Context Proiect Moldova

- în 2005, statele membre ale Uniunii Europene au căzut de acord asupra unui "Pact european", în vederea îmbunătăţirii educaţiei, formării, mobilităţii, integrării profesionale şi sociale a tinerilor europeni;- declararea de către Comisia Europeană şi Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a anului 2010 „Anul European pentru Combaterea Sărăciei şi a Excluziunii Sociale" şi a „Anului Internaţional al Tineretului";- Planul Naţional de Acţiune pentru Tineret (PNAT-R) la nivel naţional care urmăreşte creşterea participării tinerilor la viaţa societăţii şi reducerea factorilor de risc care conduc la marginalizare şi excludere socială a acestora.

Conform studiului „Nevoile de informare şi alte servicii pentru tineri" realizat de ANSIT în anul 2005, printre principalele lipsuri identificate de tineri au fost:- lipsa unui mediu stimulativ şi prezenţa în schimb a unui sistem administrativ birocratic;- lipsa resurselor: financiare, locative;- lipsa unui cadru organizat de petrecere a timpului liber.

întrucât dezvoltarea participării civice, educative şi culturale ale tineretului este o prioritate naţională şi o prioritate a Programului Naţional de Proiecte, prin acest proiect urmărim încurajarea voluntariatului în rândul tinerilor din comunele din judeţul Maramureş locuite majoritar de etnici ucraineni şi dezvoltarea, creşterea capacităţii instituţionale a Asociaţiei pentru Dezvoltare Locală Ivan Krevan, prin implicarea voluntarilor în activităţile acesteia.

Strategia Naţională de Dezvoltare a Republicii Moldova 2012-2020

Crearea condiţiilor pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei prin dezvoltarea unei societăţi competitive din punct de vedere economic, bazată pe cunoaştere, capabilă de o creştere economică sustenabilă, cu locuri de muncă şi cu o coeziune socială ridicată este obiectivul fundamental al Strategiei Naţionale de Dezvoltare

Între rata sărăciei (ponderea populație ce trăiește sub nivelul sărăciei) și rata creșterii economice există o relație intrinsecă, care poate fi exprimată prin coeficientul de elasticitate. Astfel, în anii 2000-2010, acest coeficient a fost -0.7, ceea ce înseamnă că fiecare extra procent anual de creștere a PIB reduce în acel an rata sărăciei cu 0.7%. Estimarea efectului benefic al implementării priorităților vizate poate fi făcută, utilizând acest coeficient de elasticitate și ratele medii de creștere a PIB în scenariul de bază – 4.7% și în scenariu cu implementarea celor 7 priorități – 6.7% către 2020. Suplimentar, efectul direct al implementării reformei pensiilor asupra sărăciei este estimat la circa 2%. În total, aceste două efecte se vor cumula. Efectul global, poate, este mic din punct de vedere algebric, dar este imens în termeni etici și sociali. În 2010, rata sărăciei a constituit 21.9%. Creșterea economică va exista și în scenariul de bază. Dacă utilizăm nivelul (sau linia) sărăciei din 2010, și în cadrul scenariului de bază sărăcia se va diminua către 2020 la circa 16%. Dar, cu implementarea priorităților, ea se va reduce mai semnificativ, până la 12.7% sau cu 4,2 puncte procentuale mai mult decât în scenariul de bază. Or, 4.2% din totalul populației Moldovei reprezintă 149 mii de oameni potențial scoși din sărăcie

DOCUMENT OF THE EUROPEAN BANK FOR RECONSTRUCTION AND DEVELOPMENT STRATEGY FOR MOLDOVAEBRD Strategy for Moldova 2014-2017.Promoting European standards and regional integration

Social context Moldova is a country characterised by volatile economic growth and high levels of social exclusion and income disparities. Official unemployment figures are low, at 5 per cent in the middle of 2013. Unemployment is higher in urban areas than in rural areas, at 6.4 and 3.3 per cent, respectively. However, these low official figures do not account for the low labour force participation rate, which fell from 60 per cent to 40

per cent between 2000 and 2012 or the substantial size of the informal sector in the economy, which is estimated to employ up to 30 per cent of the working age population. This is compounded by large labour force migration rates, with low incomes, insufficient internal demand for labour and limited job security forcing around 350,000 people, or 10 per cent of the total population, to migrate abroad. Unofficial migrant figures are a lot higher, ranging between 0.5 and 1 million people. Most of these migrants are young men from rural areas who do not have higher education.

Moldova faces a number of serious environmental challenges including a lack of sufficient municipal solid waste management capacity, unsustainable agricultural practices, lack of adequate forestry management, surface and groundwater pollution, and air pollution. Tackling these challenges, such as updating the vehicle fleet to reduce air pollution, protecting biodiversity and habitat loss, halting and reversing land degradation, and improving access to clean drinking water, waste water treatment and solid waste management would have significant health, environmental and economic benefits.5These challenges and benefits are presented in detail in the ‘Analysis for European Neighbourhood Policy (ENP) Countries and the Russian Federation on social and economic benefits of enhanced environmental protection – Moldova Country Report’ http://www.environmentbenefits.eu/pdfs/Moldova-ENPI%20Benefit%20Assessment.pdf

Promoting European standards and regional integration Key challenges Moldova has a small domestic market, which makes future growth dependent on the country’s ability to integrate economically in the broadly-defined European region, 19 first and foremost through developing higher value-added exports. In turn, that requires higher production and quality standards than those currently applied. Developing links to neighbouring countries, as well as the internal transport infrastructure needed to connect domestic producers and markets, will require significant investment

Abordări ale EXCLUZIUNII SOCIALE în Republica Moldova Aspecte metodologice şi analitice

Actualmente, în Republica Moldova nu există un sistem de indicatori pentru monitorizarea excluziunii sociale, însă există voinţa de aderare şi aliniere la standardele internaţionale în ceea ce priveşte analiza inegalităţii sociale şi studierea impactului politicilor sociale asupra grupurilor vulnerabile ale populaţiei. Pentru a măsura progresele înregis trate în apropierea Republicii Moldova de standardele internaţionale, a fost creat un parteneriat de către PNUD Moldova împreună cu UNIFEM, UNFPA, UNICEF, Guvernul Repu blicii Moldova şi Biroul Naţional de Statistică care şi-a propus elaborarea unui set de indicatori pentru studierea excluziunii sociale şi a mecanismelor care o favorizează.

autorii studiului au utilizat cercetările statistice periodice efectuate de Biroul Naţional de Statistică: Cercetarea Bugetelor Gospodăriilor Casnice, Modulul ad-hoc „Excluderea socială” efectuat pentru prima dată în Moldova în trimestrul I al anului 2009, Ancheta Forţei de Muncă, precum şi date administrative oferite de diverse ministere (Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Economiei, Ministerul Educaţiei, etc.).

Atingerea unor niveluri mai ridicate de incluziune şi coeziune socială reprezintă obiectivul strategic primordial atît la nivelul ONU, exprimat prin intermediul Obiectivelor de Dezvoltare ale Milileniului, cît şi la nivelul UE, transpus în cadrul Strategiei de la Lisabona, aceasta din urmă rezultînd într-o serie de politici comprehensive comune monitorizate prin intermediul Metodei Deschise de Coordonare şi al indicatorilor Laeken

“4.1. Rata de părăsire timpurie a sistemului educaţional de către tineri”, fi ind calculat ca raportul populaţiei în vîrstă de 18-24 ani cu nivel inferior de studii (cel mult gimnazial) care nu se înscriu la cursuri de instruire sau educaţie, la numărul total al populaţiei de aceeaşi vîrstă. Ambii indicatori pot fi utilizaţi pentru evaluarea situaţiei în dinamică, dar şi comparativ pe medii de reşedinţă şi dezagregat după dimensiunea de gen.

3.4. Factorii de vulnerabilitate şi grupurile vulnerabileCopiii sînt consideraţi, în general, un grup potenţial vulnerabil din motivul dependenţei de mediul familial şi cel social. Copiii pot fi supuşi abuzului, violenţei şi neglijenţei, care le pot afecta sănătatea şi dezvoltarea. În special, sînt determinate ca vulnerabile grupuri specifi ce de copii care trăiesc în familii cu un venit mic, eventual cu mulţi copii, care au acces limitat la resurse informaţionale, fapt ce conduce la încadrarea redusă în sistemul de învăţămînt şi rezultate slabe la învăţătură. Acestea din urmă pot rezulta pe viitor într-o vulnerabilitate mai mare privind încadrarea în societate, determinînd riscul unei excluziuni ce ţine de angajarea în muncă, accesul limitat la surse de venit. Sub incidenţa excluziunii sociale cad şi tinerii care sînt consideraţi un grup vulnerabil riscurilor

sociale: consumului de droguri, alcool, etc.

Astfel, în cadrul proiectului „Improving Policy Development in Eastern Europe and the Commonwealth of Independent States through Strengthening Capacities for Ex-ante Impact Assessment” la care au participat patru ţări: Bosnia-Herzegovina, Croaţia, Moldova şi Serbia, iniţiativă dezvoltată de PNUD şi Guvernul Local în parteneriat cu Public Service Reform Initiative of the Open Society Institute34, pentru Moldova au fost determinate ca grupuri vulnerabile: victimele trafi cului, copiii săraci, tinerii, grupurile cu venituri reduse, persoanele cu tuberculoză, persoanele vîrstnice, femeile.

Tinerii

Cercetările în domeniu denotă că tinerii în Moldova se confruntă cu un şir de probleme, cele mai grave fi ind insufi cienţa banilor şi, ca rezultat, sărăcia, lipsa unui loc de muncă, condiţii neadecvate de trai, lipsa condiţiilor şi posibilităţilor de autoafi rmare şi automanifestare în viaţă, precum şi lipsa de încredere în ziua din mîine. Tinerii rămîn a fi un grup destul de vulnerabil excluziunii sociale, în pofi da politicilor şi strategiilor elaborate în acest context. Astfel, rata şomajului tinerilor, cu toate că a înregistrat o descreştere în anul 2008, totuşi depăşeşte constant (de 2,8 ori) pe parcursul ultimilor trei ani rata şomajului populaţiei în general. Situaţia în acest context este diferită pe regiuni de dezvoltare, fi ind înregistrate rate mai înalte în UTA Găgăuzia şi Centrul Moldovei. Rata de cuprindere în învăţămînt a tinerilor în vîrsta de 15-24 ani rămîne a fi destul de joasă. Conform statisticilor ofi ciale, circa 40% din tineri nu- şi continuă studiile, iar rata de părăsire timpurie a sistemului educaţional de către tineri, evaluată în baza AFM, denotă că circa 20% dintre aceştea nu urmează nici o formă de instruire. Indicatorul relatează valori mai înalte comparativ cu indicatorul „4.2. Ponderea persoanelor de 25-64 ani cu nivel scăzut de instruire” atît la nivel naţional, cît şi dezagregat pe medii de reşedinţă, astfel fi ind în pericol perspectivele educaţionale ale societăţii (Figura 5). Indicatorii înregistrează aceleaşi tendinţe pe medii de reşedinţă, însă valori contradictorii pe sexe. Astfel, un nivel mai jos de instruire se observă printre femeile adulte (18,2%), iar tendinţe mai mari de părăsire timpurie a sistemului educaţional sînt pezente în rîndul bărbaţilor (23,9%). Excluziunea intergeneraţională de la educaţie a tinerilor, evaluată în baza datelor CBGC prin prisma nivelului de studii al părinţilor, demonstrează tendinţe direct proporţionale în acest context. Tinerii din familiile în care părinţii au studii superioare înregistrează tendinţe mai pronunţate de a-şi prelungi studiile, ponderea celor care au declarat că nu-şi continuă studiile fi ind de 18,5% şi, respectiv, 21,5% în cazul studiilor superioare ale mamei şi tatălui, atunci cînd cei din gospodăriile unde părinţii au studii mai jos de medii, constituie circa 60%. Figura 5. Capitalul educaţional în raport cu aspectul gender 73Capitolul III Aspecte metodologice şi analitice Incidenţa HIV/SIDA printre populaţia cu vîrsta de 15-24 ani este un alt indicator care conduce la analiza riscului excluziunii sociale a tinerilor, acesta înregistrînd o descreştere uşoară în anul 2008 faţă de 2007 (11,02 şi 14,63, respectiv). Nivelul de încredere a tinerilor în structurile statale de securitate este destul de redus. În conformitate cu datele modulului privind excluziunea socială, 27,7% din persoanele tinere declară că nu au deloc încredere în poliţie, iar 24,2% nu au încredere în sistemul judiciar (Figura 6). Indicatorii compartimentului „Cultura, sportul şi petrecerea timpului liber” sînt deosebit de importanţi în ceea ce priveşte incluziunea socială, în special a tinerilor. Disponibilitatea serviciilor culturale, de bibliotecă, sală de lectură, existenţa terenurilor sportive, reduc alte riscuri legate de excluziunea socială. Accesul la serviciile turistice externe şi interne, de asemenea, au tangenţă directă cu tinerii, aceştia fi ind mai interesaţi în activităţile de acest tip. Disponibilitatea calculatorului personal, în gospodăria unde sînt persoane tinere, în societatea de astăzi devine o necesitate. În Moldova accesul la calculator personal, măsurat ca „9.8. Ponderea gospodăriilor care au calculator personal”, rămîne a fi destul de limitat, în mediul rural înregistrînd valoarea de doar 4,7% din totalul gospodăriilor incluse în cercetare. Astfel, tinerii înregistrează surse limitate de informaţii, acestea conducînd la vulnerabilitatea privind excluziunea socială a lor

HOTĂRÎRE Nr. 494 din  08.07.2011

cu privire la aprobarea Planului de acţiuni privind susţinerea populaţieide etnie romă din Republica Moldova pentru anii 2011-2015

 În scopul creării condiţiilor necesare pentru realizarea drepturilor social-culturale ale populaţiei de etnie romă

din Republica Moldova, Guvernul HOTĂRĂŞTE:    1. Se aprobă Planul de acţiuni privind susţinerea populaţiei de etnie romă din Republica Moldova pentru anii 2011-2015 (se anexează).    2. Ministerele şi alte autorităţi administrative centrale:    vor întreprinde măsurile necesare pentru executarea integrală şi în termenele stabilite  a acţiunilor prevăzute în Planul de acţiuni privind susţinerea populaţiei de etnie romă din Republica Moldova pentru anii 2011-2015;    vor prezenta anual, pînă la 20 ianuarie, Biroului Relaţii Interetnice informaţia privind implementarea Planului de acţiuni nominalizat.

PLANUL DE ACŢIUNI privind susţinerea populaţiei de etnie romă din Republica Moldova pentru anii 2011-2015

Ultimii 20 de ani parcurşi de societatea moldovenească, ani de criză politică, economică şi socială, necesită tot mai mult regîndirea politicii naţionale în raport cu grupurile etnice din Republica Moldova. Acum este nevoie mai mult ca oricînd de o nouă viziune, de noi paradigme şi conduite referitor la cei defavorizaţi în actualul context politico-economic.    Soluţionarea problemelor specifice cu care se confruntă minorităţile este posibilă prin utilizarea, la nivel central, a instrumentelor operaţionale de ordin politic, social, economic şi impune aplicarea unor măsuri speciale la nivel local. Este şi ceea ce-şi propune Planul de acţiuni privind susţinerea populaţiei de etnie romă din Republica Moldova pentru anii 2011-2015 (în continuare – Planul de acţiuni), care se doreşte a fi un instrument de lucru eficient pus la dispoziţia factorilor de decizie şi a reprezentanţilor societăţii civile – cei în măsură să gestioneze atitudini şi decizii menite să amelioreze condiţiile de trai ale populaţiei de etnie romă din Republica Moldova.

http://www.unicef.org/moldova/GrowingUp_UNICEF_rom.pdf

CREȘTEM MARI ÎN REPUBLICA MOLDOVA

COPIII ÎN CONFLICT CU LEGEA ȘI COPIII AFLAŢI ÎN DETENŢIE

Articolul 40 al Convenţiei ONU privind Drepturile Copilului obligă statele semnatare să asigure copiilor un tratamentul legal în interesul bunăstării lor și proporţional cu situaţia lor și cu infracţiunea săvîrșită. Majoritatea celor 1 785 de infracţiuni comise de copii în 2006 în Moldova au fost furturi fără aplicarea violenţei.

Copiii în conflict cu legea continuă să se confrunte cu multe provocări. 80% din copiii intervievaţi în detenţia preventivă nu au avut nici o întrevedere cu un avocat în dosarul lor. În aproximativ jumătate din cazuri nici un reprezentant legal nu a fost prezent în timpul audierilor și nici un psiholog sau profesor nu a asistat la interogarea copilului. În total, 40% din copii se aflau în detenţie preventivă mai mult de patru luni

Pentru a îmbunătăţi situaţia copiilor aflaţi în conflict cu legea în Moldova, este necesară dezvoltarea în continuare a măsurilor alternative pedepselor privative de libertate pentru copii, precum munca în beneficiul comunităţii, probaţiunea și medierea. De asemenea, trebuie consolidată calitatea asistenţei legale, sociale și psihologice pentru copiii din sistemul justiţiei juvenile prin intermediul acţiunilor de sensibilizare publică și instruire a profesioniștilor.

ALŢI COPII EXCLUȘI SOCIAL

Copiii de origine romă și copiii afectaţi de HIV/ SIDA sînt excluși din societatea moldovenească și sînt lipsiţi de atenţie, îngrijire și servicii din partea instituţiilor publice și factorilor de decizie. Excluderea lor este atît de profundă, încît nu se cunosc multe lucruri despre ei. . Un studiu al PNUD relevă că numărul romilor săraci este de două ori mai mare decît cel al săracilor de altă origine, iar jumătate din romii din Moldova trăiesc în condiţii de sărăcie extremă.

ACCESUL LA SERVICII ȘI CALITATEA SERVICIILOR

Potrivit Convenţiei privind Drepturile Copilului, copiii au dreptul la protecţie specială și sprijin din partea statului pentru promovarea și protejarea dezvoltării, sănătăţii, bunăstării și drepturilor lor umane. Toţi copiii au nevoie de servicii medicale, de educaţie și de protecţie de calitate pentru a deveni adulţi sănătoși și productivi. În Moldova, accesul copiilor la servicii este afectat de factori precum sărăcia,

atitudinile și comportamentele pe plan social, infrastructura slab dezvoltată, disparităţile geografice și calitatea insuficientă a serviciilor. Situaţia este influenţată și de faptul că angajaţii din instituţiile de sănătate și de educaţie se numără printre angajaţii din sectorul public cel mai modest remuneraţi.80 Nu toate școlile și spitalele dispun de sisteme de canalizare sau apă caldă și multe dintre ele au unităţi sanitare sub nivelul standardelor. Multe instituţii medicale și laboratoare nu au materiale suficiente și nici echipament și proceduri moderne. Plăţile neoficiale oferite pentru servicii contribuie și mai mult la lipsa de încredere în aceste instituţii și cauzează bariere financiare în calea accesului unor familii la servicii

Cadrul de Parteneriat Naţiunile Unite - Republica Moldova 2013 – 2017

CADRUL DE PARTENERIAT NAŢIUNILE UNITE - REPUBLICA MOLDOVA 2013 – 2017: RAPORT DE PROGRES 2013

Copiii din Moldova sunt încă mult în urma semenilor lor europeni şi a standardelor educaţionale la care aspiră ţara. Unul din cinci copii din zonele rurale nu are acces la programe de dezvoltare timpurie.

Cu sprijinul UNICEF, au fost elaborate documentele de politici necesare pentru susţinerea reformei, inclusiv Programul şi Planul de acţiune pentru prevenirea abandonului şcolar, standardele de calitate pentru şcolile generale din perspectiva şcolilor prietenoase copilului şi standardele pentru monitorizarea pregătirii şcolilor.

Capacităţile profesioniştilor din învăţământ au crescut prin programe de mentorat (o abordare inovatoare de predare şi învăţare), prin instruiri centrate pe copii şi prin comunicare pentru educaţia incluzivă. Capacităţile serviciilor nou create au fost consolidate pentru a sprijini incluziunea copiilor cu dizabilităţi în şcolile obişnuite, în contextul lucrului comun făcut, sub ghidarea UNICEF, de OHCHR, PNUD şi OMS.