Contaminarea micotoxinelor

4
Contaminarea produselor alimentare și produselor agricole de către diverse tipuri de infectii toxice(fungi) este o gravă si neglijeata problema a timpurilor noastre.In ciuda de zecilor de ani de cercetare ampla,infectia cu mucegai ramane o problema dificila(Munkvold2003).A fost estimat de catre FAO ca la nivel mondial aproximativ 25% din culturile contaminate de mucegaiuri sunt de asemenea afectate si de micotoxine(CAST 1989 Rice and Ross 1994) și pierderea estimată se extinde la miliarde de dolari (Trail și altele 1995).Practicile”sarace”de recoltare,uscarea necorespunzatoare,tratamentul,ambalarea,depozitarea si conditiile de transport contribuie la dezvoltarea fungilor si creste riscul de producere a micotoxinelor. Pierderea majora de culturi in stare proaspata,sanatoasa face ca acest fapt sa fie un impediment pentru consum,fiind influentata de trei factori: biologici (dăunători care apar la depozitare), microbieni (bacterii, ciuperci) și chimici(insecticid, fungicid reziduri). Acesti 3 factori, singuri sau în combinație, pot reacționa ușor cu substratul sau materialele care conduc la pierderea aromelor,decoloralea produsului si reducerea in valoare nutritive.Astazi in cele mai multe din cazuri fumigantii sau agentii sau agentii de protectie pe baza de substante chimice sunt utilizati pentru conservarea in conditii de siguranta a produselor proaspete. Toxinele fungice au fost detectate în diverse mărfuri alimentare din mai multe părți ale lumii și au fost recunoscute ca fiind cele mai periculoase substante contaminante din alimente și furaje (CAST 1989). Producția de toxine de la o ciupercă nu se corelează direct cu creșterea sa, dar, de asemenea, depinde fungistatic (atunci cand o substanță oprește dezvoltarea ciupercilor) si de compusii fungicidici (atunci cand o substanță se utilizează pentru

Transcript of Contaminarea micotoxinelor

Contaminarea produselor alimentare i produselor agricole de ctre diverse tipuri de infectii toxice(fungi) este o grav si neglijeata problema a timpurilor noastre.In ciuda de zecilor de ani de cercetare ampla,infectia cu mucegai ramane o problema dificila(Munkvold2003).A fost estimat de catre FAO ca la nivel mondial aproximativ 25% din culturile contaminate de mucegaiuri sunt de asemenea afectate si de micotoxine(CAST 1989 Rice and Ross 1994) i pierderea estimat se extinde la miliarde de dolari (Trail i altele 1995).Practicilesaracede recoltare,uscarea necorespunzatoare,tratamentul,ambalarea,depozitarea si conditiile de transport contribuie la dezvoltarea fungilor si creste riscul de producere a micotoxinelor.Pierderea majora de culturi in stare proaspata,sanatoasa face ca acest fapt sa fie un impediment pentru consum,fiind influentata de trei factori: biologici (duntori care apar la depozitare), microbieni (bacterii, ciuperci) i chimici(insecticid, fungicid reziduri). Acesti 3 factori, singuri sau n combinaie, pot reaciona uor cu substratul sau materialele care conduc la pierderea aromelor,decoloralea produsului si reducerea in valoare nutritive.Astazi in cele mai multe din cazuri fumigantii sau agentii sau agentii de protectie pe baza de substante chimice sunt utilizati pentru conservarea in conditii de siguranta a produselor proaspete.Toxinele fungice au fost detectate n diverse mrfuri alimentare din mai multe pri ale lumii i au fost recunoscute ca fiind cele mai periculoase substante contaminante din alimente i furaje (CAST 1989). Producia de toxine de la o ciuperc nu se coreleaz direct cu creterea sa, dar, de asemenea, depinde fungistatic (atunci cand o substan oprete dezvoltarea ciupercilor) si de compusii fungicidici (atunci cand o substan se utilizeaz pentru combaterea ciupercilor vtmtoare plantelor) care ar putea afecta printr-o invazie sau colonie. Chiar daca in contaminarea produselor alimentare sunt disponibile lucrrile de cercetare,, monografii, i rapoarte, majoritatea informaiilor disponibile fie sunt limitate la un singur tip de micotoxine sau datele sunt risipite,imprastiate.Ciupercile sunt unicelulare,organisme eucariote care sunt heterotrofe n natur i caracterizat printr-un perete celular. n majoritatea cazurilor fungi apar ca formatiuni organizati din filamente si creasc n colonii multicelulare (grupate mpreun intr-un miceliu) comparativ cu drojdii, care sunt celule singulare. Aproape 70000 specii de fungi au fost raportate i descrise, dar se estimeaz c aproximativ 1,5 milioane de specii ar putea exista n continuare. (Hawksworth 1991; Hawksworth i alii 1995).Formele colonizate(fungi care se reproduce prin spori,in aer) ar putea trai ca paraziti sau ca saprofite pe un substrat.Din vremuri stravechi,formele de fungi au jucat un rol important in viata si bunastarea umana(ca biodegradabile in mediul inconjurator,in prepararea anumitor alimente si bauturi,sub forma de preparare antobiotice,ca surse chimice in diferite industrii cum ar fi alcooli,enzyme.acetone).Ele se pot dezolva foarte repede,poate invada foarte usor un substrat,coloniza si produc micotoxine fie in timpul recoltarii(la nivel de camp,de substrat) sau dupa recoltare(depozitare,transport si procesare).Cu toate acestea fungi filamentosi(ciupercile imperfecte) care sunt adaptate la mediul terestru sunt de obicei cunoscute ca producatori de micotoxine.Cuvantul micotoxina este derivat din 2 cuvinte: mukesreferindu-se la fungi(in greaca) si toxicumreferindu-se la otrava(in latina) .Micotoxinele sunt molecule relativ mari care nu sunt semnificativ volatile (WHO 1978; Schiefer 1990).Micotoxinele sunt produse de unele tulpini specifice de fungi filamentoi aparinnd speciilor din genurile Aspergillus, Penicillium, Fusarium i care invadeaz culturile la nivel de camp(substart)i pot crete pe produsele alimentare n condiii favorabile (temperatur, umiditate, activitatea apei, umiditate relativ) n timpul depozitrii.In mod normal,fungi cresc intre temperaturi de 10 pana la 40 C,ntr-un interval de pH de la 4 la 8, precum i in apa(aw), niveluri de peste 0,70 (uneori pot creste pe o suprafa foarte uscata) (Lacey 1991). De exemplu, pentru Aspergillus flavus este ntre 0,78 i 0,80 aw, A. fumigatus 0,85 i 0,94 aw, A. parasiticus 0,78 i 0,82 aw, Eurotium spp. 0,71 i 0,81 aw, Fusarium spp. 0,85 i 0,87 aw, i Penicillium chrysogenum 0,78 i 0,81 AW.Natura i cantitatea de micotoxine produs este influenat n ntregime de interaciunile mai multor factori: tipuri de substrat, coninutul de umiditate, temperatura, umiditatea n mediul nconjurtor, maturitatea coloniilor fungice, interactiunea cu alte ciuperci, concurena din partea altor microorganisme, factori de stres, daune fizice ale substratului din cauza activitatii insectelor, precum i ali factori asociai (Anonim 1983; Coulumbe 1993; Hendry and Cole 1993; Viquez and others 1994; Rao 2001)Efectul sinergetic si diversitatea efectelor toxice a facut sa consideram micotoxinele un importantfactor de risc pentru oameni si sanatatea lor. (Yiannikouris and Jonany2002; Daz-Llano and Smith 2006).Temerile cu privire la efectele sale asupra sntii sunt luate n considerare n mod serios n ntreaga lume. De exemplu; dup uraganul Katrina, Centers for Disease Control i Prevenire (CDCP, Statele Unite ale Americii) a emis noi atenionri revizuite n ceea ce privete efectele grave de sanatate de la expunerea produselor afectate cu micotoxine din cauza mucegaiului (Anonim 2006).Mycotoxicosis este termenul general dat pentru boala care este cauzata de micotoxine (Nelson i alii 1993). Severitatea acestei boli depinde de toxicitatea micotoxinei, doza implicata, gradul de expunere, precum i vrsta i statutul nutriional al individului.Oamenii care locuiesc n rile dezvoltate sunt, n general, considerati ca fiind mai puin expusi la micotoxine dect cei din rile n curs de dezvoltare. Acest lucru ar putea fi atribuit in functie de diferii factori: procesul si tratamentul alimentelor/ conservare ,tehnologie, precum i o reglementarea guvernamentala de succes i controlul comercial asupra calitii i siguranei alimentare.