7/22/2019 Contesa de Escarbagnas

1/2

Contesa de EscarbagnasMoliere

Editura de Stat pentru Literatura si Arta

Bucuresti 1958Traducerea de Alexandru Kiritescu

Contesa de Escarbagnas, o comedie scurta a marelui dramaturg renascentistMoliere prezinta una din temele preferate a acestuia : prostia umana. Chiar daca nu la fel

de cunoscuta ca marile lui comediiAvarul, Bolnavul Inchipuit, Pretioasele Ridicole, etc,

piesa se ridica totusi la standardele celorlalte.Comedie intr-un act, Contesa de Escarbagnaseste o farsa cu o actiune simpla.

Piesa debuteaza cu o intalnire intre cei doi indragostiti, Julie si vicontele. Din discutia lor,

se intelege ca se pune la cale o farsa contesei, pe care Julie o descrie ca o neroada. La

aparitia acesteia, vicontele pleaca grabit, si din discutia Juliei cu contesa, aflam ca cea din

urma crede ca vicontele este indragostit nebuneste de dansa. Parvinismul contesei sinerozia ei se observa din poruncile contradictorii date slugilor ei, ndree si Cri!uet si din

incercarea de a parea o doamna bine educata de la curtea regelui. Comicul in aceastaparte a piesei este unul de limba", cat si unul de caracter. #lugile nu inteleg poruncile

contesei pentru ca foloseste denumiri pariziene pentru anumite obiecte, necunoscute de

acestea $in loc de dormitor camera de toaleta, in loc de gra"dar maistru de cai, etc%.&n continuare, vicontele pregateste un spectacol pentru contesa. &nainte de

inceperea acestuia, apare domnul 'ibaudier, unul din pretendentii la iubirea contesei, care

isi e(prima dragostea pentru aceasta prin cuvinte pompoase si penibile. cest persona"este alter ego-ul contesei in forma masculina, un parvenit la fel ca dansa, incercand sa

para un om educat si un poet, cand de fapt versurile sale sunt superficiale si fade si el este

un incult.Piesa vicontelui incepe, dar este intrerupta de alt iubit al contesei, domnul )arpin,

care are o criza de gelozie si o insulta pe respectabiladoamna. &si e(prima dezgustul fata

de tradarea ei si pleaca lasand-o cu un pretendent in minus pe contesa. Piesa este reluata,

dar spectacolul este iar intrerupt de o scrisoare adresata vicontelui in care i se dapermisiunea sa se casatoreasca cu Julie. *inalul le rezolva pe toate : vicontele se va

casatori cu Julie, iar contesa cu domnul 'ibaudier, la fel de neghiob ca si ea.

Moliere, unul din cei mai mari dramaturgi ai literaturii universale, isi alege pentruaceasta comedie cateva teme specifice lui sau mai e(act cateva defecte umane ce ii

caracterizeaza persona"ele : ipocrizia, superficialitatea, neghiobia, parvinismul. &ntreaga

comedie sta in diferenta dintre aparenta si esenta a persona"ului principal, a contesei, intre

ceea ce vrea sa para, o doamna bine educata care a invatat bunele maniere de la Paris siceea ce este, o femeie inculta, dar avuta si superficiala. Moliere evidentiaza prin acest

persona" ingrozitoarea natura umana. La fel ca si )arpagon din Avarul de care ne

ingrozim de lipsa lui de umanitate, contesa prezinta o lipsa de profunzime in sentimentedatorata inculturii si prostiei crase. stfel, nu-i pasa cu cine se marita, ci o face doar ca

sa-i faca invidiosi pe ceilalti pretendenti ine(istenti in realitate. Linguseala ipocrita pe

care i-o aplica Julie pentru a-si duce la bun sfarsit farsa o face sa se simta importanta siapreciata. Contesa crede cu adevarat toate vorbele pompoase, le crede si incura"eaza pe

7/22/2019 Contesa de Escarbagnas

2/2

interlocutori sa le continue aratand astfel o vanitate personala. &ncultura ei se vadeste

cand vicontele ii vorbeste despre poeti pe care ea ii confunda cu macelarii din targ,

precum si atunci cand foloseste gresit cuvinte invatate in scurta ei sedere la curtea de laParis.

Moliere face in aceasta piesa o satira umana, defaimand vita nobila si apreciind

mai mult slugile simple, inculte, dar corecte si modeste. 'ot el subliniaza in linii fine sisubtile ca prostia este o boala genetica. stfel, fiul contesei pare sa-i fi mostenit

+calitatile. cesta totusi se comporta diferit: nu se lauda, nu se auto-linguseste, pur si

simplu nerozia la el se manifesta printr-o mutenie, Moliere evidentiind astfel nestiintalui : nu vorbeste pentru ca nu are ce spune.

Desi mai putin cunoscuta, Contesa de Escarbagnas prezinta un subiect

asemanator cu ma"oritatea pieselor lui Moliere, satirizand natura umana si evidentindu-i

defectele.