizează stratul de ozon este Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice împreună cu Autoritatea Vamală.

Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov, supraveghează depozitele de substanţe ce epuizează stratul de ozon până la eliminarea lor (prin regenerare sau prin incinerare). De asemenea, este necesar să se identifice importatorii de substanţe ce fac obiectul Protocolului de la Montreal şi unităţile din judeţul Ilfov care utilizează astfel de produse.

O sarcină în plus pentru Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov este şi identificarea prestatorilor de servicii care îşi desfăşoară activitatea în domeniul utilizării substanţelor ce epuizează stratul de ozon şi determinarea acestora să obţină autorizaţia de mediu. Nu se poate permite ca manipularea substanţelor ce fac obiectul Protocolului de la Montreal să se facă cu instalaţii neomologate şi nesigure din punct de vedere a protecţiei stratului de ozon.

3. APA

3.1. Resursele de apă. Cantităţi şi fluxuri

Teritoriul administrat de A.N. APELE ROMÂNE - D.A.A.V. - S.G.A. Ilfov - Bucureşti se află în Câmpia Română, ocupând partea de sud-est a ţării, pe teritoriile Municipiului Bucureşti şi ale judeţului Ilfov, precum şi o parte a judeţului Dâmboviţa. Din punct de vedere hidrografic, teritoriul S.G.A. Ilfov - Bucureşti este cuprins în cadrul bazinelor hidrografice ale râurilor Argeş şi Ialomiţa, şi are în administrare teritoriul cuprins la sud între râul Argeş - mal stâng, la vest derivaţia de ape mari Brezoaiele şi derivaţia Bilciureşti – Ghimpaţi, pâna la râul Ialomiţa şi Balta Neagră în partea de nord, suprafaţa sa fiind de 865 kmp.

Tabel 3.1.1. Volumul resursei de apă (teoretică şi utilizabilă) pe bazine

Spaţiul hidrografic/Felul sursei

Resursa teoretică de apă(milioane mc/an)

Resursa utilizabilăde apă

( milioane mc/an )B.H. ARGEŞ*

Ape de suprafaţă 1960,000 1671,000Ape subterane 696,000 600,000

Total 2656,000 2271,000B.H. IALOMIŢA*

Ape de suprafaţă 1974,100 559,190Ape subterane 272,780 100,450

Total 2246,880 659,640

40

*Nota: Valorile resursei de apă sunt calculate pe spaţiul hidrografic ( nu există date la nivel judeţ ) şi nu se poate calcula resursa specifică, teoretică şi utilizabilă raportată la populaţia judeţului Ilfov.

Tabel 3.1.2. Cerere şi prelevare de apă pe surse şi utilizări în anul 2013

S.G.A. Ilfov-Bucureşti spaţiul hidrografic/Felul sursei – jud.ILFOV (incl. GR,DB)

Total Populaţie Industrie Agricultură

B.H. ARGEŞ:Subteran Cerere de apă

(mii mc ) 31519.5 15435,5 14998,5 1085,5

Prelevări de apă( mii mc) 30083,08 16176,38 12724,20 1182,50

Suprafaţă Cerere de apă(mii mc ) 350692,7 174501,2 151593,0 24598,5


Total Cerere de apă(mii mc ) 382212,2 189936,7 166591,5 25684,0


% pentru bazin hidrografic Argeş

Index de exploatare (%) 73,8 72,8 70,4 103,1

B.H. IALOMIŢA: (incl. Mostiştea)Subteran Cerere de apă

(mii mc ) 2357,8 1114,0 255,8 988,0


Suprafaţă Cerere de apă(mii mc ) 13184,8 - - 13184,8

Prelevări de apă( mii mc) 12833,0 - - 12833,0

TotalCerere de apă

(mii mc ) 15542,6 1114,0 255,8 14172,8


% pentru bazin hidrografic Ialomiţa + Mostiştea

Index de exploatare (%)

100,1 123,6 112,3 98,0

TOTAL JUD.ILFOV

Cerere de apă(mii mc ) 397754,8 191050,7 166847,3 39856,8


Index de exploatare (%)

74,9 73,1 70,6 101,2

41

3.2. Apele de suprafaţă

3.2.1. Starea ecologică/potenţialul ecologic al cursurilor de apă pe bazine hidrografice

Starea ecologică/potenţial ecologică ce este caracterizată pe baza principiului celei mai defavorabile situaţii, a fost evaluată prin utilizarea sistemelor de clasificare conforme cu prevederile Directivei Cadru Apă (Metodologiei preliminare de evaluare globală a stării/potenţialului ecologic al apelor de suprafaţă), luând în considerare:

Elementele biologice :o fitoplancton o fitobentoso macronevertebrate benticeo fauna piscicola

Elementele fizico-chimice generale suport:o Conditii termice (temperatura apei)o Conditii de oxigenare (oxigen dizolvat)o Starea acidifierii (pH)o Conditiile nutrientilor (N-NH4, N-NO2, N-NO3, P-PO4, P total )

Poluantii specifici - alte substanţe identificate ca fiind evacuate in cantitati importante in corpurile de apă (Zn, Cu, As, Cr, fenoli, PCB, PAH).

42

Starea ecologică/potenţial ecologică/ a corpurilor de apă tip râu din jud. Ilfov pentru anul 2013

Tabel 3.2.1.1.Starea ecologică a corpurilor de apă de suprafaţă naturale –râuri monitorizate în anul 2013

Nr. crt.

Bazin hidrografic

Cursul de apă

Denumire corp de apă

Secţiune de monitorizare

Stare ecologică a elementelor

biologice


fizico- chimice generale

Stare ecologică poluanti specifici

Stare finală

1. Argeş ArgeşArgeş: Av.ac.Zaboiu Orbului - intr.ac.frontală Ogrezeni

Am. pod km. 36 Autostrada Bucureşti-Piteşti

Foarte bună moderata - moderata

Tabel 3.2.1.2.Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate - râuri, monitorizate în anul 2013

Nr crt

Bazin hidrografic

Cursul de apă



Potenţial ecologic al elementelor

biologice


fizico - chimice generale

Stare ecologică poluanţi specifici

Stare finală

1 ArgeşDambovita

Dambovita:av.st.tratare Arcuda-intr.ac.Lacul Morii

DragomireştiPotential Ecologic

BunPotential Ecologic Moderat

-Potential Ecologic Moderat

2 ArgeşDambovita

Dambovita:am.ev.Apa Nova (Glina)-confl.Arges

BălăceancaBudesti

Potential Ecologic Moderat


moderataPotential Ecologic Moderat

3 ArgeşCalnau Calnau Am.confl.

Dâmboviţa

- Potential Ecologic Moderat

Maxim-

4 Argeş Valea Valea Saulei Am.confl. - Potential Maxim -

43

Nr crt

Bazin hidrografic

Cursul de apă




biologice


fizico - chimice generale


Stare finală

Saulei Colentina Ecologic Moderat

5 IalomiţaSticlariei Sticlariei Am.confl.

Ialomiţa

- Potential Ecologic Moderat

--

6 IalomiţaSnagov V. Snagov _ Ciaur Niculeşti




7 Ialomiţa Cociovalistea Cocoivalistea Am. Căciulaţi

Potential Ecologic

Bun



8 IalomiţaMostistea

Mostistea-izv.coada ac.Fundulea-Valea Livezilor

Amonte Petrăchioaia

Potential Ecologic

Bun



Tabel 3.2.1.3.Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă artificiale - râuri, monitorizate în anul 2013

Nrcrt

Bazin hidrografic

Cursul de apă




biologice



Stare ecologică poluanti specifici

Stare finala

1 Ialomiţa Ialomiţa Ialomiţa:deriv.Bilciuresti-Ghimpati

Bilciureşti Potential Ecologic Bun



2 Ialomiţa Snagov V. Snagov:Şantu Floreşti

Şantu Floreşti Potential Ecologic Bun



44

Tabel 3.2.1.4. Repartizarea lungimii corpurilor de apă (râuri) pe tronsoane caracteristice (km) conform evaluării stării ecologice pe anul 2013

B.H. Cursul de apă


Denumiresecţiune

Lungime investigată

(km)

Repartiţia lungimilor corpurilor de apă (râuri) conform evaluării stării ecologice

Foarte bună

Bună Moderată Slabă Proastă

km % km % km % km % km %

Argeş ArgeşArgeş: Av.ac.Zaboiu Orbului-intr.ac.frontală Ogrezeni


48,590 0 0 0 48,5

9 100% 0 0 0 0

Tabel 3.2.1.5.Repartizarea lungimii corpurilor de apă(râuri) pe tronsoane caracteristice ( km) conform evaluării potenţialuluiecologic pe anul 2013

B.H. Cursul de apă


Denumiresecţiune


(km)

Repartiţia lungimilor corpurilor de apă (râuri) conform evaluării potenţialului ecologic

Maximă Bună Moderatăkm % km % km %

Argeş

Dambovita

Dambovita:av.st.tratare Arcuda-

intr.ac.Lacul Morii

Dragomireşti13,67

0 0 00

13.67100%

Argeş

Dambovita

Dambovita:am.ev.Apa Nova (Glina)-confl.Arges

BălăceancaBudesti 31.53 0 0 0 0 31.53 100%

45

B.H. Cursul de apă


Denumiresecţiune


(km)

Repartiţia lungimilor corpurilor de apă (râuri) conform evaluării potenţialului ecologic

Maximă Bună ModeratăArgeş

Calnau Calnau Am.confl. Dâmboviţa 31.99 0 0 0 0 31.99 100%

Argeş Valea Saulei Valea Saulei Am.confl.

Colentina 5.9 0 0 0 0 5.9 100%

Ialomiţa Sticlariei Sticlariei Am.confl. Ialomiţa 16 0 0 0 0 16 100%

Ialomiţa Snagov V. Snagov _ Ciaur Niculeşti 22 0 0 0 0 22 100%

Ialomiţa Cociovalistea Cocoivalistea Am. Căciulaţi 37 0 0 0 0 37 100%

Ialomiţa Mostistea

Mostistea-izv.coada ac.Fundulea-Valea Livezilor

Amonte Petrăchioaia 18 0 0 0 0 18 100%

Ialomiţa IalomitaIalomita:deriv.Bilciuresti-Ghimpati

Bilciureşti 9.6 0 0 0 0 9.6 100%

Ialomiţa SnagovV. Snagov:Santu Floresti

Șantu Florești 2.5 0 0 0 0 2.5 100%

3.2.2. Calitatea apei lacurilor

Starea calităţii lacurilor

Evaluarea stării ecologice/potenţialului ecologic se face conform DCA 2000/60/EEC, folosind Metodologia de evaluare globală a stării/potenţialului ecologic al apelor de suprafaţă,elaborate de ICIM, prin care se face încadrarea pe clase de calitate conform tabelelor următoare:

46

Potenţialul ecologic al corpurilor de apă tip lac din judeţul Ilfov pentru anul 2013

Tabelul 3.2.2.1. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă –lacuri de acumulare, monitorizate in anul 2013Bazin

hidrograficCursul de

apăDenumire corp

apăDenumire

lac de acumulare


biologice



Potenţial ecologic poluanţi specifici

Potenţial ecologic

Argeş Colentina

COLENTINA- INTRARE AC. GHIMPATI (COLACU)- CONFL. DAMBOVITA

Ac. Buftea Ac.

Buciumeni

PotentialEcologicModerat


- Potential EcologicModerat

Ialomiţa Snagov Ac.Tancabesti II Ac.Tancabesti



Potential EcologicMaxim

Potential EcologicModerat

Tabel 3.2.2.2.Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă –lacuri naturale, monitorizate în anul 2013

Bazin hidrografic

Cursul de apă

Denumire corp apă

Denumire lac de acumulare


biologice

Stare ecologică a elementelor fizico- chimice generale


Starefinală

Ialomiţa Snagov Lac Snagov Lac Snagov Bun Moderata Foarte Buna Moderata

Ialomiţa Cociovaliştea Lac Căldăruşani Lac Căldăruşani Moderata Moderata Foarte Buna Moderata

47

Tabel 3.2.2.3.Repartizarea lungimii corpurilor de apă (lacuri naturale) pe tronsoane caracteristice (km) conform evaluării potenţialului ecologic pe anul 2013

Bazin hidrografic

Cursul de apă


Denumire lac de

acumulare


(km)

Repartiţia lungimilor corpurilor de apă (lacuri) conform evaluării stării ecologice

Foarte bună

Bună Moderată Slabă Proastă

km % km % km % km % km %

Ialomiţa Snagov Lac Snagov Lac Snagov 18 0 0 0 0 18 100% 0 0 0 0

Ialomiţa Cociova-liştea

Lac Căldăruşani

Lac Căldăruşani 13,2 0 0 0 0 13.2 100% 0 0 0 0

Tabel 3.2.2.4. Repartizarea lungimii corpurilor de apă (lacuri acumulare) pe tronsoane caracteristice ( km) conform evaluării potenţialului ecologic pe anul 2013

B.H. Cursul de apă Denumire corp de apă Denumire

secţiuneLungime

investigată (km)

Repartiţia lungimilor corpurilor de apă (râuri) conform evaluării potenţialului

ecologicMaximă Bună Moderată

km % km % km %

Argeş ColentinaContinuă: Colentina- intrare ac.

Ghimpaţi (Colacu) - confl. Dâmboviţa

Ac. Buftea Ac.

Buciumeni20,2 0 0 0 0 20,2 100%

Ialomiţa Snagov Ac.Tâncăbeşti II

Ac. Tâncăbeşti 1,2 0 0 0 0 1,2 100%

48

Tabel 3.2.2.5.Situaţia îndeplinirii obiectivului de mediu (stare finală bună) la nivel jud. Ilfov pe corpuri de apă, pentru anul 2013

Caracter Subsistem Ating obiectivele de mediu

Nu ating obiectivele de mediu

total

Global % Global

Corpuri de apa naturale rauri - - 1 100% 1

Corpuri de apa puternic modificate

lacuri - - 2 100% 2rauri - - 8 100 % 8

lacuri - - 2 100% 2Corpuri de apa artificiale rauri - - 2 100% 2

Total - - 15 - 15

49

3.2.3. Nitraţii şi fosfaţii în râuri şi lacuri Tabel 3.3.1.1.

Nitraţii şi fosfaţii în râuri

Nrcrt Corp Apă Secţiune de monitorizare NO3

(mg/l )PO4

(mg/l )0 1 2 3 4

A.BAZIN HIDROGRAFIC ARGEŞ 1 Argeş: Av.ac.Zăboiu Orbului-

intr.ac.frontală OgrezeniAm. pod km. 36 Autostrada Bucureşti-Piteşti

2,478 0,036

2 Dâmboviţa: av.st.tratare Arcuda-intr.ac.Lacul Morii

Dragomireşti 11,174 0,09

3 Dâmboviţa:am.ev.Apă Nova (Glina)-confl.Argeş

Bălăceanca 1,348 1,95

4 Câlnau Am. confl. Dâmboviţa 1,826 0,725 Valea Saulei Am. confl. Colentina 3,043 0,0156

A.BAZIN HIDROGRAFIC IALOMIŢA 6 Sticlăriei Am. confl. Ialomiţa 0,348 0,0157 V. Snagov _ Ciaur Niculeşti 3,643 0,2378 Cociovaliştea Am. Căciulaţi 3,461 0,399 Mostiştea - Izv. coada ac.

Fundulea-Valea LivezilorAmonte Petrăchioaia 0,813 0,249

10 Ialomiţa: deriv. Bilciureşti-Ghimpaţi Bilciureşti 4,874 0,08411 V. Snagov: Şanţu Floreşti Şanţu Floreşti 0,599 0,047

Tabel 3.3.1.2. Nitraţii şi fosfaţii în lacuri

Nr. crt. Corp Apă Secţiune de monitorizare NO3

(mg/l )PO4

(mg/l )0 1 2 3 4

A.BAZIN HIDROGRAFIC ARGEŞ 1 Colentina: intr. ac. Ghimpaţi - confl.

Dâmboviţa Buftea 2,0 0,035

2 Colentina: intr. ac. Ghimpaţi - confl. Dâmboviţa

Buciumeni 2,435 0,039

A.BAZIN HIDROGRAFIC IALOMIŢA 3 Ac.Tancabesti II Tancabesti 0,913 0,0094 Lac Snagov Snagov 1,087 0,0095 Lac Căldăruşani Căldăruşani 0,746 0,132

50

3.2.4. Oxigenul dizolvat, materiile organice şi amoniu în apele râurilor

Tabel 3.3.2.1. Oxigenul dizolvat, materiile organice şi amoniu în râuri

Nr. crt. Corp Apă Secţiune de

monitorizareOxigen dizolvat (mg/l )

Materii organice NH4 (mg/l

)CBO5 (mg/l)

CCO-Cr (mg/l)

0 1 2 3 4 5 6A.BAZIN HIDROGRAFIC ARGEŞ

1 Argeş: Av. ac. Zaboiu Orbului - intr. ac. frontala Ogrezeni


10.475 6,7 20,277 0,664

2 Dâmboviţa: av. st. tratare Arcuda-intr. ac. Lacul Morii

Dragomireşti 8,88 6,28 17,32 0,218

3 Dâmboviţa: am. ev. Apă Nova (Glina) - confl. Argeş

Bălăceanca 1,73 26,5 74,253 10,663

4 Câlnău Am. confl. Dâmboviţa 8,7 11,23 39,374 0,2515 Valea Saulei Am. confl. Colentina 11,18 12,175 39,344 0,326

B. BAZIN HIDROGRAFIC IALOMIŢA6 Sticlăriei Am. confl. Ialomiţa 10,38 9,35 28,593 0,1927 V. Snagov _ Ciaur Niculeşti 8,85 7,58 22,292 0,2068 Cociovalistea Am. Căciulaţi 10,125 8,825 26,623 0,7789 Mostiştea-izv.coada

ac.Fundulea-Valea LivezilorAmonte Petrăchioaia 7,53 11,0 33,68 0,502

10 Ialomiţa:deriv.Bilciuresti-Ghimpati

Bilciureşti 10,925 6,95 22,084 0,547

11 V. Snagov: Şanţu Floreşti Şanţu Floreşti 8,25 10,05 28,789 0,624

3.3. Apele subterane, calitatea apelor freatice

Evaluarea stării chimice a apelor subterane

Pe teritoriul Sistemului de Gospodărire a Apelor Ilfov Bucureşti au fost identificate, delimitate şi descrise un număr de 3 corpuri de apă subterană (GWAG03, GWAG05, GWAG11).

51

Analizele s-au efectuat conform „Manualului de Operare al Sistemului de Monitoring Integrat al laboratorului SGA Ilfov- Bucureşti, pe anul 2013” , prelucrarea şi validarea rezultatelor analizelor fizico-chimice realizându-se prin compararea rezultatelor de laborator cu Valorile Prag (TV) din : Ordinul 137/ 26.02.2009.

Prin Ordinul 137/ 26. 02. 2009, au fost aprobate valori de prag, pentru fiecare corp de apă. Pentru corpurile de ape subterane ROAG 03 , ROAG 05 şi ROAG 11 s-au aprobat valori de prag pentru indicatorii: NH4, Cl, SO4, NO2, Cd, Pb şi PO4.

Interpretarea datelor s-a realizat ţinând cont de “Metodologia preliminară de evaluare a stării chimice a corpurilor de ape subterane”, astfel au rezultat :

stare chimică bună – pentru corpurile unde la forajele monitorizate nu s-au constatat valori medii, ale indicatorilor de calitate, depăşite faţă de valorile prag (TV) din Ordinul 137/2009 ;

stare chimică slabă – unde cel puţin 20% din forajele monitorizate, de pe un corp, au cel puţin un indicator de calitate analizat care depăşeşte valorile prag (TV) din Ordinul 137/2009 .

tabel 3.4.1.Nr.crt.

Denumire corp de apă subterană

Codul corpului de apă Nr.

foraje

Starea chimică în anul 2011(conf. Ord. 137/2009)

2 Colentina ROGWAG1100030 10 slabă3 Lunca şi terasele

râului ArgeşROGWAG1090050 3 slabă

4 Bucureşti - Slobozia ROGWAG1090111 5 slabă

Corpul de apă subterană ROAG03 – ColentinaEvaluarea starii chimice a corpului de apă

În corpul de apă subterană ROAG03 au fost monitorizate 10 foraje de observaţie aparţinând reţelei hidrogeologice naţionale.

Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotaţi (NO3- ), Amoniu (NH4

+), Cloruri (Cl-), Sulfaţi (SO4

2-), Azotiţi (NO2-), ortofosfaţi (PO4

3-), Cadmiu, Plumb şi Pesticide totale.S-au înregistrat depășiri ale valorilor prag/standardelor de calitate la azotaţi pentru 2

foraje ( 20 %) din cele 10 foraje monitorizate: Dragomireşti-Rudeni F1=283 mg/l Otopeni F1A.=85,3 mg/l

Având în vedere cele mai sus menţionate se consideră corpul de apă subterană ca fiind în stare calitativă (chimică) slabă .

Alţi indicatori monitorizaţiConform Manualului de Operare pentru 2013, în corpul de apă ROAG03, au mai fost

monitorizaţi o serie de parametrii fizico-chimici, care nu intră în evaluarea stării chimice, deoarece nu au stabilite valori prag, cum sunt:

Regim termic şi acidifiere: temperatura, pH; Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat; Indicatorii de salinitate, ioni generali: conductivitate, sodiu, potasiu, calciu,

magneziu, bicarbonaţi; Metale: Fe, Mn, Ni, Cr, Cu, Zn, Hg, As; - (în forma dizolvată); Micropoluanţi: tetracloretilenă.

52

Corpul de apă subterană ROAG05/ Lunca şi terasele râului ArgeşEvaluarea stării chimice a corpului de apă

În anul 2013 corpul de apă subterană ROAG05 au fost monitorizate printr-un numar de 3 foraje de observaţie.


+), Cloruri (Cl-), Sulfaţi (SO4

2-), Azotiţi (NO2-) si ortofosfaţi (PO4

3-).S-au înregistrat depăşiri ale valorilor prag / standardelor de calitate la cloruri pentru 1

foraj (33,33 %) din cele 3 foraje monitorizate: Jilava- 30 Decembrie F3=341,86 mg/l

Având în vedere cele mai sus menţionate se consideră corpul de apă subterană ca fiind în stare calitativă (chimică) slabă.



Regim termic şi acidifiere: temperatură, pH; Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat; Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, sodiu, potasiu, calciu, magneziu,

bicarbonati; Metale: Fe, Mn, Cu, Ni, Zn, Cr şi Ba; Micropoluanţi: tetracloretilena

Corpul de apă subterană ROAG11 / Bucureşti - SloboziaEvaluarea stării chimice a corpului de apă

În anul 2013 calitatea apei din corpul de apă subterană ROAG08 a fost monitorizată în 5 foraje de observaţie.


+), Cloruri (Cl-), Azotiţi (NO2

-) şi ortofosfaţi (PO43-), Plumb (Pb), Cadmiu (Cd) şi pesticide totale.

S-au înregistrat depăşiri ale valorilor prag/standardelor de calitate la fosfaţi (PO4) pentru un foraj (20%) din cele 5 foraje monitorizate:

SC Agromec SA Ştefăneşti = 0,61 mg/l

S-au înregistrat depășiri ale valorilor prag/standardelor de calitate la sulfati (SO4) pentru 1 foraje (20 %) din cele 5 foraje monitorizate:

Primaria Comunei Voluntari = 392,39 mg/l

Având în vedere cele mai sus menționate se consideră corpul de apă subterană ca fiind în stare calitativă (chimică) slabă .



Regim termic şi acidifiere: temperatura, pH; Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat; Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, sodiu, potasiu, calciu, magneziu,

bicarbonţi; Metale: Fe, Mn, As, Zn, Ni, Cu, Cr, Hg;

53

Micropoluanţi: tetracloretilenă.

Tabel 3.4.2.Centralizator cu forajele din reţeaua de monitorizare a calităţii apelor subterane cu depăşiri ale valorii de prag la indicatorul AZOTAŢI în anul 2013

Nr.crt. Denumire corp de apă subterană

Denumire foraj NO3 ( >50mg/l)

1 Colentina Dragomireşti-Rudeni F1 159,3

2 Colentina Otopeni F1A 112,45

3.4. Apa potabilă şi apă de îmbăiere

3.4.1. Apă potabilă

Pe teritoriul Sistemului de Gospodărire a Apelor Ilfov Bucureşti în anul 2013, în cele 2 secţiuni s-au înregistrat depăşiri ale valorilor admise obligatorii din HG 100/2002 cu modificările şi completările ulterioare, raportate la categoria de calitate corespunzătoare tehnologiei de tratare (A2), dupa cum urmează:

- în secţiunea Crivina (râul Argeş), la CBO5, materii în suspensii, coliformi fecali şi Mn;- în secţiunea Arcuda (râul Dâmboviţa), la CBO5, materii în suspensii, coliformi fecali şi Mn.

Nr. crt.

BH Nume secţiune de prelevare /

priza

Sursa de apă

Debit mediu

prelevat în anul

2011(mc/zi)

Populaţia deservită

(nr. de locuitori)

Tipul captării conform

HG 100/2002

Indicatori depăşiţi

1 Argeş CRIVINA Râul Argeş 352.425,6 1.808.190 A2 Mn,CBO5,MTS, coliformi fecali

2 Argeş ARCUDA Râul Dâmboviţa

353.419,2 A2 Mn,CBO5,MTS, coliformi fecali

3.4.2. Apa de îmbăiere

54

3.5. Apele uzate

3.5.1. Structura apelor uzate evacuateTabel 3.6.1.1.

Centralizatorul volumelor de ape uzate evacuate pe activitati economice – 2013Activitate

economicăVolume evacuate (mii mc/an)

NU necesită epurare

(2)

Necesită epurare (3)

Total volume evacuate (1)

NU se epurează (4)

Se epurează (5)

Total volume ce necesită epurare

(6)

NU se epurează corespunzător (7)

Se epurează corespunzător

(8)

TOTAL % TOTAL % TOTAL % TOTAL % TOTAL % Administraţie publică

- - - - 4,293 100 - - 4,293 100 4,293

Alte activităţi - - - - 58,466 100 - - 58,466 100 58,466Captare şi prelucrare apă pt. alimentare

- - 136929,1402 37,9 68504,0228 18,96 155826,625 43,13

395502.377 100 136929,1402

Cercetare - dezvoltare

- - - - 3,065 100 - - 3,065 100 3,065

Construcţii - - - - 47,046 100 - - 47,046 100 47,046Comerţ şi servicii pentru populaţie

- - - - 0,96 100 - - 0,96 100 0,96

Industrie alimentară

- - - - 25,824 18,7 112,26 81,3 138,084 100 138,084

Învăţământ şi sănătate

- - - - 53,52 92,18 4,539 7,82 58,059 100 58,059

Irigaţii - - 835,56 100 - - - - 835.56 100 835.56Prelucrări chimice

- - - - 56,58 100 - - 56,58 100 56,58

Transporturi 57,416 100 - - - - - - - - 57,416TOTAL 57,416 137764,7002 68753,7768 155943,424 362461,901 362461,901

55

Tabel 3.6.1.2.Cantităţi de poluanţi evacuate pe activităţi economice(tone/an) - 2013

Al NH4Azot total

(N)Azotaţi (NO3)

Azotiţi (NO2)

Cadmiu şi

compuşiCalciu (Ca) CBO5 CCO-CR

Cianuri totale (CN)

Clor rezidual

liber (CI2)

Cloruri (Cl)

Administraţie publică - - 0,22474 - - - - 0,2764 0,8269 - - -

Alte activităţi - - 5,7164 - - - - 5,933 17,9882 - - 0,646236Captare şi prelucrare

apă pt. alimentare

79,044 6699,3648 8281,056 1542,6113335,8897 0,0516 306,8752 18175,886 51034,6656 1,4259 - 26865,862

Cercetare - dezvoltare - - 0,1431 - - - - 0,0539 0,1584 - - -

Construcţii - - 1,6150 - - - - 2,8570 8,5660 - - -Comerţ şi

servicii pentru

populaţie- - 0,0233 - - - - 0,0141 0,0438 - - -

Industrie alimentară - - 2,1711 - - - - 2,6978 7,9779 - - -

Învăţământ şi sănătate - - 1,9336 - - - - 3,1886 9,8728 - 0,0026 -

Irigaţii - - 43,5818 - - - - 66,9061 152,3615 - - -Prelucrări chimice - 2,0426 - - - - 3,0509 9,8893 - 0,0031 22,3328

Transporturi - - 0,0922 - - - - 0,1306 0,3733 - - -Total 79,044 6699,3648 8338,613 1542,6113335,8897 0,0516 306,8752 18260,995 51242,8044 1,4259 0.0057 26888,841

56


Crom total Cupru Detergenţi

sintetici Fenoli Fier total Fenantren Fosfor

total (P)H2S + Sulfuri

(S2)Materii în suspensie Nichel Plumb Zinc Sodiu

Administraţie publică - - 0,000945 - - - 0,04514 0,000274 0,4213 - -

Alte activităţi - - 0,04279 - - - 0,8157 0,01683 8,19516 - -Captare şi prelucrare

apă pt. alimentare

1,9123 3,8131 384,2888 34,4687 144,4518 0,0139 984,4587 333,4422 29273,1042 1,4458 0,7593 25,6066 85,2330

Cercetare - dezvoltare - - 0,0004 - - - 0,0087 0,0004 0,0201 - -

Construcţii - - 0,1930 - - - 0,2725 0,0944 3,5658 - - - -Comerţ şi servicii pt. populaţie

- - 0,0002 - - - 0,0027 0,0000 0,0216 - - - -

Industrie alimentară - - 0,0134 - - - 0,4269 0,0097 2,7017 - - - -

Învăţământ şi sănătate - - 0,04025 - - - 0,2816 0,03618 4,98845 - - - -

Irigaţii - - 1,3293 - - - 4,3359 3,5254 42,1114 - - - -Prelucrări chimice - - 0,1582 - - - 0,1941 0,0341 2,3658 - - - -

Transporturi - - 0,0043 - - - 0,0030 0,0660 - - - -Total 1,9123 3,8131 386,0723 34,4687 144,4518 0,0139 990,846 337,1598 29337,611 1,4458 0,7593 25,6066 85,2330


Produse petroliere Reziduu filtrabil Substanţe extractibile Sulfaţi (SO4)

Administraţie publică 0,003807 8,78532 0,2133 Alte activităţi 0,403336 115,41344 1,7284 0,60708

Captare şi prelucrare apă 1,040065 165805,7268 3918,11 26555,694

57

Produse petroliere Reziduu filtrabil Substanţe extractibile Sulfaţi (SO4)

pt. alimentareCercetare - dezvoltare 0,0007 2,2066 0,0307

Construcţii 0,0061 27,4706 0,5065 -Comerţ şi servicii pt.

populaţie 0,0002 0,4937 0,0096 -

Industrie alimentară 0,0206 135,9709 1,3845 -Învăţământ şi sănătate 0,053256 47,94372 0,971 -

Irigaţii 0,2639 702,6723 8,3556 -Prelucrări chimice 0,0138 77,2806 0,5658 -

Transporturi 0,0035 11,9267 0,2871 -Total 1, 810864 166937,6383 3932,2502 27528,4141

3.5.2. Substanţe poluante şi indicatori de poluare ai apelor uzate

Tabel 3.6.2.1. Substanţe poluante şi indicatori de poluare în apele uzateNr.Crt

Unitatea Receptor Activitate Statie epurare

Poluanti specifici

1 APA NOVA-ev.Glina Dâmboviţa Gospodărie comunală

Fara statie pH,MTS,Nt,Pt,,CBO5,CCO-CR,SO4,Substante extractibile,Detergenti sintetici, Cl, Reziduu filtrabil,sulfuri,cianuri,fenoli,Ni,Fe,Zn,Cr,Cd,Pb

2 APA NOVA–st. tratare Roşu

Iazuri decantare

Gospodărie comunală

mecanica Ph, MTS,CBO5 ,CCO-CR ,Cl, SO4,Reziduu filtrabil, Ca ,Na, Al

3 Primaria MĂGURELE Ciorogârla Gospodărie comunală

mecanica+biologica

pH,MTS,Nt,CBO5,CCO-CR,Pt,sulfuri,substante extractibile, Detergenti ,Cl, Reziduu filtrabil

4 SC ROMSAD 2001 PRODCOM SRL

Ciorogârla Ind.alimentara mecanica+biologica


5 ANIF-Amenajarea Afumati -Stefanesti

Pasarea irigatii Fara statie pH,MTS,Nt,CBO5,CCO-CR,Pt,sulfuri,substante extractibile, Detergenti ,produs petrolier, Reziduu

6 ANIF-Amenajarea Tamas-Tunari

Pasarea irigatii Fara statie pH,MTS,Nt,CBO5,CCO-CR,Pt,sulfuri,substante extractibile, Detergenti ,produs petrolier, Reziduu

7 APA CANAL ILFOV- Pasărea Gospodărie mecanica pH,MTS,Nt,CBO5,CCO-CR,Pt,sulfuri,substante

58

Nr.Crt


Poluanti specifici

Branesti comunală extractibile, Detergenti ,produs petrolier, Reziduu8 Institutul Teologic

AdventistAc Cernica invatamant mecanica+

biologicapH,MTS,Nt,CBO5,CCO-CR,Pt,sulfuri,substante extractibile, Detergenti ,produs petrolier, Reziduu

9 INGG ANA ASLAN V. Pasărea

sănătate mecanica+biologica

pH,MTS,Nt,CBO5,CCO-CR,Pt,sulfuri,substante extractibile, Detergenti ,produs petrolier, Reziduu

10 ASOCIATIA DE PROPRIETARI COMPLEX REZIDENTIAL MAMINA

V Mamina constructii mecanica+biologica

pH,MTS,Nt,CBO5,CCO-CR,Pt,sulfuri,substante extractibile, Detergenti , Reziduu filtrabil

11 ARTECA Jilava Sabar Prelucrarichimice

mecanica+biologica

pH,MTS,Nt,Pt,,CBO5,CCO-CR,NH4,Substante extractibile,Detergenti,Cloruri,reziduu,produs petrolier ,sulfuri,Fe,Mn,benzen,fluoranten,benz piren

12 SC APA CANAL ILFOV- Bragadiru

Sabar Gospodărie comunală

mecanica pH,MTS,Nt,CBO5,CCO-CR,Pt,sulfuri,substante extractibile, Detergenti ,produs petrolier, Reziduu

13 SC COLINA MOTORS SRL

Câlnău Comerţ autovehicule

mecanica+biologica


14 Consiliul Local Jilava Sabar Gospodărie comunală

mecanica+biologica+uv


15 Spitalul psihiatrie„BĂLĂCEANCA”

Dambovita sănătate mecanica pH,MTS,Nt,CBO5,CCO-CR,Pt,sulfuri,substante extractibile, Detergenti ,produs petrolier, Reziduu

16 SC INDUSTRIAL PARC SABARU SRL

Sabar Inchiriere spaţii

mecanica+biologica


17 UM 01961 OTOPENI V. Pasărea

apărare mecanica pH,MTS,Nt,CBO5,CCO-CR,Pt,sulfuri,substante extractibile, Detergenti ,produs petrolier, Reziduu

18 S.C.CHIAJNA Dâmboviţa Ind alimentară mecanica pH,MTS,Nt,CBO5,CCO-CR,Pt,sulfuri,substante extractibile, Detergenti , Reziduu filtrabil

19 SC MLP Bucharest SRL Calnau constructii mecanica+biologica


20 SC APA CANAL ILFOV -Cornetu

Sabar Gospodărie comunală

mecanica pH,MTS,Nt,CBO5,CCO-CR,Pt,sulfuri,substante extractibile, Detergenti ,produs petrolier, Reziduu

21 SC VISTO PRIMEX Sabar Sevice auto mecanica+biologica


22 SC IFANTIS ROMÂNIA SA

V Pasărea Ind alimentară mecanica+biologica+

-pH,MTS,CBO5,CCO-CR,sulfuri,substante extractibile, Detergenti, Reziduu filtrabil

59

Nr.Crt


Poluanti specifici

chimica23 SC CHEMTRADERS SRL Câlnău Comert auto mecanica+

biologicapH,MTS,Nt,CBO5,CCO-CR,Pt,sulfuri,substante extractibile, Detergenti ,produs petrolier, Reziduu

24 Aeroportul „Henri Coanda” V. Pasărea

Pluvial caseta I

mecanica pH,MTS,Nt,CBO5,CCO-CR,Pt,substante extractibile, Detergenti ,produs petrolier, Reziduu filtrabil

25 IFIN HORIA HULUBEI Ciorogârla cercetare mecanica+biologica+

chimica


26 SC Carmangeria Godac SRL

Dâmboviţa Industrie alimentară

mecanica+biologica

pH,MTS,Nt,CBO5,CCO-CR,Pt,sulfuri,substante extractibile, Detergenti, Reziduu filtrabil

27 SC Dildar Pan SRL Calnau panificatie mecanica+biologica


28 SC BERNA RESIDENCE SERVICE SRL

Câlnău imobiliare mecanica+biologica

pH,MTS,Nt,CBO5,CCO-CR,Pt,sulfuri,Cl,substante extractibile, Detergenti, produs petrolier,Reziduu,Cu

29 SC Europolis Park Bucharest Alpha SRL

Ciorogarla imobiliare mecanica+biologica

pH,MTS,Nt,CBO5,CCO-CR,Pt,sulfuri,substante extractibile, Detergenti, produs petrolier,Reziduu

30 SC NERA AUTO SRL – POPEŞTI LEORDENI

Câlnău Comerţ piese auto

mecanica+biologica


31 ANTREPRIZE REZIDENTIALE SRL Pasarea Ansamblu

rezidentialmecanica+biologica


32 SC VEGRAS SA Ciorogarla Imobiliare mecanica+biologica


33 SC STARS FOOD EM Câlnău Industrie alimentară

mecanica+biologica+chimmica

pH,MTS,Nt,CBO5,CCO-CR,Pt,sulfuri,substante extractibile, Detergenti, Reziduu filtrabil,cloruri

34 Asociatoa Proprietari-Complex Rezidential Corbeanca

Valea Mocanului


mecanica+biologica


35 APPS RA Complex Vile SCROVIŞTEA

Lac Scroviştea

Agrement mecanica+biologica

pH,MTS,Nt,CBO5,CCO-CR,Pt,cloruri, sulfati,substante extractibile, Detergenti, Reziduu

36 SC Antreprenor SRL Lac Snagov

Hotelier mecanica+biologica

pH,MTS,Nt,CBO5,CCO-CR,Pt,substante extractibile, Detergenti, Reziduu filtrabil,produs

60

Nr.Crt


Poluanti specifici

petrolier37 Consiliul Local Balotesti Cociovalişt

ea prin ac Căciulaţi


mecanica+biologica

pH,MTS,Nt,CBO5,CCO-CR,Pt,sulfuri,substante extractibile, Detergenti, Reziduu filtrabil, fenoli, produs petrolier

38 Consiliul Local Moara Vlasiei

Cociovaliştea


mecanica+biologica

pH,MTS,Nt,CBO5,CCO-CR,Pt,sulfuri,substante extractibile, Detergenti, Reziduu,produs petrolier

39 Complex National Sportiv Snagov

Lac Snagov

Agrement mecanica+biologica


40 CASTEL FILM Lac Snagov

Ind. Film mecanica pH,MTS,Nt,CBO5,CCO-CR,Pt,sulfuri,substante extractibile, Detergenti, Reziduu,produs petrolier

41 COSR SYDNEY 2000-A Lac Snagov

Sport mecanica+biologica

pH,MTS,Nt,CBO5,CCO-CR,Pt,sulfuri,substante extractibile, Detergenti, Reziduu,produs petrolier,Cl

42 COSR SYDNEY 2000-B Lac Snagov

Sport mecanica+biologica


43 SC HORNBACH Imobiliare SRL

Cociovaliştea

Imobiliare mecanica pH,MTS,Nt,CBO5,CCO-CR,Pt,sulfuri,substante extractibile, Detergenti, Reziduu,produs petrolier,Cl

44 SC PROD SERVICE ACT Snagov

Ialomiţa Gospodărie comunală

mecanica+biologica


45 Spital de Urgenta „AGRIPPA IONESCU” Balotesti

Vlasia Apărare mecanica+biologica

pH,MTS,Nt,CBO5,CCO-CR,Pt,sulfuri,substante extractibile, Detergenti, Reziduu filtrabil, produs petrolier,clor rezidual

46 Asociaţia de locuinţe –Complex Rezidential Balotesti

Cociovaliştea


mecanica+biologica

pH,MTS,Nt,CBO5,CCO-CR,Pt,sulfuri,substante extractibile, Detergenti, Reziduu filtrabil, produs petrolier

47 U.M. 0490 Ciolpani V.Snagov Apărare mecanica+biologica


48 U.M. 01924 Balotesti Cociovaliştea

Apărare mecanica+biologica


3.5.3. Tendinţe şi priorităţi în reducerea poluării apelor uzate

61

Pe teritoriul Sistemului de Gospodărire a Apelor Ilfov Bucureşti in anul 2012 ,au fost monitorizate un numar de 48 surse de poluare. Pentru depasirea concentraţiilor maxime admise prin actele de reglementare în vigoare, s-au aplicat penalităţi conform OUG 73/2005, anexa 6 , Ord. 798/2005 modificat şi completat cu Ordinul 1725 al MMP şi H.G. 328/29.04.2010 în valoare de 458497,9 lei.

3.6. Poluări accidentale. Accidente majore de mediuPe teritoriul judeţului Ilfov, în anul 2013 s-a înregistrat o poluare, care este descrisă în tabelul următor:

Tabel 3.7.1. Poluare cu ape fecaloid menajere

Nrcrt

Data poluării

Localizare Curs de apă

afectat

Agent poluator

Natura poluării

Sancţiune aplicată

Observaţii /Măsuri

1. 30.01.2013 Bragadiru Valea Seacă

Romsuintest Fecale porcine

110.000 Încheiată depoluarea în luna mai 2013

3.7. Managementul durabil al resurselor de apă

3.7.1. Presiuni semnificative asupra resurselor de apă

Tabel 3.8.1.1. Presiuni asupra starii de calitate a apelor. Surse potenţiale de poluare

Nr.Crt. Agent economic Receptor

afectatDomeniul

de activitate

Staţie de epurare

Poluanti specifici

1 APA NOVA-ev.Glina Dâmboviţa Gospodărie comunală

Fara statie

pH,MTS,Nt,Pt,,CBO5,CCO-CR,SO4,Substante extractibile,Detergenti sintetici, Cl, Reziduu

filtrabil,sulfuri,cianuri,fenoli,Ni,Fe,Zn,Cr,Cd,Pb2 APA NOVA–st. tratare Iazuri Gospodărie mecanica Ph, MTS,CBO5 ,CCO-CR ,Cl, SO4,Reziduu filtrabil, Ca ,Na, Al

62


afectatDomeniul

de activitate

Staţie de epurare

Poluanti specifici

Roşu decantare comunală

3 Primaria MĂGURELE Ciorogârla Gospodărie comunală

mecanica+

biologica


4 SC ROMSAD 2001 PRODCOM SRL Ciorogârla Ind.aliment

ara

mecanica+

biologica


5 ANIF-Amenajarea Afumati -Stefanesti Pasarea irigatii Fara

statiepH,MTS,Nt,CBO5,CCO-CR,Pt,sulfuri,substante extractibile,

Detergenti ,produs petrolier, Reziduu

6 ANIF-Amenajarea Tamas-Tunari Pasarea irigatii Fara

statiepH,MTS,Nt,CBO5,CCO-CR,Pt,sulfuri,substante extractibile,


7 APA CANAL ILFOV- Branesti Pasărea Gospodărie

comunală mecanica pH,MTS,Nt,CBO5,CCO-CR,Pt,sulfuri,substante extractibile, Detergenti ,produs petrolier, Reziduu

8 Institutul Teologic Adventist Ac Cernica invatamant

mecanica+

biologica


9 INGG ANA ASLAN V. Pasărea sănătatemecanica

+biologica


10

ASOCIATIA DE PROPRIETARI

COMPLEX REZIDENTIAL

MAMINA

V Mamina constructiimecanica

+biologica

pH,MTS,Nt,CBO5,CCO-CR,Pt,sulfuri,substante extractibile, Detergenti , Reziduu filtrabil

11 ARTECA Jilava Sabar Prelucrarichimice

mecanica+

biologica

pH,MTS,Nt,Pt,,CBO5,CCO-CR,NH4,Substante extractibile,Detergenti,Cloruri,reziduu,produs

petrolier ,sulfuri,Fe,Mn,benzen,fluoranten,benz piren

12 SC APA CANAL ILFOV- Bragadiru Sabar Gospodărie


13 SC COLINA MOTORS SRL Câlnău

Comerţ autovehicul

e

mecanica+

biologica


14 Consiliul Local Jilava Sabar Gospodărie mecanica pH,MTS,Nt,CBO5,CCO-CR,Pt,sulfuri,substante extractibile,

63


afectatDomeniul

de activitate

Staţie de epurare

Poluanti specifici

comunală+

biologica+uv


15 Spitalul psihiatrie„BĂLĂCEANCA” Dambovita sănătate mecanica pH,MTS,Nt,CBO5,CCO-CR,Pt,sulfuri,substante extractibile,


16 SC INDUSTRIAL PARC SABARU SRL Sabar Inchiriere

spaţii

mecanica+

biologica


17 UM 01961 OTOPENI V. Pasărea apărare mecanica pH,MTS,Nt,CBO5,CCO-CR,Pt,sulfuri,substante extractibile, Detergenti ,produs petrolier, Reziduu

18 S.C.CHIAJNA Dâmboviţa Ind alimentarămecanica pH,MTS,Nt,CBO5,CCO-CR,Pt,sulfuri,substante extractibile, Detergenti , Reziduu filtrabil

19 SC MLP Bucharest SRL Calnau constructii

mecanica+

biologica


20 SC APA CANAL ILFOV -Cornetu Sabar Gospodărie


21 SC VISTO PRIMEX Sabar Sevice automecanica

+biologica


22 SC IFANTIS ROMÂNIA SA V Pasărea Ind

alimentară

mecanica+

biologica+ chimica

-pH,MTS,CBO5,CCO-CR,sulfuri,substante extractibile, Detergenti, Reziduu filtrabil

23 SC CHEMTRADERS SRL Câlnău Comert

auto

mecanica+

biologica


24 Aeroportul „Henri Coanda” V. Pasărea Pluvial

caseta I mecanica pH,MTS,Nt,CBO5,CCO-CR,Pt,substante extractibile, Detergenti ,produs petrolier, Reziduu filtrabil

25 IFIN HORIA HULUBEI Ciorogârla cercetare

mecanica+

biologica+ chimica


64


afectatDomeniul

de activitate

Staţie de epurare

Poluanti specifici

26 SC Carmangeria Godac SRL Dâmboviţa Industrie

alimentară

mecanica+

biologica


27 SC Dildar Pan SRL Calnau panificatiemecanica

+biologica


28SC BERNA

RESIDENCE SERVICE SRL

Câlnău imobiliaremecanica

+biologica

pH,MTS,Nt,CBO5,CCO-CR,Pt,sulfuri,Cl,substante extractibile, Detergenti, produs petrolier,Reziduu,Cu

29 SC Europolis Park Bucharest Alpha SRL Ciorogarla imobiliare

mecanica+

biologica


30SC NERA AUTO SRL

– POPEŞTI LEORDENI

Câlnău Comerţ piese auto

mecanica+

biologica


31 ANTREPRIZE REZIDENTIALE SRL Pasarea Ansamblu

rezidential

mecanica+

biologica


32 SC VEGRAS SA Ciorogarla Imobiliaremecanica

+biologica


33 SC STARS FOOD EM Câlnău Industrie alimentară

mecanica+

biologica+

chimmica

pH,MTS,Nt,CBO5,CCO-CR,Pt,sulfuri,substante extractibile, Detergenti, Reziduu filtrabil,cloruri

34Asociatoa Proprietari-Complex Rezidential

Corbeanca

Valea Mocanului


mecanica+

biologica


35 APPS RA Complex Vile SCROVIŞTEA Lac Scroviştea Agrement

mecanica+

biologica

pH,MTS,Nt,CBO5,CCO-CR,Pt,cloruri, sulfati,substante extractibile, Detergenti, Reziduu

36 SC Antreprenor SRL Lac Snagov Hotelier mecanica pH,MTS,Nt,CBO5,CCO-CR,Pt,substante extractibile, Detergenti,

65


afectatDomeniul

de activitate

Staţie de epurare

Poluanti specifici

+biologica Reziduu filtrabil,produs petrolier

37 Consiliul Local Balotesti

Cociovaliştea prin ac

Căciulaţi


mecanica+

biologica

pH,MTS,Nt,CBO5,CCO-CR,Pt,sulfuri,substante extractibile, Detergenti, Reziduu filtrabil, fenoli, produs petrolier

38 Consiliul Local Moara Vlasiei Cociovaliştea Gospodărie

comunală

mecanica+

biologica


39 Complex National Sportiv Snagov Lac Snagov Agrement

mecanica+

biologica


40 CASTEL FILM Lac Snagov Ind. Film mecanica pH,MTS,Nt,CBO5,CCO-CR,Pt,sulfuri,substante extractibile, Detergenti, Reziduu,produs petrolier

41 COSR SYDNEY 2000-A Lac Snagov Sport

mecanica+

biologica


42 COSR SYDNEY 2000-B Lac Snagov Sport

mecanica+

biologica


43 SC HORNBACH Imobiliare SRL Cociovaliştea Imobiliare mecanica pH,MTS,Nt,CBO5,CCO-CR,Pt,sulfuri,substante extractibile,

Detergenti, Reziduu,produs petrolier,Cl

44 SC PROD SERVICE ACT Snagov Ialomiţa Gospodărie

comunală

mecanica+

biologica


45Spital de Urgenta

„AGRIPPA IONESCU” Balotesti

Vlasia Apăraremecanica

+biologica

pH,MTS,Nt,CBO5,CCO-CR,Pt,sulfuri,substante extractibile, Detergenti, Reziduu filtrabil, produs petrolier,clor rezidual

46Asociaţia de locuinţe –Complex Rezidential

BalotestiCociovaliştea Gospodărie

comunală

mecanica+

biologica

pH,MTS,Nt,CBO5,CCO-CR,Pt,sulfuri,substante extractibile, Detergenti, Reziduu filtrabil, produs petrolier

47 U.M. 0490 Ciolpani V.Snagov Apărare mecanica+

biologica


66


afectatDomeniul

de activitate

Staţie de epurare

Poluanti specifici

48 U.M. 01924 Balotesti Cociovaliştea Apăraremecanica

+biologica


3.7.2. Strategii şi acţiuni privind managementul durabil al resurselor de apă.

67

4. UTILIZAREA TERENURILOR

4.1. Solul 4.1.1. Repartiţia pe clase de folosinţă

În judeţul Ilfov cele mai răspândite soluri din totalul suprafeţei agricole de la nivelul anului 2013 de 102.027 ha, o reprezintă argilosolurile, după care urmează molisolurile şi solurile neevoluate. Suprafaţa solurilor cu vegetaţie forestieră din judeţul Ilfov la nivelul anului 2012 totalizează 18.811 ha. Cele mai răspândite soluri sunt tot argilosolurile, celelalte clase fiind mai puţin reprezentate. Solurile predominante din judeţul Ilfov prezintă, în general, o vulnerabilitate scăzută la impactul multor agenţi poluanţi datorită capacităţii de tamponare bună.

Tabel 4.1.1.1.Evoluţia repartiţiei terenurilor agricole pe tipuri de folosire în judeţul ILFOV în perioada 2007 – 2013

Nr. crt

Categoria de folosinţă Suprafaţa (ha)

2007 2008 2009 2010 2011 2012 20131. Arabil 105699 105168 104405 97832 97535 98390 986772. Păşuni 1929 2021 1924 1973 1973 1973 17913. Fâneţe şi

pajiştinaturale

44 48 83 58 58 58 58

4. Vii 1552 1488 1559 1412 1412 1412 6865. Livezi 875 952 1061 847 847 847 615

TOTAL AGRICOL 110099 109677 109032 102122 101825 102680 102027

Terenuri neagricole - Păduri şi alte terenuri forestiere – 25.350 ha- Teren cu ape si ape cu stuf – 5.286 ha- Terenuri neproductive -1.107 ha- Altele (cai de comunicaţii, construcţii) – 20.277 ha

Suprafaţa arabilă – 98390 ha din care:- perene vechi şi noi – 4603 ha- cultivată – 74603 ha- ogoare şi rămas neînsămânţat – 23787 ha- cereale pentru boabe – 36481 ha

Tipuri de culturi - leguminoase pentru boabe – 555 ha- plante uleioase – 19884 ha- alte plante pentru industrializare – 0 ha- cartofi – 978 ha- legume câmp şi solarii – 6363 ha- pepeni verzi şi galbeni – 249 ha- plante de nutreţ (anuale şi siloz) – 8112 ha- plante pentru producerea de seminţe şi loturi semincere– 1766 ha

68

- câmpuri experimentale – 55 ha- căpşunerii – 95 ha- flori de câmp – 73 ha- sere - 87 ha

4.1.2. Clase de calitate ale solurilor – calitatea solurilor

Cele mai răspândite soluri din totalul suprafeţei agricole de 102.027 ha, o reprezintă argilosolurile, după care urmează molisolurile şi solurile neevoluate.

Solurile predominante din judeţul Ilfov prezintă, în general, o vulnerabilitate relativ scăzută la impactul multor agenţi poluanţi datorită capacităţii de tamponare bună. Au fost evidenţiate procese de distrugere a solului prin lucrări de excavare în zona canalului Argeş şi prin depozitarea de deşeuri sau alte materiale de construcţii în diverse zone.

Pe suprafeţe mici au fost puse în evidenţă alte procese de poluare a solurilor cu ape uzate, nămoluri de la staţiile de epurare şi reziduuri organice de la complexele agrozootehnice.

Direcţia pentru Agricultură Ilfov nu deţine date despre clasele de calitate ale solurilor şi nici repartiţia terenurilor pe clase de pretabilitate (aceste date le deţine OSPA).

Tabel 4.1.2.1.Judetul

suprafata(ha)

Suprafata cartata agrochimic la detinatorii de

terenuri

Suprafata acida totala

Suprafata alcalina totala

Suprafta aprovizionata slab si foarte

slab

Suprafata privind

asigurarea ca humus

112715 389 0,35 13.841 12,28 4.259 3,78 73.690 65,38 34.069 30,23

4.1.3. Presiuni asupra stării de calitate a solurilor

Asupra stării de calitate a solurilor se exercită presiuni prin: exploatarea necorespunzătoare; utilizarea necorespunzătoare a îngrăşămintelor şi produselor fitosanitare (erbicide,

insecticide, fungicide), aceeasta incluzând atât elementul cantitativ cât şi cel calitativ;

efectuarea de lucrări necorespunzătoare sau în perioade de timp neadecvate, neefectuarea lucrărilor necesare pentru prevenirea degradării solului; calamităţi naturale.

Utilizarea neraţională şi de lungă durată a îngrăşămintelor chimice poate duce la acidifierea solului, la scăderea recoltelor şi chiar a calităţii produselor agricole.

Pesticidele reprezintă substanţele chimice de mare toxicitate, folosite în agricultură pentru combaterea dăunătorilor. Prin capacitatea lor de a acţiona selectiv, pesticidele încorporate în sol modifică prezenţa şi dezvoltarea diferitelor specii de buruieni, insecte şi microorganisme, iar prin aceste influenţe se modifică o serie de procese şi reacţii în masa solului.

Referitor la poluarea solului în urma activităţilor din agricultură, fermele zootehnice din judeţ au amenajate staţii de epurare pentru colectarea dejecţiilor şi stocarea acestora.

Reziduurile zootehnice care duc la poluarea solului sunt: gunoiul de grajd, dejecţiile semilichide şi lichide, resturile furajere şi cadavrele nedepozitate corespunzător.


69

Tabel 4.1.3.1.Situaţia utilizării îngrăşămintelor în anul 2013

An Îngrăşăminte chimice folosite (tone substanţe active) N+P2+O2+k20

N P205 K20 Total Arabil Agricol2008 2230 1607 374 4211 56636 16802009 2164 764 137 3065 2987 30652010 2020 820 125 3200 3060 31002011 2150 780 128 3150 3089 32802012 2300 1042 158 3500 3100 30202013 2389 1865 258 4512 4400 4012

Tabel 4.1.3.2.Situaţia utilizării produselor fitosanitare în anul 2013 în judeţul Ilfov

Cultura Suprafaţa- ha -

Consum s.a. din carefungicide insecticide erbicide

1 2 3 4 5Grâu+secară 11417 4600 21990 1750Orz+orzoaică 10125 380 670 580

Porumb 13728 500 2020 550Floarea soarelui 11776 2100 330 20200

Soia - 0 0 75Rapiţă 8514 0 650 1350

Trifoliene 4465 0 45 70Fasole boabe 78 50 0 49Mazăre boabe 472 0 0 220

Cartofi 583 130 45 8Legume solarii 583 8959 299 625

Legume sere + flori 90 1540 152 3Legume de câmp

(solanofructoase, bostanoase, leguminoase, păstăi, bulboase,

rădăcinoase)

5780 11200 1350 120

Pomi total 586 4318 861 793Vie hibridă 681 166 4 14

Căpşuni 95 33 0 0TOTAL GENERAL 69127 33251 8251 33682

Situaţia amenajărilor de îmbunătăţiri funciare/agricoleSuprafeţele de teren amenajate cu lucrări de îmbunătăţiri funciare (irigaţii, desecare) de

pe teritoriul judeţului Ilfov s-au redus de la an la an datorită extinderii intravilanului construibil. Reţelele de irigaţii au fost dezafectate în zonele construite. Au rămas funcţionale canalele

de desecare care preiau apele pluviale şi apele în exces.

4.1.4. Zone critice sub aspectul deteriorării solurilor

Deteriorarea solurilor este în multe cazuri rezultatul utilizării defectuoase a terenurilor, agricultura sau păşunatul excesiv, defrişările, urbanizarea sau acumularea de poluanţi proveniţi din activităţile industriale.

70

În anul 2008 a fost aprobată lista localităţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole, listă care a fost publicată în Ordinul 1552/2008 – pentru aprobarea listei localităţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole.

La nivelul judeţului Ilfov au fost identificate următoarele zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi:Tabel 4.1.4.1.

Zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi din judeţul IlfovNr.Crt. Judeţul Localitatea

1 Ilfov 1 Decembrie2 Ilfov Afumaţi3 Ilfov Baloteşti4 Ilfov Berceni5 Ilfov Bragadiru6 Ilfov Brăneşti7 Ilfov Buftea8 Ilfov Cernica9 Ilfov Chiajna10 Ilfov Chitila11 Ilfov Ciolpani12 Ilfov Ciorogârla13 Ilfov Clinceni14 Ilfov Copăceni15 Ilfov Corbeanca16 Ilfov Cornetu17 Ilfov Dărăşti-Ilfov18 Ilfov Dascălu19 Ilfov Dobroeşti20 Ilfov Domneşti21 Ilfov Dragomireşti-Vale22 Ilfov Găneasa23 Ilfov Glina24 Ilfov Grădiştea25 Ilfov Gruiu26 Ilfov Jilava27 Ilfov Măgurele28 Ilfov Moara Vlăsiei29 Ilfov Mogoşoaia30 Ilfov Nuci31 Ilfov Otopeni32 Ilfov Pantelimon33 Ilfov Periş34 Ilfov Petrăchioaia35 Ilfov Popeşti-Leordeni36 Ilfov Snagov37 Ilfov Ştefăneştii de Jos38 Ilfov Tunari39 Ilfov Vidra40 Ilfov Voluntari

Tabelul cu zone vulnerabile este listat în cadrul Ordinului 1552/2008 – „Ordin pentru aprobarea listei localitatilor pe judete unde exista surse de nitrati din activitati agricole”

71

4.1.5. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu


Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor - prin realizarea lucrărilor de ameliorare a terenurilor degradate (crovuri) pe o suprafaţă de - 524 ha în comunele Berceni, Grădiştea si Petrachioaia, lucrări care s-au executat în 2008.

În cursul anului 2013, la Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov şi Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţean Ilfov au fost înregistrate următoarele poluări accidentale:

Tabel 4.1.5.1.Poluări accidentale sol

Data/oraraportării

EPISOD POLUARE

Măsuri întreprinse/sancţiuni

Localizare(localitate,

judeţ)

Factor de mediu afectat

(aer, apă, sol,

pădure) - localizare

Poluator Substanţapoluantă

Cauză/Efecte

12.05.2013 / 1120

Loc. Sitaru, com Grădiştea, jud. Ilfov, pe conductele 12’F’+12”F2 + 24”

Solul – 1 m2

S.C. CONPET S.A

Titei Coroziune - delimitare zonă afectată;

- punere în scurgere conductă;

- închidere ventile pentru izolare;

- suprafaţa afectată tratată in situ cu material absorbent biodegradabil;

- intervenţie echipă specială;

23.05.2013 / 1500

Hala nr. 1, SC EASTERN EUROPE LOGISTICS & MANAGEMENT SRL, com. Jilava

Aer (au ars cca. 750 kg de deşeuri de ambalaje – plastic, carton, textile)

SC EASTERN EUROPE LOGISTICS & MANAGEMENT SRL

Trasnet prin instalaţia de paratrăsnet

- intervenţie ISU Ilfov, Detaşamentul Buftea, Garda Măgurele

07.06.2013Ora 1440

Zona Afumaţi-Petrăchioaia

Sol – pe un drum

agricol

SC CONPET SA

Ţiţei Angajaţii SC RCS RDS, în urma pozării subterane a unui cablu de fibră optică a avariat magistrala de transport ţiţei cu diametrul de 20” –

- delimitare zonă afectată;- punere în scurgere conductă;- închidere ventile pentru izolare;- recuperares ţiţeiului scurs prin efectuarea unor gropi de poziţie din care s-au vidanjat 12 mc;- suprafaţa afectată tratată in situ cu material absorbent biodegradabil – 30 de saci;

72

Data/oraraportării

EPISOD POLUARE



judeţ)


(aer, apă, sol,



Cauză/Efecte

suprafaţa afectată cca 700 m2

- intervenţie echipă specială;

16.07.2013, ora 1450

zona localităţii Dimieni, la aproximativ 1.2 km de autostrada A3

Sol, pe o suprafaţă

de circa 30 m2

SC CONPET SA

ţiţei cauze necunoscute; substanţa poluantă:

- Inchidere ventile de transport; - delimitare zonă afectată; - intervenţie pentru remediere şi depoluare;- zona în care a avut loc avaria a fost monitorizată permanent;- s-a aplicat material absorbant pe suprafaţa afectată de poluare; - s-a adus terenul la starea iniţială prin efectuarea unor lucrări de tratare în situ.

07.09.2013Ora 1800

Jilava Aer SC ROMATERNIT

NO2, CO, SO2, O3, PM10

Incendiu în hala de depozitare a materiilor prime pe bază de polistiren

- stingerea incendiului de către pompieri;

- deplasarea cu autolaboratorul APM Bucureşti, pentru monitorizarea calităţii aerului în zonă;

- autolaboratorul a fost amplasat lîngă blocul de locuinţe cel mai apropiat, la cca 100-150 m de sursa de poluare, pe direcţia vântului;

- pana la intrarea in regim normal de functionare al analizoarelor (care in unele cazuri poate fi de cateva ore) au fost efectuate rapid masuratori cu echipamentele portabile;

- valorile concentraţiei poluanţilor au fost uşor crescute, dar s-au situat sub valorile limită stabilite de Legea 104/2011 privind protecţia atmosferei;

- in jurul orei 2300, in urma stingerii incendiului si a scaderii concentratiilor, s-a luat decizia incetarii actiuni de monitorizare.

73

Data/oraraportării

EPISOD POLUARE



judeţ)


(aer, apă, sol,



Cauză/Efecte

-

Nr crt Localizare Data

Factor de

mediu afectat

Poluator Substanţă poluantă

Cauze / efecte Măsuri

0 1 2 3 4 5 6 7

1 Clinceni 19.02.2012

Apa, sol

OMV Petrom

Apă sărată de injecţie

cu hidrocarbur

i

Avarie / spărtură în

conducta de pompare apă

de injecţie

Amplasare baraje flotante

2 Vidra 17.05.2012 Sol OMV

PetromAmestec ţiţei-apă

Tentative de furt /

secţionare conductă de amestex ţiţei-

apă

Limitare suprafaţă de teren afectată; aplicare material

absobant, decopertare şi

transport pământ contaminat la

depozitul temporar Videle

3

Pădurea Runcu –

A3 Bucureşti –

Ploieşti

08.06.2012 Sol CONPE

T Ţiţei Cauze necunoscute

Închidere ventile de transport; delimitare

zonă afectată; împăştiere absorbant;

intervenţie pentru remediere şi depoluare

4 Dimieni 23.06.2012 Sol CONPE

T Ţiţei Cauze necunoscute

Închidere ventile de transport;

delimitarea zonă afectată; împrăştiere

absorbant; intervenţie pentru

remediere şi depoluare

5 Berceni 03.08.2012

Sol OMV Petrom

Amestec ţiţei-apă

Tentative de furt /

secţionare conductă de amestec ţiţei-

apă


absorbant, decopertare şi

transport pământ

74

Data/oraraportării

EPISOD POLUARE



judeţ)


(aer, apă, sol,



Cauză/Efecte

contaminat la depozitul temporar

Videle

6 Vârteju 12.10.2012 Sol OMV

PetromAmestec ţiţei-apă

Tentative de furt /

secţionare conductă de amestec ţiţei-

apă


absorbant, decopertare şi

transport pământ contaminat la

depozitul temporar Videle

4.2. Starea pădurilor

4.2.1. Fondul forestier

La data de 31.12.2013 Directia Silvica Ilfov din cadrul Regiei Nationale a Padurilor - ROMSILVA, administreaza o suprafata totala de 19472 ha teren forestier proprietate publica a statului, din care in raza judetului Ilfov o suprafata de 18811 ha si in raza Municipiului Bucuresti 394 ha. In raza judetului Ilfov o suprafata totala de 3801 ha reprezinta deasemeni terenuri forestiere proprietate privata, 194 ha reprezentand paduri manastiresti si restul reprezentand proprietatea privata a persoanelor fizice carora li s-a reconstituit dreptul de proprietate in conformitate cu legile fondului funciar: Legea 18/1991, Legea 1/2000 cu modificarile si completarile ulterioare, inclusiv cele aduse de Legea 247/2005.

Suprafata totala de 18811 ha teren cu destinatie forestiera din raza judetului Ilfov este repartizata pe categorii de folosinta astfel :

- 18070 ha categoria „padure”;- 741 ha alte terenuri din fond forestier, respectiv terenuri destinate administratiei silvice,

terenuri care servesc cultura si productia silvica, terenuri afectate impaduririi (46 ha).Fondul forestier proprietate publica a statului din raza judetului Ilfov este administrat prin cele 3 ocoale din subordinea Directiei Silvice Ilfov, astfel :

- 4560 ha Ocolul Silvic Bucuresti- 9495 ha Ocolul Silvic Snagov- 4756 ha Ocolul Silvic Branesti

Tabel 4.2.1.1.Evoluţia suprafeţelor cu destinaţie forestieră în perioada 2007 – 2013 în judeţul Ilfov

Anul2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

75

Suprafaţa- ha - 20.711 20.413 19.653 19.060 19.001 18.891 18.070

Grafic 4.2.1.1.Evoluţia suprafeţelor cu destinaţie forestieră în perioada 2007 – 2013 în judeţul Ilfov

Evoluţia suprafeţelor cu destinaţie forestieră în perioada 2007 - 2013

16500

17000

17500

18000

18500

19000

19500

20000

20500

21000

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

an

supr

afaţ

a - h

a

4.2.2. Funcţia economică a pădurilor

Padurile administrate de Directia Silvica Ilfov sunt păduri încadrate in grupa I funcţională şi au de îndeplinit ca funcţie de protecţie cea corespunzătoare categoriei de agrement recreere. Anual din acestea se poate exploata masa lemnoasa in conformitate cu prevederile amenajamentelor in vigoare in conformitate cu posibilitatea decenala stabilita de amenajamentele silvice. Volumul de masa lemnoasa ce se poate extrage este stabilit functie de posibilitatea padurii, posibilitate consemnata in amenajamentete silvice. Posibilitatea anuala a pădurilor reactualizata pentru anul 2013 a fost de 72 mii mc din care 55,6 mii mc produse principale, 10,4 mii mc produse secundare si 6,0 mii mc produse de igiena. Recoltarea masei lemnoase ce rezultă din produsele principale se realizează prin aplicarea de tratamente intensive cu regenerare sub masiv, în cazul arboretelor de cvercinee şi prin aplicarea de tratamente estensive pentru arboretele de crâng. Dintre tratamentele intensive cel mai reprezentativ şi des aplicat este tratamentul tăierilor progresive în ochiuri iar din cele extensive tratamentul tăierilor în crâng simplu şi căzănire pentru zăvoaie şi salcâmete.

4.2.3. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic

Valorificarea lemnului este o prestaţie foarte importantă a gestiunii pădurilor de pe raza Direcţiei Silvice Ilfov, cotele anuale de masă lemnoasă stabilite, au fost realizate integral si sunt in concordanta cu posibilitatea padurilor.

76

In 2013, 39300 mc au fost valorificati conform volumului stabilit catre agentii economici ca masa lemnoasa pe picior, 32700 mc catre populatie - masa lemnoasa exploatata in regie. Din cele 394 ha paduri proprietatea a statului de pe raza Municipiului Bucuresti s-au recoltat 600 mc masa lemnoasa din care: 300 mc stejar, 200 mc div. tari si 100 mc div moi. Din cele 18811 ha paduri proprietatea a statului de pe raza Judetului Ilfov s-au recoltat 71000 mc masa lemnoasa din care: 26700 mc stejar, 26500 mc div tari si 17800 mc diverse specii moi.

4.2.4. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief

Padurile aflate in administrarea Directiei Silvice Ilfov sunt situate in zona de campie forestiera, principala forma de relief intalnita fiind cea de campie plana si in mica masura, in luncile interioare ale raurilor (Arges, Ialomita). Altitudinea medie la care sunt amplasate padurile administrate de Directia Silvica Bucuresti este de 80 m.

4.2.5. Starea de sănătate a pădurilor

In anul 2013 pentru asigurarea unei stari fitosanitare corespunzatoare in pepiniere si arborete s-au executat lucrari de constatare a daunatorilor pe suprafata totala de 8202 ha din care 426 ha pentru combaterea parazitilor vegetali si 7776 ha pentru constatarea insectelor defoliatoare. Pentru combatere au fost folosite produse de uz fitosanitar selective si biodegradabile, cu impact redus asupra mediului. Asigurarea unei stari fitosanitare corespunzatoare in padurile administrate constituie o preocupare a personalului silvic in vederea prevenirii atacurilor de daunatori si limitarii pierderilor cauzate de acestia vegetatiei forestiere.

4.2.6. Suprafeţe din fondul forestier, parcurse cu tăieri

In anul 2013 in fondul forestier proprietatea statului, pentru recoltarea masei lemnoase aprobate au fost parcurse cu taieri de regenerare o suprafata totala de 971 ha din care 690 ha cu taieri progresive, 8 ha cu taieri rase, 27 ha cu taieri de substituiri si refacere a arboretelor slab productive si degradate, 88 ha cu taieri de regenerare in crang si 158 ha cu taieri de conservare. Pentru asigurarea de condiţii optime de dezvoltare şi conducerea arboretelor tinere, pentru promovarea speciilor valoroase, in anul 2013 s-au executat lucrări de îngrijire pe o suprafaţă totala de 637 ha din care : 3 ha degajări, 114 ha curăţiri si 544 ha rărituri. In cadrul acestor activitati o atentie deosebita o acordam promovarii si mentinerii stejarului in arealul sau natural. S-au mai parcurs deasemeni cu taieri de igiena in vederea extragerii arborilor uscati o suprafata de 3621 ha.

Din acestea in raza Municipiului Bucuresti s-au executat rarituri in arboretele prevazute a fi parcurse cu aceasta operatiune culturala pe 28 ha si 30 ha au fost parcurse cu taieri de igiena in vederea extragerii arborilor uscati diferenta fiind realizata integral pe raza Judetului Ilfov.

4.2.7. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire

Tot arealul cuprins in raza judetului Ilfov se situeaza sub media pe tara de 27% privind ponderea padurilor. Ca urmare, se impune necesitatea impaduririi tuturor terenurilor degradate care nu mai pot fi date in productie, dar si reinfiintarea perdelelor silvice de protectie a campurilor agricole, precum si marirea suprafetei cu vegetatie forestiera care sa indeplineasca rolul de “ plaman verde “ al Municipiului Bucuresti. Cele mai expuse fenomenelor de aridizare si

77

secetei sunt zonele din partea de sud si est a judetului. De asemenea in lunca Argesului, ca urmare a amenajarilor privind Canalul Arges – Dunare, excavatiilor si balastierelor instalate, au dus la modificarea registrului hidric , apa freatica scazand cu 10-20m, ceea ce a dus la disparitia vegetatiei din vecinatatea sa, fiind necesare lucrari de recontructie ecologica deosebit de dificile.

4.2.8. Suprafeţe de păduri regenerate

In anul 2013 la nivelul Directiei Silvice Ilfov s-au realizat 108 ha regenerari naturale si 64 ha impaduriri. Valoarea totala a lucrarilor a fost de 1474639 mii lei, fiind asigurata din fondul de conservare si regenerare a padurilor, constituit in baza prevederilor Legii nr. 46/2008 – Codul Silvic. Tot in anul 2013 s-au executat lucrari de completari in plantatii pe suprafata de 24 ha. si refacerea culturilor calamitate pe suprafata de 1 ha.. Pentru intretinerea regenerarilor naturale si artificiale s-au executat 559 ha lucrari de ingrijire, iar pentru ajutorarea regenerarii naturale s-au executat lucrari pe 926 ha constand in semanaturi si plantatii sub masiv, lucrari pentru instalarea semitisului natural si lucrari de intretinere.

Pentru lucrarile mentionate s-au folosit in total 653 mii buc puieti forestieri.Pregatirea mecanizata integrala a terenului in vederea impaduririi s-a executat pe

suprafata de 33 ha.

Tabel 4.2.8.1.Evoluţia suprafeţelor regenerate în perioada 2007 – 2013Anul Regenerări naturale Împăduriri Total2007 72 22 942008 84 20 1042009 65 17 822010 85 32 1172011 129 47 1762012 114 57 1712013 108 64 172

* suprafetele regenerate sunt in raza jud Ilfov

Grafic 4.2.8.1.

78

Evoluţia suprafeţelor regenerate în perioada 2007 - 2013

0

20

40

60

80

100

120

140

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

an

supr

afeţ

e - h

a -

4.2.9. Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor, sensibilizarea publicului

In perioada ce-o parcurgem padurile sunt supuse unei presiuni crescande din partea populatiei. Taierile ilegale, cadrul legislativ nesigur si in schimbare continua, au adus pagube anuale padurilor. Pentru crearea unei constiinte forestiere in special in randul generatiei tinere anual, desfasuram actiuni de plantate arbori cu elevii, in special primavara in cadrul ,, Lunii Plantarii Arborilor’’, solicitam deasemeni spre publicare in mass-media a unor articole pozitive pentru a proteja padurea. In diferite scoli din Bucuresti organizam actiuni de informare si deplasare la teren pentru a constientiza rolul padurii si al mediului in perioada ce o traversam. Obiectivele ce se impun a fi luate în stategia privind administrarea corespunzătoare a fondului forestier sunt următoarele:

- creşterea suprafeţei fondului forestier naţional şi implicit a suprafeţei de pădure pe cap de locuitor, indicator care actualmente este sub media europeană;

- scăderea gradului de poluare a mediului înconjurător şi prevenirea fenomenului de deşertificare prognozat în contextul schimbărilor climatice actuale;

- prevenirea fenomenelor naturale distructive: vânturi dominante, furtuni, tornade, înzăpeziri, eroziunea solului etc;

- interzicerea executării de construcţii în fondul forestier naţional; Măsurile ce trebuiesc luate pentru a realiza obiectivele care le consideram oportune sunt:- identificarea de terenuri degradate improprii altor folosinţe, în vederea preluării pentru a

fi împădurite şi redate fondului forestier naţional;- administrarea unitară a fondului forestiar naţional de către o singura instituţie care să

asigure respectarea aplicării regimului silvic, indiferent de natura proprietăţii;- creşterea suprafeţelor parcurse cu lucrări de regenerare şi aplicarea tratamentelor

intensive cu regenerare sub adăpost;- creşterea numărului de puieţi produşi în pepinierele silvice;- dotarea administratiei silvice cu sisteme de maşini performante în vederea executării

integral mecanizate a lucrărilor silvice specifice împăduririlor şi pregătirii solului;- promovarea de acţiuni de conştientizarea şi educarea populaţiei şi în special a tinerei

generaţii privind protecţia vegetaţiei forestiere;

79

- adoptarea unui cadru legislativ unitar, clar şi suplu privind legislaţia silvică inclusiv prin reactualizarea sancţiunilor privind încălcăriile de fond forestier, poluarea şi distrugerea fondului forestier.

4.2.10. Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului

Administrarea in regim silvic asigura gestionarea durabila a fondului forestier este principalul atribut al administratiei silvice actuale. Mentinerea unui mediu sanatos si stabil inseamna mentinerea padurilor in arealul lor natural, actual si cresterea suprafetelor acestora, aceasta insemnand si principalul factor de stabilitate in natura. Schimbarile climatice pot fi stopate si atenuate prin mentinerea suprafetelor aculale ale fondului forestier si prin extinderea acestora pe ternurile neproductive ce sunt pe suprafete mari actualmente. Dupa cum se stie deasemeni padurea reprezinta castelul apelor in natura, fapt pentru care rolul ei este si mai important.

4.3. Tendinţe La nivelul judeţului Ilfov se costată o scădere costantă a suprafeţelor ocupate de

păduri, ajungând de la 20.711 ha în anul 2007 la 18.070 ha în anul 2013. Tot arealul cuprins în raza judeţului Ilfov se situează sub media pe ţară de 27% privind ponderea pădurilor. Ca urmare, se impune necesitatea împăduririi tuturor terenurilor degradate care nu mai pot fi date în producţie, dar şi reînfiinţarea perdelelor silvice de protecţie a câmpurilor agricole, precum şi mărirea suprafeţei cu vegetaţie forestieră.

80

5. PROTECŢIA NATURII ŞI BIODIVERSITATEA

5.1.Biodiversitatea locală

5.1.1. Stare

Desi judeţul Ilfov este situat în imediata vecinătate a capitalei, fiind supus unui proces continuu de urbanizare se distinge printr-o diversitate biologică ridicată, existând specii de floră şi faună protejate care se regasesc in cele 8 arii naturale protejate existente pe teritoriul judetului.

Pe teritoriul judeţului Ilfov, există următoarele tipuri de habitate naturale:

- acvatice: Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition și Lacuri distrofice şi iazuri - identificate în zona Scoviștea si Lacul Snagov

- forestiere: Păduri aluviale cu Alnus glutinosa (anin negru) şi Fraxinus excelsior (frasin), Păduri dacice de stejar și carpen și Păduri ripariene mixte cu Quercus robur (stejar), Ulmus laevis (velniș), Fraxinus excelsior (frasin) sau Fraxinus angustifolia (frasin de câmp), din lungul marilor râuri - identificate în zona Scoviștea

- stuf, papură, nufărul indian aclimatizat (Nymphea lotus), alături de alte specii de nuferi: nufărul alb (Nymphea alba) şi nufărul galben (Nuphar luteum) (vegetatie specifica lacurilor din judeţul Ilfov).

Din punct de vedere ornitologic, judeţul Ilfov se remarca prin existenţa următoarelor specii de păsări:

- raţa cârâitoare (Anas querquedula), - raţa mare (Anas platyrhyncos),

81

- raţa mică (Anas crecca), - gârliţa (Anser albifrons), - găinuşa de baltă (Gallinula chloropus), - lişiţa (Fulica atra), - nagaţul (Vanellus vanellus), - stârcul roşu (Ardea purpurea), - cuc (Cucullus canorus), - ciuf de pădure (Asio otus), - striga (Tyto alba), - cucuvea (Athene noctua), - ciuf de câmp (Asio flammeus), - prigorie (Merops apiaster), - lăstunul mare (Apus apus), - pupăza (Upupa epops), - pescaruşul albastru (Alcedo atthis), - gheonoaie sură (Picus canus), - ciocănitoare de grădină (Dendrocopos syriacus), - ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius), - rândunica (Hirundo rustica), - lăstunul de casă (Delichon urbica), - lăstunul de mal (Riparia riparia), - codobatura albă (Motacilla alba), - sfrâncioc roşiatic (Lanius collurio), - cormoranul (Phalacrocorax carbo), - egreta mica (Egretta garzetta). - egreta mare (egretta alba

O zonă importantă din punct de vedere al biodiversităţii este zona Lacului Căldăruşani.Arealul acestei zone este un mediu ideal pentru dezvoltarea în condiţii optime a faunei şi

în special a avifaunei, având în vedere că, pe lângă suprafaţa întinsă a lacului, apăre şi habitatul de pădure. O dovadă certă în acest sens o reprezintă varietatea mare a speciilor de păsări care au fost observate în zonă. Aici cuibăresc sau tranzitează specii de avifaună comune, cât şi protejate sau strict protejate, cum ar fi:

- Cormoran mic (Phalacrocorax pygmeus)- Starc de noapte (nycticorax nycticorax)- Egreta mare (egretta alba)- Egreta mica (egretta garzetta)- Barza alba (Ciconia alba),- Barza neagra (Ciconia nigra), - Rata mare (Anas platyrhynchos),- Serpar (Circaetus gallicus), - Sorecar comun (Buteo buteo), - Uliu pasarar (Accipiter nisus), - Vanturelul rosu (Falco tinnunculus), - Gainusa de balta (Gallinula chloropus), - Gugustiuc (Streptopelia decaocto), - Prigorie (Merops apiaster), - Pupaza (Upupa epops), - Ghionoaie verde (Picus viridis), - Dendrocopos major (ciocnitoare pestrita mare),

82

- Cap intors (Jynx torquilla), - Ciocarlia de camp (Alauda arvensis), - Randunica (Hirundo rustica), - Fasa de padure (Anthus trivialis), - Codobatura alba (Motacilla alba), - Graur (Sturnus vulgaris), - Cotofana (Pica pica). - Ciora de semanatura (Corvus frugilegus), - Cioara griva (Corvus corone cornix), - Stancuta (Corvus monedula), - Silvie cu cap negru (Sylvia atricapilla), - Pitulice sfaritoare (Phylloscopus collybita), - Erithacus rubecula, - Privghetoare de zavoi (Luscinia luscinia), - Mierla (Turdus merula), - Pitigoi mare (Parus major), - Vrabie de camp (Passer montanus), - Botgros (Coccothraustes coccothraustes), - Sticlete (Carduelis carduelis), - Starc rosu (Ardea purpurea)- Starc galben (ardeola ralloides).

Fauna salbatică este reprezentată de următoarele specii de mamifere şi reptile: - Mustelidae - Dihor (Putorius putorius) ,

- Vidra (Lutra lutra), - Jder de copac (Martes martes), - Nevăstuica mică (Mustela nivalis),

- Muridae – bizam (Ondrata zibethica) - Cervidae – căprior (Capreolus capreolus) - Suidae – mistreţ (Sus scrofa) - Canidae - vulpe (Vulpes vulpes) - Lepuridae – iepure (Lepus europaeus)

Reptile:- Emydidae – ţestoasa de apă (Emys orbicularis) - Lacertidae – guşter (Lacerta viridis) – şopârla cenuşie (Lacerta agilis) - Colubridae – şarpele de casă – şarpele de apă (Natrix tesselata)

Fauna piscicolă: - caracuda (Carassius carassius), - linul (Tinca tinca), - roşioara (Scardinius erythrorhtalmus), - bibanul (Perca fluviatilis), - crapul (Cyprinus carpio), - plătica (Abramis brama), - şalăul (Stizostedion lucioperca), - somnul (Silurus glanis) - guvizi (Gobius sp. şi Broteshoryns sp. – endemice).

83

5.1.2. Impact

5.2. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii

5.2.1. Creşterea acoperirii terenurilor 5.2.2. Creşterea populaţiei 5.2.3. Schimbarea peisajelor şi ecosistemelor

5.3. Ariile naturale protejate

5.3.1. Arii naturale protejate de interes naţional

În judeţul Ilfov au fost declarate următoarele arii naturale protejate: Lacul Snagov (100 ha declarat prin Legea 5/2000), Pădurea Snagov (10 ha, declarată prin Legea 5/2000) Zona naturală protejată Scroviştea (declarată prin H.G. nr.792/1990).

Aria naturală protejată Pădurea Snagov a fost denumită rezervaţie naturalistică, geobotanică şi forestiera, având o suprafaţă de 10 ha.

Pădurea Snagov este o arie protejată pentru conservarea unor arborete, cu destinaţie de cercetare ştiinţifică, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspect dendrologic, oferind posibilitatea cercetării şi vizitării în scopuri educative. A fost desemnată arie naturală protejată datorită existenţei a 15 exemplare de fag (Fagus sylvatica), specie care în mod obişnuit este caracteristică zonelor de deal.

Aria naturală protejată Pădurea Snagov, este situată în judeţul Ilfov, în cadrul comunei Snagov, pe raza teritorial-administrativă a Ocolului Silvic Snagov, trupul de pădure Snagov-Parc. Principalul punct de acces în aria naturală protejată este în comuna Ciolpani, pe D.N.1 Bucureşti-Ploieşti.

Aria naturală protejată Pădurea Snagov este atribuită în custodie Clubului ecologic Unesco Pro Natura.

Flora şi fauna Vegetaţia predominantă este cea forestieră.Ca o curiozitate pentru această zonă de câmpie este prezenţa a 15 exemplare de

fag (Fagus sylvatica), care în mod obişnuit nu cresc la această altitudine.Dintre speciile de arbori existente, mai pot fi menţionaţi: Tilia cordata, Quercus robur,

Quercus cerris. Printre arborii masivi se dezvoltă tufişuri de alun, cătină, lemn câinesc şi soc, iar primăvara înfloresc ghioceii, brânduşele şi brebeneii, mărgăritarul şi crinul de pădure.

Căprioare, cerbi lopatari, fazani, potârnichi pot fi gasiţi în pădurile din zonă. O mare varietate de păsări populează din plin pădurea Snagovului, printre ele aflându-se cintezoii şi piţigoii, privighetorile, porumbeii sălbatici şi turturelele. Primăvara şi toamna se opresc aici, din călătoria lor spre ţări mai calde, în locurile mai umede, sitarii şi becaţinele.

Aria naturală Lacul Snagov a fost desemnată rezervaţie naturală şi este considerată o zonă umedă importantă, având o suprafată de 100 ha. Snagovul este cel mai important lac de agrement din jurul capitalei, fiind cel mai pitoresc dintre atracţiile turistice din zonă, a carui frumuseţe este întregită de pădurile înconjurătoare. Este un liman fluvial al râului Ialomiţa.

84

Suprafaţa lui este de 5,75 km2, lungimea de 16 km, iar adâncimea maximă de 9 m (cel mai adânc lac din Câmpia Română). Colectarea apei în lac se face din pânza de ape subterane şi doar în mică măsură din apele de ploaie şi zăpadă. De aceea nivelul apei din Lacul Snagov este constant, cu excepţia primăverii şi, adesea, a toamnei.

Forma lacului este alungită şi foarte sinuoasă, cu multe golfuri, în partea din aval aflându-se o insulă pe care se găseşte Mânăstirea Snagov.

Aria naturala protejata Lacul Snagov nu este atribuita in custodie. A fost în custodia S.C. Snagov Tur SRL, pana in data de 12.12.2012. Aria protejata Lacul Snagov a fost trecuta pe lista ariilor protejate care urmeaza a fi atribuite in custodie in sesiunea a V-a de atribuire care s-a desfasurat in perioada octombrie - noiembrie 2013.

Fauna şi Flora O mare parte din lac (100 ha) a fost declarată arie protejată prin Legea 5/2000, pentru

protejarea faunei şi a florei care se dezvoltă aici. Declararea ariei naturale ca zonă protejată are la bază existenţa în acest perimetru a speciilor de: Nelumbo nucifera, Aldrovanda vesiculosa, Nuphar luteum, Sagittaria latifolia, Urticularia vulgaria, Myriofillium vertialatum, relictul pontocarpatic Dressena polymorpha, copepodul endemic Eudiaptomus gracilis, guvizii endemici Gobius gymnostrachelus şi Proterrorhynchus sp.

In urma studiilor realizate in perioada 2011-2012 pentru realizarea Planului de management al Ariei Naturale Protejate Lacul Snagov au fost identificate pe teritoriul ANPLS urmatoarele habitate și specii de interes comunitar din Rețeaua Natura 2000:

- 2 habitate:

- 3150 Lacuri eutrofe naturale - Speciile caracteristice şi dominante sunt: Lemna minor (Lintiţă), Spirodela polyrhiza, Salvinia natans (Peştişoară). Fitocenozele acestui habitat sunt natante, dar se întrepătrund cu stufăriş sau păpuriş care pot ajunge la peste 2 m înălţime. Acoperirea realizată este de peste 95%. Habitatul 3150 este adecvat pentru Aldrovanda vesiculosa (Otrăţel), plantă care a fost identificata în trecut din mai multe zone ale lacului Snagov, dar care la acest moment a fost identificată doar la Siliştea Snagovului, în afara ariei protejate ANPLS.,

- 3160 Lacuri şi iazuri distrofice naturale) - Speciile caracteristice şi dominante sunt Nymphaea alba (Nufăr alb), Nuphar luteum (Nufăr galben) şi Potamogeton natans. Alte plante prezente în habitat sunt: Ceratophyllum demersum, Myriophyllum spicatum, Hydrocharis morsus-ranae, Potamogeton crispus, Lemna minor. Nu au fost identificate specii rare, în schimb speciile caracteristice sunt concurate de Nelumbo nucifera (Lotus indian).

- 48 de specii protejate, dintre care:

18 specii de păsări sălbatice, protejate prin Directiva Păsări 2009/147/CE (10 prin Anexa 1, 1 prin Anexa 2 şi 7 prin Anexa 3) si prin Lista Roşie locală (România), respectiv Chlidonias hybridus, Chlidonias niger, Corvus frugilegus, Ardeola ralloides, Egretta alba, Egretta garzetta, Fulica atra, Gallinula chloropus, Ixobrychus minutus, Larus argentatus, Larus ridibundus, Larus minutus, Nycticorax nycticorax, Ficedula parva, Pica pica, Rallus aquaticus, Sterna hirundo, Turdus merula

4 specii protejate prin OUG 57 / 2007 (aprobata şi modificată prin Legea 49 / 2011): 2 prin Anexa 3 şi 2 prin Anexa 4A, respectiv 1 reptila (Natrix tessellata), 1 insecta (Lucanus cervus), 2 amfibieni (Bombina bombina, Rana dalmatina)

85

26 specii de plante protejate prin Lista Roşie - RED LIST IUCN, respectiv Carex pseudocyperus, Carex riparia, Ceratophyllum demersum, Equisetum palustre, Hydrocharis morsus-ranae, Iris pseudacorus, Lemna minor, Lemna trisulca, Lycopus europaeus, Lysimachia nummularia, Lythrum salicaria, Myriophyllum spicatum, Nuphar luteum, Nymphaea alba, Persicaria amphibia, Persicaria lapathifolia, Ranunculus repens, Ranunculus sceleratus, Rorippa amphibia, Rumex hydrolapathum, Salvinia natans, Spirodela polyrrhiza, Typha angustifolia, Typha latifolia, Urtica kioviensis, Vallisneria spiralis.

Zona naturală protejată Scroviştea a fost declarată prin H.G. nr.792/1990.

Fauna şi FloraZona naturala protejata Scrvistea se suprapune peste situl Natura 2000 Scrovistea

ROSCI si ROSPACa specii de floră şi faună, de importanţă biologică, în situl Natura 2000 Scroviştea se

regăsesc: Quercus robur, Tillia tomentosa, Carpinus betulus, Fraxinus excelsior, Crataegus monogyna, Polygonatum latifolium, Branchypodium sylvaticum, Euphorbia amygdaloides, Lamiastrum galeobdolon, Lamiastrum galeobdolon, Carex pilosa, Dactylus glomerata, Lathyrus niger, Ligustrum vulgare, Ligustrum vulgare, Asarum europaeum, Melica uniflora, Nymphaea alba, Galanthus nivali, Sciurus vulgaris, Trapă natas, Nuphar luteum, Potomogeton natans, Crocus heuffelianus, Helix pomatia, Hirudo medicinalis, Capreolus capreolus, Lepus europaeus.

Scroviştea (imagine preluata de pe internet)

86

Scroviştea (imagine preluata de pe internet)

5.3.2. Arii naturale protejate de interes internaţional Nu este cazul.

5.3.3. Arii naturale protejate, de interes comunitar

Pe teritoriul judeţului există următoarele arii naturale protejate de interes comunitar: - Lacul şi Pădurea Cernica RO SPA 0122 – Arie de protecţie specială avifaunistică - Sit Natura 2000 declarat prin HG 971/2011, care modifică HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, având suprafaţa de 3744 ha, aflat pe teritoriul localităţilor Brăneşti (4%), Cernica (5%), Găneasa (<1%), Pantelimon (48%).

Zona lacului Cernica este caracteristică pădurilor de şleau cu specii forestiere sudice (meditaraneene), păduri care au devenit din ce în ce mai reduse din cauza exploatărilor forestiere.Zonele stuficole fixate şi libere, precum şi pădurea asociată, oferă acestei arii calitatea de sit ornitologic de o valoare deosebită pentru Câmpia Română.

În această zonă au fost semnalate 118 specii de păsări, din care o parte se regăsesc pe Directiva păsări, restul având statut legal de protecţie (prin lege şi/sau protejate de alte convenţii şi acorduri internaţionale). Există doar cateva specii de păsări care nu au un statut legal de protecţie. În plus, mai există şi alte specii protejate de faună, ce se regăsesc şi pe Directiva Habitate.

Situl Natura 2000 ROSPA0122 Lacul şi Pădurea Cernica s-a constituit pe baza existenţei a 12 specii de păsări, dintre care 10 sunt specii de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Păsări şi două specii de păsări cu migraţie regulată nemenţionate în Anexa I a Directivei Păsări.

Speciile de păsări pentru care a fost declarat situl Natura 2000 Lacul şi Pădurea Cernica sunt:

a) Specii de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Păsări- cufundar polar (gavia artica) - raţa roşiatică (aytia nyroca)- dumbrăvenca (coracias garulus)- ciocănitoare de grădini (Dendrocopos syriacus)

87

- cormoran mic (phalacrocorax pygmeus)- sfrâncioc cu frunte negra (Lanius minor)- chira de baltă (Sterna hirundo)- sfrâncioc roşiatic (Lanius collurio)- stârc de noapte (Nycticorax nycticorax)- muscar gulerat (Ficedula albicollis).

b) Specii de păsări cu migraţie regulată nemenţionate în Anexa I a Directivei Păsări - Larus ridibundus- Tyto alba -

- Lacul şi Pădurea Cernica RO SCI 0308 – Sit de importanţă comunitară – Sit Natura 2000 declarat prin Ordinul 2387/2011, care modifică Ordinul 1964/2007 privind instituirea regimului de arie, având suprafaţa de 3267 ha, aflat pe teritoriul localităţilor Brăneşti (5%), Cernica (5%), Găneasa (<1%), Pantelimon (41%).

Situl Lacul şi Pădurea Cernica este important pentru habitatul de păduri balcano-panonice de cer şi gorun care reprezintă peste 40% din suprafaţa sitului.

Situl Natura 2000 ROSCI0308 Lacul şi Pădurea Cernica s-a constitut pentru protecţia a 3 habitate şi 7 specii de interes comunitar, prezente în anexele Directivei Habitate, dintre care: 2 specii de amfibieni (Bombina bombina, Triturus cristatus), 1 specie de reptile (Emys orbicularis) şi 4 specii de peşti (Aspius aspius, Cobitis taenia, Rhodeus sericeus amarus, Umbra krameri).

Tipuri de habitate protejate prin Directiva Habitate (extras din formularul standard) Cod Denumire habitat 91M0 Păduri balcano-panonice de cer şi gorun 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion şi Hydrocharition

Perimetrele celor două situri Natura 2000 Lacul şi Pădurea Cernica (SCI şi SPA) pornesc de la colţul Pădurii Cernica din dreptul comunei Găneasa, sunt mărginite în partea estică de râul Pasărea, pe al cărui curs se află bazinele piscicole Găneasa, Pasărea, Cozieni, Brăneşti, Vadu Anei şi Fundeni, iar în vest de râul Colentina, unde se află Lacul Cernica. Siturile includ în totalitate Pădurea Cernica şi trupurile de pădure Căldăraru şi Nisipiştea şi se continuă până la coada râului Pasărea, situată pe teritoriul satului Tânganu, aparţinând comunei Cernica. Siturile Natura 2000 ROSPA0122 şi ROSCI0308 sunt situate în regiunile biogeografice – Continentală şi Stepică.

Conform Formularului standard Natura 2000, în aceste arii naturale protejate sunt întâlnite următoarele clase de habitate:

Tabel 5.3.3.1. Clase de habitate

Clasa de habitate ROSPA0122 ROSCI0308Cod Extindere% Cod Extindere%

Râuri, lacuri N06 11 N06 13Mlaştini, turbării N07 3 N07 3

Culturi (teren arabil) N12 4 N12 5

88

Păşuni N14 2 N14 2Păduri de foioase N16 80 N16 77

Habitatele predominante din cele două situri sunt cele de păduri de foioase, urmate de râuri, lacuri şi culturi agricole (terenuri arabile).

În afara speciilor identificate in urma studiilor realizate in zona Cernica, în complexul Mănăstirii Cernica se află două exemplare seculare de Quercus robur declarate monumente ale naturii de către Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române.

- Grădiştea – Căldăruşani – Dridu RO SPA 0044 - Arie de protecţie specială avifaunistică - Sit Natura 2000 declarat prin HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, având suprafaţă de 6442 ha, pe teritoriul localităţilor Gruiu (40%); Grădiştea (19%), Moara Vlăsiei (12%), Nuci (21%), Snagov (<1%), dat în custodie Consorţiului format din Asociaţia pentru Protecţia Habitatelor Naturale şi Clubul Ecologic Unesco Pro Natura.

Zona Căldăruşani reprezintă un mozaic de habitate (acvatic, pădure şi pajişte), relativ izolat de presiunea antropică.

Situl Grădiştea - Căldăruşani - Dridu, ROSPA0044 cuprinde un complex de habitate care asigură mediul de viaţă pentru numeroase specii de păsări caracteristice pentru ţara noastră. Conform formularului standard pentru sit, sunt întâlnite următoarele tipuri de habitate, caracte-ristice regiunii biogeografice continentale, respectiv stepice:

- păduri de foioase - 45%, - culturi agricole - 26%, - râuri, lacuri - 16%- mlaştini şi turbării - 2%,- păşuni - 11%.

Habitatele naturale ocupate de speciile pentru care a fost desemnat situl, sunt cele din apropierea lacurilor Căldăruşani, Dridu şi Balta Neagră: stufărişul, păpurişul, mlaştinile, copacii de la marginea lacurilor (sălcii, arini), luciul de apă şi terenurile agricole.

Acest sit găzduieşte efective importante ale unor specii de păsări protejate. Speciile de pasari pentru care aria protejata a fost declarata Sit Natura 2000:

- Scrovistea RO SPA 0140 - Arie de protecţie specială avifaunistică - Sit Natura 2000 declarat prin HG 971/2011, care modifică HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000, având suprafaţa de 3356 ha, aflat pe teritoriul localităţilor Ciolpani (26%), Periş (29%), Snagov (<1%).

Situl cuprinde partea nord–estica a văii Sticlăriei şi Lacul Scrovistea până în dreptul localităţii Piscu. De asemenea pădurile: Ciolpani, Cocioc şi Clogila.

Situl Scovistea este important pentru populaţiile unor specii de păsări acvatice de interes conservativ precum: stârc galben - ardeola ralloides, raţa rosiatică - Aythya nyroca, egreta mică - egretta garzetta, stârc pitic - Ixobrychus minutus, stârc de noapte - Nycticorax nycticorax şi cormoran mic - Phalacrocorax pygmeus. De asemenea zona forestieră este importantă pentru populaţiile cuibăritoare de uliu cu picioare scurte - Accipiter brevipes, ciocănitoare de stejar - dendrocopos medius, ciocănitoare de grădină - dendrocopos syriacus şi silvie porumbacă - Sylvia nisoria.

- Scroviştea RO SCI 0224 - Sit de importanţă comunitară – Sit Natura 2000 declarat prin Ordinul 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă

89

comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România cu modificările şi completările ulterioare, având suprafaţă de 3391 ha aflat pe teritoriul localităţilor Ciolpani (27%), Periş (29%), Snagov (<1%) dat în custodie Consorţiului format din Asociaţia pentru Protecţia Habitatelor Naturale şi Clubul Ecologic Unesco Pro Natura.

Zona Scrovistea are specii de flora şi faună de mare importanţă biologică (Quercus robur, tillia tomentosa, Carpenus betulus, Fraxinus excelsior, nyphaea alba, galanthus nivali, sciurus vulgaris, capreolus capreolus.

Habitate identificate in zona Scrovistea sunt:- acvatice: Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition şi

Lacuri distrofice şi iazuri - identificate în zona Scoviştea si Lacul Snagov- forestiere: Păduri aluviale cu Alnus glutinosa (anin negru) şi Fraxinus excelsior (frasin),

Păduri dacice de stejar şi carpen şi Păduri ripariene mixte cu Quercus robur (stejar), Ulmus laevis (velniş), Fraxinus excelsior (frasin) sau Fraxinus angustifolia (frasin de câmp), din lungul marilor râuri - identificate în zona Scoviştea

Pe teritoriul acestor habitate naturale îşi găsesc adăpostul specii de animale şi plante, care de asemenea sunt specii valoroase de interes comunitar. Între acestea foarte importante

sunt: broasca ţestoasă de apă (Emys orbicularis), tritonul cu creastă (Triturus cristatus), peştele ţigănuşul (Umbra krameri), fluturele maturna (Euphydryas maturna), rădaşca (Lucanus cervus) şi plantele trifoiaşul de baltă (Marsilea quadrifolia) şi roata de apă (Aldrovanda vesiculosa).

Acestora li se adaugă numeroase specii de păsări de baltă şi de pădure, cum sunt stârcul galben (Ardeola ralloides), raţa roşie (Aythya nyroca), stârcul de noapte (Nycticorax nycticorax), egreta mică (Egretta garzetta), lebăda de iarnă (Cygnus cygnus), cormoran mic (Phalacrocorax pygmeus), cresteţul pestriţ (Porzana porzana), cresteşul cenuşiu (Porzana parva), ciocănitoarea de grădină (Dendrocopos syriacus), uliul cu picioare scurte (Accipiter brevipes), stârcul pitic (Ixobrychus minutus), stârcul roşu (Ardea purpurea), silvia porumbacă (Sylvia nisoria), ciocănitoarea de stejar (Dendrocopos medius), grangurul.

Pădurile din zona Scroviştea sunt o parte din rămăşiţele Codrilor Vlăsiei care cândva a acoperit Câmpia Română. Zona este bine consevată, situl prezentând un mozaic de habitate (pădure, acvatic şi pajişti).

5.3.4. Managementul ariilor naturale protejate din România

Aria naturală protejată Pădurea Snagov este atribuită în custodie Clubului Ecologic Unesco Pro Natura.

Planul de management pentru aceasta arie naturala protejata se va realiza in cadrul proiectului „Parteneriat în vederea elaborării planurilor de management/planurilor integrate de management pentru arii protejate aparţinând complexelor de ecosisteme din bazinul Dunarii Inferioare şi râurile tributare Ialomiţa şi Călmăţui” pe care APM Ilfov il implementeaza in parteneriat cu APM Ialomita si Clubul Ecologic Uneci Pro Natura.

În anul 2013 Aria naturala protejata Lacul Snagov nu a avut custode, managementul ariei protejate a fost asigurat de catre Agentia pentru Protectia Mediului Ilfov. Aria naturala protejata lacul Snagov a fost trecuta pe lista ariilor care urmau sa fie atribuite in custodie in sesiunea a-V-a.

Situl Natura 2000 Gradiştea – Căldăruşani – Dridu RO SPA 0044 – este atribuit în custodie Consorţiului format din Asociaţia pentru Protecţia Habitatelor Naturale şi Clubul Ecologic Unesco Pro Natura.

Situl Natura 2000 Scroviştea RO SCI 0224 si ROSPA0140 – este dat în custodie Consorţiului format din Asociaţia pentru Protecţia Habitatelor Naturale şi Clubul Ecologic Unesco

90

Pro Natura. Planul de management integrat pentru Situl Natura 2000 Scroviştea RO SCI 0224 si ROSPA0140 este in curs de realizare in cadrul proiectului

Situl Natura 2000 Lacul şi Pădurea ROSCI şi ROSPA nu este dat in custodie. In anul 2013 acest sit a fost trecut in lista ariilor protejate pentru a fi atribuit in custodie in sesiunea a –v-a.

În anul 2012 s-a elaborat Planul de management pentru Situl Natura 2000 Grădiştea – Caldarusani – Dridu, in cadrul proiectului „Plan de management si campnie de informare, educare şi conştientizare privind Situl Natura 2000 Grădiştea – Căldăruşani – Dridu ROSPA 0044”.

Proiectul a fost implementat cu finantarea Programului Oparational Mediu - Axa prioritara 4 - Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii, de catre Asociaţia Expertilor de mediu, in parteneriat cu Agentia pentru Protecţia Mediului Ilfov, Asociaţia pentru Protectia Habitatelor Naturale şi Clubul ecologic UNESCO Pro Natura, in perioada 01.09.2010 -30.08.2012.

În august 2012 Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov a semnat cu Ministerul Mediului si Pădurilor prin Direcţia Generală AM POS Mediu, in calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operational Sectorial „Mediu”, contractul de finantare pentru proiectul „Plan de management integrat si campanie de informare, educare şi conştientizare pentru Situl Natura 2000 Scroviştea ROSCI0224 şi ROSPA0140. Proiectul este implementat in perioada 16.08.2012 – 15.08.2014 de catre Agentia pentru Protectia Mediului Ilfov in parteneriat cu Clubul Ecologic UNESCO Pro Natura si Asociatia pentru Protecţia Habitatelor Naturale. Obiectivul principal al proiectului este îmbunatăţirea semnificativă a stării de conservare favorabilă a Sitului Natura 2000 Scroviştea (ROSCI0224 şi ROSPA0140), precum şi a speciilor/habitatelor de interes comunitar ale acestuia, în cadrul unui proces consultativ deschis, transparent şi participativ vizând elaborarea planului de management integrat şi informarea/ conştientizarea factorilor interesaţi cu privire la beneficiile conservării unui Sit Natura 2000.

În vederea elaborării planurilor de management pentru aria naturală protejată Pădurea Snagov si Situl Natura 2000 Lacul şi Pădurea Cernica ROSCI şi ROSPA, Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov in parteneriat cu Agenţia pentru Protecţia Mediului Ialomita si Clubul UNESCO Pro Natura a semnat in iunie 2013 cu Ministerul Mediului si Pădurilor prin Direcţia Generală AM POS Mediu, in calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operational Sectorial „Mediu”, contractul de finantare pentru proiectul „Parteneriat în vederea elaborării planurilor de management/planurilor integrate de management pentru arii protejate aparţinând complexelor de ecosisteme din bazinul Dunarii Inferioare şi râurile tributare Ialomiţa şi Călmăţui”.Obiectivul proiectului este elaborarea planurilor de management/planurilor integrate de management pentru 9 arii naturale protejate şi asigurarea unei gestionări corespunzătoare a acestora prin realizarea unor măsuri de conservare a diversităţii biologice, a habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatică precum şi identificarea şi propunerea unor măsuri de dezvoltare durabilă socio economică a comunităşilor locale în limitele capacităţii suport a capitalului natural.

5.4.Mediul marin şi costier Nu este cazul.

5.4.1. Starea ariilor marine protejate 5.4.2. Starea ecosistemelor şi resurselor vii marine 5.4.3. Starea fondului piscicol marin 5.4.4. Planificarea spaţială maritimă

91

5.4.5. Presiuni antropice

5.5.Poluări accidentale asupra mediului marin şi costier Nu este cazul.

5.6.Tendinţe Datorită faptului că judeţul Ilfov este situat în imediata vecinătate a capitalei, fiind dispus

ca un cerc în jurul acesteia, este supus unui proces continuu de urbanizare. Acesta se manifestă prin exercitarea unei presiunii antropice deosebite, ce se traduce prin numărul mare de solicitări de introducere din extravilan în intravilan (numărul mare de solicitări înregistrate la agenţie în vederea obţinerii de acorduri pentru planuri şi programe).

6. MANAGEMENTUL DEŞEURILOR

6.1. Consumul şi mediul înconjurător

Judeţul Ilfov, a cunoscut o dezvoltare continuă atât sub aspect economic cât şi demografic. Începând cu intrarea în vigoare a legii 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului foarte multe activităţi economice din municipiul Bucureşti s-au mutat în judeţul Ilfov (în zona şoselei de centură şi în localităţi). Judeţul Ilfov continuă să fie principalul furnizor de legume, fructe, brânzeturi, carne pentru municipiul Bucureşti. Din punct de vedere al resurselor naturale (a se vedea capitolul Resurse naturale) judeţul Ilfov deţine câteva zăcăminte de gaz metan, cîteva zăcăminte de petrol. Furnizeaza cantităţi importante de prundiş de râu şi nisip cuarţos pentru activitatea de construcţii. Important este că deţine apă geotermală la adâncimi de cca. 2500 m (în zona oraşului Otopeni).

92

Având în vedere amplasarea judeţului Ilfov, ca o centură, în jurul municipiului Bucureşti trebuie să facem precizarea că deşeurile menajere solide (DMS) generate în marea metropolă se sumează la DMS generate în judeţul Ilfov.

6.2. Resursele materiale şi deşeurile

Ca o consecinţă a pericolului epuizării resurselor neregenerabile datorită modelului existent încă de creştere a producţiei şi implicit a consumului trebuie luată în considerare problematica gestionării în condiţii durabile a DMS.

Luînd în considerare perspectivă ciclului de viaţă privind resursele naturale având în vedere problemele protecţiei factorilor de mediu ce apar în legătură cu producţia si consumul va trebui sa se abordeze impactul produs asupra factorilor de mediu, a esteticului, a stării de confort a populaţiei, de cantitatea tot mai mare a deşeurilor generate. Este benefic să ne întrebăm unde producem bunuri de consum, unde consumăm bunuri, cum putem să folosim capitalul natural pentru a susţine dezvoltarea economică şi modelele de consum (care vor exista în continuare). În Europa ca şi în judeţul Ilfov generarea deşeurilor continuă să crească. Cantitatea mare de deşeuri generate, gradul mare de ocupare al forţei de muncă în sectorul gestionării deşeurilor a condus, la nivelul UE, la decizia de a decupla creşterea economică pe baza resurselor naturale neregenabile de degradarea mediului datorată unei gestionări defectuoase a deşeurilor. Încă din anul 1970 s-au iniţiat politici de mediu pentru gestionarea ecologic – raţională a deşeurilor punânandu-se accent pe reducerea generării deşeurilor, pe refolosirea şi reciclarea acestora. Mai recent s-a introdus, ca mod de gândire, considerarea ciclului de viaţă al tuturor resurselor materiale . Analizarea ciclului de viaţă a resurselor materiale cât şi a serviciilor, din punct de vedere al impactului asupra factorilor de mediu, conduce la evitarea sau minimizarea mutării sarcinii de mediu între diferite faze ale ciclului de viaţă. Privind deşeurile ca resurse materiale, pentru gestionarea lor ecologic–raţională, va fi posibilă introducerea instrumentelor de piaţă. În UE se urmăreşte ca gestionarea deşeurilor să se facă prin politici de utilizare a resurselor:

- Strategii tematice privind prevenirea generării deşeurilor, a reciclării lor atunci când apar, a refolosirii şi reutilizării; - Strategii tematice privind utilizarea durabilă a resurselor naturale.

Şi în judeţul Ilfov, este o constatare pozitivă, a început trecerea de la eliminarea deşeurilor la reciclare, refolosire, reutilizare. Sortarea deşeurilor din DMS atât la sursă cât şi asupra celor “colectate la gramadă” este o realitate A început să se puna accent pe prevenirea generării deşeurilor utilizând din ce în ce mai mult intrumente de planificare dar şi instrumente economico, financiare.

6.3. Gestionarea deşeurilor

Începând cu anul 2007, Regiunea 8 de Mediu Bucureşti-Ilfov beneficiază de Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor ( PRGD Reg. 8 Bucureşti-Ilfov), aprobat prin Ordinul de ministru 1364/aprilie 2007. În PRGD au fost reţinute obligaţiile de mediu asumate de România în perioada de preaderare prin termene de realizare şi ţinte de atins, toate, raportate la realităţile Regiunii 8 de Mediu. Pe baza PRGD a fost elaborat în anul 2007 Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor pentru judeţul Ilfov aprobat de Consiliul Judeţean Ilfov prin Hotărîrea nr. 59/22.04.2009.

Pentru judeţul Ilfov ca obiective de mediu au fost reţinute:93

● închiderea şi ecologizarea depozitelor neconforme de DMS, existente în zona rurală şi urbană, la data de 16.07.2009, în conformitate cu prevederile Directivei 1999/31/CE privind depozitele de deşeuri, transpusă în legislaţia naţională prin HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor. În PRGD Bucureşti-Ilfov au fost identificate 22 amplasamente neconforme şi neutorizate pentru depozitarea DMS . Amplasarea pe teritoriul judeţului Ilfov este aratată în Fig.

Fig 6.3.1. Amplasamentele fostelor depozite de DMS-neconforme şi neautorizate, în mediul urban şi rural (culoarea verde deschis), ce au fost închise şi ecologizate la 16.07.2009. Harta indică şi amplasamentele depozitelor de DMS (culoarea verde închis), conforme şi autorizate cu A.I.Mediu, precizate în PRGD Reg. 8 de Mediu Bucureşti-Ilfov

94

LEGENDA

● Introducerea serviciilor de salubrizare a localităţilor din judeţul Ilfov dupa închiderea şi

ecologizarea depozitelor de DMS, neconforme şi neautorizate. La data de 01.01.2010 toate Consiliile Locale din judeţul Ilfov au introdus serviciul de salubrizare astfel: 33 Consilii Locale au concesionat serviciul de salubrizare unor operatori de salubrizare licenţiaţi de ANRSC (Autoritatea Naţională pentru Reglementarea Serviciilor Comunale) şi autorizaţi de ATM (Autoritatea Teritorială de Mediu), iar 7 Consilii Locale au optat pentru realizarea salubrizării localităţilor componente cu servicii proprii de salubrizare (în condiţii de licenţiere şi autorizare). Astfel se poate afirma că de la data de 31.12.2010 toate Consiliile Locale din Judeţul Ilfov colectează şi transportă DMS la cele 3 depozite conforme şi autorizate din Regiunea 8 de Mediu Bucureşti-Ilfov) Vidra-Ecosud, Glina-Ecorec, Rudeni-Iridex). Evoluţia cantităţilor de DMS din judeţul Ilfov depozitate la depozitele de deşeuri conforme şi autorizate cu autorizaţie integrată de mediu este prezentată tabelar

Tabel 6.3.1.Evoluţia cantităţilor de DMS depozitate la depozitele conforme si autorizate din Reg. 8 de Mediu Bucuresti-Ilfov. u.m = tone

95

Depozite de DMS neconforme si neautorizate , inchise si ecologizate la 16.07.2009

depozite conforme autorizate cu A.I.Mediu

An / depozit 2007 2008 2009 2010 2011 2012depozit conform Vidra - Eco Sud-din alte judete

36300

49370

157220

16203347

205210

……….0

depozit conform Glina – Ecorec-din alte judete

136700

374180

452810

70836347 65825 ……….

0depozit conform Rudeni – Iridex- din alte judete

168190

177980

157970

26476724 35865 54180

0depozite neconformedeşeuri necolectate 8544 4436 0 0 0 0

Tabelul 6.3.2. Evoluţia depozitării cantităţilor de DMS din judeţul Ilfov in depozitele conforme şi autorizate cu AIM, a deşeurilor reciclate, a deşeurilor biodegradabile, a deşeurilor voluminoase.

u.m = toneAnii de referinta 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012DMS depozitate in depozite conforma 28993 37893 52812 76800 113515 122211 133327

DMS depozitate in depozite de deseuri neconforme

14397 8544 4436 0 0 0 0

DMS incinerate 0 0 0 0 0 0 27DMS reciclate 4506 4650 5067 12515 27664 32076 35625Deseuri compostate 0 0 0 0 0 0 0Deseuri biodegradabile reduse de la depozitare la tinta anului 2010 si 2013

0 0 0 0 5318 2023 4098

Deseuri voluminoase 400 140 145 150 149

Deseuri combustibile(lemn de foc)

62 70 74 80 83 85 90

altele 346 376 390 249 249 250 245namol 41006

Fig 6.3.2.Amplasamentele depozitelor de deşeuri conforme , autorizate cu autorizaţie integrată de mediu (romb de culoare albastră) si amplasamentele fostelor depozite neconforme si neautorizate (drepunghiuri)

96

Pozitionarea depozitelor conforme (Rudeni – Iridex, Glina-

Ecorec, Vidra- Ecosud)

Având în vedere declararea perioadei 2011-2025 şi în viitor, de către UE-27, ca perioadă în care activitatea de reciclare, refolosire, reutilizare a deşeurilor sortate din DMS este în atenţia tuturor autorităţilor de decizie din Reg. 8 de Mediu Bucureşti – Ilfov prezentăm tabelul evoluţiei şi graficul depozitării DMS din judeţul Ilfov în depozitele conforme, autorizate cu autorizatie integrata de mediu:

Fig. 6.3.2. Graficul evoluţiei gestiunii DMS, deşeurilor reciclate, deşeurilor voluminoase, deşeurilor combustibile în perioda 2006-2012, în judeţul Ilfov.

97

Landfill position

Este necesar sa fie incurajată apariţia operatorilor economici care să colecteze deşeurile periculoase din mediul rural favorizâdu-se astfel colectarea selectiva a deşeurilor periculoase (aceste mod de actiune este incurajat de Directiva 2008/98/CE privind gestiunea deşeurilor şi de abrogare a unor directive, cât şi de legea 211/2011 privind regimul deşeurilor (legislaţia naţională).

Fig. 6.3.3. Evoluţia gestiunii DMS în judeţul Ilfov în perioada 2006 - 2012

98

depo

zita

te in

dep

ozite

con

form

e

depo

zita

te in

dep

ozite

nec

onfo

me

inci

nera

te

reci

clat

e

com

post

ate

redu

se d

e la

dep

ozita

re

dese

uri v

olum

inoa

se

com

bust

ibil

(lem

n de

foc)

alte

le

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

133327

0 0

35625

0 4098 149 90 245

122211

0 0

32076

0 2023 150 85 250

113515

0 0

27664

0 5318

145

83 249

76800

0 0 12515 0 0 140 80 249

52812

4436 0 5067 0 0 400 74 39037893

85440 4656 0 0 0 70 376

28993

14397

0 4508 0 0 0 62 346

tipuri de deseuri

anii

de re

ferin

ta, u

.m=t

ona

LEGENDA

Gestionarea DMS in anul 2011

Pentru perioada 2006 - 2012 se prezintă, tabelar, evoluţia DMS:Tabel 6.3.2.

99

Gestionarea DMS in anul 2010 Gestionarea DMS in anul 2009

Gestionarea DMS in anul 2008 Gestionarea DMS in anul 2007



Situaţia generării şi gestionării DMS - cantităţi în structură - în judeţul Ilfov, pentru anii 2007 - 2012Nr. crt Categorii de deşeuri

Codul deşeului

Realizări(u.m = tone)

2007 2008 2009 2010 2011 20121 Deşeuri municipale, din

care:20.15.01 51843 64589 76800 151092 162358 219232

1.1 Deşeuri municipale colectate in amestec de la populatie

20.03.20.01 28199 40786 48814 77601 77802 77767*

1.2 Deşeuri asimilabile celor menajere colectate în amestec din comerţ, industrie, instituţii

20.01.15.0120 % din 1.1

5928 8197 7937 35914 44409 55560**

1.3 Deşeuri colectate separat, din care:

20.01.15.0120 % din 1.1 si 1.2

5332 5798 13092 33314 35677 39265

hârtie şi carton 20.01.20.0115.01.20.01

3396 3792 11275 26420 32076 35625

sticlă 20.01.20.0215.01.20.07

310 313 275 277 278 278

plastic 20.01.19.3915.01.20.02

520 526 528 529 525 532

metale 20.01.19.4915.01.20.04

430 436 437 438 445 439

lemn 20.01.19.3815.01.20.03

70 74 80 83 85 91

**Biodegradabile 20.01.20.08 **230 **267 **248 **5318 **2023 2056**Altele (compusi, textile, etc.), din care:deşeuri periculoase*din deşeuri menajere

20 0119*20 0121*20 0123*20 0126*20 0133*20 0131*20 0129*20 01 37*

-

376*

-

390*

-

249*

-

249*

-

245*

246

1.4 Deşeuri voluminoase 20.03.07 - 400 140 145 145 1491.5 DEEE 20 03 07 681 1800 4000 1300 1500 14001.6 Deşeuri din gradini si

parcuri20.02 2054 2052 1701 1702 1705 1605

1.7 Deşeuri din piete 20.03.02 302 305 306 306 308 4601.8 Deşeuri stradale 20.03.03 804 815 810 810 812 20201.9 Nămol de epurare ape

uzate orăşeneşti19.08.05 41006***

2.0 Deşeuri necolectate 20.0115.01 8544 4436 0 0 0 0

Tabel 6.3.4.

100

Analiza cantităţilor de DMS - pentru judeţul Ilfov - prin prisma raportărilor făcute de operatorii depozitelor de deşeuri conforme (autorizate cu autorizaţie integrată de mediu) şi a operatorilor de salubrizare ((operatori licentiaţi şi autorizaţi) + operatori ai Consiliilor locale)anul 2012 u.m = tonedepozite conforme de DMS din Reg. 8

Bucuresti-Ilfov

Raportare cantităţi deopzitate de operatorii depozitelor autorizate

Raportare cantităţi depozitate de operatorii

de salubrizarediferenţe

Vidra – EcosudDMS Namol S.U. 56 20842

Glina-EcorecDMS Namol S.U. 40950 58305

Rudeni-IridexDMS 54180 54180

TOTAL DMS 133327 133327

6.4. Impact (caracterizare)

Depozitele de deşeuri industriale cât şi a celor menajere au un impact deosebit asupra factorilor de mediu prin potenţialul constituienţilor (constituienţi care pot reacţiona foarte haotic şi necontrolat sub acţiunea factorilor externi) din haldele depozitate. Se pot identifica compuşi ce au impact deosebit asupra apei, solului, aerului, florei, faunei cât şi asupra oamenilor cum ar fi oxizi de cadmiu, oxid de zinc, oxid de beriliu, fluoruri de sodiu, potasiu. Se găsesc azotaţi, sulfaţi, oxizi de plumb care ajung şi în apa freatică şi produc boli dintre cele mai periculoase. Pe factorul aer, antrenarea particulelor în suspensie de către curenţii de aer favorizează pătrunderea în organism a unor particule din compoziţia tipului de deşeuri existent ceea ce genereaza boli ale căilor respiratorii. Unii compuşi existenţi în depozitele de deşeuri industriale şi menajere au proprietăţi cancerigene, mutagene şi periculoase pentru reproducere. La analiză trebuie pornit de la faptul că apariţa cancerului sau a altor boli cu dezvoltare înceată necesită multi ani şi foarte multe investigaţii pentru stabilirea cauzelor. Asupra animalelor depozitele de deşeuri industriale si menajere au impact atât asupra aspectului exterior al acestora cât şi asupra dezvoltării şi stării de săntate.

Generarea de gaz metan de la depozitele de deşeuri neamenajate şi neconforme cu prevederile legislaţiei de mediu comunitare conduce la agravarea fenomenului de încălzire globală a atmosferei.

Depozitele de deşeuri nepericuloase, neamenajate, neconforme cu normele europene, atât în mediul urban cât şi în mediul rural, au un impact extrem de nefavorabil asupra stării de confort al populatiei, asupra stării de sănătate. Impactul depozitelor de deşeuri neconforme este, de asemenea, extrem de nefavorabil asupra factorilor de mediu: apă, aer, sol subsol, faună, floră. Depozitele de deşeuri au impact asupra peştilor (provoaca lipsa de oxigen, moartea prin asfixiere în cazul înghiţirii), dar sunt responsabile de producerea unor inundatii catastrofale atunci când obturează albiile râurilor sau construcţiile hidrotehnice. Asupra aerului: mirosurile dezagreabile formate în zonele de depozitare necontrolată a deşeurilor produc disconfort spaţiilor de locuit şi sunt un indiciu că poluanţii pe factorul aer au concentraţii depăşite. Asupra solului conduc la sărăcirea proprietăţilor nutritive ale acestuia, la impiedicarea dezvoltării plantelor, la apariţia vectorilor purtători de boli şi viruşi.

101

Asupra faunei şi florei impactul constă în încetinirea creşterii plantelor şi florilor, în diminuarea surselor de hrană al faunei, cât şi la apariţia unor focare de infecţii cu transmitere la om.

6.5. Presiuni

Gestionarea DMS cât şi a celor industriale generează 3 tipuri de presiuni asupra mediului:

- emisiile provenite de la instalaţiile de tratare a deşeurilor cum ar fi depozitele conforme de deşeuri care generează gazul de depozit (cu un continut de cca 55 % metan); în Reg. 8 de Mediu Bucureşti - Ilfov există 3 depozite conforme de deşeuri: Vidra - Ecosud cu durata de viaţă – anul 2023, Glina-Ecorec cu durata de viaţă - anul 2045, Rudeni-Iridex cu durata de viaţă – anul 2019.

Pentru perioada 2000 - 2011 a fost realizat calculul estimativ al emisiei de gaz metan (gaz cu efect de seră) şi corespunzător echivalenta în [Gg} de CO2. În continuare sunt prezentate rezultatele calculelor şi graficele privind evoluţia anuală a CO2 echivalent.

Grafic 6.5.1.

Depozitul conform Glina Ecorec

evolutia CO2 echivalent pentru CH4 emis la depozitul conform Glina-Ecorec pentru perioada 2000-2012

020

00

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

9,10

1551

22,5

0795

4

34,3

2172

3

43,9

012

54,1

3067

4

58,1

6871

542

54,6

9683

4

15,7

3106

6

13,0

1041

7

13,8

9238

8

14,5

1877

97,7

2245

1940

1960

1980

2000

2020

2040

2060

2080

2100

2120

2140

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

anii de referinta

CH

4 em

is [G

g], C

H4

emis

[Gg]

ars

cu

flaca

ra, C

O2

echi

vale

nt p

entr

u C

H4

emis

anul CH4emis[Gg]

CH4emis[Gg]ars cu flacara

CO2echivalent[Gg] pentru CH4 necolectat

O scadere mai drastica a “efectului de sera “ se poate obtine prin utilizarea gazului metan pentru coincinerare cu producere de electricitate ( se presupune ca va creste gradul de colectare a gazului de depozit) dar si prin diminuarea drastica a depozitarii deşeurilor biodegradabile. Graficul denota faptul ca este necesara sa fie incurajata productia de biogaz prin compostarea anaerobica a deşeurilor biodegradabile.

102

Grafic 6.5.2.Depozitul conform Vidra-Ecosud:

evolutia CO2 echivalent pentru CH4 emis la depozitul conform de DMS Vidra-Ecosud, judet Ilfov , in perioada 2000-2012

0 00 0

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

2000

6,79

3736

05

7,66

2089

2

2,96

5577

1

2,78

7618

5

2,45

1093

5

2,25

0994

4

1,77

3151

1,34

4099

3

1,97

5403

62

0,93

7446

53

0,38

4326

9

142,

6684

571

160,

9038

7

62,2

7712

01

58,5

3998

88

51,4

7296

35

47,2

7088

2

37,2

3617

2

28,2

2608

6

41,4

8347

61

19,6

8637

717

8,07

0865

3

1900

1950

2000

2050

2100

2150

2200

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

anii de referinta

CH

4 em

is [G

g], C

O2

echi

vale

nt [G

g]

anul CH4emis[Gg]

CO2echivalent[Gg]

Distributia CO2 echivalent emisiei de gaz metan arata ca efectul de sera se produce si cand se beneficiaza si de raportari corespunzatoare se poate arata grafic efectul masiv al incalzirii atmosferei.

Utilizând politici de mediu adecvate se poate reduce presiunea asupra factorilor de mediu pe parcursul tuturor etapelor ciclului de viată al resurselor (materiale neregenerabile şi deşeuri). Una din politicile de mediu cea mai la indemână este prevenirea generării deşeurilor (are cel mai mare potenţial pentru reducerea presiunilor asupra mediului).

Una din politici, tratată în lucrarea de faţă, este reducerea de la depozitare a deşeurilor biodegradabile si a celor biologice inclusiv a deşeurilor alimentare.

Lipsa staţiilor de compost aerobic sau anerobic pentru deşeurile biodegradabile a facut să se abordeze producţia de alimente şi a lanţului de consum pentru a preveni generarea deşeurilor, astfel încât să contribuie la utlizarea durabilă a resurselor, protecţia solului şi atenuarea schimbărilor climatice

În continuare prezentăm problematica reciclării deşeurilor (ca etapă de reducere a presiunii asupra mediului - dupa prevenirea generării deşeurilor) prin prisma obiectivelor formulate de Uniunea Europeană.

103

La nivelul UE se utilizeză cca 16 tone /persoană/an de materiale, din care, mai devreme sau mai tîrziu, se genereză deşeuri.

Din cele 6 tone/persoană/an de deşeuri generate: - 33% provin din activităţi de constructii şi demolări, - 25 % provin din industria extractiva, - 13% din producţie, - 8 % din gospodării

Şi la nivelul UE se conştientizeză că este dificil de cuantificat cu indicatorii actuali, legătura directă între utlizarea resurselor şi generarea de deşeuri cauza fiind diferenţele metodologice în contabilitate şi a lipsei seriilor de date pe termen lung.

La nivelul UE se încearcă măsurarea impactului asupra mediului generat de utilizarea resurselor.

Există cîteva iniţiative curente cu scopul declarat de a cuantifica corect impactul utilizării resurselor asupra mediului între care precizăm:

1) CIM (consumul intern de materiale), folosit adesea ca indicator pentru presiunile de mediu prin utilizarea resurselor. CIM măsoară resursele consumate direct într-o economie naţională, înţelegând că în cele din urmă, fiecare tonă de material care intră într-o economie va ieşi ca deşeu sau emisii,

2) CMMP (consumul de materiale mediu ponderat) este un indicator care încearcă să combine informaţii despre fluxurile de materiale, cu informaţii despre presiunile asupra mediului pentru anumite categorii, inclusiv epuizarea resurselor abiotice, utilizarea terenurilor, încălzirea globală, reducerea stratului de ozon, toxicitatea umană, ecotoxicitatea terestră, ecotoxicitatea acvatică, formarea smogului fotochimic, acidifierea , eutrofizarea şi radiaţiile,

3) MNCCM (matricea naţională de contabilitate extinsă de conturile de mediu) vizează să evalueze presiunile de mediu şi de asemenea, să includă presiunile asupra mediului încorporate în produse şi servicii comercializate.

6.6. Tipuri de deşeuri

APM Ilfov urmăreşte lunar gestionarea unor tipuri de deşeuri care au valoare economică şi în special sunt reciclabile. Astfel de deşeuri sunt cele prezentate în continuare, sortate din deşeurile municipale

6.6.1. Deşeuri municipale

sortarea deşeurilor in judeţul Ilfov, din DMS

În judeţul Ilfov , în anul 2012, capacităţile de sortare a deşeurilor în funcţiune cu rezultate şi potenţial productive sunt prezentate in tabelul urmator.

Analiza staţiilor de sortare din DMS colectate “la grămadă”.Cele 2 depozite de deşeuri conforme din judeţul Ilfov, autorizate cu autorizaţie integrată

de mediu, s-au dotat şi cu staţii de sortare a DMS pentru sortarea deşeurilor reciclabile şi a celor care sunt acceptate la fabricile de ciment, drept combustibil .

104

Tabel 6.6.1.1. Analiza a rezultatelor obţinute de cele 2 staţii de sortare în anul 2012:

cantitate de DMS procestă în 2012(tone)

capacitate de sortare(tone/ora

Număr ore de

funcţio-nare

cantităţi de deşeuri

obţinute, codificate, conf. HG 856/2002

(tone)

observaţii

Staţia de sortare aferentă

depozitului Glina-Ecorec

55646 din totalul de 41970

9 6250 19 12 01 = 560d. care Ilfov = 29419 12 04 = 904d. care Ilfov = 44819 12 02 = 134d. care Ilfov = 41

Gradul de sortare, din DMS ajunse la depozitare, reprezintă 13,25 % . O cantitate de cca 418372 tone DMS a fost depozitată in corpul depozitului, nesortată.Staţia sortează deşeuri cu valoare economică din DMS colectate “la grămadă”.

Staţia de sortare aferentă

depozitului Vidra-

Ecosud

0.0 din totalul de 328753

16,3 0 19 12 01 = 9,223*d.care Ilfov = 1,2619 12 04 = 368,3*d.care Ilfov = 77,019 12 02 = 4,88*d. care Ilfov = 0.96*)s-a facut sortare manuala

Gradul de sortare din DMS ajunse la depozitare reprezintă 1,78 %. O cantitate de cca 328646 tone a fost depozitată in corpul depozitului nesortată.Statia de sortare nu a functionat in naul 2012. cand functioneaza sortează deşeuri cu valoare economică din DMS colectate “la saci”.

Concluzie : staţiile de sortare analizate nu asigură sortarea întregii cantităţi de DMS ajunse la depozitare.Cu atît mai mult se impune colectarea selectivă la sursă pentru diminuarea cantităţilor de DMS ajunse la depozitare finală.

În judeţ mai există încă 4 statii de sortare deşeuri cu valoare economică din deşeuri colectate stradal. Din cele 4 staţii de sortare, 2 aparţin unor Consilii Locale (CL Mogosoaia, CL Copăceni), care insă au funcţionat la capacitate redusa în anul 2011.

Cert este că staţiile de sortare de la cele 2 depozite conforme din judeţul Ilfov nu asigură procesarea întregii cantităţi de DMS ajunse la depozitare finală.

Semnalăm faptul că Depozitul conform Rudeni-Iridex aflat pe teritoriul municipiului Bucureşti, la care ajung şi DMS din Judeţul Ilfov, nu face raportări lunare la APM Ilfov privind cantităţile de DMS ajunse la depozitare. De la acest depozit conform nu există date privind existenta unei staţii de sortare (capacitate, realizari în anul 2012)

105

Tabel 6.6.1.2.Distribuţia DMS la cele 2 depozite conforme din judeţul Ilfov în perioada 2007-2012, cantităţi supuse sortării, tipuri de deşeuri/cantităţi sortate, cantităţi de deşeuri depozitate în cele 2 depozite conforme: u.m = tone

Cantităţi de DMS ajunse la depozite

Cantităţi de DMS supuse

sortării

Tipuri de deşeuri sortate Cantităti depozitate

după sortare

Vidra Glina

Vidra Glina Vidra Glina H+C m.plastice metalice H+C m.plastice metalice Vidra Glina2007 358977 238340 0 10600 0 0 0 1089 436 50 358977 266765

2008 673076 425025 0 17634 0 0 0 1120 745 74 373000 423026

2009 416451 292131 24534 17634 520 658 12 624 725 36 410768 290704

2010 389815 210634 51663 17634 9860 1497 8 554 817 56 378450 208897

2011 399188 215801 2690 31436 5,1 666 4 613 1105 117 398513 213966

2012 333352 369574 3659 48990 9,223 376 5 550 896 106 329692 368022

deşeuri de anvelope uzate

Baza legală referitoare la gestionarea anvelopelor uzate este HG nr. 170/2004. Potrivit acestei HG în anul 2007 si următorii ţinta de atins a fost de 80%, din cantitatea de anvelope introdusă pe piaţă in anii precedenti. În judeţul Ilfov această ţintă a fost atinsă.

Ca urmare a înfiinţarii SC Ecoanvelope SA - agent economic autorizat de MMGA sa gestioneze în condiţii ecologioce anvelopele uzate – stocul de anvelope uzate s-a diminuat an de an astfel că în anul 2011 a ajuns la 444,555 tone. Diminuarea cantităţilor de anvelope uzate s-a făcut prin: coincinerare in instalaţii de ardere aferente fabricilor de ciment, prin reşapare şi prin alte utilizări economice (roţi la mijloacele de transport rurale, pudretă de cauciuc).

Tabel 6.6.1.3. Situaţia cantităţilor de anvelope uzate colectate, valorificate, stocate:

anvelope uzateu.m.= tone

ani 2007 2008 2009 2010 2011 2012Cantitate colectată 270,411 790,808 758,457 1239,339 1577,254 1694,526Cantitate valorificată 295,995 410,229 295,638 856,964 1865,523 1963,254Cantitate stocată 374,219 380,671 462,819 382,375 444,555 485,639

În continuare este necesar să se realizeze un sistem informaţional mai rapid în ce priveşte cantităţile de anvelope uzate coincinerate, ajunse pudretă, reşapate, utilizate în mediul rural pentru mijloace de transport, utilizate în alte scopuri. De asemenea, este necesar să se realizeze controale mai dese la depozitele de deşeuri conforme pentru a preîntimpina ajungerea anvelopelor uzate întregi în corpul depozitului.

deşeuri de baterii şi acumulatori uzaţi

Colectarea şi valorificarea deşeurilor de baterii şi acumulatori auto a căpătat un ritm alert după transpunerea in legislaţia naţională a Directivei nr. 2006/66/EEC privind bateriile şi acumulatorii care conţin anumite substanţe periculoase şi Directivei nr. 93/86/EC privind etichetarea bateriilor. Directiva 2006/66/EEC a fost transpusă in legislaţia naţională prin HG

106

1132/2008 privind gestionarea bateriilor şi acumulatorilor inclusiv a deşeurilor de bateriii şi acumulatori.

În tabelul următor se prezintă evoluţia cantităţilor de deşeuri de baterii şi acumulatori auto colectate şi valorificate in perioada 2007 - 2013:

Tabel 6.6.1.4.Evoluţia cantităţilor de deşeuri de baterii şi acumulatori auto colectate şi valorificate în anii 2007 - 2013:

Anul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013Cantităti colectate 21265,990 15585,098 9844.942 14231.174 7309,342 25.898,117 24.381,405

Cantitaţi valorificate 21364,990 16475,859 9319.848 14685.131 7323,862 28.250,629 21.900,618

În judeţul Ilfov agenţii economici care realizează reciclarea bateriilor şi acumulatorilor uzaţi cu conţinut de Pb, Cd sunt SC Neferal SA. Reciclarea constă în recuperarea Plumbului si a altor metale prin metode care asigură protecţia factorilor de mediu şi asigurarea sănătaţii umane, reciclarea materialului plastic şi recuperarea electrolitului.

deşeuri biodegradabile reduse de la depozitare

Potrivit HG 349/2005, art. 6, ACPM elaboreaza impreuna cu Autoritatile administratiei publice locale si cu Autoritatile regionale pentru protectia mediului Strategia nationala privind reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate, care face parte integranta din Strategia nationala de gestionare a deseurilor.

Tinta anului 2012 de reducere de la depozitare a deseurilor biodegradabile; pentru judetul Ilfov, tinta a fost : 15973 tone (calculata din tinta anului 2013).

Prin Planul Regional pentru Gestiunea Deseurilor pentru Regiunea 8 Bucuresti - Ilfov s-au stabilit cantitatile de deseuri biodegradabile ce trebuie reduse de la depozitare in anii 2010 si 2013. Cartea Verde privind gestionarea deseurilor biologice in Uniunea Europeana precizeaza ce inseamna deseuri biologice.

În România, materia biodegradabilă din deşeurile municipale reprezintă o componentă majoră. În această categorie- deseuri biologice- sunt cuprinse:

- deşeuri biodegradabile rezultate în gospodării şi unităţi de alimentaţie publică;- deşeuri vegetale din parcuri, grădini;- deşeuri biodegradabile din pieţe;- teoretic, hârtia este biodegradabilă, dar din punctul de vedere al Planului Naţional de

Gestionare a Deşeurilor, hârtia face parte din materialele reciclabile şi nu va fi inclusă în categoria biodegradabilelor, excepţie făcând hârtia de cea mai proastă calitate, ce nu poate fi reciclată. Tinînd cont de prevederile PRGD Reg. 8, Bucuresti-Ilfov, cantitatile de deşeuri biodegradabile în judeţul Ilfov, în anul 2012, au fost:

- 1656 tone = deşeuri biodegradabile rezultate în bucatarii şi unităţi de alimentaţie publică, unitati de prelucrare carne si produse din carne, procesate sau utilizate in hrana animalelor;

- 315 tone = deşeuri vegetale din grădini utilizate la realizarea de “compost in spatele casei” ;

- 152 tone = deşeuri biodegradabile rezultate din toaletarea arborilor , utilizate ca lemn de foc;

107

- 1945 tone = namol de la statiile de epurare ape uzate menajere (a fost imprastiat pe sol cu Permis de aplicare, emis de APM Ilfov)

TOTAL = 4198 tone deşeuri biodegradabile reduse de la depozitare la tina anului 2013.

Procentul de reducere de la depozitare a deseurilor biodegradabile in judetul Ilfov , la tinta anului 2012 a fost de 26,28 %. Restul de 73,72 % (11775 tone) din deseurile biodegradabile au fost depozitate in depozitele conforme autorizate cu Autorizatie integrata de mediu existenta in Reg. 8 Bucuresti-Ilfov. Impartirea cantitativa pe depozitele conforme din Regiune este aratata in tabelul de mai jos:

Tabel 6.6.1.5.Împărţirea, pe depozite conforme din Regiunea 8 Bucuresti-Ilfov, a deşeurilor biodegradabile depozitate – la ţinta anului 2012

Judet Ilfov, deseuri biodegradabile reduse de la depozitare, tinta anului 2012 = 15973 tone

mod de gestionare observaţiicompostate în spatele casei 375 tone permite PRGD

Reg 8 Bucureşti-Ilfov

hrana pentru animale 1706 tone permite PRGD Reg 8 Bucureşti-

Ilfovlemn, combustibil 172 tone utilizat ca lemn

de focnămol, împrăştiat pe sol, subst. uscată 1945 tone a fost împrăştiat

cu Permis de aplicare emis de

APM Ilfovdepozite de deşeuri autorizate cu autorizatie integrată de

mediu în Regiunea 8 Bucureşti-IlfovVidra-Ecosud Glina -Ecorec Rudeni-Iridex

Deşeuri biodegradabile depozitate, total : 8661

tone, din care 2766 tone 2348 tone 6661 tone

Precizari: in judeţul Ilfov si in Reg. 8 Bucuresti-Ilfov nu exista statie de compostare (aerobica sau anaerobica) a deşeurilor biodegradabile. Cantitatea depozitată reprezintă 73,72 % din tinta anului 2012.

108

Grafic 6.6.1.1.Împărţirea pe depozite conforme a deşeurilor biodegradabile este prezentat în continuare:

Tabel 6.6.1.6.Evoluţia cantităţilor de deşeuri biodegradabile în judeţul Ilfov la tinta anului 2012

Nr. crt. Tipuri de deşeuri biodegradabile Cod deseu

u.m. = tone2012

1 deşeuri biodegradabile rezultate în bucatarii şi unităţi de alimentaţie publică 20.01.08 1656

2 deşeuri vegetale din gradini, parcuri; 20.02.01 315

3 deşeuri biodegradabile din pieţe 20.03.02depozitate la depozitele conforme

4 Deşeuri biodegradabile din toaletarea arborilor (deşeuri de lemn) 20 01 38 152

5 nămol de la epurarea apelor uzate menajere 19.08.05 1945

TOTAL deşeuri biodegradabile reduse de la depozitare la tinta anului 2012 4198

TOTAL deşeuri biodegradabile depozitate la depozitele conforme autorizate cu autorizatie integrate de mediu, la tinta anului 2012 11775

109

4098 4198

8661

11775

23662766

1248

2348

5047

6661

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

cant

itati[

tone

]

anii de referinta

evolutia gestiunii deseurilor bidegradabile reduse de la depozitare la tinta anului 2013, pentru anul 2012

2011 4098 8661 2366 1248 5047

2012 4198 11775 2766 2348 6661

reduse depozitate Vidra Glina Rudeni

tinta anului 2012: 15973 depozitarea s-a facut in depozitele

6.6.2. Deşeuri industriale

În judetul Ilfov, in anul 2012, au desfasurat diverse activitati aproximativ 12306 agenti economici (in oraşe şi comune). Tipurile de deşeuri generate din activităţile desfăşurate au fost:- hîrtie şi carton rezultata din gestionarea ambalajelor, din activitati de birou, din procese de productie, din activitati de comercializare si depozitare,- mase plastice de diverse compozitii: polietilena de joasa densitate (PE), polietilena de înaltă densitate (HDPE), polipropilena (PP), polistiren (PS), policlorura de vinil (PVC), polietilenterftalat (PET), poliamida (PA), poliacetat de vinil (PCV), polimetilmetacrilat (PMMA), cauciuc, etc. rezultate din activităţi de ambalare, imbuteliere, producţie, comercializare, activităţi de producţie incălţăminte, prelucrare mase plastice, producţie de ambalaje etc.,- materiale compozite (carton+masa plastică, carton+aluminiu, metal+masa plastică, carton+masă plastică+metal), textile impregnate rezultate din activitati de comercializare, din activităţi de cercetare, din activităţi de producţie,- cioburi de sticlă rezultate din activităţi de prestări servicii, din activităţi de producţie, din activităţi de imbuteliere, din demolări de constructii,- uleiuri uzate (de motor, de transmisie, de ungere, hidraulice) rezultate din activităţi de prestări servicii de reparaţii mecanice auto, din activităţi de transport, din activităţi de transport energie electrica),- baterii şi acumulatori, rezultate din activitatea de reparaţii mijloace auto, transporturi auto, transport energie electrică,- şpan feros şi neferos rezultat din activitatea de prelucrări mecanice prin aşchiere,- nămoluri din instalaţiile de epurare şi preepurare (apa, aer) existente in dotarea unor agenti economici,- deşeuri de lemn, inclusiv rumeguş rezultat din activităţi de prelucrare lemn, producţia de ambalaje de lemn, dezafectare ambalaje lemn, producţia de mobila, etc.,- deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, inclusiv, fracţiuni colectate separat,- deşeuri metalice (bucăti, capete) rezultate din activitatea de confecţii metalice, din ambalaje dezafectate, etc.,- deşeuri de echipamente electrice si electronice rezultate din activităţi de producţie, prestări servicii de reparaţii, comercializare produse electrice, electronice şi electrocasnice,- deşeuri din dezmembrarea vehiculelor scoase din uz,- deşeuri de amestecuri cu conţinut de mercur si mercur ca metal,- anvelope uzate rezultate din activitatea de transport, producţie de anvelope, reşapări de anvelope, prestări servicii de reparaţii mecanice auto,- deşeuri textile rezultate din activitatea de prelucrare fibra şi tesături,- deşeuri din constructii şi demolări, din activitatea de construcţii civile şi industriale.

deşeuri de echipamente electrice si electronice-DEEE

Sunt reglementate de Directiva 2002/96/EC privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, Directiva 2003/108/EC de modificare a Directivei 2002/96/EC si de Directiva 2002/95 CE privind restrictionarea utilizarii anumitor substante periculoase in echipamentele electrice si electronice.

Gestionarea DEEE în România a avut perioadă de tranziţie-2006-2008. La 31 decembrie 2008 perioada de tranziţie s-a incheiat.

In legislaţia natională a fost transpusă prin:a) HG 1037/2010 privind deşeurile de echipamente electrice si electronice, care a abrogat HG 448/2005, s-a precizat ca România trebuie să atingă ţinta de 4 kg DEEE /loc/an.

110

b) Ord. MMGA nr. 1223/2005 (modificat şi completat) privind procedura de inregistarea a producătorilor şi modul de raportare a datelor,c) Ord. MMGA nr. 901/2005 privind componentele periculoase din DEEE,d) Ord. nr. 1225/2005 (modificat si completat) privind procedura de autorizare a organizaţiilor colective pentru preluarea responsabiliţătii gestionării DEEE.

In anul 2012 punctele de colectare in judeţul Ilfov au fost in numar de 25, astfel: - magazin METRO, oraş Voluntari, - magazin PRACTIKER, oraş Voluntari. - comuna Chiajna: SC Atra Eco SRL, magazinul BRICOSTORE ; - comuna Ciolpani: SC Ugur Yapysan SRL; - com. Jilava: SC Remat Bucureşti Sud SA, SC STENA DTM SRL; SC EE-Log & Management SRL; - oraşul Popeşti Leordeni: SC Rosal Grup SA – punct de lucru care constituit in anul 2011;- orasul Bragadiru: SC Lematec Trade Inter Impex SRL, SC Sal Serv Ecosistem SRL, SC Elbi Electric & Lichting SRL; - orasul Chitila, cartier Rudeni, SC 3 R Green SRL; SC ASA Servicii Ecologice SRL Arad-punct de lucru Rudeni; - comuna Tunari, SC Tahu Company SRL- facut raportarre 0 (zero); - comuna Stefănestii de Jos, SC Cameleon Invest SRL, SC Eco Serv Internaţional SRL; - orasul Pantelimon, SC Rosal Grup SRL.

În aceste 25 puncte situate in 11 localităţi (au raportat 14), au fost colectate în anul 2012, 1450 tone DEEE, o creştere marcantă fata de anul 2008, dar in scădere fată de anul 2011. Avînd in vedere că in judeţ există aproximativ 353 000 locuitori, putem spune că in anul 2012 s-a atins ţinta de 4 kg DEEE/locuitor (in realitate s-a realizat 4,790 kg DEEE/locuitor).

La nivel european Directiva 2002/96/CE stabileşte modul de gestionare a deşeurilor de echipamente electrice si electronice.

Principalele obiective ale acestei Directive sunt:● prevenirea depozitării deşeurilor de echipamente electrice şi electronice la depozite

conforme de deşeuri şi reutilzarea, reciclarea si alte forme de valorifcare ale acestor tipuri de deşeuri pentru a realiza ţinta de 4 kg DEEE/loc./an;

● îmbunatatirea performanţelor de mediu a tuturor operatorilor implicaţi in ciclul de viată al echipamentelor electrice si electronice (producători, distribuitori i consumatori) şi in mod special al agenţilor economici direct implicaţi în tratarea DEEE . Avînd în vedere dinamica schimbării EEE, funcţie de cerinţele pieţii, în cazul DEEE se poate vorbi de luarea în considerare a ciclului de folosire al produselor electrice si electronice.

Principalele cerinţe ale Directivei sunt:● crearea de sisteme care să permită deţinătorilor şi distribuitorilor finali să predea, cel puţin

gratuit sau contra unei compensatii, DEEE la punctelele de colectare;● asigurarea colectării de către distribuitorii de echipamente electrice si electronice a DEEE,

de acelaşi tip şi în aceeaşi cantitate cu echipamentul /echipamentele furnizate;● asigurarea unei rate a colectării selective de cel putin 4 kg/locuitor/an de DEEE din

gospodăriile populaţiei ;● asigurarea disponibilităţii şi accesibilităţii, pe întreg teritoriul tării punctelor de colectare

necesare, tinîd cont în special de densitatea populaţiei;● atingerea unor obiective de valorificare de 80 % din greutatea medie pe echipament şi de

75 % valorificare materială pentru:▫ aparate de uz casnic de mari dimensiuni,▫ distribuitoare automate;

111

● atingerea unor obiective de valorificare de 75 % din greutatea medie pe echipament şi de 65 % valorificare materială pentru:

▫ echipamente informatice şi de telecomunicatii,▫ echipamente de larg consum;

● atingerea unor obiective de valorificare de 70 % din greutratea medie pe echipament şi de 50 % valorificare materială pentru:

▫ aparate de uz casnic de mici dimensiuni,▫ echipamente de iluminat,▫ unelte electrice şi electronice (cu excepţia uneltelor industriale fixe de mari

dimensiuni),▫ jucării, echipamente sportive şi de agrement,▫ instrumente de supraveghere şi control;

● pentru lămpile cu descărcare în gaz, rata valorificării materiale va fi de 80 % din greutate.

În Regiunea 8 de Mediu Bucureşti-Ilfov este concentrata cea mai mare parte a populaţiei României.

Obligaţiile legale ale autorităţilor publice locale privind colectarea DEEE:- Asigurarea colectării separate a DEEE de la gospodăriile particulare prin infiinţarea punctelor de colectare;- Punerea la dispoziţia producătorilor/asociaţiilor acestora a spaţiilor necesare pentru înfiinţarea şi funcţionarea punctelor de colectare selectiva a DEEE (aceste zone de colectare trebuie amplasate astfel încât să se asigure un acces facil al populaţiei şi să se găsească în zone locuite cu densitate mare);- Verificarea, împreună cu agenţiile locale de protecţia mediului, a platformelor de depozitare, permananente sau temporare pentru a se asigura că sunt impermeabilizate, prevăzute cu instalaţii de colectare şi evacuare a scurgerilor lichide şi că sunt acoperite cu prelate rezistente.

Tabel 6.6.2.1.În anul 2012 la cele 26 puncte de gestionare DEEE din judeţ cantităţile gestionate se prezintă ca în tabelul următor:AGENT ECONOMIC autoarizat cu autorizaţie de mediu

CANTITATE DEEE gestionată în 2012u.m=tone

SC Romrecycling SRL 40,725SC Atra Eco SRL 25,7

SC Remat Bucureşti Nord SA 27,0SC Lematec Trade Inter Impex SRL 0,0

SC Elbi Electric &Lichitng SRL 0,0SC Cell Tech – Mobile service SRL 0,0

SC Global Expediţion SRL 0,0SC 3 R Green SRL 91,000

SC Clean Field Ecologic SRL nu a raportatSC Stena DTM SRL 1400,826

SC Ugur Yapisan SRL 0,0SC Bricostore România SRL-magazin Chiajna 1,03

SC Rosal Grup SRL 6,5SC Cameleon Invest SRL 0,0

SC Metro Cash & Carry SRL-magazin METRO Voluntari

1,406

SC Sal Serv SRL 7,02SC Eco Ela Import Export SRL 0,0

SC Rosal Grup SRL-punct de lucru , oras 0,0

112

AGENT ECONOMIC autoarizat cu autorizaţie de mediu

CANTITATE DEEE gestionată în 2012u.m=tone

Popesti-LeordeniSC Tahu Company SRL 0,0

SC Eastern Europe Logistic & Management SRL 1,3SC Ecostar SRL 0,0

SC Asa Servicii Ecologice SRL Arad -punct de lucru Rudeni

1,82

SC Rosal Grup SRL-punct de lucru, oras Pantelimon

0,0

SC Metrom International SRL 0,0SC Praktiker România SRL-magazin

PRAKTIKER Voluntari0,650

SC Eco Serv International SRL 24,08TOTAL 1627,429

Tabel 6.6.2.2.Campanii de colectare desfasurate în anul 2012, MMP cu implicarea Organizaţiilor colective a organizat campanii de colectare pe teritoriul unor Consilii Locale din Judeţul Ilfov

Datele desfăşurării

Cantităţi DEEE colectate (u.m=tone)

Observaţii

26.05.-24.06.2012

15,314 „LOCUL DESEURILOR NU ESTE IN CASA, Trimitele la plimbare”, campanie organizata

de RoRec25.06-

26.06.201212,689 „Coltul verde din Scoala mea”

„Ziua Verde in organizatia ta” campanii organizate de ECOTIC SA

01.10-02.10. 2012

10,894 „Vara asta sunt premiate becurile si neoanele”, campanie organizata de RECOLAMP

01.07-10.08 2012

4.256 „Bateriile si Lumea NON-E”,campanie organizata de ENVIRON

TOTAL 43,153 Au fost preluate de SC Remat Holding Co SRL Bucuresti

TOTAL GENERAL 1696/2012, adica 4,799 kg DEEE/locuitor/2012

uleiuri minerale uzate

Directivei UE nr. 75/439/EC privind eliminarea uleiurilor uzate, amendată de Directiva, nr. 87/101/EC a fost transpusă în legislaţia naţională prin HG nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate cu respectarea prevederilor Legea 211/2011 privind regimul deseurilor cît si a HG nr. 856/2002, privind evidenîa gestionării deşeurilor şi aprobarea listei cuprinzind deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase

Tabel 6.6.2.3.113

Evoluţia cantităţilor de uleiuri minerale uzate în perioada 2007-2011Deşeuri de uleiuri minerale uzate u.m.= tone

Anul 2007 2008 2009 2010 2011 2012Cantităţi generate 515,080 531,112 483,08 551,658 886,043 898,062Cantităţi colectate 292,060 294,494 357,836 549,31 848,646 854,598Cantităţi regenerate 36,980 38,874 40,918 178,95 199,043 198,340Cantităţi valorificate 186,040 197,774 278,8 370,36 649,633 662,396

.Principalii agenţi economici generatori de uleiuri minerale uzate sunt prezentaţi în

continuare: SC Automobile Bavaria SRL, SC Avia Motors SRL, SC E.V.W Holding SRL, SC Porsche Romania SRL, SC Protruck SRL, SC Ceffin Romania SRL

Potivit legislaţiei în vigoare trebuie să se implementeze sistemul de colectare a uleiurilor minerale uzate pe categorii, conform tabelului:

Tabel 6.6.2.4.Categorii de uleiuri minerale uzate pentru colectare

Tip uleiCod , conform HG nr. 856/2002

Categoria de colectare 1uleiuri minerale de ungere uzate, fara halogeni (cu exceptia emulsiilor) 12.01.07*

uleiuri uleiuri sintetice de ungere uzate 12.01.10*uleiuri de ungere usor biodegradabile 12.01.19*Uleiuri hidraulice, deşeuri (cu exceptia: uleiuri hidraulice cu continut de PCB(13.01.01*), emulsii clorurate(13.01.04*), uleiuri hidraulice minerale clorinate(13.01.09*), alte uleiuri hidraulice (13.01.13*)

13.01 *

uleiuri uzate de motor, de transmisie si de ungere, deşeuri (cu exceptia: uleiuri minerale clorurate de motor, de transmisie si de ungere (13.02.04*), alte uleiuri de motor, de transmisie si de ungere (13.02.08*

13.02 *

uleiuri izolante si de transmitere a caldurii, deşeuri , cu exceptia: uleiuri izolante si de transmitere a caldurii cu continut de PCB (13.03.01*), uleiuri minerale clorinate si de transmitere a caldurii (13.03.06*- altele decat cele specificate la 13.03.01*), alte uleiuri izolante si de transmitere a caldurii (13.03.10*)

13.03 *

uleiuri de santina 13.04 *Categoria de colectare 2uleiuri uzate cu halogeni (neemulsionate) de la masini unelte 12.01.06*deşeuri de combustibili lichizi 13.07 *uleiuri hidraulice cu continut de PCB 13.01.01*

emulsii clorurate 13.01.04*

uleiuri hidraulice minerale clorinate 13.01.09*alte uleiuri hidraulice 13.01.13*uleiuri minerale clorurate de motor, de transmisie si de ungere 13.02.04*alte uleiuri de motor, de transmisie si de ungere 13.02.08*uleiuri izolante si de tranmitere a caldurii cu continut de PCB 13.02.01*uleiuri minerale clorinate si de transmitere a caldurii , altele decat cele specificate la 13.03.01*

13.03.06*

114

Tip uleiCod , conform HG nr. 856/2002

alte uleiuri izolante si de transmitere a caldurii 13.03.10*ulei de la separatoerle ulei/apa 13.03.06*alte deşeuri uleioase nespecificate , cu exceptia 13.08.99* 13.08. *Categoria de colectare 3deşeuri de la separarea ulei/apa, cu exceptia :13.05.06*-ulei de la separatorele ulei/apa

13.05 *

Alte deşeuri nespecificate 13.08.99**) deşeuri periculoase. Astfel de deşeuri trebuie să fie colectate în recipiente inchise etanş, rezistente la şoc mecanic şi termic, iar stocarea să se facă in spaţii corespunzător amenajate, imprejmuite şi securizate, pentru prevenirea scurgerilor nacontrolate.

115

6.6.3. Deşeuri generate de activităţi medicale

Directiva 2000/76/CEE privind incinerarea deseurilor reglementeaza incinerarea deseurilor inclusiv a deseurilor rezultate din activitatea medicala.A avut perioada de tranzitie 2005-2008.In legislatia nationala a fost transpusa prin:a) HG 128/2002 privind incinerarea deseurilor, completata de HG 268/2005(modificata si completata);b) Ord. 756/2004 pentru aprobarea Normativului Tehnic privind incinerarea deseurilor;c) Ord. 10167/2004 al ASVSA privind materiile nedestinate consumului uman ce se incinereaza;d) Ord. 219/2002 al MS privind managementul deseurilor medicale, completat si modificat prin ord. 994/2004 si 1029/2004;e) Ord. 1274/2005 privind emiterea Avizului de mediu la sistarea activitilor de incinerare deseuri rezultate din activitati medicale

Ca urmare a inchiderii Capitolului 22 Mediu, cu U.E., problematica gestionarii deseurilor generate de activitati medicale a capatat o noua dimensiune. Si in judetul Ilfov gestiunea deseurilor rezulatate din activitati medicale este realizata de Directia de Sanatate Publica a judetului Ilfov pe baza Ord. M.S nr. 219/2002, completata si modificat cu OMS nr. 994/2004 si 1029/2004.

In conformitate cu prevederile Ord. MS nr. 219/2002 deseurile rezultate din activitatile medicale, in conditii de colectare prin separare la locul producerii, se gestioneaza pe categorii stabilite, astfel:

- in saci negri sau transparenti se colecteaza deseuri menajere si asimilabile (ambalaje pentru materiale sterile, flacoane de perfuzie, care nu au venit in contact cu singele sau alte lichide biologice, resturi alimentare (cu exceptia celor provenite de la boli infectioase), hirtie, bonete si masti de unica folosinta, gips necontaminat cu lichide biologice, mase plastice, recipienti de sticla ce nu au venit in contact cu singe sau alte lichide biologice. Aceste deseuri se codifica conform HG nr. 856/2002 cu codurile:18.01.04; 18.02.03; 18.01.09; 18.01.02;

- saci de culoare galbena se folosesc pentru colectarea deseurilor infectioase, de exemplu: parti anatomice si anatomopatologice (fetusi, placente, material biopsic), tampoane, comprese imbibate cu singe, sau alte lichide biologice, cimpuri operatorii, materialae, instrumente si echipamente medicale de unica folosinta, membrane de dializa, pungi de material plastic pentru colectarea urinei, materiale de laborator. Aceste deseuri se codifica: 18.01.03*; 18.01.06*; 18.01.08*; 18.02.02*; 18.01.10* (* indica faptul ca deseurile sunt periculoase);

- cutii cu pereti rigizi, se folosesc pentru colectarea deseurilor intepatoare, cum ar fi: seringi de unica folosinta, ace, catetere, perfuzoare cu tubulatura si ace, lame de bisturiu de unica folosinta, sticlarie, deseuri de la sectii de hemodializa. Aceste deseuri se codifica : 18.01.03*, 18.02.02* (* indica faptul ca deseurile sunt periculoase). Asadar din activitatile medicale rezulta deseuri de tip menajer (deseuri nepericuloase), care se depoziteaza in depozitele de deseuri nepericuloase; deseuri periculoase dar la care caracterul periculos poate fi eliminat prin tratamente de sterilizare, deseuri periculoase care necesita incinerare.

Tabel 6.6.3.1.În anul 2012, din activităţile medicale desfăşurate în jud. Ilfov au rezultat:

Deşuri rezultate din activităţi medicale, în jud. Ilfov u.m. = tone

Deşeuri menajere si asimilabile, cod: 18.01.04;18.02.03;18.01.09 157

Au fost depozitate la depozite ecologice de deşeuri

116

Deşuri rezultate din activităţi medicale, în jud. Ilfov u.m. = tone

Deşeuri infectioase, cod: 18.01.03*;18.01.06*;18.02.02* 47

Au fost sterilizate si depozitate la rampi ecologice de depozitare

Deşeuri intepatoare, cod: 18.01.03*;18.02.02*;si anatomo- patologice

41 Au fost incinerate

*) indica faptul ca deşeurile sunt periculoase.

Deseurile infectioase si intepatoare au fost sterilizate la SC Stericycle Romania SRL.Deseurile periculoase inclusiv anatomo-patologice au fost incinerate la incineratorul ce deserveste Regiunea 8 Bucuresti Ilfov – Rudeni – Iridex, oras Chitila.Pentru distrugerea deseurilor medicale potential - periculoase si infectioase s-a acceptat metoda: Sterilizarea termica cu abur sub presiune. A fost autorizat agentul economic SC Stericycle Romania SRL, com. Jilavacu Autorizatie de mediu - SC Stericycle Romania SRL pentru desfasurarea activitatii de sterilizare deseuri medicale periculoase si infectioase pe amplasamentul din com. Jilava.

În anul 2012 s-a sterilizat, din judetul Ilfov, cantitatea de 47 tone deseuri infectioase si potential periculoase..

Deseurile nepericuloase rezultate din activittatea de sterilizare termica au fost depozitate la depozitul, conform, de deseuri nepericuloase Vidra-SC Ecosud SRL - pentru anul 2012 - 2074 tone

Analiza anului 2012 privind incinerarea (distrugere termica) si eliminarea caracterului periculos prin sterilizare termica cu abur sub presiune a deseurilor medicale:

Tabel 6.6.3.2.Cantităţi de deşeuri medicale periculoase si intepatoare incinerate si deşeuri medicale infectioase si potential periculoase sterilizate.

Anul 2012

Nu au mai existat crematorii

Anul 2012instalatii de incinerare

existente in Reg 8 de Mediu Bucuresti-Ilfov = 1 (incineratorul

Rudeni-Iridex)- mod de functionare -

Anul 2012instalatii de sterilizare termica

existente = 1- mod de functionare -

Zile/sapta-mana

Ore/an

Incarcareorara a

incineratoruluiZile

/sapta-mana Ore/an

Incarcare orara a instalatiei de

sterilizare

5/sapta-mana

1800

640 Kg/hAu fost

incinerate 41 tone deseuri periculoase

antomo-patologice

6

3856(a stationat

pentru reparatii 224

ore)

504,9 Kg/hAu fost sterilizate:- din Ilfov 67 tone :

In anul 2012 din judetul Ilfov s-au sterilizat 167 tone de deseuri medicale infectioase la steriliztorul existent in comuna Jilava.

117

Cantitatea de 41 tone deseuri anatomo-patologice (periculoase) si medicamente expirate au fost incinerate la incineratorul din Rudeni-Iridex = 41 tone,

Tabel 6.6.3.3.Evoluţia cantităţilor de deşeuri medicale menajere, medicamente expirate, deşeuri medicale infectioase şi potenţial periculoase, deşeuri medicale periculoase inclusiv anatomo-patologice, în perioada 2007-2012

2007 2008 2009 2010 2011 2012deşeuri menajere şi

asimilabile 492 491,856 394,256 256,488 156,562

medicamente expirate 20 24,7 3,578 2,368 0,474 0,648

deşeuri medicale infecţioase şi potenţial periculose 248.67 249,354 75,884 58,15 48,809

157, din care

deşeuri medicale periculoase, inclusiv anatomo-patologice

137.1 128,338

28,338, din

care 5,58

anatomo-

patologice

45,669, din care

6,86 anatomo-patologic

e

90 incinerate.Cele 90 incinerate au fost distribuirte astfel:41 incinerate la incineratorul Rudeni-Chitila-Iridex;47 incinerate la incineratorul din judetul Dolj.

Tabel 6.6.3.4.Evoluţia sterilizării deşeurilor medicale infectioase şi potenţial periculoase şi a medicamentelor expirate pentru anii 2006, 2007, 2008, 2009, 2010, 2011

2007 2008 2009 2010 2011 2012

deşeuri medicale infectioase şi potenţial periculose 248.67 249,354 75,884 58,15 48,809 167,00

medicamente expirate 20 24,7 3,578 2,368 0,474 0,648

La unitatea de sterilizare din judetul Ilfov sunt aduse deseuri medicale periculoase si infectioase si din alte judete. Deseurile sterilizate, la care s-a inlaturat caracterul periculos, au fost depozitate definitiv la depozitul de deseuri nepericuloase, conform, Vidra-SC Ecosud SRL

Total deseuri medicale sterilizate la SC Stericycle Romania SRL in anul 2012 : 2074 tone, care au fost depozitate la depozitul conform de deseuri Vidra-Ecosud.

118

Datorita obligatiilor de mediu rezultate din negocierea Capitolului 22 Mediu cu U.E pentru judetul Ilfov s-a stabilit un program de obtinere a Avizului de Mediu la incetarea activitatii de distrugere termica, in crematorii, a deseurilor rezultate din activitatea medicala, conform tabelului:

Tabel 6.6.3.5.Program de obţinere a Avizului de Mediu la încetarea activităţii de distrugere termică, în crematorii, a deşeurilor rezultate din activitatea medicală

Amplasament Ani de inchidere//obligativitatea solicitării şi obţinerii Avizului de Mediu la sistarea activităţii de distrugere termică a deşeurilor medicale periculoase

jud. Ilfov 2005 2006 2007 2008 20091. Sp. Judeţean Sf. Imp. Constantin şi Elena

În anul 2008 a obţinut Aviz de mediu pentru sistarea activităţii de

distrugere termică a deşeurilor medicale, nr. 68/16.11.2008

În anul 2009 crematoriul a fost dezafectat.

2*. Sp. de Psihiatrie„Domniţa Bălasa”

a sistat incinerarea

a obţinut Aviz de Mediu pentru sistarea activităţii de incinerare.a fost dezafectat

3*. Sp. orăşenesc.Dr. M Burghele



4.* Sp. comunal Periş



5.* Centru Medico-Social

Aasistat incinerarea


Cele 4 crematorii (2*,3*,4*,5*) cu termen de inchidere 2005 au obtinut Aviz de Mediu pentru sistarea activitatii de incinerare si stabilirea obligatiilor de mediu, in anul 2006.

Au fost autorizate sa desfasoare activitati de incinerare:- SC Cartogate Romania SRL care incinereaza deseuri periculoase din activitatea sanitar-veterinara. In anul 2012 a incinerat 27 tone. In aceeasi perioada de timp a eliminat cadavre de animale -44 tone.

6.6.4. Fluxuri de deşeuri

gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări

În 2012, în judeţul Ilfov există în zona oraşului Popeşti Leordeni şi zona orasului Chitila un agent economic care gestionează deşeuri din construcţii şi demolări pentru a produce şi valorifica diverse materiale reciclabile (deseuri metalice feroase, neferoase, beton spart, cărămizi, lemn, sticlă, materiale plastice) utilizate în construcţii.

Date validate în ceea ce priveşte cantitatea anuală generată de deşeuri din construcţii şi demolări trebuie sa fie raportate de birourile de mediu existente la fiecare Consiliu Local cu atat

119

mai mult cu cat OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului aprobată prin legea 265/2006 (modificată şi completată ) prevede existenţa birourilor de mediu la fiecare Consiliul Local.

Consiliile Locale trebuie să specifice locurile de eliminare sau platformele de reciclare a deşeurilor din construcţii şi demolari.

Deoarece baza de date statistică gestionată de ANPM a realizat o cuantificare a deşeurilor din construcţii şi demolări pentru judeţul Ilfov pentru anuii 2007, 2008 (datele certe), iar pentru anii 2009 şi 2010 - cantităţile de deşeuri din construcţii şi demolări sunt cele raportate de operatorul economic SC Ecorecycling SRL pentru amplasamentele din oraşul Popeşti – Leordeni şi oraşul Chitila, redăm mai jos, tabelar, cantitătile de deşeuri din construcţii şi demolări colectate si eliminate pentru perioada 2007-2012:

Tabel 6.6.4.1.Cantităţile de deşeuri din construcţii şi demolări colectate şi eliminate pentru perioada 2007-2012

u.m = tonecolectate eliminate valorificate observaţii

2007 31,7 26,7 52008 38413 38178 235 deţine concasor pe

amplasamentul din Popeşti Leordeni

2009 39757 39331 426 deţine concasor pe amplasamentul din Popeşti

Leordeni2010 94788 90348 4440 deţine concasor pe

amplasamentul din Popeşti Leordeni

2011 161930 157290 4640 deţine concasor pe amplasamentul din Popeşti

Leordeni2012 160854 156194 4660 detine concasor pe

amplasamentul din Popesti Leordeni

Cantităţile prezentate reprezintă doar resturi din deşeurile de construcţii şi demolări eliminate pe amplasamente autorizate.

Înainte de eliminare deşeurile de construcţii şi demolări sunt dezmembrate pentru: Colectare cărămizi care reprezintă aportul persoanelor neautorizate, colectare metale feroase şi neferoase, colectare lemn utilizat pentru incălzirea locuinţelor. Agentul economic SC Ecorecycling SRL cu sediul social in Bucuresti,str. Bahluiului, nr. 11, ap. 4, sector 1, deţine punct de lucru in oras Popesti Leordeni, cod cadastral 1952/1,1953/1, tarlaua 1 cat si pe raza orsului Chitila in zona cartieruui Rudeni. Agentul economic este autorizat cu Autorizatia de mediu nr. 47/17.02.2006 si este dotat cu instalaţie de concasat.

Tabel 6.6.4.2. Gestionarea deşeurilor din C+D la operatorul economic SC Ecorecycling SRL pe amplasamentele din oraşele Popesti-Leordeni si Chitila-cartier Rudeni pentru perioada 2007-2012, pe tipuri de deşeuri din C+D acceptate la depozitele de deşeuri inerteCod conf. HG 856/2002

2008 2009 2010 2011 2012

17 01 01 24 115 407 356 85017 01 02 41 88 35 49

120

Cod conf. HG 856/2002

2008 2009 2010 2011 2012

17 09 04 15817 05 04 36000 12503 59517 107287 10685917 05 0617 01 0317 01 07 2389 26941 29903 54252 5309617 02 0117 02 0217 02 0317 04 0117 04 0217 04 0317 04 0517 04 0717 04 10*17 04 11

gestionarea şi controlul bifenililor policloruraţi şi a altor compuşi similari

Directiva 96/59/CE privind eliminarea bifenililor si trifenililor policlorurati (PCB si PCT) reglementeaza gestionarea bifenililor si trifenililor policlorurati si a altor compusi similari.

A fost transpusa in legislatia nationala prin :a) HG nr. 173/2000 pentru reglemetarea regimului special privind gestionarea si controlul bifenililor policlorurati si altor compusi similari, modificata de HG nr. 291/2005, modificata si completata de HG 975/2007 si HG 210/2007;b) Ord. nr. 1018/2005 privind infiintarea Secretariatului tehnic pentru gestionarea si controlul compusilor desemnati in cadrul Directiei de gestiune a deseurilor si substantelor chimice periculoase, completata de Ord. 257/2006

În judetul Ilfov, in cursul anului 2012 s-a actionat pentru:- eliminarea de catre IFIN-HH Magurele a unui numar de 28 transformatori, care

contineau cca 15,702 tone ulei necontaminat cu PCB. Uleiul de transformator a fost regenerat (a fost filtrat) rezultand 15,514 tone ulei regenearat si 0,188 tone impuritati. Eliminarea s-a facut pe baza planului de eliminare aprobat de APM Ilfov si transmise in copii la ISU Ilfov.Pe teritoriul judetului Ilfov isi desfasoara activitatea si ANIF RA – SUC Olt - Arges, Unitatea de Administare Ilfov (a aparut in trim III al anului 2007 ca urmare a reorganizarii ANIF RA). Nu detine echipamente cu continut de PCB, PCT sau alti compusi desemnati. Aceeasi situatie-nu detine echipamente cu compusi desemnati- este si la SC Grivita SA mutata in judetul Ilfov, oras Voluntari. La sfarsitul anului 2010 SC IFIN HH SA a raportat scoaterea din uz a 28 echipamente cu compusi desemnati care trebuie sa parcurga procedura pana la eliminarea completa. Eliminarea a a vut loc in anul 2011.

nămoluri

Directiva 86/278/CEE, privind protectia mediului si in particular a solurilor cand se utilizeaza namoluri provenite din epurarea apelor uzate menajere, in agricultura, reglementeaza gestionarea acestor tipuri de deseuri (namoluri din statiile de epurare ape uzate menajere, namoluri din instalatii de preepurare, namoluri rezultate din cresterea animalelor).

121

In legislatia nationala problematica gestionarii namolurilor este reglementata prin:a) Legea 21/2011 privind regimul deseurilor ;

b) HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase;

c) Ord. nr. 344/708/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protectia mediului si in special a solurilor cind se utilizeaza namolurile de epurarae in agricultura;

d) Ord. nr. 1182/1270/2005 pentru aprobarea Codului bunelor practici agricole.

În funcţie de deţinătorul staţiei de epurare, la nivelul judeţului Ilfov, se impun următorele:• elaborarea planurilor de inbunătăţire a activităţii staţiilor de epurare;• identificarea utilizatorului de namol şi a suprafeţelor agricole;• anunţarea autorităţii teritoriale de mediu şi a utilizatorului de nămol în cazul apariţiei unor poluanţi in nămol;• contactarea utilizatorului de nămol pentru stabilirea posibilităţilor de utilizare a nămolului;• obţinerea permisului de aplicare a nămolului.

În judeţul Ilfov, în anul 2012:- s-au elaborat planuri de imbunătăţire a activităţii staţiilor de epurare la SC Ted TNUVA Dairies Romania SRL, care insa a intrat in procedura de falimen, la SC Romsuintesct SA Peris care a fost privatizata;- s-au emis Permise de aplicare namol:● pentru SC Agro Fit Com SRL din oras Pantelimon, care a imprastiat 300 t dejectii animaliere pe trenurile agricole ale SC Orizont SA pe baza Studiului Agrochimic Special emis de OSPA Giurgiu-Ilfov şi aprobat de Direcţia pentru Agricultură si Dezvoltare Rurală, judeţ Ilfov.;

nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate orăşeneşti

De la epurarea apelor uzate orăşeneşti, in anul 2012, au rezultat 5480 tone nămoluri (cu umiditatae 95 %). S-au colectat date de la staţiile de epurare, dupa cum urmeaza:- staţia de epurare Baloteşti ce deserveşte comuna Baloteşti, dar şi agenţi economici din comuna Corbeanca;si în anul 2012 staţia de epurare Baloteşti a fost în reparaţie şi modernizare, dar a funcţionat; a generat 120 tone nămol (stocat pe patul de uscare si depozitat la depozitul conform Rudeni-Chitila-Iridex); - staţia de epurare Măgurele ce deserveşte oraşul Măgurele a generat 46 tone, depozitat la depozitul conform Vidra-Ecosud ; staţia de epurare Bragadiru ce ar putea deservi oraşul Bragadiru- nu mai este functională din anul 2004; - staţia de epurare Arteca ce deserveşte agentul economic SC Arteca Jilava SA dar şi o parte din blocurile de locuinţe din comuna Jilava- a generat 5,5 tone; - staţia de epurare Snagov - Sanţu Floreşti-foloseşte procedeul de epurare cu nămol activ; - staţia de epurare (de capacitatae mică) care deserveşte agentul economic SC Doraly SRL , comuna Afumaţi; - staţia de preepurare ce deserveşte complexul agrozootehnic al Societăţi Agricole „ORIZONT”, oraş Pantelimon a generat 300 t nămol cu umiditatae 95 %;- staţia de epurare ape uzate ce deserveste complexul agrozootehnic a SC ROMSUINTEST SA Periş a generat 2949 tone s.u. Nămolurile colectate s-au impraştiat pe terenuri agricole pe baza permisului de aplicare obtinut de unii agenti economici in anul 2012. Staţia de epurare Buftea, aferentă oraşului Buftea nu a funcţionat deoarece oraşul Buftea a fost conectat la canalizarea oraşului Bucureşti inca din anul 2008.

Statia de epurare aferenta municipiului Bucuresti, pozitionata pe teritoriul judetului Ilfov-com Glina, a generat in anul 2012 85 000 tone namol care a fost depozitat la depozitul conform Glina-Ecorec.

122

Tabel 6.6.4.3.Nămol din staţii de epurare ape uzate menajere – compoziţie (conform buletinelor de analiză):

Component nămol unitate de măsura

Staţie de epurareBaloteşti

2011Măgurele

2011*pH unităţi 7,32 7,42umiditate % 42 63,28cenuşă % 58substanţă organică % 8,92 21,58substanţă anorganică % 91,08 15,14materie organică mg/kg.s.u 165000materie anorganică mg/kg.s.u 376000sulfaţi mg/kg.s.u 1436 1639,7azot total mg/kg.s.u 15735fosfor total mg/kg.s.u 2159cloruri mg/kg.s.u 828COD mg./kg.s.u 239TSD Mg/kg.s.u 7120aluminiu mg/kg.s.u 36837siliciu mg/kg.s.u 25731calciu mg/kg.s.u 15836fier mg/kg.s.u 41363mangan mg/kg.s.u 252,7magneziu mg/kg.s.u 123945cadmiu mg/kg.s.u <0,02 23,36cobalt Mg./kg.s.u <0,1cupru mg/kg.s.u 1,2 153,74arsen mg/kg.s.u <0,1crom mg/kg.s.u <0,05mercur mg/kg.s.u <0,1 nedetectabilnichel mg/kg.s.u <0,1 34,8plumb mg/kg.s.u 0,54 61,8zinc mg/kg.s.u 10,12 884Total hidrocarburi (THP) mg/kg.s.u 18,00PAH (hidrocarburi aromatice policiclice)

mg/kg.s.u <0,02 <0,02

PCB (bifenili policlorurati) mg/kg.s.u <0,002 nedetectabildioxine mg/kg.s.u

*)Buletin de analiză nămol evacuat din staţia de epurare Măgurele, datat: 20.11.2011

Dacă şi apa uzată evacuată in rîul Sabar are conţinut mare de Azot (N) si Fosfor (P) este necesară retehnologizarea staţiei de epurare Măgurele prin introducerea treptei de epurare terţiară pentru reducerea concentraţiei azotului şi fosforului la valori sub 15 mg/l pentru azot, respectiv sub 2 mg/l pentru fosfor. Retehnologizarea şi introducerea treptei de epurare terţiară este necesară cu atît mai mult cu cît România a declarat toate zonele de recepţie ape uzate epurate ca fiind zone sensibile la eutrofizare.

nămoluri generate de apele uzate industriale

123

Staţii de epurare ce deservesc agenţi economici, în judeţul Ilfov, există la: - SC Arteca Jilava SA- a generat 5,5 tone nămol, - SC Pielorex SA- a generat 4 t nămol, depozitat la depozitul conform Glina-SC Ecorec SA,

SC Romsuintest SA (a generat in 2011, 3335 tone nămol s.u); a imprăştiat nămolul pe suprafeţe agricole proprii;

- SC Romvac Company SA detine o staţie de preepurare ape uzate care, datorită restrîngerii activităţii practic nu funcţionează;

- SC Tuborg SA (o statie de epurare cu treapta biologica); - SC TRD TNUVA ROMANIA DAIRIES SRL a generat 275 tone nămol s.u. in 2010, in anul

2011 a intrat in faliment

Cantităţile de nămol generate de aceste staţii (mai puţin SC Romsuintest Periş SRL) sunt uscate în paturi de uscare şi eliminate la depozitele de deşeuri ecologice existente pe teritoriul judeţului Ilfov. Se fac eforturi pentru preluarea nămolului uscat de către fabricile de ciment pentru coincinerare. In anul 2010 nu s-a semnalat coincinerarea nămolului la agenţi economici din industria cimentului.

Tabel 6.6.4.4.Nămol din staţii de epurare ape uzate industriale tip agrozootehnic – compoziţia (conform buletinelor de analiză)

Component nămol Unitate de măsura SC Romsuintest SA, PerişpH unităţi 6,8Umiditate % 62,97Cenuşă %Substanţă organică % 77,3Materie organica mg/kg.s.uMaterie anorganica mg/kg.s.uSulf total mg/kg.s.uAzot total mg/kg.s.u 16600Fosfor mg/kg.s.u 11400Aluminiu mg/kg.s.uSiliciu mg/kg.s.uCalciu mg/kg.s.u 2,45Fier mg/kg.s.uMangan mg/kg.s.u 558Magneziu mg/kg.s.u 0,47Cadmiu mg/kg.s.u 0,6Cupru mg/kg.s.u 301Arsen mg/kg.s.uCrom mg/kg.s.uMercur mg/kg.s.u 0,935Nichel mg/kg.s.u 20Plumb mg/kg.s.u 25Zinc mg/kg.s.u 672PAH (hidrocarburi aromatice policiclice)

mg/kg.s.u

PCB (bifenili policlorurati) mg/kg.s.udioxine mg/kg.s.u

124

Tabel 6.6.4.5.Cantităţi de nămol gestionate în anul 2012

Statie de epurare Cantitate namol cu 95%

umiditate

Observatii

Buftea – statia oraseneasca 0 Nu a functionatMagurele – statia orasenesca 46 tone namol menajer, depozitat la depozitul

Vidra-Ecosud Snagov-Santu Floresti – statia comunala, cu treapta biologica

nu genereaza namol

Balotesti – statia comunala, a functionat partial datorita lucrarilor de modernizare

120 tone namol menajer, stocat pe patul de uscare, depozitat la depozitul Rudeni-

Chitila -IridexPielorex, Jilava – statie industriala

4 tone namol industrial, eliminat la depozitul conform Glina-Ecorec

Arteca, Jilava – epurare ape uzate

5,5 tone namol menajer, stocat pe patul de uscare, depozitat la depozitul Vidra-

EcosudArteca, Jilava - statie induastriala

1,0 tone namol menajer, stocat pe patul de uscare, depozitat la depozitul Vidra-

EcosudSC Romsuintest, Peris – statie agrozootehnica

2949 tone s.u namol din dejectii animaliere, imprastiat pe sol

SC Agro Fit Com SRL- oras Pantelimon, statie de preepurare ce desevete complexul agrozootehnic de crestere a porcinelor

300 tone A fost imprastiat pe terenurile Societatii agricole ‘OROZONT: pe

baza Permisului de aplicare emis de APM Ilfov in anul 2011

SC TRD TNUVA Romania Dairies SRL

A intrat in procedura de faliment

Statia de epurare GlinaDeserveste municipiul Bucuresti

85000 tone A fost depozitat la depozitul conform Glina-Ecorec

Staţia de epurare aferentă localitaţii “1 Decembrie” este funcţională în proporţie de 100 % (constructie terminată). A obţinut proiect de execuţie pentru retehnologizare pe fonduri europene. La sfîrşitul anului 2010 staţia urma să fie racordată la curent electric şi gaze naturale. Pentru anul 2011 si 2012 nu sunt date privind cantitatille de namol generate. Este necesara ca mijlocul auto aferent APM Ilfov sa fie utilizat si pentru verificari in teritoriu privind modul de gestionare a unor tipuri de deseuri cat si pentru capacitarea unor operatori economici de a desfasura activitati prin operatii prietenoase mediului.

Este necesar ca raportul privind generarea namolului la Statia de epurare Glina (epureaza apele uzate generate de municipiul Bucurest) sa ajunga si la cei care se ocupa de gestionarea deseurilor inclusiv a namolurilor generate de statiile de epurare. (este un obstacol enorm ca un salariat al statiei de epurare (isi zice seful statiei) sa nu furnizeze o informatie de mediu atunci cand este solicitata electronic de un salariat care lucreaza in sistem (poate fi identificat). Pentru a obtine o informatie de mediu este suficient sa faci o solicitare electronica atat timp cat poti fi identificat si mai ales spui cine esti, unde lucrezi si dai date de identificare. [deocamdata sistemul de protectie factori de mediu , in Romania , nu a fost privatizat].

125

6.6.5. Colectarea selectivă şi reciclarea deşeurilor

Baterii şi acumulatoriÎn anul 2013 a fost identificat un număr de 23 operatori economici care au colectat baterii

şi acumulatori, cantitatea totală colectată fiind de 24.381,405 tone din care 21.900,618 tone au fost trimise spre tratare.

Stocul de baterii şi acumulatori aflat la agenţii economici colectori la sfârşitul anului 2012 a fost de 485,920, iar la sfârşitul anului 2013 cantitatea a fost de 996,756 tone.

SC MONBAT RECYCLING SRL, operator economic autorizat pentru tratarea bateriilor şi acumulatorilor, a tratat în anul 2012 o cantitate de 21.900,618 tone in Romania, 69,927 tone in Serbia si 1.093,338 tone in Ungaria, rămânându-i în stoc o cantitate de 925,889 tone.

Datele prezentate pentru anul 2013, nu au fost validate de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului.

Vehicule scoase din uzNumarul vehiculeleor scoase din uz colectate in anul 2013 este de 1916 in usoara

crestere fata de anul 2012. In 2013 sunt autorizati 13 operatori economici pentru colectarea si tratarea VSU: SC BWY LOGISTIC UNION SRL, SC REMAT BUCURESTI SUD SRL, SC METAL BUSINESS SRL, SC FAST METAL COLLECT RECYCLING SRL, SC TEHNOINVEST TRADE SRL, SC PRO AUTO COLLINI SRL, SC TRIMOND SRL, SC ROMMETALCOM SRL, SC REMAT ILFOV SRL, SC ECONET AUTO SRL, SC LEMATEC TRADE INTER IMPEX SRL, SC Romrecycling SRL, SC REMAT BUCURESTI NORD SA.

Dezmembrare şi valorificare a vehiculelor scoase din uz.Din componentele vehiculelor scoase din uz se valorifică aproximativ 85% din masa

vehiculului, restul fiind eliminat. Directiva 2000/53/CE privind vehiculele scoase din uz este transpusă în legislaţia

românească prin HG nr.2406/2004 şi se aplică vehiculelor şi vehiculelor scoase din uz incluzând componentele şi materialele acestora.

Unităţile de colectare nu au dreptul să trateze VSU. Unităţile de colectare trebuie să încheie contracte cu unităţile de tratare pentru a evita poluarea mediului de stocarea prelungită a acestora şi al evitării blocării activităţii de colectare. Aceste prevederi nu se aplică agenţilor economici care sunt autorizaţi să desfăşoare activităţi de colectare şi tratare.

Ambalaje, deseuri de ambalajeColectarea datelor a fost facuta pina la acesta data. Datele au fost introduse in noul

program SIM pentru anul 2012 acestea nu au fost validate.Datele colectate la nivelul judetului Ilfov nu sunt relevante daca nu se face o corelare la

nivel naţional, deorece conform ord 794/2012, agenţii economici pot transfera responsabilitatea raportării datelor unui operator economic autorizat, care la rândul lui transmite datele direct Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului.

Astfel un numar de 97 agenţi economici au înştiinţat Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov de predarea către operatorii economici autorizaţi pentru preluarea responsabilităţii de realizare a obiectivelor anuale de valorificare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje.Numărul agenţilor economici au raportat direct datele va fi transmis dupa ce vor fi introdusi in baza de date care acum este in lucru la ANPM.

În judeţul Ilfov, administraţiile locale nu răspund adreselor oficiale trimise în fiecare an acestora, prin care li se aminteşte in fiecare an, obligaţia de a transmite Agentiei pentru Protectia Mediului Ilfov datele solicitate

126

6.7. Planificare (răspuns)

6.7.1. Directiva cadru privind deşeurile

În domeniul reutilizării și reciclării, Directiva cadru privind deşeurile prevede:Statele membre adoptă măsurile corespunzătoare pentru a promova reutilizarea

produselor și activitățile de pregătire pentru reutilizare, în special prin măsuri de stimulare a creării unor rețele de reutilizare și reparare și prin sprijinirea acestora, prin utilizarea unor instrumente economice, a unor criterii referitoare la achizițiile publice, prin obiective cantitative sau alte măsuri.

Statele membre iau măsuri de promovare a reciclării de înaltă calitate și, în acest scop, introduc sisteme de colectare separată a deșeurilor, în cazul în care acest demers este posibil din punct de vedere tehnic, economic și al protecției mediului, iar sistemele respective respectă standardele de calitate necesare pentru sectoarele de reciclare corespunzătoare.

Până în anul 2015 se introduc sisteme de colectare separată cel puțin pentru următoarele: hârtie, metal, plastic și sticlă.

Pentru respectarea obiectivelor din Directiva cadru privind deşeurile și pentru a evolua în direcția unei societăți europene a reciclării cu un înalt nivel de eficiență a folosirii resurselor, statele membre adoptă măsurile necesare destinate realizării următoarelor obiective:- până în 2020, pregătirea pentru reutilizarea și reciclarea deșeurilor, cum ar fi, cel puțin, hârtie, metal, plastic și sticlă provenind din gospodării și, eventual, provenind din alte surse, în măsura în care aceste fluxuri de deșeuri sunt similare deșeurilor care provin din gospodării, se mărește la un nivel minim de 50 % din masa totală;- până în 2020, pregătirea pentru reutilizarea, reciclarea și alte operațiuni de valorificare materială, inclusiv operațiuni de umplere care utilizează deșeuri pentru a înlocui alte materiale, a deșeurilor nepericuloase provenind din activități de construcție și demolări, cu excepția materialelor geologice naturale definite la categoria 17 05 04 din CED, se mărește la un nivel minim de 70 % din masă.

Comisia stabilește reguli detaliate de aplicare și metode de calcul pentru verificarea respectării obiectivelor fixate la alineatul (2) din prezentul articol, având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2150/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2002 referitor la statisticile privind deșeurile (1).

Acestea pot include perioade de tranziție pentru statele member care, în 2008, au reciclat mai puțin de 5 % din oricare dintre categoriile de deșeuri menționate la alineatul (2).

Până la 31 decembrie 2014, Comisia examinează măsurile şi obiectivele menţionate la alineatul (2) în vederea consolidării obiectivelor, dacă acest lucru este necesar, şi pentru a lua în considerare stabilirea unor obiective pentru alte fluxuri de deşeuri.

6.8. Perspective Este necesar să se acţioneze în direcţiile:Măsuri care pot afecta condiţiile de bază referitoare la generarea de deşeuri

1. Folosirea măsurilor de planificare sau a altor instrumente economice care promovează utilizarea eficientă a resurselor.2. Promovarea cercetării şi a dezvoltării în vederea realizării de produse şi tehnologii mai curate şi mai economice şi distribuirea şi utilizarea rezultatelor cercetării şi dezvoltării.

127

3. Dezvoltarea unor indicatori eficienţi şi semnificativi ai presiunilor de mediu asociate generării de deşeuri cu scopul de a contribui la prevenirea generării de deşeuri la toate nivelurile, de la compararea produselor la nivel comunitar prin acţiuni ale autoritătilor locale până la nivel naţional.

Măsuri care pot afecta faza de proiectare, productie şi distribuţie4. Promovarea eco-design-ului (integrarea sistematică a aspectelor de mediu în proiectarea produselor în scopul îmbunătăţirii performanţei de mediu a acestora pe toată durata ciclului lor de viaţă).5. Furnizarea de informaţii privind tehnicile de prevenire a generării deşeurilor pentru a facilita punerea în aplicare a celor mai bune tehnici disponibile în functie de industrie.6. Organizarea de cursuri de formare pentru autoritătile competente privind includerea cerinţelor privind prevenirea generării de deşeuri în autorizatiile eliberate în temeiul prezentei Directive 2008/98/CE şi al Directivei 96/61/CE.7. Includerea de măsuri de prevenire a generării de deşeuri la instalatiile care nu intră sub incidenţa Directivei 96/61/CE.

Unde este cazul, astfel de măsuri pot include evaluări sau planuri de prevenire a generării de deşeuri.8. Organizarea de campanii de sensibilizare sau acordarea de ajutoare financiare, în luarea deciziilor sau alte tipuri de sprijin pentru întreprinderi. Aceste măsuri pot fi deosebit de eficiente în măsura în care sunt concepute şi adaptate pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi sunt aplicate în reţele de întreprinderi bine stabilite.9. Utilizarea acordurilor voluntare, a grupurilor de consumatori/producători sau a negocierilor sectoriale pentru a încuraja întreprinderile sau operatorii din sectoarele de activitate interesate să îşi stabilească propriile planuri sau obiective privind prevenirea generării deşeurilor, sau să corecteze produsele sau ambalajele care generează prea multe deşeuri.10. Promovarea unor sisteme certificate de gestionare a mediului, inclusiv EMAS si ISO 14001.

Măsuri care pot afecta faza de consum si de utilizare11. Instrumente economice, cum ar fi stimulente pentru achiziţii curate sau instituirea unei plăţi obligatorii de către consumatori pentru un anumit articol sau un ambalaj care ar fi în mod normal furnizat gratuit.12. Organizarea unor campanii de sensibilizare şi de informare direcţionate către publicul larg sau către o categorie specifică de consumatori.13. Promovarea de eco-etichete recunoscute şi de încredere.14. Acorduri cu industria, cum ar fi, de exemplu, utilizarea unor grupuri de produse, ca acelea care sunt incluse în cadrul politicilor integrate ale produselor sau acorduri cu vânzătorii cu amănuntul privind furnizarea de informaţii referitoare la prevenirea generării deşeurilor şi la produsele cu impact redus asupra mediului.15. În contextul contractelor de achizitii publice şi private, includerea unor criterii de protecţie a mediului şi de prevenire a generării deşeurilor în cererile de ofertă şi în contracte, conform Manualului privind contractele de achizitii publice de mediu, publicat de Comisie la 29 octombrie 2004.16. Încurajarea reutilizării şi/sau a reparării produselor defecte sau a componentelor acestora, în special prin recurgerea la măsuri educative, economice, logistice sau a altor măsuri, cum ar fi sprijinirea sau înfiinţarea unor centre şi reţele acreditate de reparare şi de reutilizare, în special în regiunile cu o densitate ridicată a populației.- conlucrare mai strânsă între autoritatea de mediu şi agenţi economici pentru a se gasi noi instrumente de gestionare ecologica a deşeurilor, reducerea cantităţii acestora şi acolo unde nu este posibil de introducere cât mai rapida în cicuitul economic pentru valorificare,

128

- conlucrarea mai strânsă între autoritatea de mediu şi autorităţile publice locale pentru conştientizarea populaţiei în ce priveşte colectarea selectivă a deşeurilor, menţinerea zonelor verzi şi mărirea acestora,- diseminarea prevederilor legale şi constientizarea importanţei respectării spiritului legislaţiei de mediu,- menţinerea şi conservarea zonelor protejate,- introducerea şi extinderea colectării selective a deşeurilor atât în mediul urban cât şi în mediul rural, un accent mare punându-se pe colectarea separată a deşeurilor bilogice şi,- utilizarea unor campanii de sensibilizare şi informare adresate publicului sau unor categorii speciale de consumatori,- identificarea amplasamentelor pe care au staţionat deşeuri nepericuloase până la data de 06.07.2009, stabilirea de măsuri de reabilitare şi monitorizarea efectelor negative pentru mediu cel putin până la finele anului 2015.- orientarea investitorilor şi sprijin legal pentru investiţii în ce priveşte realizarea staţiilor de compost, a staţiilor de produs biogaz, a utilizării în scopuri economice a gazului de depozit,- conlucrarea mai strânsă cu autoritatea agricolă (componenta de cercetare) pentru introducerea nămolului (cel care are calităţi de a fi împrăştiat pe sol) de la staţiile de epurare şi preepurare în agricultură.- autorizarea de laboratoare care să caracterizeze diverse tipuri de deşeuri.

6.8.1. Strategia locală/naţională privind deşeurile

În anul 2004, prin HG 1470, în România, s-a aprobat Strategia naţională de gestionare a deşeurilor şi Planul naţional de gestionare a deşeurilor. Prin acest înscris se acoperă perioada 2007-2013. Din anul 2007, cînd România a devenit membră a UE -27 cu drepturi depline, problematica gestionării DMS a căpătat o altă dimensiune şi alinierea la standardele de mediu ale statelor cu experientă în UE devine o necesitate. În UE prin CE se stabileşte cadrul politicii de mediu de gestionare a DMS şi sunt conduse iniţiativele de reformă în noille state membre.

Având în vedere intrarea în vigoare a noii Directive cadru privind deşeurile, la nivel de judeţ Ilfov se arată câteva priorităţi:- introducerea unui sistem integrat de gestionare a DMS devine o necesitate pentru care se impune:

acţiuni care să conducă la prevenirea apariţiei deşeurilor.Statele membre stabilesc, în conformitate cu dispoziţiile articolelor 1 și 4 , din Directiva

cadru, programe de prevenire a generării deşeurilor până la 12 decembrie 2013.Aceste programe fie sunt integrate în planurile de gestionare a deşeurilor sau în alte

programe de politici de mediu, după caz, fie funcţionează ca programe distincte. În cazul în care un astfel de program este integrat în planul de gestionare a deşeurilor sau în alte programe, măsurile de prevenire a generării deşeurilor trebuie identificate clar.

acţiuni care să conducă la pregătirea pentru reutilizare , acţiuni care să conducă la minimizarea cantităţilor de deşeuri apărute, acţiuni de sortare la sursa pentru identificarea si cuantificarea deşeurilor reciclabile şi

reutilizabile. într-un final deşeurile reciclabile si reutilizabile trebuie să creeze resurse industriale cotate în economia de piaţă,

acţiuni pentru colectarea selectivă a deşeurilor biodegradabile, utilizând mecanisme financiare, dar creând şi facilităţi pentru compostarea aerobica sau anaerobică. concomitent este necesar stabilirea de standarde de calitate pentru compostul generat.

acţiuni pentru valorificarea deşeurilor reziduale mai ales prin tratament termic pentru recuperarea energiei termice sau prin tratamente mecano-biologice,

129

eliminarea deşeurilor se realizează numai dacă un deşeu nu mai are nici un fel de utilizare.

acţiuni pentru gestionarea în condiţii sigure de mediu şi a sănătăţii populaţiei a deşeurilor din construcţii şi demolări conform directivei cadru“ pînă în anul 2020, pregătirea pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare materială inclusiv operaţiuni de umplere care utilizează deşeuri pentru a înlocui alte materiale, a deşeurilor nepericuloase provenind din construcţii şi demolări cu excepcţia materialelor geologice naturale definite la codul 17 05 04, se măreşte la un nivel minim de 70 % din masă”,

acţiuni pentru înregistrarea activităţilor şi titularilor de activităţi ce nu fac obiectul cerinţelor privind autorizarea, în care scop autoritatea competentă va menţine un registru cu :

- operatori economici (persoane fizice şi juridice) care colectează şi transportă deşeuri în sistem profesional;- agenţi sau brokeri ;- operatori economici (persoane fizice şi juridice) care fac obiectul derogărilor de la ceriţele autorizării cum ar fi: elimină propriile lor deşeuri nepericuloase la locul de producţie sau valorifică deşeuri.

Statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că deşeurile periculoase nu sunt amestecate nici cu alte categorii de deşeuri periculoase, nici cu alte deşeuri, substanţe sau materiale. Amestecarea include diluarea substanţelor periculoase.

Prin derogare de la alineatul de mai sus, statele membre pot autoriza amestecarea cu condiţia ca:

(a) operaţiunea de amestecare să fie efectuată de o unitate sau întreprindere pe baza unei autorizaţii emisă de autoritatea competentă;

(b) condiţiile privind protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei să fie respectate, iar efectele nocive ale gestionării deşeurilor asupra sănătăţii populaţiei şi asupra mediului să nu fie agravate; şi

(c) operaţiunea de amestecare să se realizeze în conformitate cu cele mai bune tehnici disponibile.

o În cazul în care deşeurile periculoase au fost amestecate într-un mod diferit de cel prevăzut la alineatul de mai sus, separarea se efectuează, dacă este posibil şi necesar, pe baza unor criterii tehnice şi economice fezabile.

În ce priveşte controlul autorităţii competenteo Unităţile sau întreprinderile care efectuează operaţiuni de tratare a deşeurilor, unităţile

şi întreprinderile profesionale de colectare sau transport de deşeuri, agenţii, brokerii şi producătorii de deşeuri periculoase fac obiectul unor controale periodice corespunzătoare efectuate de autorităţile competente. În acest sens APM Ilfov solicită să utilizeze mijlocul auto din dotare de 2 (două) ori pe luna pentru verificări în teritoriu privind: tipuri de deşeuri colectate, modalităţi de tratare, ţinerea evidenţei cantităţilor de deşeuri/tipuri, existenta amestecării deşeurilor periculoase cu deşeuri nepericuloase, gestionarea substanţelor şi preparatelor chimice, etichetarea unor tipuri de deşeuri. Comportarea în timp a depozitelor de deşeuri nepericuloase închise şi ecologizate la data de 16.07.2009. Modul de gestionare, din punct de vedere al legislaţie pentru protecţia mediului, a unor fluxuri de deşeuri ce fac obiectul unor directive speciale.

Controalele referitoare la operaţiunile de colectare şi de transport au în vedere originea, natura, cantitatea şi destinaţia deşeurilor colectate şi transportate.

130

7. SCHIMBĂRILE CLIMATICE

131

7.1. UNFCC, Protocolul de la Kyoto, politica UE privind schimbările climatice

Protocolul de la Kyoto, ratificat prin Legea nr. 3/2001, a fost negociat în decembrie 1997 de către 160 de ţări şi prevede, pentru ţările industrializate, o reducere a emisiilor poluante cu 5,2 % în perioada obligatorie 2008 – 2012 faţă de nivelul anului 1989. Protocolul de la Kyoto este parte la Convenţia – cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice UNFCCC, adoptată la New York la 9 mai 1992. Obiectivul propus este de a stabiliza concentraţiile de gaze cu efect de seră în atmosferă la un nivel care sa împiedice orice perturbare antropică periculoasă a sistemului climatic pentru generaţiile prezente şi viitoare. Pentru reducerea costurilor acţiunilor de limitare şi reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, Protocolul de la Kyoto prevede utilizarea a trei mecanisme flexibile şi voluntare de cooperare internatională: Implementare în Comun, Mecanismul de dezvoltare curată şi Comercializarea Internaţională a Emisiilor. România s–a implicat în realizarea proiectelor de investiţii de tip “Implementare în Comun”, colaborând cu diferite state în vederea realizării transferului de tehnologie, creşterea eficienţei energetice a obiectivelor unde se realizează investiţiile şi îmbunătăţirea calităţii mediului. În conformitate cu prevederile Directivei nr. 2003/87/CE privind infiinţarea unei scheme de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, au fost emise HG nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a emisiilor de gaze cu efect de seră, completata şi modificată prin HG nr. 133/2010, precum şi Ordinul nr. 3420/2012 pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizaţiei privind emisiile de gaze cu efect de seră ( dioxid de carbon, metan, protoxid de azot, hidrofluorocarburi, perfluorocarburi, hexafluorura de sulf) pentru perioada 2013-2020. În România Directiva nr. 2003/87/CE a fost implementată începând cu anul 2007. Funcţionarea schemei de comercializare a certificatelor se bazează pe limitarea – tranzacţionarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră alocate operatorilor care deţin instalaţii în care se desfasoară activităţi reglementate de Directiva, în măsura în care aceştia respectă prevederile privind limitele privind emisiile de dioxid de carbon stabilite prin Planul Naţional de Alocare. Prin Planul National de Alocare, Guvernul a stabilit numărul de certificate alocat pentru perioada 2008 – 2012 pentru instalaţiile în care se desfasoară activităţi din sectoarele: energie, rafinare produse petroliere, producţie şi prelucrare metale feroase, ciment, var, sticlă, ceramică, celuloza şi hârtie. Astfel, au fost puse în aplicare deciziile Comisiei Europene de reducere a plafonului de certificate cu 20,7 % pentru perioada 2008 – 2012. Parteneriatul public – privat în aplicarea proiectelor de mediu vizate prin obiectivele Protocolului de la Kyoto, se plaseaza în spiritul eficienţei economico – sociale şi în integrarea problemelor ecologice în mecanismul economiei de piaţă, în expansiune la nivel mondial. Uniunea Europeană se ocupă de combaterea poluării aerului prin controlul riguros al emisiilor de compuşi organici volatili şi asigurarea unui control sever, conform Directivei nr. 94 / 63/CE privind controlul emisiilor de compusi organici volatili rezultati din depozitarea, încărcarea, descărcarea benzinei şi distribuţia sa de la terminale la staţiile de distribuţie a benzinei, transpusa în legislaţia românească prin HG nr. 568 / 2001 – republicată.

7.2. Datele agregate privind proiecţiile emisiilor de GES Cadru general

132

Învelişul gazos al planetei noastre este implicat într-un fenomen major numit efect de seră. În acest înveliş, situat în troposferă, bogat în vapori de apă, se găsesc o serie de gaze provenite de pe Pământ: dioxid de carbon (CO2), metan (CH4), oxid azotos (N2O), hidrofluorocarburi (HFCs), perfluorocarburi (PFCs) şi hexafluorura de sulfura (SF6), numite gaze cu efect de seră. Lumina solară străbate atmosfera şi ajunge pe pământ. Pământul o radiază sub formă de raze IR care, ajungând în învelişul gazos, trec în cantitate mică prin acesta, pierzându-se şi o parte infimă de caldură. Restul de raze IR, calde, ajung din nou pe Pământ, încălzindu-l. Se realizează astfel un efect de seră, care constă în încălzirea suprafeţei pământului pe seama radiaţiei solare.

Fără prezenţa acestor raze calde, pe Pământ temperatura medie a atmosferei ar fi de -150C în loc de +150C cât este în prezent; acesta este rezultatul benefic al efectului de seră însă, efectele negative – de poluare- sunt tot atât de importante ca cele pozitive.

Dintre gazele menţionate, dioxidul de carbon se află în cantitatea cea mai mare, fiind emis din procese de ardere în industrie, motoare, consumul casnic, etc. Instalaţiile de ardere şi gospodăriile particulare generează cam 30 % din total CO2 emis. Se apreciază că CO2 emis este implicat în proporţie de 50% în efectul de seră.

Efectul de seră a produs creşterea temperaturii medii anuale pe glob de la 14°C în anul 1880, la 15°C în anul 1980, previziunile pentru anul 2050 fiind de minim 17°C, maximum 20°C.

Consecinţele efectului de seră s-ar concretiza în: topirea gheţarilor şi creşterea nivelului apelor mărilor şi oceanelor cu 1 - 2 m, inundaţii, schimbări climatice (în regimul precipitaţiilor, al vânturilor), deplasarea zonelor climatice şi de vegetaţie.

România a ratificat Convenţia - cadru a Natiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (UNFCCC) prin Legea nr. 24/1994 şi Protocolul de la Kyoto la Convenţia - cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (UNFCCC) prin Legea nr. 3/2001.

Convenţia - cadru a Natiunilor Unite asupra schimbărilor climatice stabileste cadrul general al acţiunilor interguvernamentale de răspuns la provocarea reprezentată de schimbările climatice.

Cadrul legislativ referitor la impactul schimbărilor climatice în România Lege 24/1994 pentru ratificarea convenţiei-cadru a naţiunilor unite asupra

schimbărilor climatice, semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992 Lege 3/2001 pentru ratificarea protocolului de la Kyoto la convenţia-cadru a

Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, adoptat la 11 decembrie 1997 Hotărâre nr. 780/2006 - privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor

de emisii de gaze cu efect de seră, cu modificările ulterioare

Emisii totale anuale de gaze cu efect de seră

Tabel 7.2.1. Emisii totale anuale de gaze cu efect de seră

Judeţul Ilfov2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Emisii totale (mii tone CO2

Eq) 2237,4862 1617,37 75,73 73,37 20,15 2,791 142,61

Tabel 7.2.2. Emisii anuale de dioxid de carbon ( mii tone )

Judeţul Ilfov 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

133

Emisii totale dioxid de carbon (mii tone) 2215,728 1600,387 53,83 51,03 14,02 0,642 140,377

Tabel 7.2.3. Emisii anuale de metan (mii tone )

Judeţul Ilfov 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013Emisii totale metan (mii tone) 1,0019 0,709 0,952 0,990 0,095 0,02 0,01

Cantităţile exprimate în tabele, sunt calculate în funcţie de numărul de chestionare transmise şi primite de la agenţii economici cu activităţi pe teritoriul judeţului.

Emisii anuale de gaze fluorurateTabel 7.2.4.

Consum de HFC / PFC / SF6 - anul 2012Categorii de

surse1Cantitatea de

substantă introdusă în echipamente

noi2

Cantitatea de substanţă

utilizată pentru reumplerea

unor echipamente

aflate în funcţiune

(media stocului anual)3

Cantitatea de substantă rămasă în

echipament,la scoaterea acestuia din

uz4

Cantitatea de substanţă recuperată

dupa scoaterea din

uz a echipamentulu

i 4

observaţii speciale5

kg/an1.3. Frigidere-sector

transporturi (camioane, trenuri, vapoare

cu compartimente frigorifice)


HFC-134a 254,45 HFC-125 520,17 din care 514,3

kg reprezinta 44% din

compozitia lui R404A

HFC-143a 613,68 din care 607,8 kg reprezinta

52% din compozitia lui

R404ATotal HFC - SC Termoport SRL

1388,3

1.4. Frigidere-sector industrial


134

Categorii de surse1

Cantitatea de substantă

introdusă în echipamente

noi2



unor echipamente





uz4


dupa scoaterea din

uz a echipamentulu

i 4


kg/anHFC-125 11,3 Cantitatea

reprezinta 44% din compozitia

lui R404A

HFC-134a 13,98 din care 1,03 kg reprezinta

4% din compozitia lui

R404AHFC-143a 13,36 din 25,69 kg

R404A

Total HFC - SC Topkapa International SA

38,64

HFC-125 142 din 323 kg R404A

HFC-134a 102 din care 13 kg reprezinta 4%

din 323 kg R404A

HFC-143a 168 din 323 kg R404A

Total HFC – SC Bilancia Exim SRL

412

1.2. Frigidere-

sector comercial


HFC-134a 957,2 HFC-125 101,2

HFC-143a 119,6 din 230 kg R404A

135

Categorii de surse1

Cantitatea de substantă

introdusă în echipamente

noi2



unor echipamente





uz4


dupa scoaterea din

uz a echipamentulu

i 4


kg/anTotal HFC - SC Ugur Yapisan SRL

1178

1.2. Frigidere - sector comercial


HFC-134a1.4. Frigidere-sector industrial


HFC- 32 94,64HFC-125 2283,24HFC-134a 427,84HFC-143a 2580,18Total HFC - SC FRIGOTHERM GROUP SRL

5385,9

2.1. Spume – celule deschiseHFC – 134 a 114102.2. Spume – celule inchiseHFC – 365 / 227

3930,1 Solkane 93/7

Total HFC - SC DEN BRAVEN ROMANIA COMEX SRL

15340,1

TOTAL HFC - judet Ilfov

15340,1 8402,84

Domeniile în care se utilizează aceste substanţe sunt: refrigerare şi aparate de aer condiţionat, spume, solvenţi, aerosoli, extinctoare, echipamente electrice, semiconductori. 1 Inventarierea se face pe "categoriile de surse" menţionate mai sus şi pe fiecare substanţă care intra în clasa poluanţilor de interes: HFC, PFC si SF6.

136

2 “Cantitatea de substanţă introdusă în echipamente noi" se aplică unităţilor cu profil de producţie frigidere, aparate aer condiţionat, spume, solvenţi, aerosoli, extinctoare, echipamente electrice, semiconductori. care utilizează ca fluid de umplere una dintre substanţele de interes.3 "Cantitatea de substanţă folosită pentru reumplerea unor echipamente aflate deja în funcţiune" se aplică unităţilor cu profil de service pentru frigidere, aparate aer condiţionat, care utilizează aceste substanţe pentru reumplerea aparatelor.4 În cazul în care deţineţi informaţii referitoare la recuperarea acestor substanţe, vă rugăm să completaţi coloanele"cantitatea de substanţă rămasă în apa

7.3. Scenarii privind schimbarea regimului climatic

Impactul schimbărilor climatice se reflecta în: creşterea temperaturii medii cu variaţii semnificative la nivel regional, diminuarea resurselor de apă pentru populaţie, reducerea volumului calotelor glaciare, creşterea nivelului oceanelor, modificarea ciclului hidrologic, modificări în desfăşurarea anotimpurilor, creşterea frecvenţei şi intensităţii fenomenelor climatice extreme (secetă, inundatii, etc. ), reducerea biodiversitatii, etc. Pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice, în decembrie 2008 Parlamentul European a adoptat Pachetul legislativ “ Energie – Schimbări climatice “ prin care s–a stabilit realizarea a trei obiective pe termen lung :- reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20 % până în anul 2020 ( faţă de anul 1990) şi cu 30 % în situaţia în care se ajunge la un acord la nivel internaţional ;- ponderea energiilor regenerabile în consumul final de energie al Uniunii Europene de 20 % până în anul 2020, inclusiv o ţintă de 10 % pentru biocombustibili, din totalul consumului de combustibili utilizati în transporturi ;- reducerea consumului de energie cu 20 % faţă de nivelurile estimate pentru anul 2020, prin îmbunătăţirea eficienţei energetice. Directiva 2009 / 29 / CE de modificare a Directivei 2003 / 87 / CE în vederea îmbunătăţirii şi extinderii sistemului comunitar de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră face parte din pachetul legislativ şi se va aplica tuturor Statelor Membre începând cu anul 2013 ( EU ETS post – 2012 ). În cazul încheierii unui acord global care să continue Protocolul de la Kyoto post – 2012, Uniunea Europeană îşi va asuma un angajament de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră de 30 % faţă de nivelul înregistrat în anul 1990, cu condiţia ca şi celelalte ţări dezvoltate să îşi asume angajamente comparabile.

7.3.1. Creşteri ale temperaturilor

Schimbarea climatică se evindenţiază în datele de observaţie obţinute de la staţia Bucureşti-Filaret, prin tendinţe crescătoare ale valorilor temperaturii lunare, sezoniere şi anuale. Aceste tendinţe ale temperaturilor medii sunt însoţite de tendinţe de creştere a temperaturilor extreme, mai ales în anotimpurile de vară şi iarnă.

Tendinţa liniară a temperaturii medii anuale pentru staţia Bucureşti-Afumaţi, pe intervalul 1961-2013 este de creştere (aproximativ 0,020C pe an - figura 7.3.1.1.).

Tendinţa liniară a temperaturii medii anuale pentru staţia Bucureşti-Băneasa, pe intervalul 1961-2013 este de creştere (aproximativ 0,0070C pe an - figura 7.3.1.2.).

Tendinţa liniară a temperaturii medii anuale pentru staţia Bucureşti-Filaret, pe intervalul 1961-2013 este de creştere (aproximativ 0,020C pe an - figura 7.3.1.3.).

În ceea ce priveşte tendinţele viitoare, experimente numerice realizate cu un ansamblu de 11 modele climatice regionale (rezultate ale proiectului european FP6 ENSEMBLES) sugerează că în orizontul temporal 2014-2043, creşterea temperaturii medii anuale în zona

137

Bucureşti ar putea fi între 1,140C şi 1,170C, comparativ cu media multianuală a intervalului de referinţă 1971-2000.

Schimbările climatice reprezintă una din cele mai mari provocări cu care ne confruntăm. Activităţile umane (arderea combustibililor fosili, schimbarea folosinţei terenurilor, etc.) contribuie semnificativ la creşterea concentraţiilor emisiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă (dioxid de carbon, metan, protoxid de azot, hidrofluorocarburi, perfluorocarburi, hexafluorura de sulf), determinând schimbarea compoziţiei acesteia şi încălzirea climei. Impactul schimbărilor climatice se reflectă în: creşterea temperaturii medii cu variatii semnificative la nivel regional, diminuarea resurselor de apă pentru populaţie, modificarea ciclului hidrologic, modificări în desfăşurarea anotimpurilor, creşterea frecvenţei şi intensităţii fenomenelor climatice extreme, reducerea biodiversităţii. În 1992 România a semnat Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice (UNFCCC), ratificată prin Legea nr. 24/1994 , angajându-se să acţioneze pentru stabilizarea concentraţiilor gazelor cu efect de seră în atmosferă la un nivel care să împiedice perturbarea antropică a sistemului climatic. De asemenea, România a semnat Protocolul de la Kyoto în 1999 fiind prima Parte aflată pe Anexa I a UNFCCC care l-a ratificat prin Legea nr. 3/2001. Începând cu anul 2002, România transmite anual Secretariatului UNFCCC, Inventarul naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră, realizat conform metodologiei IPCC, utilizând formatul de raportare comun tuturor ţărilor (CRF Reporter).

Principalele surse ale gazelor cu efect de seră produse de oameni sunt:a. arderea combustibililor fosili pentru producerea de electricitate, transport, industrie

şi gospodării;b. schimbări privitoare la agricultură şi la utilizarea terenurilor, cum ar fi

defrişarea;c. depozitarea deşeurilor; d. utilizarea gazelor industriale fluorurate.

Chiar dacă politicile şi eforturile de reducere a emisiilor sunt eficiente, unele schimbări climatice sunt inevitabile. Prin urmare, trebuie să dezvoltăm şi strategii şi acţiuni de adaptare la impacturile schimbărilor climatice din Europa şi în special de dincolo de graniţele acesteia, deoarece ţările mai puţin dezvoltate sunt printre cele mai vulnerabile, având cea mai redusă capacitate financiară şi tehnică de adaptare.

138

Figura 7.3.1.1. Evoluţiile temperaturii medii anuale (în °C) şi tendinţa la staţia meteorologică Bucureşti-Afumaţi, în intervalul 1961-2013.

Figura 7.3.1.2. Evoluţiile temperaturii medii anuale (în °C) şi tendinţa la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa, în intervalul 1961-2013.

139

Figura 7.3.1.3. Evoluţiile temperaturii medii anuale (în °C) şi tendinţa la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret, în intervalul 1961-2013.

7.3.2. Modificări ale modulelor de precipitaţii

Conform estimărilor realizate pe baza rezultatelor mai multor experimente numerice, pre-zentate în ultimul raport publicat al Comisiei Interguvernamentale pentru Schimbări Climatice (IPCC), temperatura medie globală va creşte până la sfârşitul secolului XXI, faţă de perioada actuală, cu valori cuprinse în intervalul 1,4°C-5,8°C, în funcţie de scenariul de emisie folosit pentru precizarea concentraţiilor atmosferice ale gazelor cu efect de seră. Cantitatea de precipitaţii la nivel global se asteaptă să crească şi ea până la sfârşitul acestui secol, dar cu mari diferenţieri regionale. Accelerarea procesului de evaporare şi schimbările în circulaţia atmosferică, datorate încălzirii globale, pot determina, în multe regiuni ale globului, creşterea intensităţii şi frecvenţei unor evenimente extreme (secete, inundaţii, cicloni de la latitudinile medii, furtuni).

Datele de observaţie indică, pentru secolul XX, o creştere a temperaturii medii anuale de 0,3˚C, la nivelul întregii ţări. Creşterea temperaturii este mai pronunţată în jumatatea estica, unde tendinţele seculare înregistrate ating şi 0,8˚C, în timp ce, în regiunea intracarpatica, încălzirea este în general nesemnificativa. Analiza sezonieră indică creşteri termice semnificative mai ales iarna şi vara, tendinţele atingând valori de aproape 2˚C în secolul trecut. Interesant este cazul toamnei, pentru care observaţiile din secolul XX indică o tendinţă de răcire. Analiza cantităţilor de precipitaţii înregistrate în secolul XX indică o tendinţă de scădere a valorilor anuale, mai pronunţată în centrul ţării. Iarna, tendinţa de deficit pluviometric este mai puternică în regiunile sudice şi vestice ale României. Variaţiile temperaturii aerului şi ale cantităţilor de precipitaţii nu s-au produs uniform pe parcursul secolului XX. În a doua jumătate a secolului trecut, analizele realizate cu un număr mărit de staţii relevă tendinţe mai accentuate de încălzire, diferenţiate regional. Aceasta dinamică a schimbării, cu accentuarea tendinţelor de variaţie a diferiţilor parametri climatici în ultimele decenii este o caracteristică globală.

140

Tendinţa liniară de creştere a sumei anuale a precipitaţiilor pentru staţia Bucureşti-Afumaţi este de 0,42 mm/an (figura 7.3.2.1.).

Tendinţa liniară de creştere a sumei anuale a precipitaţiilor pentru staţia Bucureşti-Băneasa este de 0,26 mm/an (figura 7.3.2.2.).

Tendinţa liniară de creştere a sumei anuale a precipitaţiilor pentru staţia Bucureşti-Filaret este de 0,39 mm/an (figura 7.3.2.3.).

În ceea ce priveşte suma anuală a precipitaţiilor, estimările realizate folosind rezultatele experimentelor numerice cu acelaşi ansamblu de 11 modele climatice regionale sugerează, pentru zona Bucureştilor, o descreştere a cantităţii de precipitaţii între 4,2% şi 1,8%, comparativ cu intervalul de referinţă 1971-2000.

Figura 7.3.2.1. Evoluţia sumei anuale a precipitaţiilor (în mm) şi tendinţa la staţia meteorologică Bucureşti-Afumaţi, în intervalul (1961-2012).

Figura 7.3.2.2. Evoluţia sumei anuale a precipitaţiilor (în mm) şi tendinţa la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa intervalul (1961-2012).

141

Figura 7.3.2.3. Evoluţia sumei anuale a precipitaţiilor (în mm) şi tendinţa la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret, în intervalul (1961-2012).

7.3.3. Evenimente extreme şi dezastre naturale legate de vreme

7.4. Acţiuni pentru atenuarea şi adaptarea la schimbările climatice

142

Schimbările climatice vor persista sute de ani, iar măsurile preconizate pentru atenuarea lor (reducerea emisiilor de dioxid de carbon în toate sectoarele economiei, captarea şi stocarea emisiilor de dioxid de carbon, ariile protejate, etc.) nu sunt suficiente pentru protejarea viitoarei clime. Captarea şi stocarea dioxidului de carbon emanat de centralele electrice şi din alte sectoare ale industriei, înainte de a ajunge în atmosferă, ar putea sa ajute în mare măsura la încetinirea ritmului schimbărilor climatice.

Datorită rolului pădurilor de a stoca CO2, ar trebui să se investească în împădurirea terenurilor agricole degradate, a suprafeţelor din fondul forestier afectate de calamităţi naturale, de eroziune, incendii, dăunători şi a terenurilor defrişate.

Teoretic, formula cea mai economică pentru stocarea dioxidului de carbon constă în injectarea acestui gaz în formaţiuni geologice, mai ales că industria petrolieră a încercat această metodă. Experţi ai Grupului Interguvernamental asupra evoluţiei climei estimează că stocarea dioxidului de carbon în formaţiuni geologice ar putea contribui cu până la 55 % din totalul reducerilor emisiilor de gaze în atmosferă, până în anul 2100 (aproximativ 2200 gigatone de dioxid de carbon). Pe de altă parte se iau în calcul costurile noilor tehnologii de captare şi stocare a dioxidului de carbon: consumul suplimentar de energie este cuprins între 10 şi 40 % faţă de o centrală electrică poluantă. Analiştii acreditează ideea că preţul pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon va fi de 25 – 30 dolari / tona.

Metoda stocării nu este foarte sigură existând riscul migrării către suprafaţă a CO2, atât pe căi realizate de către om (foraje adânci) cât şi pe căi naturale (fisuri datorate cutremurelor, falie impermeabilă etc). O altă problemă ar fi volumul enorm al spaţiilor necesare depozitării CO2. Experţii Grupului Interguvernamental asupra evoluţiei climei studiază injectarea dioxidului de carbon în apele oceanelor, printr–un sistem de canalizare fix, cu ajutorul unor nave aflate în miscare, sau prin depozitarea dioxidului de carbon la o adancime mai mare de 3000 metri. Nu se cunosc consecinţele depozitării asupra faunei şi florei oceanice.

7.5. Tendinţe

În România, schimbările climatice se fac deja resimţite, cu efecte asupra dezvoltării economice (agricultură, transporturi, turism, sevicii), asupra regimului şi calităţii vieţii locuitorilor (distrugeri cauzate de inudaţii, alunecări de teren, furtuni violente, valuri de căldură sau de frig, etc). Din păcate aceste fenomene au provocat şi pierderi materiale însemnate şichiar decese în rândul populaţiei. În România, conform experţilor din cadrul ONU (Organizaţia Naţiunilor Unite), schimbarea climei se va accentua prin creşterea frecvenţei şi intensităţii valurilor de căldură şi a secetelor, dar se vor înregistra mai multe precipitaţii abundente într-o perioadă scurtă de timp, fenomen care va duce la producerea de inundaţii. Efectele schimbărilor climatice, se resimt diferit de la o regiune la alta, depinzând şi de condiţii locale de relief, vegetaţie, aşezarea localităţilor pe cursuri de apă sau versanţi, zone cu defrişări masive etc.Zonele cele mai afectate de schimbările climatice vor fi în primul rând cele situate la altitudini sub 500 m (adică circa 68% din teritoriul ţării). Astfel, prin creşterea temperaturii medii a aerului pe teritoriul României se prognozează că în peste 30% din ţară, se va manifesta un proces de deşertificare şi restul de circa 38% unui proces de aridizareaccentuată. Acest proces va cuprinde în continuare toate câmpiile României, până la 85% din suprafaţa dealurilor şi aproape 20% din munţii de la altitudini mai joase.

7.5.1. Acţiuni pentru combaterea schimbărilor climatice

143

8. MEDIUL, SĂNĂTATEA ŞI CALITATEA VIEŢII

8.1. Poluarea aerului şi sănătatea

Factorul de mediu aer este supus unei poluări locale în acele zone unde s-a construit şi funcţionează unităţi industriale. De asemenea, poluarea aerului are loc şi în zonele cu trafic auto intens. În judeţul Ilfov, trafic auto intens este întâlnit pe arterele de circulaţie importante ca ieşiri din municipiul Bucureşti. Pe aceste artere circulaţia este foarte intensă, dar inexistenţa clădirilor înalte de-a lungul acestora, face ca dispersia poluanţilor să fie rapidă şi să nu afecteze aerul la nivel respirator.

În anul 2013 la Autoritatea de Sănătate Publică Ilfov nu au fost raportate cazuri de îmbolnăviri datorate poluării aerului în localităţile aflate pe teritoriul judeţului Ilfov.

Efectele aerului poluat asupra sănătăţii populatiei.Influenţa directă a poluării aerului asupra sănătăţii populaţiei constă în modificările ce

apar în organismul persoanelor expuse, ca urmare a contactului lor cu diferiţi poluanţi atmosferici. De cele mai multe ori, acţiunea directă a poluării aerului este rezultanta interacţiunii mai multor poluanţi prezenţi concomitent în atmosferă şi numai arareori acţiunea unui singur poluant. Cei mai reprezentativi poluanţi din atmosferă sunt:

Poluanţi cu actiune iritantă: Pulberi (sedimentabile sau în suspensie) ce acţionează la nivelul cailor respiratorii care,

deşi prezintă mecanisme de protecţie faţă de efectele nocive ale poluanţilor (mucus, epitelii ciliate, etc), pot fi afectate de inflamaţii, rinite, faringite, laringite, bronşite sau alveolite. Dacă acţiunea poluantului este de lungă durată pot apărea afecţiuni cronice ca broho-pneumopatia cronică nespecifică.

Oxizii sulfului, ce apar în aer prin arderea combustibililor fosili sau din diferite procese industriale, au un grad mare de solubilitate, produc iritaţii ale căilor respiratorii ce se traduc prin salivaţie, expectoraţie, spasme şi dificultăţi in respiraţie, care permanentizate duc la apariţia bronşitei cronice.

Oxizii azotului , rezultă la fel ca cel ai sulfului şi produc la nivelul căilor respiratorii blocarea miscărilor cililor epiteliilor brohice şi traheale. La nivel sangvin, se combină cu hemoglobina rezultând methemoglobina care impiedică transportului gazelor respiratorii (oxigenului) către ţesuturi.

Poluanţi cu actiune asfixiantă: Oxidul de carbon, rezultat din arderi incomplete, se combină cu hemoglobina dând

carboxi hemoglobină, generând fenomene de lipsa de oxigen cu consecinţe dintre cele mai grave asupra respiraţiei diferitelor ţesuturi şi celule, ce se manifestă clinic prin dureri de cap, ameţeli, somnolenţă, greaţă, aritmii, etc.

Poluanţi cu actiune toxică sistemică Plumbul, eliminat în atmosferă sub formă de vapori care se condeanseaza relativ repede,

poate pătrunde în organismul uman atât pe cale respiratorie (mai periculoasă pentru că ajunge direct în sânge) cât şi pe cale digestivă (ficatul are o mare putere de detoxifiere a organismului). Acţiunea nocivă a plumbului se exercită la nivelul sângelului determinând

144

apariţia de anemii, şi la nivelul sistemului nervos, provocând rămanerea în urma a dezvoltării intelectuale la copii.

Poluanţi cu actiune cancerigena: Poluanţi organici ce rezulta din arderea incompletă a combustibililor solizi şi lichizi. Se

concentreaza în organism în condiţiile unei expuneri prelungite. Arsenul, cromul, beriliul, cobaltul, seleniul, azbestul sunt Poluanţi anorganici, prezenţi mai

ales în mediile industriale. Poluanţi cu actiune alergizanta:

Pulberile minerale sau organice ca şi gazele (oxizi de azot, sulf, carbon) sau substanţele volatile din insecticide, detergenţi, mase plastice, medicamente produc rinite acute, traheite, astm sau manifestări oculare (conjunctivite şi blefarite) sau cutanate (exeme, urticarii, etc).

Poluanţi cu acţiune infectantă: Sunt reprezenţi de diversi germeni patogeni din atmosferă. Deşi majoritatea germenilor

ce cauzează boli infecţioase cu poartă de intrare respiratorie, ca: difteria, scarlatina, tusea convulsivă, rujeola, rubeola, varicela, variola, gripa, guturaiul, etc, au o rezistenţă scazută în aer datorită unor factori ca: uscăciunea, temperatura scazută, radiatiile ultraviolete, totusi, contaminarea produsă prin aer este responsabilă pentru un număr mare de boli.

8.2. Efectele apei poluate asupra stării de sănătate

Apa poate influenţa sănătatea populaţiei fie în mod direct prin calităţile sale biologice,chimice şi fizice, fie indirect. Astfel cantitatea insuficientă de apă duce la menţinerea unei stăriinsalubre, a deficienţelor de igienă corporală, a locuinţei şi a localităţilor, rezultând răspândireaunor afecţiuni digestive (dezinteria si hepatita endemică) a unor boli de piele, etc.

Principala sursă de poluare o constituie activitatea industrială în urmă căreia, datorită în special deficienţelor de funcţionare a instalaţiilor de preepurare, sunt deversate în emisarii naturali, odată cu apele uzate şi o mare diversitate de noxe chimice. Aceste noxe sunt de natură anorganică şi/sau organică şi poluează, după caz, fie apele de suprafaţă prin restituţie directă, fie prin intermediul reţelei de canalizare care nu dispune încă de o staţie de epurare finală, astfel încât o parte din cursurile de apă ale teritoriului prezintă indici de degradare calitativă.

În cursul anului 2013, la Autoritatea de Sănătate Publică Ilfov nu au fost înregistrate îmbolnăviri datorate apei poluate.

Categorii de boli produse prin apa poluată:

Boli infecţioase produse prin apa poluată (epidemii - afectează un număr mare de persoane sau endemii - forma de îmbolnăvire care se găseşte permanent într-o zonă):- bolile bacteriene febra tifoidă este determinată de bacilul tific (Salmonella typhy),poate fi combătută prin vaccinarea antitifică şi prin respectarea măsurilor de igienăpersonală;

- dizenteria, produsă de Shigella sp., este extrem de periculoasă prin efectele sale de deshidratare;- holera, produsă de Vibrio holerae, considerată eradicată în unele zone, poatereapărea, chiar pe arii extinse;- bolile virotice:

145

- poliomielita, o boală invalidantă, poate fi prevenită prin vaccinare;- hepatita epidemică este legată de transmiterea virusului prin apa contaminată, nudoar prin contactul cu omul bolnav;

- boli parazitare; - lambliaza sau giardiaza se contratează prin consumarea apei infestate cu chişti;- strongiloidoza este produsă de un parazit ce trăieşte în organismul uman;- tricomoniaza este determinată de Trichomonas sp. (flagelat);- fascioloza sau distomatoza.Boli neinfecţioase produse prin apa poluată:

- intoxicaţia cu nitraţi (efect methemoglobinizant); - intoxicaţia cu plumb (saturnism hidric); - intoxicaţia cu mercur ce are ca semne şi simptome: dureri de cap, ameţeli, insomnie, anemie, tulburări de memorie şi vizuale, are de asemenea efecte teratogene(produce malformaţii la făt); - intoxicaţia cu cadmiu afectează ficatul (enzimele metabolice), duce la scădereaeritropoiezei şi la anemie, scăderea calcemiei; - intoxicaţia cu arsen (ce se acumulează ca şi mercurul în păr şi unghii) duce latulburări metabolice şi digestive, cefalee, ameţeli; - intoxicaţia cu fluor are forme dentare, osoase şi renale; - intoxicaţia cu pesticide are efecte hepatotoxice, neurotoxice, de reproducere.

Efectele cronice reprezintă formele de manifestare cele mai frecvente ale acţiuniipoluării mediului asupra sănătăţii umane. În mod obişnuit, diverşii poluanţi existenţi în mediunu ating nivele foarte ridicate pentru a produce efecte acute, dar prezenţa lor continuă, chiar înconcentraţii mai scăzute nu este lipsită de efecte nedorite.De asemenea, sistemele de alimentare învechite pot permite contaminareamicrobiologică a apei (bacterii, viruşi, protozoare) prin eventualele fisuri sau neetanşeităţiexistente. Pentru apa potabilă o sursă de poluare o reprezintă apa subterană contaminată şiutilizarea ei din puţuri/fântâni fără luarea măsurilor corespunzătoare de protecţie. Având învedere numărul locuitorilor expuşi, riscul este evaluat ca fiind semnificativ.

8.2.1. Apa potabilă

Pe teritoriul judetului Ilfov nu s-au inregistrat in cursul anului 2013 probleme de sanatate legate de consumul apei.

8.2.2. Apa de îmbăiere

În cursul anului 2013, la Autoritatea de Sănătate Publică Ilfov nu au fost înregistrate îmbolnăviri datorate scăldatului în lacurile aflate pe teritoriul judeţului Ilfov.

8.3. Efectele gestionării deşeurilor menajere asupra stării de sănătate a populaţiei

prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest

Baza legală.

146

În UE reglementarea activităţilor ce implică azbestul este realizată de Directiva 87/217/CEE privind prevenirea şi reducerea mediului cauzată de azbest care a amendat Directiva 83/478/CEE.

La nivel naţional reglementarea activităţilor ce implică azbestul este realizată de HG 124/2003, privind prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest. HG 24/2003 a fost modificată de HG 734/2006.

În judetul Ilfov, în anul 2011 s-au identificat locaţii unde mai există produse ce conţin azbest care, după terminarea ciclului de viaţă vor deveni deşeuri. Locaţiile identificate sunt : com. Dărasti, com. Găneasa, com Moara Vlăsiei, com. Berceni, com Jilava - acoperişuri de casă cu plăci din azbociment; SC Bi-AL Aluminiu SRL din oraş Popeşti Leordeni– o hală industriala acoperita cu placi din azbociment, com Darasti-Ilfov – acoperisuri de casa cu placi de azbociment; oras Pantelimon-acoperisuri de casa cu placi de azbociment. APM Ilfov , prin adrese, a informat Consiliile Locale si agentii economici detinatori de produse cu continut de azbest ca :

- de la 01.01.2007 nu se mai permite comercializarea si utilizarea produselor care contin azbest;

- produsele cu continut de azbest care au fost instalate sau se aflau in functiune inainte de 01.01.2005 pot fi utilizate pana la terminarea ciclului de viata.

S-au furnizat informatii, in conformitate cu prevederile legale in vigoare, tuturor solicitantilor de « mod de gospodarire a deseurilor cu continut de azbest rezultate din constructii si demolari ». Este necesar ca actele de reglementare ce se refera la gestionarea substantelor , preparatelor si deseurilor din constructii si demolari cu continut de azbest sa informeze beneficiarul inscrisului asupra faptului ca prezenta azbetului conduce la etichetarea ambalajelor cu inscriptia “atentie produs periculos , se manipuleaza numai sub jet de apa.Se depoziteaza in depozite de deseuri nepericuloase conforme, dar numai in celula separata” sau in depozite pentru deseuri periculoase, conforme.

În prezent exista « in Draft », pregatita, o Hotarare de Guvern referitoare la gestionarea deseurilor din constructii si demolari . In anul 2012 APM Ilfov a supravegheat transferul deseurilor periculoase inclusiv a unor deseuri cu continut de azbest de pe amplasamentul situat in orasul Chitila pe un amplasament sigur din punct de vedere mediu si sanatate situat in com. Jilava. Responsabilul gestionarii deseurilor periculoase de origina industriala inclusiv a unor deseuri cu continut de azbest in conditii neprietenoase mediului a fost identificat agentul economic SC Petromar Impex SRL fata de care s-au luat masuri prevazute de legislatia in vigoare privind protectia factorilor de mediu.Informatiile colectate din judetul Ilfov au fost transmise la ANPM.

Pe teritoriul localitaţilor din judeţul Ilfov exista acoperişuri de case, hale industriale cu plăci de azbociment care vor deveni deseuri la terminarea ciclului de viata. (existenta acestor materiale cu conţinut de azbest are explicaţia in prevederea legală că “produsele care conţinut de azbest şi care au fost instalate sau se aflau în funcţiune înainte de data de 01.01.2005 pot fi utilizate pînă la încheierea ciclului de viaţă al acestora”.

Rezultatele preliminare ale unui studiu efectuat în Belgia, Finlanda, Franţa,Germania, Italia şi Ţările de Jos, indică faptul că 6 - 12% din sarcina totală a bolii ar putea fi atribuită unor factori de mediu selectaţi, nouă la număr, din care pulberile în suspensie, zgomotul, radonul, şi fumul de tutun conduc detaşat. Din cauza incertitudinilor, rezultatele trebuie interpretate cu precauţie, ca un clasament orientativ al impactului de mediu numai asupra sănătăţii .

Diferenţe semnificative ale calităţii mediului în cadrul Europei depind de presiunile legate de diferite aspecte, de exemplu, de urbanizare, poluare şi utilizare a resurselor naturale. Expunerile şi riscurile asociate de sănătate, precum şi beneficiile de reducere a poluării şi de un mediu natural, nu sunt uniform distribuite în cadrul populaţiilor. Studiile arată că, condiţiile precare de mediu afectează în special grupurile vulnerabile .

147

În ce priveşte impactul gestionării deşeurilor asupra stării de sănătate a populaţiei se arată:

- gestionarea integrată a deşeurilor presupune prevenirea generării deşeurilor, minimizarea apariţii lor, iar atunci cand sunt generate să se realizeze sortarea, pregătirea pentru reutilizare, reutilizarea, transportul,reciclarea , eliminarea in conditii sigure de mediu şi sănătate umană. O asemenea abordare ar trebui să asigure protejarea sănătăţii omului.

În practică, şi s-au făcut studii, s-a constatat că:- pentru locuitorii din apropierea locaţiilor de depozitare s-a constatat greutate mică la

naştere a fătului, apariţia unor malformaţii congenitale diverse (se presupune ca şi cauză emisiile unui numar mare de poluanţi majoritatea la concentraţii mici dar care se adună în timp). Pentru lucrătorii din domeniul gestionării deşeurilor apar deseori accidente si probleme musculo-scheletice.Cert este ca boala “cancer” sau alte boli apar la perioade mari de timp pentru cei care locuiesc in apropierea depozitelor de deşeuri, incineratoarelor sau au fost implicaţi direct in activitatea de gestionare a deşeurilor; un aspect de luat în considerare in cazul depozitelor de deşeuri este controlul asupra gazului de depozit care prin infiltrare în afara amplasamentului poate produce acumulări cu generarea de explozii; tot pentru zona depozitelor de deşeuri este caracteristic apariţia mirosurilor dezagreabile generatoare de disconfort pentru spaţiile de locuit.

- pentru locuitorii din apropierea locaţiilor de incinerare controlată apare cu o frecvenţă destul de mare diverse tipuri de cancer, simtome respiratorii de la emisiile de Nox, pulberilor in suspensie.

procedura APS in judeţul Ilfov

Baza legala: în Uniunea Europeana reglementarea activităţilor de import şi export pentru anumite substanţe si preparate chimice periculoase cît şi pentru utilizarea şi comercializarea unor substanţe şi preparate periculoase se realizează pe baza Regulamentul 1907/2006/CEE privind inregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substantelor chimice (REACH), care a intrat in vigoare începand cu luna iulie 2007 si Regulamentul CE nr. 689/2008 al Parlamentului si Consiliului privind exportul şi importul substanţelor chimice periculoase şi a Directivei 76/769/CEE privind restricţiile pentru utilizarea şi comercializarea unor substanţe şi preparate periculoase (Directiva 76/769/CEE este la a 30-a modificare)

În România reglementarea activităţilor privind importul, exportul, utilizarea şi comercializarea substantelor şi preparatelor chimice periculoase este realizată de:

- HG 172/1997 pentru infiinţarea Registrului National al Substantelor Chimice Potential Toxice si aprobarea regulamentului de organizare si functionare a acestuia;

- Legea 91/2003 pentru aderarea Romaniei la Conventia privind procedura de consimtamant prealabil in cunostinta de cauza, aplicabila anumitor produsi chimici periculosi si pesticide care fac obiectul comertului international, adoptata la Rotterdam in 1988;

- Ord. nr. 742/2006 pentru modifcarea Anexei I, Partea 3 din Regulamentul 304/2003, inlocuit cu Regulamentul 689/2008/CE;

- Ord. comun nr. 1406/191/2003 al MAPM/MSF pentru aprobarea Metodologiei de evaluare rapida a riscului pentru mediu si sanatatea umana;

- Ord. comun nr. 1408/2008 al MMGA/MEC privind clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor periculoase;

- Ord. de Ministru nr. 396/2002 privind interzicerea utilizarii pe teritoriul Romaniei a produiselor de uz fitosanitar continind anumite substante active, modificat si completata de Ord. 574/2005;

148

Controlul respectarii prevederilor Regulamentului 689/2008 revine ANPM si structurilor sale teritoriale.

La solicitarea ANPM , APM Ilfov a verificat agenti economic care pun pe piata judetului Ilfov substante si preparate chimice ce fac obiectul Anexei I din Regulament cat si al Ord 396/2002 modificat de Ord 574/2005.

Au fost controlati agentii economici, care pun pe piata, in judetul Ilfov, substante si preparate chimice ce fac obiectul prevederilor Regulamentului 6892008/ si al Ord. 396/2002 completat si modificat de Ord. 574/2005, (comercializate din state ale UE sau din productia interna)dupa cum urmeaza:

- anumite produse chimice periculoase ce fac obiectul procedurii APS prevazute prin Conventia de la Rotterdam;

- anumite produse chimice care au interdictie sau sunt sever restrictionate si care sunt prevazute in anexa nr. 1;

- anumite produse care sunt listate in Ord 396/2002 completat cu Ord. 574/2005 .- Regulamentul 689/2008 privind procedura APS nu se aplica deseurilor reglementate de

Legea 211/2011 privind regimul deseurilor. Pe teritoriul judetului Ilfov nu exista producatori de substante sau preparate ce fac

obiectul procedurii APS – reglementata de Regulamentul 689/2008.In anul 2011 au fost chestionati urmatorii agenti economici:

- SC Makhteshim Agan Romania SRL- SC EuroTotal SRL- SC Alcedo SRL- SC Stera Chemicals SRL

- SC Natur Evo SRL - Directia Fitosanitara a judetului Ilfov,

- Serviciul Judetean Ilfov de Dezinsectie si Ecologizare

Produsele identificate: acedogan (contine acetochlor); merpan 80WDG, merpan 50WP, (contin captan), sunt utilizate in tratarea semintelor sau ca pesticide. Sunt autorizate a fi utilizate pe teritoriul Romaniei, find clasificate ca pesticide din grupa III si IV de toxicitate.

SC Stera Chemicals SRL a importat substanta nonilphenoletoxilat cu utilizari in industria petroliera, industria textila si altele.

biocide (utilizare, import, export)

În Uniunea Europeana Problematica productiei si utilizarii biocidelor este reglementata de Directiva 98/8/CEE. In Romania reglementarea activitatilor in care se utilizeaza biocide se realizaeaza pe baza HG 956/2005 privind plasarea pe piata a produselor biocide. HG 956/2005 a fost completata si modificata prin HG 574/2006. Legislatia a fost completata de Ord. 1321/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a HG 956/2005 privind plasarea produselor biocide, modificat si completat de Ord. 2164/2007

Biocidele sunt produse ce contin una sau mai multe substante active conditionate intr-o forma in care sunt furnizate utilizatorului, avind scopul sa distruga, sa impiedice, sa faca inofensiva si sa previna actiunea sau sa exercite un alt efect de control asupra oricarui organism daunator, prin mijloace chimice sau biologice. Produsele biocide sunt clasificate in 23 de tipuri din urmataoarele grupe principale:

- dezinfectantele si produsele biocide in general (dezinfectante, pentru spatii private si publice, pentru industria alimentara si industria de preparare a furajelor, pentru dezinfecatrea apei potabile).

149

- Conservanti (pentru produse imbuteliate, conservanti pentru lemn, pentru fibre, piele, zidarie, cauciuc, pentru instalatii de racire, pentru fluidele utilizate in metalurgie),

- pesticide nonagricole (rodenticide, avicide, moluscocide). A fost identificat operatorul economic SC Eurototal SRL care a importat si utilizat 60 kg permethrin , iar SC GNV Omega Trading SRL a importat insecticid contra tantarilor (la doze sub presiune) pe baza de permethrin 56.62 kg. si tetramethrin 56,62 kg.

- alte produse biocide (conservanti pentru produse alimentare sau furaje, fluide pentru imbalsamare si pentru produse toxidermale.

Ministerul Sanatatii este mandatat sa puna bazele unui sistem de supraveghere si inspectie cu privire la conditiile de plasare pe piata si comercializarea produselor biocide.

metalele grele- mercur, nichel

Nichelul (Ni)

Nichelul este listat in Anexa XVII – Restrictii la producerea, introducerea, pe piata si utilizarea anumitor substante, preparate si articole periculoase, din regulamentul 1907/2006.Potrivit prevederii legale mentionate nichelul nu poate fi utilizata in ansambluri de tije care sunt introduce in urechi, alte parti ale corpului uman perforate, purtari prelungite ca cercei, coliere, bratari, inele, lanturi. Cracteristica de masurare a impactului asupra corpului uman este rata de eliberare a nichelului care nu poate depasi 05 μg/cm2/saptamana.

O serie de compusi (preparate) ale nichelului sunt cancerigene de categoria 1, intre care amintim: oxidul de nichel (II), dioxidul de nichel (IV), troxidul de nichel (III), sulfura de nichel, disulfura de trinichel. In cursul anului 2011, APM Ilfov a inventariat agetii economici care au introdus pe piata Nichel metallic, clorura de nichel - SC Azelis Romania SRL (fosta SC Arnaud Romania Chemicals SRL),.

S-au identificat şi alte preparate cu proprietati cancerigene - bicromatul de sodiu, cromatul de sodiu la agentii economici: SC Azelis Romania SRL (fosta SC Arnaud Romania Chemicals SRL), SC Drukfarben Romania SRL, SC Romtechnochim SRL, SC Fabryo Corporation SRL. Informatiile colectate din judetul Ilfov au fost transmise la ANPM-serviciul chimicale. Mercurul

În Uniunea Europeana Reglementarea activitatilor cu mercur si a produselor chimice ce contin mercur se realizeaza prin Directiva 2007/51/CE din 25 septembrie 2007 care modifica Directiva 76/769/CEE a Consiliului referitoare la restrictiile privid introducerea pe piata a anumitor dispozitive de masurare care contin mercur. In Directiva mentionata se pecizeaza expres ca “Statele membre adopta si publica, pana la 03.10.08 acte cu putere de lege si actele adminstrative necesare pentru a se conforma prezentei Directive.

Directiva prevede următoarele:- se restrictioneaza introducerea pe piata a dipozitivelor de masurare, care contin mercur,

prin impiedicarea mercurului de a patrunde in circuitul deseurilor si in consecinta se restrictioneaza de la vanzarea catre publicul larg a termometrelor medicale si a altor dispozitive de masura ;

-se permite importul dispozitivelor de masurare care contin mercur si au o vechime de peste 50 ani (se refera la antichitati);

- productia de barometre care contin mercur se va dimina progresiv pana la incetarea introducerii pe piata a unor asemenea barometre;

150

- in sectorul sanitar se vor cauta solutii pentru eliminarea dispozitivelor de uz profesional sau industrial si in special a sfigmanometrelor .

În judetul Ilfov, in cursul anului 2012 dar si in 2011 sau inventariat agenti economici, industriali si din sectorul sanitar cat si scoli (din domeniul invatamantului) care detin mercur (ca atare) sau produse cu continut de mercur. Lista a fost transmisa la ANPM - Serviciul chimicale.

Din anul 2008 problematica gestionarii mercurului si compusilor cu mercur este realizata de REGULAMENTUL (CE) NR. 1102/2008 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI din 22 octombrie 2008 privind interzicerea exporturilor de mercur metalic si de anumiţi compuşi şi amestecuri de mercur şi depozitarea în condiţii de siguranţă a mercurului metalic.

În anul 2012 APM Ilfov a procedat la inventarierea prezentei mercurului şi compuşilor cu mercur în judetul Ilfov constatându-se:

- prezenta mercurului metalic la SC Danubiana SA-21,337 kg, scoala nr. 1 Dascalu-1 kg, Scoala nr. 1 Gruiu -0,7 kg, Scoala nr. 2 Peris-0,875 kg, SC Compania Nationala de Transporturi Aeriene Romane-TAROM S.A – 1,585 kg, SC Baneasa SA (fosta IPRS)-4,5 kg-agent economic in insolventa, SC Girueta SA – 18kg, SC ARTECA JILAVA SA-18,945 kg, Institutul National de C& D pentru Fizica si Inginerie Nucleara "Horia Hulubei"-IFIN –HH-30,5 kg.;

-prezenta lampilor cu vapori de mercur la Spitalul de Psihiatrie "Eftimie Diamandescu" Balaceanca- 50 buc., SC DEN BRAVEN ROMANIA COMEX SRL-158 buc., SC. 2+3 cu clasele I-VIII, sat CRETESTI, com SINTESTI-192 buc.;

- prezenta compusilor chimici cu continut de mercur: azotat de mercur, clorura de mercur, acetat de mercur (in cantitati mici) la Liceul teoretic "Alexandru Rosseti" com Vidra, Institutul National de C& D pentru Fizica si Inginerie Nucleara "Horia Hulubei"-IFIN –HH, SC Laropharm SRL, Spitalul Judetean " Sfintii Imparati Constantin si Elena" Bucuresti, (pentru judetul Ilfov), SC Baneasa SA (fosta IPRS)-agent economic in insolventa.Informatiile colectate din judetul Ilfov au fost transmise la ANPM.

substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS)

Substanţele care epuizează stratul de ozon sunt reglementate în Uniunea Europeană prin Regulamentul 1005/2009/CEE privind substanţele care epuizează stratul de ozon (în vigoare din 01.10.2009).

La nivel naţional reglementarea activitaţilor care implică utilizarea substanţelor care epuizează stratul de ozon este realizată prin:

- legea 84/1993 pentru aderarea României la Convenţia privind protectţa stratului de ozon, adoptată la Viena la 22 martie 1985 şi la Protocolul privind substanţele care epuizează stratul de ozon, adoptat la Montreal la 16.09.1987 privind substanţele care epuizează stratul de ozon, adoptat la cea de-a doua reuniune a părtilor, de la Londra, din 27 -29 iunie 1990;

- HG nr. 91/1995 privind completarea şi modificarea denumirii şi clasificării mărfurilor in Tariful vamal de import al României cu descrierea şi clasificarea substanţelor care epuizează stratul de ozon;

- Ord. 506/1996 pentru aprobarea procedurii de reglementare a activităţilor de import şi export cu substanţe, produse şi echipamente înscrise în anexele Protocolului de la Montreal privind substanţele care epuizează stratul de ozon;

de la Montreal, privind substanţele care depreciaza stratul de ozon. Potrivit OG 24/2000, substanţele care epuizeaza stratul de ozon sunt clasificate după gradul de acţiune asupra stratului si anume dupa „potentialul de epuizare a stratului de ozon” care este o cifra ce poate fi estimată sau determinată cu certitudine.

151

- legea 150/2001 pentru acceptarea Amendamentului la Protocolul de la Montreal privind substanţele care epuizează stratul de ozon, adoptată la cea de-a IX-a reuniune a părtilor, la Montreal, la 15 -17 septembrie 1997;

- Ord. 1202/2002 de contigentare a consumului de hidrocarburi ce diminueaza stratul de ozon. Tetracloură de carbon cu „potenţial de epuizare a stratului de ozon” – 1,1-(cifra certă) se mai fabrică şi se mai utilizează dar numai în instalaţii închise.

- Regulamentul 1005/2009 stabileşte condiţii de utilizare, de import, de export, de recuperare, reciclare si reutilizare a ODS-ilor reglementate. Astfel a stabilit că în intervalul 01.01.2011-18.03.2011 bromura de metil poate fi utilizată pentru perioade de carantină sau pentru tratamente de preexpeditie. În statele Uniunii Europene, în perioada 01.01.2011-18.03.2011, nivelul permis a fi pus pe piaţă sau utilizat de agenţi economici în scopuri proprii pentru situaţii de carantină sau tratamente de preexpditie a mărfurilor înainte de export, de bromura de metil este de maxim 45 tone ODP.

substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal – Regulamentul 1005/2009 privind substanţele care depreciază stratul de ozon

Consumul de substanţe ce epuizează stratul de ozon şi anume: substantele din grupa I de tipul CFC 11, 12,113,114,115, cu „potenţial de epuizare a stratului de ozon „cuprins intre 0,6 - 1,0 nu se mai fabrică, dar se pot utiliza în instalaţiile frigorifice existente pînă la înlocuirea lor. Înlocuirea cu alţi agenţi frigorifici se va realiza în condiţii de sigurantă pentru mediu şi sănătatea populaţiei.

Substanţele reglementate produse sau introduse pe piaţă pentru utilizări esenţiale de laborator si analitice pot fi folosite exclusiv în acest scop. De la 1 iulie 2010, containerele care conţin astfel de substanţe trebuie etichetate cu precizarea clară că substanţa poate fi utilizată numai în utilizări de laborator şi analitice.În cazul în care se impune ca aceste substanţe să fie etichetate în conformitate cu Directiva 67/548/CEE și Directiva 1999/45/CE sau cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008, această indicaţie se menţionează pe eticheta la care se face referire în directivele respective sau în cuprinsul informaţiilor suplimentare care fac parte din etichetă, astfel cum se menţionează la articolul 25 alineatul (3)din respectivul regulament.

Bromura de metil se mai produce, dar se utilizează contigentat numai in condiţii sigure pentru mediu .

În judeţul Ilfov nu există producători de clorofluorocarburi (freon-11, freon-12, freon – 112, freon – 113, freon 114, freon – 115) alte clorofluorocarburi complet halogenate, haloni, tetraclorură de carbon, 1,1,1 – tricloretan, hidrobromofluorocarburi.

Bromura de metil nu se mai produce începand cu data de 01.01.2005. În judeţul Ilfov nu se produce bromura de metil. Utilizarea bromurii de metil este permisă pentru operaţiuni de carantină şi pre-expeditie. Importul bromurii de metil pentru operaţiuni de carantină şi pre-expediţie este permis pe baza de derogări excepţionale dacă nu există cantităţi reciclate sau regenerate de bromura de metil. În cazuri de urgentă cînd proliferarea unor paraziţi sau boli impune acest lucru, la solicitarea Autoritaţilor competente ale unui stat membru Comisia poate autoriza utilizarea temporară a bromurii de metil, pentru o perioadă de maxim 120 zile şi în cantitate de maxim 20 tone. Direcţia Fitosanitară a judeţului Ilfov a precizat, că in judeţul Ilfov nu există cantităţi de bromură de metil şi nici nu a fost utilizată în anul 2012Utilizatori de CFC şi haloni :

- SC Angst RO SA – Punct de lucru Buftea, deţine în instalaţii frigorifice de producţie: 700 Kg HCFC 22;

- Compania nationala TAROM SA deţine : ● 450 kg, halon 1301 în extinctoare de incendiu pe avioane comerciale, iar în stoc 300 kg; ● 73 kg halon 1211 în extictoare de incendiu pe avioane comerciale, iar în stoc 168 kg;

152

- SC Agroalim Logistic SRL (fosta SC Transfrigotren SA) deţine in stoc, la 31.12.12 HCFC 22 stocat în instalaţii de răcire 10,41 kg.

- Compania Nationala Aeroportul International “Henri Coanda“ SA Bucuresti Otopeni deţine în instalaţii frigorifice 600 Kg. HCFC 22 .

- SC Eisberg Romania SRL detine HCFC 22, in stoc 150 kg in instalatii de racire;- Laboratorul Central Fitosanitar deţine: HCFC 22 , în stoc (instalaţii de climatizare) 60 kg, - SC TRD TNUVA Dairies România SRL deţine: R717(NH3), instalaţie frigorifică 10000

kg. In anul 2011 a intrat in faliment si este in continuare in insolventa.- SC Parmalat Romania SRL detine: HCFC 22, în stalaţii de aer condiţionat şi răcire, 14,3

kg;- United Romania Brewerien Bereprod TUBORG SRL –punct de lucru oraş Pantelimon

deţine: HCFC 22, instalaţii de producţie 40 kg, R717(NH3) instlaţii de producţie 55000 kg şi a utilizat 2000 kg..

Regulamentlul 1005/2009 conţine 7 anexe de interes şi anume: - Anexa I –conţine 9 grupe de substante reglementate, - Anexa II -conţine 5 substanţe noi grupate in 2 părţi: Partea A conţine halonul 1202, şi

Partea B conţine n-bromura de metil, bromura de etil, iodura de triflormetil, clorură de metil, - Anexa III-conţine procese în care substanţele reglementate se utilizează ca agenţi de

proces astfel cum sunt prevazute în articolul 3, punctul 12, - Anexa IV – contine coduri din Nomeclatura combinată si descrierile substanţelor

menţionate in Anexa I,- Anexa V – conţine condiţii pentru introducerea pe piaţă şi distribuirea substanţelor

reglementate destinate utilizărilor esenţiale de laborator şi analitice menţionate la artcolul 10, aliniatul (3),

- Anexa VI- conţine utilizările critice ale halonului,- Anexa VII- conţine tehnologii de distrugere menţionate la articolul 22, aliniatul (1).

substanţe reglementate de Regulamentul 842/2006 privind anumite gaze fluorurate cu efect de seră

În Uniunea Europeană si in Romania gazele cu potenţial de incălzire globală a atmosferei, utilizate şi ca agenţi frigorifici şi de climatizare aer sunt reglementate de Regulamentul 2006/842/CEE privind anumite gaze cu efect de seră. În România există Legea nr. 3/2001 pentru aprobarea Protocolului de la Kyoto la Conventia Cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice ;Ordinul nr. 1122/2006 de aprobare a GHID privind utilizarea mecanismului "implementare în comun (JI)" pe baza modulului II (art. 6 al Protocolului de la Kyoto).

In anul 2012 s-a procedat la identificara utilizatorilor de agenţi de refrigerare cu potenţial de incălzire globală a atmosferei. Au fost identificaţi agenţii economici care au utilizat Hidrofluorocarburi (HFC) şi diverşi solvenţi:Utilizatori de HFC :- SC Angst SA Buftea deţine în instalaţii frigorifice, Refrigerent gas R 404a – 305 Kg, refrigerent gaz R 407 c -115 kg;

-SC Den Braven Romania Comex SRL, a prelucrat 11410 kg din gazul refrigerant R134a în producţia de spume poliuretanice; deţine în stoc, la 21.12.2012, clorură de metilen 385 kg,

- SC Uguar Yapisan SRL deţine în stoc , 31.12.2012, Refrigerent gas R 134 a – 132 Kg şi a vehiculat în 2012– 948 Kg.

Refrigerent gas R 404a – 114 Kg (stoc 31.12.2012) şi a vehiculat, în anul 2011, 230 Kg.Utilizatori de solventi :

153

- SC Arteca Jilava SA deţine în stoc, 31.12.012, percloretilenă – 0 Kg şi a utilizat în 2012 – 1640 Kg.

- SC Top Clean SRL deţine în stoc, 31.12.012, tricloretilenă – 300 Kg, şi a utilizat în 2012 2203 kg. De asemenea a distrus prin incinerare la SC Fox SRL 100 kg percloretilenă.

- Laboratorul Central Fitosanitar Afumaţi, deţine în stoc refrigerant gaz R407c-52 kg- SC Stera Chemicals SRL nu a importat in 2012 perchlorethylenă. - SC Linde Gaz România SRL-punct de lucru com. Domneşti comercializează prin

îmbuteliere gaze fluorurate cu efect de seră şi amestecuri de gaze fluorurate cu efect de seră astfel: R134 – 80250 kg, R404a-16800 kg, R407c -20120 kg, R410a-12659 kg, R507 – 4000kg, R422d-3540 kg, R417 – 4140 kg, R422a -2755 kg, R427 -1660 kg,

O analiză responsabilă privind efectul de seră datorat pierderilor de GFS din sistem se prezintă ca în figura de mai jos pe baza datelor din tabelul de mai jos:

Tabel 8.3.1.Pierderile de GFS din sistem

agenti economici utilizatori de GFES

tip GFES utilizat pentru

completrea pierderilor din

sistemu.m=tone

Laboratorul Central

Fitosanitar

Ugur Yapisan

SRLTermoport

SA

Metro Cash&Carry

Romania SRL- magazin METRO

Voluntari

Parmalat Romania

SATitan SA

R407 c 0,005CO2

echivalent 8,050

R134a 0,948 0,208 0,0038 0.078CO2

echivalent 1251,360 274,164 5,016 102.96

R404a 0,230 1,169 0,508 0.136CO2

echivalent 759,000 3854,400 1676,400 448.8

R507 0,00117CO2

echivalent 3,861

R410aCO2

echivalentR407 0,000460CO2

echivalent 0,920000

8.3.1. Deşeuri rezultate din activitatea medicală

8.4. Pesticidele şi efectul substanţelor chimice în mediu

Pesticidele utilizate in combaterea daunatorilor vegetali si a insectelor defoliatoare, in cadrul Directiei silvice Ilfov, sunt omologate in silvicultura si agreate de Standardul de Certificare a Managementului forestier, in sensul utilizarii de substante cu grad redus de poluare a mediului

154

La folosirea substantelor de combatere (inclusiv erbicide) se respecta normele de depozitare, aplicare si evidenta a acestora.

Strategia Direcţiei de Agricultură şi Dezvoltare Rurală are ca scop reducerea riscurilor pe care le comportă utilizarea pesticidelor asupra agriculturii, mediului şi consumatorilor în menţinerea productivităţii culturilor. Pentru viitor, se urmăreşte armonizarea nivelurilor maxime de reziduuri pentru pesticide. Principalul obiectiv este transferul şi actualizarea listei nivelurilor maxime de reziduuri şi a nivelurilor maxime de reziduuri temporare.

În anul 2013 la Autoritatea de Sănătate Publică Ilfov nu s-au raportat cazuri de intoxicaţie acută cu pesticide şi alte substanţe chimice.

Tabel 8.4.1.Situaţia utilizării produselor fitosanitare în anul 2013 în judeţul Ilfov

Cultura Suprafaţa- ha -

Consum s.a. din carefungicide insecticide erbicide

1 2 3 4 5Grâu+secară 11417 4600 21990 1750Orz+orzoaică 10125 380 670 580

Porumb 13728 500 2020 550Floarea soarelui 11776 2100 330 20200

Soia - 0 0 75Rapiţă 8514 0 650 1350

Trifoliene 4465 0 45 70Fasole boabe 78 50 0 49Mazăre boabe 472 0 0 220

Cartofi 583 130 45 8Legume solarii 583 8959 299 625

Legume sere + flori 90 1540 152 3Legume de câmp

(solanofructoase, bostanoase, leguminoase, păstăi, bulboase,

rădăcinoase)

5780 11200 1350 120

Pomi total 586 4318 861 793Vie hibridă 681 166 4 14

Căpşuni 95 33 0 0TOTAL GENERAL 69127 33251 8251 33682

Pesticidele perturbă procesele biologice esenţiale,de exemplu cele prin care sunt afectate transmisiile nervoase, sau producerea hormonilor.

Astfel, a crescut numărul de probleme referitoare la sănătatea umană, legate de expunerea prin intermediul apei, alimentelor, sau în imediata vecinătate a unor lichide pulverizate. Datorită proprietăţilor lor intrinseci, pesticidele pot fi, de asemenea, dăunătoare pentru organismele din mediul mai larg, inclusiv organismele din apa dulce.

Amestecurile de pesticide sunt comune, atât în aprovizionarea cu alimente umane, cât şi în mediul acvatic. Deşi evaluarea toxicităţii amestecului a fost o provocare, o singură abordare chimică este de natură să subestimeze riscul ecologic, inclusiv a efectelor amestecului de pesticide asupra peştilor şi amfibienilor.

Strategia tematică UE privind utilizarea durabilă a pesticidelor stabileşte obiectivele de reducere la mínimum a pericolelor şi riscurilor pentru sănătate şi mediu care rezultă din

155

utilizarea pesticidelor, precum şi îmbunătăţirea controalelor privind utilizarea şi distribuţia pesticidelor.

Implementarea completă a Directivei asociate pesticidelor va fi necesară pentru a sprijini realizarea unei stări chimice bune, în conformitate cu Directiva Cadru privind Apa .

Informaţii cu privire la pesticide în apele de suprafaţă şi în cele subterane din Europa sunt limitate; cu toate acestea, nivelurile raportate, inclusive pesticidele clasificate ca substanţe prioritare, pot depăşi standardele de calitate a mediului. Unele efecte ale pesticidelor nu sunt puse în evidenţă explicit prin programe de monitorizare de rutină – de exemplu expunerea fatală a speciilor acvatice la contaminarea pe termen scurt, după evenimentele de aplicare pulverizată a pesticidelor pe terenurile agricole. Aceste limitări, combinate cu preocupările crescânde despre posibilele efecte adverse consolidează o abordare mai precaută a utilizării acestora în agricultură, horticultură şi pentru controlul creşterii plantelor nedorite în spaţiile publice, aproape de locul unde oamenii trăiesc.

Apa, aerul, alimentele, produsele de consum şi praful de interior pot juca un rol în expunerea umană la produse chimice, prin ingestie, prin inhalare sau contact cu pielea. De interes special sunt compuşii persistenţi şi bio-acumulativi, produsele chimice care afectează negativ funcţia endocrină şi metalele grele folosite în materiale plastice, textile, produse cosmetice, coloranţi, pesticide, produse electronice şi la ambalarea produselor alimentare. Expunerea la aceste substanţe chimice a fost asociată cu scăderea numărului de spermatozoizi, malformaţii genitale, tulburări neuronale şi dezvoltarea funcţiei sexuale, obezitate şi cancer.

Este îngrijorător, de asemenea, când produsele chimice din bunurile de consum devin deşeuri, pentru că multe produse chimice migrează cu uşurinţă către mediul înconjurător şi pot fi găsite şi în specii sălbatice,în aerul înconjurător, în praful de interior, în ape uzate şi nămoluri.

O relativ nouă îngrijorare, în acest context, sunt deşeurile de echipamente electrice şi electronice, care conţin metale grele, substanţe ignifuge sau alte substanţe chimice periculoase. Substanţele ignifuge bromurate, ftalaţii, bisfenol A, şi perfluoraţii sunt cel mai adesea discutate din cauza efectelor lor suspectate asupra sănătăţii şi a prezenţei ubicuitare în mediul înconjurător şi la om.

Posibilele efecte combinate ale expunerii la un amestec de produse chimice găsite la niveluri scăzute în mediul înconjurător sau în bunuri de consum, mai ales la copiii vulnerabili tineri, primesc o atenţie deosebită.

În plus, unele boli la adulţi sunt legate de începutul vieţii sau chiar de expuneri prenatale. Înţelegerea ştiinţifică a toxicologiei amestecului a avansat semnificativ în ultima vreme, nu în ultimul rând ca urmare a cercetării finanţate de UE.

În timp ce preocupările legate de substanţe chimice sunt în creştere, datele despre apariţia şi soarta lor în mediul înconjurător, precum şi pentru expunerile şi riscurile asociate, rămân limitate. Rămâne necesitatea stabilirii unui sistem de informaţii privind concentraţiile de substanţe chimice în diferite compartimente de mediu şi la oameni. Noi abordări şi utilizarea tehnologiei informaţiei oferă domeniul de aplicare pentru a face acest lucru în mod eficient.

Dezvoltarea agriculturii este strans legata de introducerea tot mai accentuate a metodelor de combatere a bolilor, daunatorilor si buruienilor. Acesti daunatori animali si vegetali distrug in medie 15-20 % din totalul recoltelor, iar in anumite conditii pagubele pot fi mult mai mari. Principalul mijloc de reducere a pierderilor cauzate de aceste organisme daunatoare ramane combaterea chimica. Nu trebuie neglijat faptul ca, in ultima vreme combaterea chimica a fost supusa unor critici multiple, datorita riscurilor pe care le prezinta utilizarea nerationala a unor substante cu actiune biologica ridicata. Trebuie avut insa in vedere ca sortimentul de pesticide se schimba. Produsele cu toxicitate acuta foarte ridicata si cele foarte persistente sunt inlocuite cu altele tot asa de eficiente dar, mai putin toxice si cu persistenta redusa.

Impactul pesticidelor asupra mediului consta in efectul acestora asupra speciilor nevizate de acestea. Peste 98% din insecticidele pulverizate si 95% din erbicide ajung la o alta specie

156

decat la speciile tinta, deoarece acestea sunt pulverizate pe terenuri agricole intregi. Pentru a se limita acest efect au fost implementate norme stricte referitoare la pulverizarea aeriana. Fenomenul de scurgere poate transporta pesticidele in medii acvatice, in timp ce vantul le poate transporta in alte domenii, cum ar fi zone de pasunat sau asezari umane. De-a lungul timpului, aplicarea repetata creste rezistenta daunatorilor, in timp ce efectele asupra altor specii pot facilita inmultirea daunatorilor ( cum ar fi eliminarea pradatorilor naturali).

Fiecare clasă de pesticide vine cu un set specific de probleme de mediu. Astfel de reacţii adverse au facut ca multe pesticide să fie interzise, în timp ce regulamentele au limitat sau redus utilizarea altora. De-a lungul timpului, pesticide au devenit în general mai puțin persistente si cu tinta specifica mai clara, reducand amprenta lor asupra mediului. In plus cantităţile de pesticide aplicate la hectar au scăzut, în unele cazuri, cu 99%. Cu toate acestea, răspândirea globală a utilizării de pesticide, inclusiv utilizarea pesticidelor mai vechi care au fost interzise în unele jurisdicţii, a crescut pe ansamblu .

Agricultură şi mediu Sosirea de oameni într-o zonă, de a trăi sau de a efectua agricultura, are în mod obisnuit un impact asupra mediului. Acestea variază de la modificarea ecosistemului prin reducerea biodiversitatii in favoarea anumitor specii necesare alimentatiei. Utilizarea de produse chimice agricole cum ar fi ingrasamintele si pesticidele pot amplifica acest efect.

Aer Pesticidele pot contribui la poluarea aerului. Acest fenomen apare atunci cand pesticide

suspendate în aer, ca particulele sunt transportate de vant la alte domenii pe care ar putea să le contamineze prezentand un pericol pentru viata salbatica Starea vremii la momentul de aplicare, precum si temperatura si umiditatea relativă sunt factoei de care trebuie sa se tina cont pentru a impiedica răspândirea de pesticide în aer. Un alt mod de a impiedica poluarea aerului este acela ca fermierii pot folosi o zonă tampon în jurul culturilor lor, constând în terenuri goale sau plante, cum ar fi non-cultură de copaci cu frunze permanent verzi pentru a servi ca obstacol in calea vantului si de a absorbi pesticidele.

Apă În urma studiilor si cercetarilor, reziduuri de pesticide au fost, de asemenea, găsite în

fantani, apa de ploaie, rauri si apele subterane. Impactul pesticidelor asupra sistemelor acvatice sunt adesea studiate . Există patru căi principale prin care pesticidele ajung in apă: ar putea să devieze în afara ariei atunci când este pulverizat, se poate filtra, sau leviga, prin sol, prin scurgeri sau poate fi vărsat, de exemplu, accidental sau prin neglijenţă. De asemenea, pot ajunge in apa prin erodarea solului. Factorii care afectează capacitatea unui pesticid de a contamina apa includ solubilitatea acestuia in apa , distanta de la un site de aplicaţie la un corp de apă, vreme, tipul de sol, prezența unei culturi în dezvoltare, precum si metoda utilizată pentru a aplica tratamentul. Uniunea Europeană reglementează concentraţiile maxime de pesticide în apă.

Sol Multe dintre substanţele chimice utilizate în pesticide sunt persistente contaminanti de

sol, al căror impact poate dura zeci de ani si afectează în mod negativ fenomenul de conservare a solului.

Utilizarea pesticidelor scade in general biodiversitatea în sol. Se urmareste o corelare in utilizarea pesticidelor si calitatea solului. Un conţinut mai mic de materie organică în sol creste

157

cantitatea de pesticide, care va părăsi zona de aplicare, deoarece materia organică se leaga si ajuta la descompunerea de pesticide.

Degradarea si absorbţia sunt, de asemenea, factori care influenţează persistenţa pesticidelor în sol. În funcţie de natura chimică a pesticidelor, astfel de procese au control direct asupra transportului de la sol la apă, si la rândul său, in aer si mâncarea noastră. Degradarea in substante organice, implică interacţiuni între microorganismele din sol. Absorbtia afectează bioacumularea pesticidelor, care sunt dependente de materie organică în sol. Acizii organici slabi s-au dovedit a fi slab absorbiti de sol, datorită pH-ului si mai ales structurii acide. Produse chimice absorbite s-au dovedit a fi mai puţin accesibile microorganisme.

Efectul asupra plantelor ( culturilor pulverizare )Fixarea azotului , care este necesară pentru cresterea plantelor superioare , este

împiedicată de anumite pesticide în sol , care s-a dovedit ca interfera cu leguminoase - Rhizobium .Reducerea acestor efecte in fixarea azotului pot creste randamentul culturilorprin reducerea necesarului de ingrasaminte sintetice cu azot.

Pesticidele pot ucide albinele si sunt puternic implicate în declinul polenizator, pierderea de specii de plante care polenizează, inclusiv prin mecanismul de tulburare, reducere a activitatii albinelor lucratoare din stupi ( colonii).

Pe de altă parte, pesticidele au un efect nociv direct asupra plantelor, inclusiv prin dezvoltarea slabă a radicelelor, ducand la un fenomen de ingalbenire a plantelor.

Efect asupra animalelor Pesticidele afecteaza multe tipuri de animale, ceea ce a determinat multe ţări sa

reglementeze utilizarea pesticidelor si sa adopte planuri de biodiversitate. Animalele, inclusiv oamenii pot fi otrăvite de reziduuri de pesticide care rămân în

produsele alimentare, de exemplu, sau atunci când animalele sălbatice intră domenii pulverizate sau zonele din apropiere la scurt timp după pulverizare. Efectul mai apare cand se elimina surse esenţiale de alimente ale unor animale, provocând animalele să se mute, schimbarea dietei lor sau pieirea acestora prin foamete. Reziduurile de pesticide pot călători prin lanţul alimentar ; de exemplu, păsările pot avea de suferit atunci cand mananca insecte si viermi care au consumat pesticide.

Ramele digera materia organica si determinand cresterea conţinutul de nutrienţi în stratul superior de sol. Acestea pot proteja sănătatea umană prin ingerarea, descompunerea de gunoi si servind ca bioindicatori de activitate sol. Pesticidele au avut efecte dăunătoare asupra cresterii si reproducerii ramelor. Unele pesticide pot fi bioacumulate pana la niveluri toxice de organismele care le consumă în timp; acesta este un fenomen care are un mare impact asupra lantului trofic al speciilor.

Păsări Reducerea populaţiilor de păsări s-a dovedit a fi asociata cu zonele în care sunt utilizate

pesticide .Ca efect direct s-a constatat subtierea cojii de oua - acest fapt duce la scaderea reproducerii acestora. Alt e studii arata ca anumite fungicide au usor efect toxic asupra pasarilor dar, nociv pentru rame si insectele cu care acestea se hranesc.

Unele pesticide sunt formulate sub forma de granule. Pasarile pot consuma acestea, confundandu-le cu boabe de produse alimentare, conducand la moartea acestora.S-a dovedit ca anumite pesticide pulverizate peste ouale pasarilor din cuib pot provoca anumite tulburari de crestere la embrioni, reducand numarul puilor supravietuitori.

158

http://translate.googleusercontent.com/translate_c?depth=1&hl=ro&prev=/search%3Fq%3Denvironmental%2Bimpact%2Bof%2Bpesticides%26biw%3D1280%26bih%3D845&rurl=translate.google.ro&sl=en&u=http://en.wikipedia.org/wiki/Food_chain&usg=ALkJrhiWwG286OOMqQAGsKEYZR3K3O5v5g

http://translate.googleusercontent.com/translate_c?depth=1&hl=ro&prev=/search%3Fq%3Denvironmental%2Bimpact%2Bof%2Bpesticides%26biw%3D1280%26bih%3D845&rurl=translate.google.ro&sl=en&u=http://en.wikipedia.org/wiki/Colony_Collapse_Disorder&usg=ALkJrhjb7_aijTihQRVzabamCwGwJwIQ7Q

http://translate.googleusercontent.com/translate_c?depth=1&hl=ro&prev=/search%3Fq%3Denvironmental%2Bimpact%2Bof%2Bpesticides%26biw%3D1280%26bih%3D845&rurl=translate.google.ro&sl=en&u=http://en.wikipedia.org/wiki/Pollinator_decline&usg=ALkJrhj3cvznZnEU9PiGzQS3Sn202_k9pg

http://translate.googleusercontent.com/translate_c?depth=1&hl=ro&prev=/search%3Fq%3Denvironmental%2Bimpact%2Bof%2Bpesticides%26biw%3D1280%26bih%3D845&rurl=translate.google.ro&sl=en&u=http://en.wikipedia.org/wiki/Pesticide_toxicity_to_bees&usg=ALkJrhjKxWGAIHnZ0__87JBZCFmdYrBKLA

http://translate.googleusercontent.com/translate_c?depth=1&hl=ro&prev=/search%3Fq%3Denvironmental%2Bimpact%2Bof%2Bpesticides%26biw%3D1280%26bih%3D845&rurl=translate.google.ro&sl=en&u=http://en.wikipedia.org/wiki/Rhizobium&usg=ALkJrhjCvegVMWn_Vgpz0goX2BBVtbTXkQ

http://translate.googleusercontent.com/translate_c?depth=1&hl=ro&prev=/search%3Fq%3Denvironmental%2Bimpact%2Bof%2Bpesticides%26biw%3D1280%26bih%3D845&rurl=translate.google.ro&sl=en&u=http://en.wikipedia.org/wiki/Legume&usg=ALkJrhhUbbg3026imBNlZQQqGGUdOUyq7w

http://translate.googleusercontent.com/translate_c?depth=1&hl=ro&prev=/search%3Fq%3Denvironmental%2Bimpact%2Bof%2Bpesticides%26biw%3D1280%26bih%3D845&rurl=translate.google.ro&sl=en&u=http://en.wikipedia.org/wiki/Higher_plant&usg=ALkJrhjeCGXig_SG6U9mhKvQc8cfebHaRA

http://translate.googleusercontent.com/translate_c?depth=1&hl=ro&prev=/search%3Fq%3Denvironmental%2Bimpact%2Bof%2Bpesticides%26biw%3D1280%26bih%3D845&rurl=translate.google.ro&sl=en&u=http://en.wikipedia.org/wiki/Nitrogen_fixation&usg=ALkJrhjo8OzLGpsi__0Hl108XftO5HvcpA

De asemenea, erbicidele pot pune in pericol populatiile de pasari prin reducerea habitatului lor.

Viaţa acvatică Marjele de teren late de-a lungul apelor pot reduce ajungerea pesticidelor in rauri si fluvii.

Pestii si alte vietati acvatice pot fi afectati de apa contaminata cu pesticide, in unele cazuri chiar letale. Plantele distruse de erbicide in mediul acvatic se degradeaza prin consum de oxigen, fapt ce poate duce la sufocarea pestilor. Expunerea repetata la doze subletale poate conduce la modificari fiziologice si comportamentale care reduc populatiile de pesti,cum ar fi abandonul de cuiburi si puiet, scaderea imunitatii la boli si a capacitatii de evitare a pradatorilor.

Aplicarea de erbicide pe ape poate duce la distrugerea habitatului pestilor, a zooplanctonului - principala sursa de hrana sau a insectelor din apa.Insecticidele sunt de obicei mult mai toxice pentru mediul acvatic decât erbicidele si fungicidele.

Amfibieni În ultimele câteva decenii, populațiile de amfibieni au scăzut în întreaga lume, din motive

inexplicabile, care sunt considerate a fi variate, dar din care pesticidele pot fi o parte. Amestecurile de pesticide par sa aiba un efect toxic cumulativ pe broaste si mormoloci a caror metamorfoza este afectata, provocand anomalii comportamentale si de crestere. De exemplu, atrazinul poate transforma broastele de sex masculin in hermafroditi, scazand capacitatea lor de a se reproduce. Crocodilii, multe specii de testoase si unele soparle sunt afectati prin lipsa cromozomilor de sex distincti pana dupa fertilizare in timpul organogenezei, in functie de temperatura.Pesticidele sunt implicate într-o serie de efecte asupra sănătăţii umane ca urmare a poluării

Oamenii Pesticidele pot pătrunde în organism prin inhalare de aerosoli , praf si vapori care

conţin pesticide; prin expunerea pe cale orală prin consumul de alimente / apă, si prin expunerea pielii prin contact direct. Efectele pesticidelor asupra sănătăţii umane depinde de toxicitatea substantei chimice, cat si de durata si amploarea expunerii. Fiecare om contine pesticide in celulele lui de grasime.

Copiii sunt mai sensibili la pesticide deoarece sunt in crestere si au un sistem imunitar mai slab decat adultii. De asemenea, pot fi mai expusi datorita apropierii lor mai mult de sol, datorita tentindei de a baga tot felul de obiecte in gura, inclusiv mainile. Reziduurile toxice din alimente pot creste expunerea unui copil; acestea pot bioacumula in timp.Efectele expunerii pot varia de la iritatii ale pielii usoare, pana la malformatii congenitale, tumori, modificari genetice, de sange sau tulburari nervoase, tulburarile endocrine, coma sau decese.

Recentele cresteri de cazuri de cancer la copii, cum ar fi leucemia, ar putea fi rezultatul unor mutatii ale celulelor somatice. Utilizarea excesiva a insecticidelor destinate inse4ctelor de disconfort pot avea efecte nocive asupra sistemului nervos la mamifere.Pesticidele pot afecta fetusii in stadii incipiente de dezvoltare, in uter si chiar daca un parinte a fost expus inainte de conceptie. Perturbarea reproducerii se face prin reactivitate chimica si modificari structurale la mamifere.

Eliminarea pesticidelor Multe variante sunt disponibile pentru a reduce efectele pesticidelor asupra mediului.

Alternativele includ îndepărtarea manuală, aplicarea de căldură, acoperirea buruienilor cu folii

159

http://translate.googleusercontent.com/translate_c?depth=1&hl=ro&prev=/search%3Fq%3Denvironmental%2Bimpact%2Bof%2Bpesticides%26biw%3D1280%26bih%3D845&rurl=translate.google.ro&sl=en&u=http://en.wikipedia.org/wiki/Vapor&usg=ALkJrhiKN1amzOtDV-WtmqXblR7vAqw_Ig

http://translate.googleusercontent.com/translate_c?depth=1&hl=ro&prev=/search%3Fq%3Denvironmental%2Bimpact%2Bof%2Bpesticides%26biw%3D1280%26bih%3D845&rurl=translate.google.ro&sl=en&u=http://en.wikipedia.org/wiki/Aerosol&usg=ALkJrhgsA2tKR-iE3ZWcovRPsOFt3yPM4w

http://translate.googleusercontent.com/translate_c?depth=1&hl=ro&prev=/search%3Fq%3Denvironmental%2Bimpact%2Bof%2Bpesticides%26biw%3D1280%26bih%3D845&rurl=translate.google.ro&sl=en&u=http://en.wikipedia.org/wiki/Decline_in_amphibian_populations&usg=ALkJrhh7K58DEiYr2Crvv07Z0H4pvB_qSQ

de plastic, plasarea de capcane si momeli, eliminarea locurilor de reproducere a dăunătorilor, mentinand soluri sănătoase care cresc plante sănătoase, mai rezistente, decuparea speciile indigene, care sunt în mod natural mai rezistente la dăunători si de protejare a speciilor de biocontrol, cum ar fi pasarile si animalele de prada a daunatorilor.Alte masuri de reducere a aplicarii pesticidelor constau in utilizarea de soiuri rezistente la boli si utilizarea de feromoni si a pradatorilor naturali.Biotehnologia poate fi, de asemenea o modalitate inovatoare de combatere a daunatorilor, prin folosirea de tulpini modificate genetic pentru a creste rezistenta la daunatori cat si la efectul pesticidelor.

8.5. Mediul şi sănătatea – perspective Anumiţi factori de mediu, cum ar fi expunerea la substanţe poluante prezente în apă,

alimente sau atmosferă, sunt factori determinanţi pentru sănătatea oamenilor. Se estimează, de exemplu, că aproape 16% din bolile şi decesele înregistrate în rândul copiilor ar putea fi cauzate de calitatea factorilor de mediu. Oamenii sunt liberi să ia anumite decizii care le vor afecta stilul de viaţă şi sănătatea, însă cu toţii se aşteaptă, în acelaşi timp, ca autorităţile publice să ia măsuri pentru a-i proteja în faţa ameninţărilor pentru sănătate.

8.6. Radioactivitatea mediului 8.6.1. Programul naţional standard de monitorizare a radioactivităţii factorilor de mediu

Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM) face parte din Sistemul Integrat de Supraveghere a Poluării Mediului pe teritoriul României, din cadrul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile.

În anul 2006, prin intermediul unui proiect Phare, a fost mărit numărul staţiilor automate care fac parte din Sistemul Naţional de Avertizare/Alarmare pentru Radioactivitatea Mediului în timp real, la nivelul întregii ţări, ajungându-se la un număr de 88 staţii automate de monitorizare a debitului dozei gamma absorbită în aer şi 5 staţii automate de monitorizare a radioactivităţii apei.

Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov a primit în decembrie 2006, prin proiectul PHARE RO 2003/005-551.04.11.01 „Implementarea unui sistem adecvat de monitorizare şi raportare a radioactivităţii mediului”, derulat de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, o staţie de monitorizare a radioactivităţii mediului.

Programul Naţional de monitorizare a radioactivităţii mediului are ca scop supravegherea calităţii mediului din punct de vedere a radioactivităţii pe întreg teritoriul ţării.Printre obiectivele acestui program la nivel local enumerăm:

- detectarea rapidă a oricăror creşteri cu semnificaţie radiologică ale nivelelor de radioactivitate a mediului;- notificarea rapidă a factorilor de decizie în situaţie de urgenţă radiologică;- urmărirea continuă a nivelelor de radioactivitate naturală, importante în evaluarea consecinţelor unei situaţii de urgenţă radiologică;- furnizarea de informaţii către public.

Aşa cum am menţionat APM Ilfov deţine o staţie automată de monitorizare a debitului dozei gamma în aer şi condiţiile meteorologice, cu transmitere în timp real a datelor către

160

Centrul de Coordonare al Reţelei, care se află la Laboratorul de Radioactivitate a Mediului Bucureşti – Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului.

Această staţie face parte din Sistemul Naţional de Radioactivitate şi a fost pusă în funcţiune în aprilie 2007.

Datele măsurate sunt transmise de la staţie la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului prin sat modem. În cazul în care modemul nu este conectat datele sunt transferate prin modemul GPRS.

Datele înregistrate sunt: rata dozei gamma; temperatura; umiditatea; viteza şi direcţia vântului; presiunea atmosferică; precipitaţii (cantitate); puterea solară.

În luna decembrie 2013 staţie automată de monitorizare a debitului dozei gamma în aer a fost relocată şi pusă în funcţiune la noul sediu al APM Ilfov din Aleea Lacul Morii nr. 1, sector 6. Staţia funcţioneaza pe plan local datele fiind transmise la PC staţiei, dar nu se transmit la ANPM deoarece nu funcţionează sistemul de transmitere date GSM.

8.6.2. Programele de monitorizare a zonelor cu fondul natural modificat antropic

8.6.3. Monitorizarea radioactivităţii apei potabile

8.7. Poluarea fonică şi sănătatea

Nocivitatea zgomotului depinde de intensitatea lui, de durata de expunere şi de particularităţile individuale ale persoanelor expuse. Zgomotele foarte puternice pot provoca leziuni temporare sau definitive ale urechii interne şi pot compromite total auzul. În industrie, însă, zgomotul exercită de obicei o acţiune cronică şi provoacă reducerea auzului în mod progresiv şi chiar invaliditate profesională. Interferenţa zgomotului cu comunicarea poate duce la un număr mare de probleme ca şi: dificultăţi ale auzului, lipsa de concentrare, nesiguranţa, lipsa de încredere proprie, frustrare, neîntelegere, scăderea capacităţii de muncă, agresiune, probleme în relaţiile dintre oameni, reacţii comportamentele legate de problemele de stres.

Probleme ale urechii interne pot fii cauzate de către zgomote puternice. Energia evenimentului sonor produs este foarte mare şi de multe ori de scurtă durată. Mai pot fii cauzate de expunerea la zgomot în perioade de timp mai lungi. Aceste cazuri apar la locurile de muncă, în zonele din jurul aeroporturilor şi a autostrăzilor. Nivelul de zgomot nu este foarte mare dar este de lungă durată. Celule senzoriale de tip par (sensory hair cells) din urechea internă sunt cele mai vulnerabile şi sunt primele care se rănesc la expunerea la zgomot.

Este bine ştiut că ascultarea de muzică la volum mare sau experimentarea unui zgomot puternic lângă ureche poate duce la perioada temporară de slăbire a auzului. În acest caz este necesar câteva ore până la o săptămână de linişte pentru recuperare.Dereglări ale somnului şi consecinţe:

161

Dereglările pot fii considerate o boală şi au efecte negative în ceea ce priveşte:– eficenţa la locul de muncă– felul în care ne simţim– procesul de învăţare, special în timpul copilăriei– imunitatea sistemului– abilitatea de a conduce.Dereglările cronice ale somnului pot contribui la:– boli cardiovasculare– nevroze– frică– agresivitate Zgomotul poate crea dificultăţi în procesul de învăţare, în special în cadrul şcolilor, unde este necesar un nivel foarte scăzut al zgomotului.

Zgomotul generat de traficul aerian sau terestru reprezintă sursa cheie pentru această stare de iritabilitate. Expunerea continuă la zgomot poate duce al dereglări cronice ale sistemului psihologic – în special la creşteri ale producerii hormonilor ce cauzează stresul. Aceşti hormoni ai stresului (adrenalina şi noradrenalina) duc la creşterea colesterolului în sânge.

Dovezile arată că zgomotul mai puternic de 80 dB(A) duce la scăderea comportamentului normal şi la creşterea celui agresiv.

În judeţul Ilfov unităţile productive industriale sunt amplasate în general în afara localităţilor sau concentrate de-a lungul şoselei de centură a Bucureştiului.

Din analiza „Rapoartelor de încercare” cu privire la zgomot, realizate de agenţii economici, în conformitate cu capitolul Monitorizare din Autorizaţia de mediu se constată un nivel al zgomotului la limita incintelor cuprins între 45-56 dB (A), limita admisibilă pentru zona industrială fiind de 65 dB (A).

Sunt şi excepţii unde poziţionarea zonei industriale este pe o parte a unui drum naţional, iar pe cealaltă parte sunt locuinţe. În aceste cazuri, s-a constatat faptul că nu se poate asigura limita admisibilă pentru zona de locuit, respectiv 50 dB (A) ziua şi 40dB (A) noaptea. Relevante în cadrul judeţului Ilfov sunt platformele industriale existente, de care s-au apropiat foarte mult complexele rezidenţiale.

Nivelul de zgomot la limita incintei industriale se impune a fi mai mic decât cel prevăzut în standard şi luarea unor măsuri speciale pentru reducere. Zgomotul persistent, peste limitele admisibile 50dB (A) pe timp de zi şi 40 dB(A) pe timp de noapte la care este expusă populaţia din zonele urbane aglomerate şi din apropierea unor activităţi industriale – economice, afectează starea de sănătate biologică şi psihică. Sursele poteţiale pot fi: transporturi tereste, şantiere de construcţii civile şi industriale, transportul aerian, căi ferate, activităţi de petrecere a timpului liber - discoteci, jocuri mecanice etc.

Dintre obiectivele şi măsurile avute în vedere a fi aplicabile pe teritoriul judeţului enumerăm:- punerea în aplicare a planurilor de acţiune având ca scop prevenirea şi reducerea zgomotului ambiental în zonele pentru care s-au întocmit hărţile de zgomot;- amplasarea noilor obiective industriale şi economice în afara zonelor de locuit;- evitarea construirii de noi locuinţe în zonele identificate cu un nivel ridicat de zgomot;- utilizarea în construcţii a materialelor fonoabsorbante;- monitorizarea zgomotului în incintele industriale, prin actele de reglementare emise din punct de vedere al protecţiei mediului.

În anul 2013 la nivelul judeţului llfov, în conformitate cu prevederile HG 321/2005, cu modificările şi completările ulterioare, a fost demarat procesul de întocmire a hărţilor de zgomot pentru DJ 200B, aflat în gestiunea Primăriei Voluntari.

162

APM Ilfov nu deţine laborator şi nici aparatură specifică pentru determinări ale nivelului de zgomot în diverse locaţii: incintă industrială, piaţă, spaţii comerciale, instituţii de sănătate şi educaţie, parcuri şi zone de recreere, trafic sau zone de locuit.

În urma efectuării acţiunilor de control şi inspecţie de către Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţean Ilfov, a fost verificat modul de respectare a prevederilor autorizaţiilor de mediu privind obligaţia asigurării măsurătorilor de zgomot, impunându-se măsuri de raportare a acestora la autoritatea de mediu emitentă. Nu s-au constatat situaţii deosebite care să impună sancţionarea contravenţională.

În anul 2013 la Autoritatea de Sănătate Publică nu s-au înregistrat efecte ale poluării fonice asupra stării de sănătate a populaţiei din judeţul Ilfov.

8.8. Tendinţe

- utilizarea pe scara din ce în ce mai largă a materialelor fonoabsorbante pentru construcţiile industriale

- izolarea zonelor ce produc zgomot de zonele linistite- urbanizarea pe baza unor planuri şi programe supuse evaluării de mediu- inventarierea zonelor cu valori ale zgomotului ridicat- promovarea investiţiilor în funcţie de hărţile de zgomot

Precizăm că acest raport a fost realizat cu informaţiile furnizate de către următoarele instituţii:

- Administraţia Bazinală de Apă - ARGEŞ – VEDEA, Sistemul de Gospodărire a Apelor Ilfov - Bucureşti

- Direcţia de Sănătate Publică Ilfov- Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Ilfov- Direcţia Silvică Bucureşti- Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţean Ilfov- APM Bucureşti- APM ILFOV – compartimentele - calitatea aerului, monitorizare, arii protejate, deşeuri

şi substanţe chimice, sol şi subsol

163

CUPRINS - Raport anual privind starea mediului în România, pe anul 2013

1.PROFIL DE JUDEŢ ...........................................................................................................2

1.1. Date geografice şi climatice .............................................................................41.1.1. Relieful şi geologia ...................................................................................51.1.2. Clima ........................................................................................................5

1.2. Demografia ..........................................................................................................7 1.3. Resursele naturale ............................................................................................10 1.4. Economia ...........................................................................................................11

2.CALITATEA AERULUI ...................................................................................................16

2.1.Emisii de poluanţi atmosferici .........................................................................162.2.Calitatea aerului ................................................................................................292.3.Poluarea aerului – efecte locale ......................................................................342.4.Poluări accidentale, accidente majore de mediu ..........................................372.5.Presiuni asupra stării de calitate a aerului......................................................372.6.Tendinţe ...................................................................................................................38

3.APA .................................................................................................................................40

3.1.Resursele de apă; Cantităţi şi fluxuri ..............................................................403.2.Apele de suprafaţă ............................................................................................42

3.2.1. Starea ecologică/potenţialul ecologic al cursurilor de apă pe bazine hidrografice .......................................................................................................423.2.2. Calitatea apei lacurilor ..........................................................................463.2.3. Nitraţii şi fosfaţii în râuri şi lacuri ...........................................................503.2.4. Oxigenul dizolvat, materiile organice şi amoniu în apele râurilor ..........51

3.3. Apele subterane, calitatea apelor freatice .....................................................513.4. Apa potabilă şi apa de îmbăiere .....................................................................54

3.4.1. Apa potabilă .........................................................................................543.4.2. Apa de îmbăiere .................................................................................. 54

3.5. Apele uzate .......................................................................................................553.5.1. Structura apelor uzate evacuate ..........................................................553.5.2. Substanţe poluante şi indicatori de poluare ai apelor uzate .................583.5.3. Tendinţe şi priorităţi în reducerea poluării apelor uzate .......................62

164

3.6.Poluări accidentale ...........................................................................................623.7.Managementul durabil al resurselor de apă ...................................................62

3.7.1. Presiuni semnificative asupra resurselor de apă..................................623.7.2. Strategii şi acţiuni privind managementul durabil al resurselor de

apă.........................................................................................................67

4.UTILIZAREA TERENURILOR .......................................................................................68

4.1.Solul ...................................................................................................................684.1.1. Repartiţia pe clase de folosinţă .............................................................684.1.2. Clase de calitate ale solurilor – calitatea solurilor ................................694.1.3. Presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor..................694.1.4. Zone critice sub aspectul deteriorării solurilor .......................................704.1.5. Poluări accidentale; Accidente majore de mediu ..................................72

4.2.Starea pădurilor ................................................................................................754.2.1. Fondul forestier .....................................................................................754.2.2. Funcţia economică a pădurilor ..............................................................764.2.3. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic ...........................................764.2.4. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief ...........................774.2.5. Starea de sănătate a pădurilor ..............................................................774.2.6. Suprafeţe din fondul forestier, parcurse cu tăieri .....................774.2.7. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de

împădurire ...............................................................................................................77

4.2.8. Suprafeţe de păduri regenerate ........................................784.2.9. Presiuni antropice asupra pădurilor, sensibilizarea

publicului ...............................................................................................................79

4.2.10. Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului .......................................794.4.Tendinţe ...................................................................................................................80

5.PROTECŢIA NATURII ŞI BIODIVERSITATEA ............................................................81

5.7.Biodiversitatea locală .................................................................................815.1.1. Stare ......................................................................................................815.1.2. Impact ....................................................................................................83

5.8.Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii ......................................835.2.1. Creşterea acoperirii terenurilor ..............................................................835.2.2. Creşterea populaţiei ..............................................................................835.2.3. Schimbarea peisajelor şi ecosistemelor ................................................83

5.9.Ariile naturale protejate ....................................................................................835.3.1. Arii naturale protejate de interes naţional ............................................835.3.2. Arii naturale protejate de interes internaţional .....................................865.3.3. Arii naturale protejate, de interes comunitar ........................................865.3.4. Managementul ariilor naturale protejate ..............................................90

165

5.10.................................................................................Mediul marin şi costier .....................................................................................91

5.4.1. Starea ariilor marine protejate ...............................................................915.4.2. Starea ecosistemelor şi resurselor vii marine ........................................915.4.3. Starea fondului piscicol marin ...............................................................915.4.4. Planificarea spaţială maritimă ...............................................................915.4.5. Presiuni antropice ..................................................................................91

5.11.................................................................................Poluări accidentale asupra mediului marin şi costier ...................................915.12.................................................................................Tendinţe .............................................................................................................91

3.MANAGEMENTUL DEŞEURILOR .................................................................................92

6.1.Consumul şi mediul înconjurător ....................................................................926.2.Resursele materiale şi deşeurile .....................................................................926.3.Gestionarea deşeurilor .....................................................................................936.4.Impact (caracterizare) .....................................................................................1006.5.Presiuni ............................................................................................................1016.6.Tipuri de deşeuri .............................................................................................103

6.6.1. Deşeuri municipale ..............................................................................1036.6.2. Deşeuri industriale ...............................................................................1096.6.3. Deşeuri generate de activităţi medicale ..............................................1156.6.4. Fluxuri de deşeuri ................................................................................1186.6.5. Colectarea selectivă şi reciclarea deşeurilor .......................................125

6.7. Planificare (răspuns) ......................................................................................1266.7.1. Directiva cadru privind deşeurile .........................................................126

6.8. Perspective ......................................................................................................1276.8.1. Strategia locală/naţională privind deşeurile ........................................128

4. SCHIMBĂRILE CLIMATICE .......................................................................................131

7.1.UNFCC, Protocolul de la Kyoto, politica UE privind schimbările climatice ...................................................................................................................................1317.2.Datele agregate privind proiecţiile emisiilor de GES ...................................1327.3.Scenarii privind schimbarea regimului climatic ..........................................136

7.3.1. Creşteri ale temperaturilor ...................................................................1367.3.2. Modificări ale modulelor de precipitaţii ................................................139

7.3.3 Evenimente extreme şi dezastre naturale legate de vreme ...............1417.4.Acţiuni pentru atenuarea şi adaptarea la schimbările climatice ................1417.5.Tendinţe .................................................................................................................1427.5.1. Acţiuni pentru combaterea schimbarilor climatice ...............................................142

166

5. MEDIUL, SĂNĂTATEA ŞI CALITATEA VIEŢII ...........................................................143

8.1.Poluarea aerului şi sănătatea ........................................................................1438.2.Efectele apei poluate asupra stării de sănătate ...........................................144

8.2.1. Apa potabilă .......................................................................................1458.2.2. Apa de îmbăiere .................................................................................145

8.3.Efectele gestionării deşeurilor menajere asupra stării de sănătate a populaţiei ......................................................................................................145 8.3.1. Deşeuri rezultate din activitatea medicală .........................................153

8.4Pesticidele şi efectul substanţelor chimice în mediu ..................................1538.5 Mediul şi sănătatea – perspective ................................................................159

8.6. Radioactivitatea mediului .............................................................................159 8.6.1. Programul naţional standard de monitorizare a radioactivităţii factorilor

de mediu ..........................................................................................1598.6.2. Programele de monitorizare a zonelor cu fondul natural modificat

antropic .............................................................................................160 8.6.3. Monitorizarea radioactivităţii apei potabile .........................................160

8.7. Poluarea fonică şi sănătatea ........................................................................1608.8. Tendinţe ...........................................................................................................162

167

Conţinut cadruapmif-old.anpm.ro/files/APM Ilfov/STAREA MEDIULUI... · Web view- tratare şi...

Documents

Transcript of Conţinut cadruapmif-old.anpm.ro/files/APM Ilfov/STAREA MEDIULUI... · Web view- tratare şi...