Contabilitate_Grigorut

8/13/2019 Contabilitate_Grigorut

1/63

Contabilitatea Institutiilor Publice

Note de curs

Curs 1. Institutiile publice si bugetul public national


2/63

1.1. Institutiile publice, definire, rol si organizare

Institutiile publice reprezint acele unitati economice institutionalizate, a caror functieprincipala consta in redistribuirea veniturilor si a avutiei pe seama serviciilor prestate populatiei, in cazurile in care

intreprinderile, firmele nu ofera astfel de servicii pe piata sau le ofera in cantitati insuficiente.

Insttutiile publice mai sunt numite si administratii publice si sunt formate din administratia centrala, administratii

sociale si administratii locale.

In conformitate cu Legea nr.500/13.08.00 privind finantele publice, institutiile

publice cuprind! "arlamentul, #dministratia "rezidentiala, ministerele, celelalte organe de

specialitate ale administratiei publice centrale si locale, alte autoritati publice, institutiile

publice autonome, precum si institutiile din subordinea acestora, indifferent de modul de

finantare a activitatii acestora.

$esursele financiare publice provin din impzite ,ta%e, contributii si venituri

nefiscale, preluate de la personae &uridice si fizice, cu luarea in consideratie a

potentialului lor economic si a altor criterii stabilite de lege.

'imensionarea c(eltuielilor publice si repartizarea acestora pe destinatii si ordonatori de

credite se efectueaza in concordanta cu obiectivele srategiei de dezvoltare economica si

sociala a tarii si cu prioritatile immediate stabilite de autoritatile publice competente.

)ontabilitatea bugetara trebuie sa asigure reflectarea *ntregului proces ai e%ecutrii

bugetului de stat pe feluri de venituri si c(eltuieli pe verigile sistemului bugetar, precum

si pe fiecare organ financiar si institu+ie bugetara in parte.

'e asemeni, contabilitatea bugetara trebuie sa furnizeze datele necesare cunoaterii

mi&loacelor materiale si bneti aflate in folosin+a institu+iilor bugetare, permi+-nd in acest fel e%ercitarea controlului

asupra utilizrii acestora.)ontabilitatea bugetara se tine la nivelul tuturor componentelor sistemului bugetar. #ceste componente pot fi grupate

dupa mai multe criterii, astfel!

1. Din punct de vedere al subordonarii:

a institu+ii ale administratiei publice centrale, cuprind! "resedentia $omaniei, "arlamentul, ministerele si celelalteautoritati centrale de specialitate si institutiile teritoriale din subordinea lor

b institu+ii ale administratiei publice locale, cuprind! autoritatile administratiei publice locale, formate din consiliile&udetene, municipale, orasenesti si comunale, institutiile publice si serviciile publice cu personalitatee &uridica,

indiferent de modul de finantare a actvitatii lor. 2. Dupa modul de finanare:


3/63

a institu+iifinan+ate integral de la buget situatie in care veniturile pe care le realizeaza au obligatia sa le verse intotalitate, la bugetul din care sunt finantate

b institu+ii cu finan+are mi%ta, obtin venituri proprii care sunt completate din fonduri

bugetare, sub forma subventiilor sau transferurilor bugetare in aceasta situatie,

veniturile proprii pe care le realizeaza institutiile in cauza se retin pentru autofinantare,

iar cele nefolosite la sfirsitul anului se reporteaza pentru anul urmator

c institu+ii finantate integral din fonduri speciale.

#ctivitatea finantelor publice cuprinde!

a elaboraea si e%ecutia ugetului public national pe toate structurile acestuia!bugetul de stat, bugetul asigurarilor socialede stat, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului, bugetul institutiilor publice

autonome

b incasarea impozitelor, ta%elor si celorlalte venituri ale statului stabilite prin lege

c utilizarea mi&loacelor financiare aflate la dispozitia institutiilor publice, indiferent

de nivelul de subordonare al acestora

d controlul modului in care au fost utilizate mi&loacele materiale si banesti apartinindinstitutiilor publice.

1.2 tructura organizatorica a sistemului bugetar

In +ara noastr sistemul bugetar cuprinde urmtoarele domenii! *nv+m-ntul,

sntatea, cultura, aprarea +rii, autoritatea public, &usti+ia, asisten+a i protec+ia social,

protec+ia mediului *ncon&urtor, transporturile i telecomunica+iile, cercetarea tiin+ific

precum i alte activit+i de interes na+ional.

rganizarea sistemului bugetar are la baz structura de organizare a statului rom-n.

#stfel se *nt-lnete aceeai divizare administrativteritorial, *n &ude+e, municipii, orae i

comune. )onform )onstitutiei $omaniei, art.132, ugetul public national cuprinde

bugetul de stat, bugetul asigurrilor sociale de stat i bugetele locale ale comunelor,

oraelor i &ude+elor.

ugetul public na+ional are urmtoarea componen+!

a bugetul de stat

b bugetul asigurrilor sociale de stat


4/63

c bugetele fondurilor speciale

d bugetul trezoreriei statului

e bugetele locale

f bugetele institu+iilor publice autonomea bugetele institu+iilor publice finan+ate integral sau par+ial din bugetul de stat

( bugetele institu+iilor publice finan+ate integral din venituri proprii

i bugetul fondurilor provenite din credite e%terne contractate su

garantate de stat i ale cror rambursare, dob-nzi i alte costuri sc

asigur din fonduri publice

& bugetul fondurilor e%terne nerambursabile.

4uvernul elaboreaz proiectul bugetului de stat, bugetului asigurrilor sociale de stat, precum i proiectele bugetelor

fondurilor speciale, ale conturilor generale anuale de e%ecu+ie ale acestora i le supune spre aprobare "arlamentului. 'up

aprobare 4uvernul rspunde de realizarea prevederilor bugetare. 4uvernul asigur, de asemenea, conducerea generala a

activit+ii e%ecutive *n domeniul finan+elor publice, scop *n care e%amineaz periodic situa+ia financiar pe economie,

e%ecu+ia bugetulu public na+ional i a bugetelor fondurilor speciale, stabilind msuri pentru men+inerea sau *mbunt+irea

ec(ilibrului, dup caz.

'e asemenea, 4uvernul asigur elaborarea raportului privind situa+ia macroeconomic pentru anul bugetar respectiv i

proiec+ia acesteia *n urmtorii 3 ani.

inisterul 6inan+elor "ublice adopt msurile necesare pentru asigurarea ec(ilibrului bugetar, aplicarea politiciifinanciare a statului precum i c(eltuirea cu eficien+ a resurselor financiare.

ugetele "reedin+iei $om-niei, 4uvernului i ale altor institutii publice care nu au organe ierar(ic superioare se

prevd distinct *n bugetul de stat i se aprob de ctre "arlament.

)amera 'eputa+ilor i 7enatul, cu consultarea 4uvernului, *i aproba bugetele proprii *naintea dezbaterii bugetului de

stat i le *nainteaza 4uvernului *n vederea includerii lor *n bugetul de stat.

ugetele proprii ale &ude+elor, municipiului ucureti, muncipiilor, oraelor i comunelor, precum i bugetele

fondurilor speciale constituite potrivit legii in afara acestor bugete, se aproba de catre consiliile &udetene sau locale ale

acestora, dupa caz.

ugetele institu+iilor publice care au calitatea de ordonatori secundari sau ter+iari de credite, finan+ate integral sau

par+ial din (ugetul de stat, bugetul asigurrilor sociale de stat i bugetele fondurilor speciale se aprob de ctre ordonatorii

principali de credite organul ierar(ic superior al acestora.

In bugetul de stat, *n bugetul asigurrilor sociale de stat,,*n bugetele locale i *n bugetele fondurilor speciale nu se pot

*nscrie i aproba c(eltuieli far stabilirea resurselor din care urmeaz a fi efectuate.

)onstituirea, repartizarea i utilizarea resurselor financiare ale statului, ale unit+ilor administrativteritoriale i ale

institu+iilor publice, se controleaz de ctre )urtea de )onturi, inisterul 6inan+elor "ublice i alte organe *mputernicite de

lege. inisterul 6inan+elor "ublice va *nainta 4uvernului p-n la data de! 1 mai obiectivele politicii fiscale i bugetare pentru

anul bugetar pentru care se elaboreaz proiectul de buget i pe urmtorii 3 ani, *mpreun cu limitele de c(eltuieli stabilite pe


5/63

ordonatorii principali de credite, urm-nd ca acesta s le aprobe p-n la data de 15 mai i s informeze comisiile pentru buget,

finan+e i bnci ale "arlamentului asupra principalelor orientri ale politicii sale macroeconomice i ale finan+elor publice.

inisterul 6inan+elor "ublice va transmite ordonatorilor principali de credite, p-n la

1 iunie a fiecrui an, o scrisoare cadru care va specifica conte%tul macroeconomic pe baza

cruia vor fi *ntocmite proiectele de buget i metodologiile de elaborare a acestora.rdonatorii principali de credite au obliga+ia ca, p-n la data de 15 iulie a fiecrui an, s depun la inisterului

6inan+elor "ublice propunerile pentru proiectul de buget i ane%ele la acesta, pentru anul bugetar urmtor, cu *ncadrarea *n

limitele de c(eltuieli i estimrile pe urmtorii 3 ani, iso+ite de documenta+ii i fundamentri detaliate.

)onsiliile locale i &ude+ene au aceleai obliga+ii *n cazul solicitrii de ma&orare a

transferurilor, cotelor sau sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat fa+ de

anul *n curs.

inisterul 6inan+elor "ublice, pe baza acestor proiecte de buget i a bugetului

propriu *ntocmete proiectele legilor bugetare i proiectele bugetelor pe care le depune

la 4uvern p-n la data de 30 septembrie a fiecrui an.

'up *nsuirea proiectelor de buget de ctre 4uvern, acesta le supune spre aprobare "arlamentului, cel mai t-rziu p-n la

data de 15 octombrie fiecrui an.

ugetele se aproba de "arlament pe ansamblu, pe capitole, pe articole si pe ordonatorii

principali de credite.

:stimrile pentru urmtorii 3 ani reprezint inforima+ii privind nece sarul de finan+are petermen mediu i nu vor face obiectul autorizrii pentru anii bugetari respectivi.

'ac legea bugetului de stat i legea bugetului asigurrilor sociale de stat nu au fost adoptate cu cel pu+in 3 zile *nainte

de e%pirarea e%erci+iului bugetar, 4uvernul *ndeplinete sarcinile i aplic *n continuare prevederile bugetelor anului

precedent, p-n la aprobarea noilor bugete. Limitele lunare de c(eltuieli nu pot depi de regul 1/1 din prevederile

bugetului anului precedent, cu e%cep+ia cazurilor deosebite, temeinic &ustificate de ordonatorii principali de credite.

In cursul e%erci+iului bugetar, legea bugetar anual poate fi modificat prin legi

rectificative, care se prezint "arlamentului cel mai t-rziu p-n la data de 30 noiembrie."rin legile bugetare anuale se poate bloca o parte din creditele bugetare aprobate ordonatorilor principali de credite *n

vederea .men+inerii ec(ilibrului bugetar aprobat i c(eltuirii cu eficien+ i eficacitate a fondurilor publice.


6/63

Curs 2. !ugetul de stat

!ugetul de stateste un plan anual al c(eltuielilor de stat i al surselor de acoperire a acestora.

La *nc(iderea e%erci+iului bugetar, reprezentan+ii puterii e%ecutive prezint rapoarte cu privire la activitatea lor de

mobilizare a resurselor i de efectuare a c(eltuielilor *n concordan+ cu legea bugetului.

ugetul de stat concentreaz cea mai mare parte a fondurilor bugetare, iar *n

structura sa sunt grupate toate veniturile i c(eltuielile publice *n conformitate cu

clasifica+ia bugetar aprobat de inisterul 6inan+elor.

La nivel na+ional, sunt alimentate din bugetul de stat urmtoarele bugete!1. ugetul "arlamentului

. ugetul "reedin+iei

3. ugetul 4uvernului

9. ugetul autorit+ilor &udectoreti

5. ugetul )ur+ii )onstitu+ionale

;. ugetul )onsiliului Legislativ

2. ugetul )ur+ii de )onturi


7/63

8. ugetul )omisiei otalul bonurilor de tezaur i al altor instrumente specifice aflate *n circula+ie nu va putea

depi 8? din volumul total al c(eltuielilor bugetului aprobat. :miterea bonurilor de

tezaur i al altor instrumente specifice se poate face numai *n primele zece luni ale anului

financiar, iar retragerea lor trebuie s se fac fr a depi anul financiar *n care au fost

emise.

anca


8/63

ugetele locale reprezint bugetele unit+ilor administra+ivtentoriale care au

personalitate &uridica. ugetele locale se elaboreaz, se aproba si se e%ecutata in

conditiile legii 500/00 privind finan+ele, publice i ale Legiinr.l8@/l@@8 privind

finan+ele publice locale.6iecare comun, ora, municipiu, sector al municipiului ucureti *ntocmete buget

propriu, *n condi+ii de autonomie.

Intre bugetele consiliilor locale i bugetele consiliilor &ude+ene nu e%ist rela+ii de

subordonare.

ugetele locale cuprind pe de o parte veniturile constituite din impozite, ta%e,

contribu+ii, iar pe de alt parte c(eltuielile dimensionate *n func+ie de nevoile lor proprii

care trebuie s fie corelate cu resursele disponibile.

Impozitele i ta%ele locale se stabilesc de ctre consiliile locale sau &ude+ene, dup

caz, *n limitele i *n condi+iile legii.

=eniturile bugetelor locale se formeaz din impozite, ta%e i alte venituri stabilite

prin legea bugetar anual.

)onstatarea, aezarea i urmrirea *ncasrii veniturilor bugetelor locale se realizeaz prin

organele fiscale teritoriale subordonate inisterului 6inan+elor "ublice, dac legea nu

prevede altfel

>recerea de ctre 4uvern, *n administrarea si finan+area autorit+ilor administra+iei

publice locale, a unor c(eltuieli publice ca urmare a descentralizrii acestora i a altor

c(eltuieli publice noi se face prin lege, numai cu asigurarea resurselor financiare necesare

realizrii acestora.

#utorit+ile administra+iei publice locale au urmtoarele competente i rspunderi *n

ceea ce privete finan+ele publice locale!

1. elaborarea i aprobarea bugetelor locale *a termenele stabilite

. stabilirea, *ncasarea i urmrirea impozitelor i ta%elor locale, *n condi+iile legii

3. urmrirea e%ecu+iei bugetelor locale i rectificarea acestora, pe parcursul anului

bugetar, *n condi+ii de ec(ilibru bugetar


9/63

9. stabilirea i urmrirea modului de prestare a serviciilor publice locale, inclusiv

op+iunea trecerii sau nu aacestor servicii *n rspunderea unor agen+i economici specializa+i sau servicii publicelocale, urmrinduse eficientizarea acestora *n beneficiul cet+enilor

5. administrarea eficient a bunurilor din proprietatea publica sau privat a unit+ilor administra+ivtentoriale

;. anga&area de *mprumuturi pe termen scurt, mediu i lung i urmrirea ac(itrii la scaden+ a obliga+iilor de platarezultate din acestea

2. administrarea resurselor financiare pe parcursul e%ecu+iei bugetare, *n condi+ii de eficien+

8. stabilirea op+iunilor i a priorit+ilor *n aprobarea i *n efectuarea c(eltuielilor publice locale

@. elaborarea, aprobarea, modificarea i urmarirea realizrii programelor de dezvoltare *n perspectiv a unit+iloradministrativteritoriaie ca baz a gestionrii bugetelor locale anuale

10. organizarea i urmrirea efecturii controlului financiar de gestiune asupra

gestiunilor proprii, gestiunilor institu+iilor i serviciilor publice din subordinea consiliilor

locale, consiliilor &ude+ene si a )onsiliului 4eneral al unicipiului ucureti.

ugetele locale i bugetele institu+iilor i serviciilor publice de interes local se aprob

astfel!

1. bugetele locale, de ctre consiliile locale, consiliile &ude+ene i consiliul 4eneral al

unicipiului ucureti, dup caz

. bugetele institu+iilor i serviciilor publice, finan+ate integral sau par+ial din bugetele

locale, de ctre consiliile men+ionate la punctul 1, *n func+ie de subordonarea acestora

3. bugetele institu+iilor i serviciilor publice, finan+ate integral din venituri

e%trabugetare, de ctre organul de conducere a acestora, cu avizul odonatorului principal

de credite.

In cazurile *n care *n e%ecu+ia bugetelor locale apare deficit bugetar, acesta poate fi

acoperit, p-n la *ncasarea veniturilor bugetare aprobate pe seama resurselor aflate *n

contul general al trezoreriei statului.

'in bugetele locale se finan+eaz ac+iuni socialculturale, sportive, de tineret, inclusiv

ale cultelor, ac+iuni de interes local *n beneficiul colectivitatii, c(eltuieli de *ntre+inere i

func+ionare a administra+iei publice locale, c(eltuieli cu destina+ie special, precum i alte

c(eltuieli prevzute prin dispozi+ii legale.

In cazul *n care, pe parcursul e%ecu+iei bugetare, veniturile sunt mai mari dec-t c(eltuielile respectivei structuri

administrativteritoriale, prin lege se pot constitui fonduri de rezerv bugetar la dispozi+ia consiliului local sau &ude+ean dup


10/63

caz, *n limita de p-n la 5? din totalul c(eltuielilor. #cesta se poate utiliza pentru suplimentarea unor credite aprobate prin

bugetele locale, *n vederea finan+rii ac+iunilor sau a sarcinilor noi intervenite *n cursul anului.

rdonatorii principali de credite ai bugetelor locale sunt preedin+ii consiliilor &ude+ene la &ude+e, primarul general al

municipiului ucureti si primarii celorlalte unit+i administrativteritoriale.

"roiectele bugetelor unita+ilor administrativteritoriale se elaboreaz pe bazaproiectelor de bugete ale administra+iei proprii, *n etapele prevzute pentru bugetul de

stat.

"roiectele bugetelor unit+ilor administrativtentoriale se prezint spre aprobare

consiliilor locale sau &ude+ene dup caz, *n termen de ma%im 30 de zile de la aprobarea

legii bugetare anuale.

ugetul asigurrilor sociale de stat este o component a sistemului unitar bugetar.

"roiectul acestui buget este elaborat de guvern i supus spre aprobare "arlamentului odat

cu proiectul bugetului de stat. La nivelul bugetului asigurrilor sociale de stat sunt

regrupate c(eltuielile i sursele de finan+are ale acestora, aferente activit+ii de protec+ie

social.

#cestbuget seelaboreaz de ctre 4uvern, distinct de bugetul de stat, prin inisterul

uncii i 7olidarit+ii 7ociale i se adopt de ctre "arlament printro lege distinct.

)onform Legii nr.500/00, veniturile din acest buget nu pot fi utilizate pentru alte

c(eltuieli bugetare dec-t pentru cele prevzute *n legea de aprobare a cestui buget.

ugetele fondurilor speciale se constituie *n afara bugetului de stat i bugetului

asigurrilor sociale de stat.

"roiectele bugetelor fondurilor speciale se elaboreaz de ctre inisterul 6inan+elor

"ublice pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite, responsabili cu

gestionarea fondurilor respective.

:laborarea i e%ecu+ia bugetelor fondurilor speciale se efectueaz potrivit legilor de

constituire a acestor fonduri i prevederilor din legea finan+elor publice.

"e msura stabilizrii i restructurrii sectoarelor economice i bugetare, 4uvernulanalizeaz i propune "arlamentului desfiin+area fondurilor speciale constituite *n afara bugetului de stat ori bugetului

asigurrilor sociale, sau includerea acestora *n bugetele respective.
http://buget.se/http://buget.se/


11/63

Curs ". Principiile procedurii bugetare si #rdonatorii de credite.

".1. Principiile procedurii bugetare

6inan+area, e%ecutarea i controlul resurselor financiare ale statului, aleunit+ilor administrativteritoriale i ale institu+iilor publice presupun stabilirea i respectarea unor norme

riguroase la toate nivelele de organizare a finan+elor publice.

Legea nr. 500/00 privind finan+ele publice, stabilete principiile *n baza crora se elaboreaz i se

e%ecut bugetul de stat, bugetul asigurrilor sociale de stat, bugetele locale i bugetele fondurilor speciale, i

celelalte bugete dup cum urmeaz!

principiul unit+ii

principiul universalit+ii

principiul ec(ilibrului bugetar

principiul anualit+ii

principiul publicita+ii


12/63

principiul specializarii bugetare

principiul unita+ii monetare

Principiul unit$ii In conformitate cu acest principiu, toate c(eltuielile si veniturile bugetare suntreunite intrun singur document care este bugetul de stat.

Principiul universalit$ii #cest principiu presupune *nscrierea in buget a veniturilor, respectiv a

c(eltuielilor in totalitatea lor si nu per sold. 'in aceasta cauza, bugetul de stat mai este denumit si buget

brut. In bugetele brute figureaz toate veniturile ordinare si e%traordinare, analitic, pe surse de

provenien+a fiscale, nefiscale si din capital, pe de o parte, iar pe de alta parte, toate c(eltuielile curente si

de capital evitanduse ac+iunile si destina+iile pentru care sunt alocate.

Principiul ec%ilibrului bugetar. #cest principiu presupune acoperirea

integrala a c(eltuielilor e%erci+iului bugetar din veniturile aferente. $ealitatea

economica a impus insa elaborarea tot mai frecventa a unor bugete care se

caracterizeaz prin deficit bugetar datorita creteriic(eltuielilor publice.

#ceasta cretere a deficitului bugetar se datoreaz ma&orrii c(eltuielilor sectorului administrativ, sporirii

datoriei publice, si nu in ultimul rand, devalorizrii monedei na+ionale.

"e plan mondial e%ista o preocupare continua pentru solu+ionarea deficitului bugetar, utilizanduse

urmtoarele metode de ec(ilibrare bugetara!

1. constituirea unor surse de acoperire pe seama veniturilor din impozite.

#ceasta metoda consta in ec(ilibrarea bugetara pe o perioada, mai lunga de

timp 510 ani.

. constituirea unor fonduri de egalizare pe seama surselor ob+inute in anii cu

e%cedent bugetar. #cesta metoda presupune folosirea surselor e%cedentare,

prin plasarea lor pe pia+a de capital, si valorificarea prin dob-nzi sau

dividende.

3. metoda amortizrii alternative. "resupune rambursarea succesiva a datoriei,

publice in perioada de av-nt economic si stagnarea pla+ilor in perioada de

regres.

9. metoda emisiunii suplimentare de moneda. #cesta metoda genereaz diferite

efecte negative asupra publicit+ii economice a statului respectiv. La aceasta


13/63

metoda guvernele recurg numai *n situa+ii de necesitate, perioada de criza

prelungita, etc, urmrile acestei metode consta in accelerarea spiralei preturi/

salarii rezultind o infla+ie mare si necontrolata.

5. metoda datoriei publice. #cesata metoda presupune contractarea de imprumunturi prin emisiunea de titluride valoare garantate de stat. #ceasta metoda are efecte par+ial benefice, deoarece va influenta negativ

bugetele anilor urmtori, prin rambursarea datoriei contractate si a dob-nzilor aferente.

Principiul realit$ii. $espectarea acestui principiu *n elaborarea bugetului asigur o bun e%ecu+ie pe*ntregul e%erci+iu financiar. :l ac+ioneaz mai ales *n perioada de fundamentare a proiectului de buget printro

evaluare realist a veniturilor i o dimensionare &udicioas *n conformitate cu prevederile legale a c(eltuielilor

bugetare.

Principiul anualit$ii bugetare decurge din faptul c bugetul i anul bugetar se suprapunanului calendaristic. #stfel, bugetul de stat poate fi e%ecutat *ncep-nd cu data de 01 ianuarie i se *nc(eie la

data de 31 decembrie *n fiecare an. 'up data *nc(iderii bugetului de stat, veniturile aferente anului e%pirat se

consider realizri ale bugetului de stat din anul urmtor, *n timp ce c(eltuielile anului *nc(eiat se mai pot

efectua *n msura *n care au fost prevzute *n noul buget. )oncret, toate creditele bugetare neconsumate *n anul

bugetar e%pirat sunt anulate o dat cu *nc(iderea bugetului la sf-ritul anului bugetar.

e%cep+ie de la principiul anualit+ii se refer la situa+ia c-nd legea anual a bugetului de stat i bugetul

asigurrilor de stat nu au fost adoptate cu cel pu+in 3 zile *nainte de e%pirarea e%erci+iului bugetar. In aceste

cazuri se e%ecut *n continuare bugetul anului anterior.

In practic se desc(id credite bugetare lunar, *n limita a 8,3? din bugetul aprobat pe anul e%pirat, p-n la

aprobarea legii bugetului pentru e%erci+iul curent.

Principiul publicit$ii,conform legisla+iei este obligatoriu pentru toate institu+iile publice.

"otrivit acestui principiu, proiectele de bugete se supun dezbaterii publice *n "arlament i se public *n

onitorul ficial bugetul de stat, bugetul asigurrilor speciale de stat, sau se dezbat *n consiliile locale i se

dau publicit+ii *n publica+ii oficiale ale consiliilor locale bugetul local.

Principiul specializ$rii bugetare. =eniturile i c(eltuielile bugetare se *nscriu i se aprob *n bugetpe surse de provenien+ i respectiv pe categorii de c(eltuieli, grupate dup natura lor economic i destina+ia

acestora, potrivit clasifica+iei bugetare.

Principiul unit$ii monetare. "otrivit acestui principiu, toate opera+iunile bugetare se e%prim *nmoneda na+ional.

".2. #rdonatorii de credite si atributiile acestora

$epartizarea i utilizarea creditelor bugetare sunt *n competen+a i

raspunderea ordonatorilor de credite.


14/63

"rin ordonator de credite se *n+elege persoana *mputernicit s deplineasc o

func+ie de conducere *ntrun organ de stat, institu+ie i careia i sa acordat

dreptul de a dispune de creditele bugetare aprobate.

rdonatorii de credite sunt ierar(iza+i pe trei nivele!A ordonatori principali de credite

A ordonatori secundari de credite

A ordonatori ter+iari de credite.

rdonatorii principali de credite sunt! conductorii. autorit+ilor publice,

minitrii i conductorii celorlalte organe de specialitate ale administra+iei

publice centrale. La )amera. 'eputa+ilor i la 7enat ordonatoriiprincipali de credite

sunt secretarii generali ai celor dou camere.

rdonatorii principali de credite pot delega dreptul de! a aproba, folosirea i repartizarea creditelor

bugetare *nlocuitorilor lor de drept.

In calitatea lor de ordonatori de credite, minitrii, conductorii organelor

centrale, conductorii institu+iilor publice precum i primarii au mtoarele

atribu+ii *n legtur cu e%ecutarea prevederilor bugetului public!

A realizarea veniturilor

A utilizarea i anga&area creditelor bugetare pe baza bunei gestiuni financiare

A folosirea cu eficien+ i eficacitate a sumelor primite de la bugetul de stat, de la bugetul asigurrilorsociale de stat sau din bugetele fondurilor speciale

Aintegritatea bunurilor *ncredin+ate unit+ii pe care o conduc

A organizarea, +inerea la zi a contabilit+ii i prezentarea la termen a

situa+iilor financiare trimestriale i anuale

A s organizeze controlul financiar preventiv propriu

A s asigure controlul intern

A efectuarea *n condi+iile legii a inventarierii generale anuale

A organizarea sistemului de monitorizare a programului de ac(izi+ii publice

i a programului de lucrri de investi+ii publice

organizarea i +inerea la zi a eviden+ei patrimoniului.


15/63

#rdonatorii secundaride credite sunt conductorii institu+iilor de

centrale sau locale care au *n subordine institu+ii de stat cu personalitate

&uridic pentru care trebuie s defalce credite bugetare, men+in-nd necesarul

propriu de credite. In aceast situa+ie de ordonatori .secundari de credite suntinsnepctoratele colare, directiile de sanatate publica, directiile de munca i

protec+ie social, comandamentele i inspectoratele generale de arm din

inisterul #prrii


16/63

)ontrolul intern reprezint ansamblul msurilor *ntreprinse la nivelul unei

institu+ii publice cu privire la structurile organizatorice, metodele, procedurile

i sistemele de control i de evaluare, instituite *n scopul!

A realizrii atribu+iilor la un *nalt nivel calitativ i *ndeplinirii curegularitate, *n mod economic, eficace i eficient a politicilor adoptate

A respectrii legalit+ii i a dispozi+iilor conducerii

A prote&rii activelor i a resurselor

A efecturii i men+inerii de *nregistrri contabile corecte i complete

A furnizrii la timp de informa+ii corecte i complete pentru

fundamentarea deciziilor conducerii)onductorul institu+iei, publice trebuie s asigure elaborarea, aprobarea,

aplicarea si perfectionarea structurilor organizatorice, reglementarilor

metodologice, procedurilor i criteriilor de evaluare, pentru a satisface cerin+elegenerale i specifice ale controlului intern.

"ersoanele care gestioneaz fonduri publice sau patrimoniul public au obliga+ia s realizeze o bun

gestiune financiar prin asigurarea legalitatii, regularit+ii, economicit+ii, eficacit+ii i eficien+ei *n utilizarea

fondurilor publice i *n administrarea patrimoniului public.

&.2.(uditul public intern, definire, rol )i obiective

(uditul public intern este o activitatea organizat independent *n structura unei institu+iipublice, subordonat direct conductorului acesteia !const *n efectuarea de verificri, inspec+ii i analize ale

sistemului propriu de control intern, *n scopul evalurii obiective a msurii *n care sta asigur *ndeplinirea

obiectivelor institu+iei publice i utilizarea resurselor *n mod economic, eficace i eficient i pentru a raporta

conducerii constatrile fcute, slbiciunile identificate i msurile propuse de corectare a deficientelor. #uditul public intern se organizeaz distinct *n cadrul fiecrei institu+ii publice, sub forma unui

compartiment specializat format din una sau mai multe persoane, care nu trebuie s fie implicate *n ac tivit+ile

pe care le auditeaz.

)ompartimentul de audit intern poate fi format din auditori interni pe probleme de audit intern i revizoricontabili de gestiune pentru problemele controlului financiar de gestiune, ale cror rapoarte, proceseverbale i

actiuni vor fi auditate de primii. )ontrolorii financiari de gestiune sunt ordona+i tot directorului institu+iei.

#uditul public intern se e%ercit asupra tuturor activit+ilor desfurate in

institu+ia public sau care sunt *n responsabilitatea acesteia, inclusiv asupraactivit+ii institu+iilor subordonate.


17/63

#tribu+iile compartimentului de audit public intern sunt urmtoarele!

A certificarea periodic, *nso+it de raportul de certificare, a bilan+ului contabil i a contului de e%ecu+iebugetar ale institu+iei publice, prin verificarea legalit+ii, realit+ii i e%actit+ii eviden+elor contabile i

ale actelor financiare i de gestiune

A e%aminarea sistemului contabil i a fiabilit+ii acestuia, ca principalinstrument de cunoatere, gestiune i control patrimonial i al rezultatelor

ob+inute

A e%aminarea legalit+ii, regularit+ii i conformit+ii opera+iunilor,

identificarea erorilor, risipei, gestiunii defectuoase i a fraudelor precum i

a msurilor propuse pentru remedierea acestor deficien+e i sanc+ionare a celor, vinova+i

'e asemenea, compartimentul de audit public intern este obligat s auditezei urmtoarele activit+i i opera+iuni cel pu+in o dat la 3 ani!

a desc(iderea i repartizarea creditelor bugetare

b anga&amentele bugetare i legale din care deriv direct sau indirect

obliga+ii de plat, inclusiv din fonduri comunitare

c v-nzarea, ga&area, concesionarea sau *nc(irierea de bunuri din domeniul

privat al statului sau al unit+ilor administrativteritoriale

d concesionarea sau *nc(irierea de bunuri din domeniul public al statului

sau al unit+ilor administrativteritoriale

epl+ile din fondurile publice, inclusiv din fonduri de la )omunitatea :uropean

f constituirea veniturilor publice *n legtur cu autorizarea i stabilirea titlurilor de crean+, precum ifacilit+i acordate la *ncasarea titlurilor de crean+.

#uditorii publici interni au acces la toate datele i informa+iile pe care le consider relevante pentru

scopul i obiectivele vizate, iar personalul de e%ecu+ie implicat *n activitatea auditat are obliga+ia s ofere

documentele solicitate i tot spri&inul necesar desfurrii *n bune condi+ii a auditului intern.

&.". Controlul financiar preventiv


18/63

)ontrolul financiar preventiv const *n verificarea sistematic a proiectelor

de opera+iuni din punct de vedere al legalit+ii i regularit+ii precum i al

*ncadrrii *n limitele anga&amentelor bugetare stabilite potrivit legii.$esponsabilitatea organizrii controlului financiar preventiv i eviden+a

anga&amentelor cade *n sarcina conductorilor institu+iilor publice.

#nga&area, lic(idarea i ordonan+area c(eltuielilor din fonduri publice se

aprob de ordonatorul de credite, iar plata acestora se efectueaz de ctre

contabil.

)onductorii institu+iilor publice au obliga+ia s stabileasc proiectele de

opera+iuni supuse controlului financiar preventiv, documentele &ustificative i

circuitul acestora.

)ontrol financiar preventiv cuprinde activitatea prin care se verific

legalitatea i regularitatea opera+iunilor efectuate pe seama fondurilor publice

sau a patrimoniului public, *nainte de aprobarea acestora.

)ontrolul financiar preventiv se organizeaz i se e%ercit *n u rmtoarele forme!

a. controlul financiar preventiv propriu

b. controlul financiar preventiv delegat.

Proiectele de operaiunicare se supun *n mod obligatoriu controlului nanciar preventiv propriosunt urmtoarele!

1 *nc(eierea de contracte cu partenerii interni i e%terni

*ncasrile i pl+ile *n lei i valut

3 trecerea pe c(eltuieli a unor pierderi

9 ga&area, *nc(irierea, concesionarea bunurilor, subunit+ilor sau unit+ilor componente

5desc(iderea de credite bugetare la institu+iile publice din subordine i alimentrile cu sume dinaloca+iile bugetare pentru finan+area c(eltuielilor de capital

;suplimentarea unor venituri prevzute a fi suportate pe seama aloca+iilor bugetare

2modificarea repartizrii pe trimestre a veniturilor i c(eltuielilor bugetare

8efectuarea de pl+i din fonduri publice.


19/63

Controlul financiar preventiv propriuse e%ercit de ctre contabilul sef

prin viz de control financiar preventiv propriu. *n func+ie de volumul de

comple%itatea activit+ii, contabilul ef poate *mputernici, cu aprobarea

ordonatorului de credite, i alte persoane din subordine ca s e%ercite controlu financiar preventiv propriu.

=iza de control financiar preventiv propriu se e%ercita prin semntura persoanei *mputernicite *n acest sens

sau a *nlocuitorului desemnat.

"ersoanele *n drept s e%ercite controlul financiar preventiv propriu rspund solidar pentru legalitatea,regularitatea i *ncadrarea *n limitele anga&amentelor bugetare aprobate, *n ceea ce privete opera+iunile pentru

care au acordat viza de control financiar preventiv propriu.

b+inerea vizei de control financiar preventiv propriu pe documente care cuprind date nereale i/sau care

se dovedesc ulterior nelegale nu *i e%onereaz de rspundere pe efii compartimentelor de specialitate care le

au *ntocmit.

In toate cazurile contabilul ef sau persoana *mputernicit va motiva *n scris refuzul la viz de controlfinanciar preventiv propriu a opera+iunii prin completarea unui model adecvat situa+iei *n care se afl.

Controlul financiar preventiv delegatse organizeaz i se e%ercit de ctre inisterul6inan+elor "ublice prin controlori delega+i.

)ontrolorul delegat este func+ionarul public al inisterului 6inan+elor "ublice, care e%ercit atribu+ii de

control financiar preventiv delegat, *n mod independent.

inistrul finan+elor publice numete, pentru fiecare institu+ie public *n care se e%ercit func+ia de

controlor principal de credite al bugetului de stat, bugetului asigurrilor sociale de stat sau al bugetului oricrui

fond special, unul sau mai mul+i controlori delega+i, *n func+ie de volumul i de comple%itatea activit+ii

institu+iei publice respective.

"rin norme metodologice aprobate de ministrul finan+elor se stabilesc!

A tipurile de opera+iuni ale ordonatorilor de credite ale cror proiecte se supun controlului financiarpreventiv delegat

A limitele valorice peste care se efectueaz controlul financiar preventiv delegat, pe tipuri deopera+iuni

A documentele &ustificative care trebuie s *nso+easc diferitele tipuri de opera+iuni

A modul *n care trebuie efectuat controlul financiar preventiv delegat pentru fiecare tip de opera+iune.

)ontrolorii delega+i e%ercit viza de control financiar preventiv delegat asupra proiectelor de opera+iuni

vizate *n prealabil de ctre controlul financiar preventiv propriu al institu+iei publice respective.

pera+iunile care fac obiectul controlului financiar preventiv delegat se supun aprobrii ordonatorului

principal de credite numai *nso+ite de viza de control financiar preventiv delegat.


20/63

*iza de control financiar preventiv delegatse acord sau se refuza in

scris, pe formular tipizat i trebuie s poarte viza i sigiliul personal al

controlorului delegat competent.

$egimul refuzului de viz difer *n func+ie de nivelul institu+iei publice side supunerea sau nu la viza de control financiar preventiv delegat a pera+iunii.

"erioada ma%im pentru acordarea sau, dup caz, pentru refuzul vizei de

control financiar preventiv delegat este de 3 zile lucrtoare de la prezentarea

proiectului unei opera+iuni. "roiectul va fi *nso+it de toate documentele &ustificative.

'ocumentele refuzate la opera+iuni supuse controlului financiar care nu au fost vizate, nu pot fi

*nregistrate *n contabilitate.

"rin e%cep+ie, pot fi *nregistrate *n contabilitate, fr viza de controlfinanciar preventiv, numai documentele refuzate la viza de control financiar

preventiv propriu sau delegat, dar efectuate pe propria rspundere a

ordonatorului de credite, precum i cele refuzate la viza de control financiar

preventiv delegat, dar autorizate prin %ot$r+re a uvernului.


21/63

Curs - PINCIPII /N/(0/ (0/ #(NIII C#N3(!I0I34II IN3I354II0#P5!0IC/

-.1. Noiuni generale privind evidenta bugetara

"otrivit prevederilor legii contabilit+ii nr. 8/1@@1, cu completarile si

modificarile ulterioare, obliga+ia organizrii si conducerii contabilit+ii proprii

revine! regiilor autonome, societ+ilor comerciale, societ+ilor agricole, ncii


22/63

reflectarea in e%presie valorica a patrimoniului,

e%ercitarea controlului permanent asupra e%istentei si micrii elementelor

patrimoniale!

asigurarea informa+iei necesare stabilirii eficientei activit+ii institu+iilorpublice.

"entru realizarea acestor obiective, organele de conducere ale institu+iilor

publice au obliga+ia!

sa elaboreze instruc+iuni privind organizarea contabilit+ii analitice

pentru unit+ile bugetare din subordine

sa stabileasc perioadele de inventariere in cursul anului si sa elaboreze

precizri, adoptate la specific, cu privire la inventarierea bunurilor la unit+ilesubordonate

sa stabileasc competentele in materie de contabilitate pentru unit+ile din subordine

sa *ndrume si sa controleze modul de aplicare de ctre unit+ile din subordine a dispozi+iilor legale privindcontabilitatea.

-.2 Planul de conturi a instituiilor publice si modul de organizare si conducere a contabilit$ii

"lanul de conturi asigura e%istenta micrii si transformrii elementelor patrimoniale peparcursul derulrii bugetare.

In prezent institutiile publice aplica planul de conturi aprobat prin

ordinal .6. nr.39/1@89, iar ultimele norme decompletare si intocmire a bilanturilorcontabile sunt aprobate prin ordinal .6.". nr.8/001.

"rin ultimele acte normative sau introdus conturi noi privind activele corporale si necorporale,

reevaluarea acestora, amortizari.

"lanul de conturigeneral pentru instititiile publice in vigoare grupeazaconturile in @ clasedupa cum urmeaza!

)lasa 0 #ctive 6i%e )orporale

)lasa 1 i&loace anesti

)lasa 'econtari

)lasa 3 6onduri

)lasa 9 )(eltuieli

)lasa 5 =enituri


23/63

)lasa ; ateriale

)lasa 2 6inantari si )redite ancare

)lasa @ )onturi in #fara ilantului

In cadrul claselor e%ista mai multe grupe de conturi, iar grupele sunt

dezvoltate pe conturi sintetice de gradul I si II, care pot si ele fi dezvoltate in

analitice in func+ie de specificul activit+ii si de necesit+ile proprii de

informare ale fiecrei unit+i.

La baza *nregistrrii opera+iunilor economicofinanciare sta principiul

prudentei alcerin+elor europene, care impune *nregistrarea acestora in momentul generrii dreptului de

crean+a sau de obliga+ie.

)ontabilitatea se tine *n limba romana si *n moneda na+ionala in lei.

pera+iunile privind *ncasrile si pl+ile in valuta se inregistreaz in contabilitate la cursul zilei

precedente, comunicat de anca


24/63

)ompartimentul financiarcontabil reprezint o structura organizatorica

in cadrul institu+iei publice serviciu, birou, compartiment, in care este

organizata e%ecu+ia bugetara.

"ersoanele care rspund de organizarea si conducerea contabilit+ii trebuie sa asigure condi+iile

necesare pentru intocmirea documentelor &ustificative privind opera+iunile economice, organizarea si

conducerea corecta la zi a contabilit+ii, organizarea si efectuarea la timp a inventarierii elementelor de activ si

pasiv, precum si valorificarea rezultatelor acesteia, respectarea regulilor de *ntocmire a situa+iilor financiare,

depunerea la termen a acestora la organele in drept, pstrarea documentelor &ustificative, a registrelor si

situa+iilor financiare si organizarea contabilit+ii de gestiune adaptate la spacificul persoanei &uridice respective.

$egulile generale pentru organizarea institu+iilor publice sunt!

a contabilitatea imobilizrilor se tine pe categorii si pe fiecare obiect de evidenta

b contabilitatea stocurilor se tine cantitativ sau numai valoric,

*nregistrarea elementelor de activ se face la!

costul de ac(izitie

costul de produc+ie,

valoarea &usta pentru alte intrri dec-t cele prin ac(izi+ie sau produc+ie.

c crean+ele si datoriile se *nregistreaz la vaoarea normala

d valoarea ac+iunilor emise sau altori titluri, precum si varsamintele efectuate in contul capitalului

subscris se reflecta direct in contabilitatee contabilitatea clien+ilor si furnizorilor, a celorlalte crean+e si obliga+ii se tine pe categorii, precumsi pe fiecare persoana fizica sau &uridica

f contabilitatea c(eltuielilor se tine pe feluri de c(eltuieli, dupa natura sau destina+ia lor, dupa caz

g contabilitatea veniturilor se tine pe feluri de venituri, dupa natura si sursa lor

( contabilitatea veniturilor si c(eltuielilor bugetare se tine pe subdiviziunile clasificate bugetare.


25/63

Curs6 Normele metodologice de organizare a contabilit$ii instituiilor publice

6.1 fera de aplicare, regulile si principiile de baza folosite la organizarea contabilit$ii instituiilorpublice

"rin introducerea noului plan de conturi la institu+iile publice se

urmrete alinierea acestuia la planul general de conturi aprobat prin 6"

nr.30;/00 privind $eglementrile contabile simplificate, armonizate cu

standardele interna+ionale de contabilitate.

)ontabilitatea ca activitate specializata in msurarea, evaluarea,

cunoaterea, gestionarea si controlul activelor, datoriilor, capitalurilor proprii,

precum si al rezultatelor ob+inute din activitate, trebuie sa asigure inregistrarea

cronologica si sistematica, prelucrarea, publicarea si pstrarea informa+iilor cu

privire la pozi+ia financiara, performanta financiara si flu%urile de trezorerie,

atat pentru cerin+ele interne, cat si in rela+iile cu investitorii prezenti si


26/63

poten+iali, creditorii financiari si comerciali, clien+i, institu+ii publice si alti

utilizatori ai informa+iei contabile.

)ontabilitatea institu+iilor publice asigura informa+iile ordonatorilor de

credite cu privire la e%ecu+ia bugetelor de venituri si c(eltuieli, patrimoniulaflat in administrare, precum si pentru *ntocmirea contului general anual de

e%ecu+ie al a bugetului de stat, a contului anual de e%ecu+ie a bugetului asigurrilor sociale destat si fondurile speciale, precum si a conturilor anuale de e%ecu+ie ale bugetelor locale.

"otrivit prevederilor legii contabilit+ii, contabilitatea publica cuprinde!

a contabilitatea veniturilor si c(eltuielilor bugetare, care sa reflecte *ncasarea veniturilor si plata c(eltuieliloraferente e%erci+iului bugetar

b contabilitatea trezoreriei statului

c contabilitatea generala bazata pe principiul constatrii drepturilor si

obliga+iilor care sa reflecte evolu+iasitua+iei financiare si patrimoniale, precum si ae%cedentului sau deficitului patrimonial

d contabilitatea destinata analizrii costurilor programelor aprobate.

6.2 apoartele de contabilitate 7ormele de organizare a contabilit$ii bugetare

$egistrele de contabilitate obligatorii in cadrul formei de *nregistrare

Baestru sa(C sunt!

1. $egistrul &urnal

. $egistrulinventar

3. )artea mare sa(

La acestea se adaug, ca formular obligatoriu si Calan+a de verificareC care se *ntocmete pe baza

titlurilor preluate din B)artea mare sa(D sau din fisele desc(ise distinct pentru fiecare cont sintetic. La

institu+iile publice, balan+ele de verificare sintetice se intocmesc lunar, iar balan+ele de verificare analitice, cel

mai t-rziu la sf-ritul trimestrului pentru care se intocmesc situa+iile financiare.

1 $egistrul&urnal este un document contabil obligatoriu in care se inregistreaz cronologic,opera+iunile patrimoniale prin respectarea succesiunii documentelor dupa data de *ntocmire sau intrare a

acestora in unitate.


27/63

$egistrul&urnal se *ntocmete de fiecare institu+ie si de fiecare subunitate a acesteia, cucontabilitate proprie, zilnic sau lunar, dupa caz prin inregistrarea cronologica, fara tersturi si spatii libere, a

documentelor in care se reflecta micarea elementelor de activ si pasiv.

$egistrul&urnal este prezentat sub form unui registru&urnai general si a unor registre&umal

au%iliare.

In condi+iile conducerii contabilit+ii cu a&utorul te(nicii de calcul fiecare opera+iune se va inregistrain mod cronologic, dupa data de *ntocmire sau de intrare a documentelor.

. $egistrulinventar este un document obligatoriu in care se *nregistreaz

toate elementele patrimoniale de activ si pasiv, grupate si inventariate in

func+ie de natura lor, conform posturilor din bilan+ul contabil.

:lementele patrimoniale *nscrise in registrulinventar au la baza listele de inventariere sau

documentele care &ustifica con+inutul fiecrui, post din bilan+ul contabil. "otrivit legii contabilit+ii persoanele&uridice au obliga+ia sa efectueze inventarierea generala a elementelor de activ si de pasiv de+inute la inceputul

activit+ii, cel pu+in o data pe an.

$egistrulinventar se completeaz pe baza inventarierii faptice si servete ca document contabilobligatoriu de inregistrare a rezultatelor inventarierii si ca proba in diverse litigii.

In registrulinventar se Inregistreaz soldurile e%istente la data inventarierii.

3. $egistrul C)artea mareC este un document contabil obligatoriu in care se

inscriu lunar, direct sau prin regrupare conturi corespondente, *nregistrrileefectuate in registruinventar, stabilinduse situa+ia fiecrui cont, respectiv

soldul ini+ial, rula&ele debitoare, rula&ele creditoare si soldurile finale.

La sf-ritul lunii, pentru fiecare cont sintetic din B)artea mareD se stabilesc totalurile rula&elor

conturilor debitoare sau creditoare si ale conturilor corespondente. >otalurile sumelor conturilor corespondente

trebuie sa fie egale cu rula&ul debitor sau creditor al contului respectiv, dupa caz.

$egistrul C)artea mareC sta la baza *ntocmirii balan+ei de verificare si se

*ntocmete de fiecare institu+ie, precum si de fiecare subunitate a acesteia, cu contabilitate

proprie.

$egistrul C)artea mareC servete la tinerea contabilit+ii sintetice a opera+iilor economice si financiare

in unit+ile care utilizeaz forma de *nregistrare contabila Cmaestru sa(C.

"entru verificarea *nregistrrii corecte in contabilitate a opera+iilor

patrimoniale se *ntocmete lunar balan+a de verificare.

alan+a de verificare cuprinde urmtoarele elemente!

simbolul si denumirea conturilor, *n ordinea din planul de conturi

totalul sumelor debitoare si creditoare ale lunii precedente


28/63

rula&ele curente debitoare si creditoare

totalul sumelor debitoare si creditoare cumulate de la *nceputul anului

soldurile finale debitoare si creditoare.

atanta de verificare se *ntocmete atat pentru conturile sinte tice cat si pentrucele analitice.

"rin intermediul balan+ei de verificare analitice se verifica concordanta dintre conturile sintetice si

conturi ie lor analitice, fiind principalul instrument pe baza cruia se *ntocmesc situa+iile financiare, deci

bilan+ul contabil si contul de e%ecu+ie la institu+iile publice,

6." 8etode de conducere a contabilit$ii analitice a bunurilor

etode de conducere a contabilit+ii analitice a bunurilor sunt!

a operativ contabila

b cantitativ valorica

c global valorica .

a etoda operativ contabila se aplica pentru contabilitatea analitica a

materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura

obiectelor de inventar semifabricatelor, produselor finite, mrfurilor si

ambala&elor.

#ceasta metoda consta in tinerea, in cadrul fiecrei gestiuni, a evidentei

cantitative a bunurilor, pe feluri, cu a&utorul fiselor de magazie, iar in

contabilitate in tinerea evidentei valorice pe conturi sintetice si analitice de

materiale si pe gestiuni si in cadrul gestiunilor,pe grupe sau subgrupe de materiale.)ontrolul e%actit+ii *nregistrrilor din evidenta gestiunilor cu cea din contabilitate se asigura prin

evaluarea stocurilor cantitative ce au fost transcrise din fisele de magazie in registrul stocurilor,

In metoda operativ contabila se folosesc urmtoarele formulare!

fisa de magazie

fisa de cont pentru opera+iuni diverse

registrulstocurilor.


29/63

6isele de magazie servesc pentru evidenta cantitativa, pe feluri de stocuri, la locul de depozitare, iar incontabilitate, pentru controlul opera+iunilor Enregistrate de gestionar in vederea prelurii in $egistrul

stocurilor a cantit+ilor aflate in stoc si calculul valorii bunurilor e%istente in stoc la sf-ritul lunii, pentru

confruntarea acestora cu valorile din contabilitatea sintetica.

La gestiune fisele de magazie se tin in ordinea in care sunt *nscrise

materialele in registrul stocurilor. In aceste fise, cantit+ile se inregistreaza

zilnic de gestionar, pe baza documentelor de intrare factura, aviz de insotire a

mrfii, nota de recep+ie si constatare de diferente etc, pozi+ie cu pozi+ie.

In contabilitate documentele privind verificare stocurilor se grupeaz pe surse

de aprovizionare si in cadrul acestora pe conturi de materiale si gestiuni, iar in

cadrul gestiunilor, pe grupe sau subgrupe de materiale, dupa caz.

Intrrile si ieirile de bunuri de natura stocurilor se Enregistreaz in

contabilitatea sintetica si analitica, fie direct pe baza acestor documente, fie cu

a&utorul unor situa+ii *ntocmite zilnic sau lunar prin contabilizarea datelor din

documentele privind micarea stocurilor.

=erificarea *nregistrrilor efectuate in conturile de stocuri si fisele de magazie

se face prin *nscrierea in $egistrul stocurilor, la sfarsitu lunii, a stocurilor

cantitative din fisele de magazie, calcularea valorii acestora pe baza preturilor

de *nregistrare si total*zarea valorii acestora pe pagini ale registrului, pe

subgrupe de materiale, grupe de materiale, conturi sintetice si analitice, precum

si pe magazii gestiuni.

b etoda cantitativ valorica consta in tinerea evidentei cantitative pe

feluri stocuri de

materiale in cadrul fiecrei gestiuni, iar in contabilitate, acelei cantitativ

valorice.

)onturile sintetice care reflecta in contabilitate stocurile de valori materiale

se desfoar in analitic pe gestiuni iar in cadrul acestora pe feluri de bunuri

care reprezint conturile analitice.

:videnta cantitativa a materialelor se tine in gestiune cu a&utorul fiselor de

magazie. In fisele de magazie, *nregistrrile se fac zilnic, pe baza documentelor


30/63

de intrare si ieire. 'upa Enregistrare, documentele se predau la contabili tate pebaza de borderou.

fn contabilitate, documentele se Enregistreaz in fisele de cont analitic, pentru valori materiale si se

stabilesc stocurile, soldurile si situa+ia centralizatoare privind intrrile si ieirile pentru *nregistrarea in

contabilitatea sintetica.

)ontrolul inregistrarilor din conturile sintetice cu cele din contul analitice

ale stocurilor se asigura cu a&utorul balan+ei de verificare analitice, *ntocmita

pentru fiecare cont sintetic, dupa ce sa fcut in prealabil verificarea

concordantei stocurilor scriptice

clin fisele de magazie cu ce ie din fisele de cont analitic pentru valori materiale de la contabilitate.

c etoda global valorica se aplica pentru evidenta mrfurilor si

ambala&elor aflate in unit+ile de desfacere, folosinduse fisa de cont pentru

opera+iuni diverse si raportul de gestiune dupa caz.

)ontabilitatea analitica a mrfurilor si ambala&elor se tine global valoric,

atat in gestiune cat si in contabilitate, iar controlul concordantei *nregistrrilor

in cele doua evidente se efectueaz numai valoric, lunar.

$aportul de gestiune se completeaz pe baza documentelor de intrare si

ieire a mrfurilor si ambala&elor si de depunere a numerarului din v-nzare, iarin fisele valorice +inute de ia contabilitate pe gestiuni.

7oldurile valorice ale mrfurilor si ambala&elor aflate in gestiune se verifica

pe baza raportului de gestiune predat ia contabilitate, sau cu ocazia

inventarierii.

etoda global valorica se folosete si pentru evidenta rec(izitelor de birou,

imprimatelor materialelor pentru ambalare etc.In acest caz, evidenta cantitativa se poate tine pe feluri de rec(izite, imprimate, materiale etc, la locurile de

gestionare, cu a&utorul 6isei de magazie.

:videnta valorica a miscarilor de materiale se tine in contabilitate, pe gestiuni, in cadrul contului de

materiale consumabile, cu a&utorul fisei de cont pentru opera+iuni diverse.

)ontrolul e%actit+ii inregistrrilor se efectueaz lunar si cu ocazia

inventarierilor, evaluanduse stocurile e%istente pe baza listelor de inventariere

si confruntanduse soldul astfel ob+inut cu soldul conturilor respective din contabilitate.


31/63

6.&. Principiile contabile generale ale contabilit$ii bugetare

:valuarea posturilor cuprinse in stituatiile financiare se efectueaz in

conformitate cu

urmtoarele principii!

a "rincipiul continuit+ii activit+ii #cesta presupune ca persoana &uridica

asigura in mod normal func+ionarea

b "rincipiul permanentei metodelor #cesta presupune continuitatea

aplicrii acelorai reguli si norme privind evaluarea, inregistrarea in

contabilitate si prezentarea elementelor de activ si de pasiv si a rezultatelor,asigur-nd comparabilitatea *n timp a informa+iilor contabile.

c "rincipiul prudentei =alorificarea oricrui element trebuie sa fie

determinata pe baza principiului prudentei. "otrivit acestui principiu nu

este admisa supraevaluarea elementelor de activ si a veniturilor, respectiv

subevaluarea elemntelor de pasiv si a c(eltuielilor, tinand cont de

deprecierile, riscurile si pierderile posibile generate de desfurareaactivit+ii e%erci+iului curent sau anterior.

d "rincipiul independentei e%erci+iului 7e vor lua in considerare toate

veniturile si c(eltuielile corespunztoare e%erci+iului bugetar pentru care

se face raportarea, fara a se tine seama de data *ncasrii sumelor sau a

efecturii pla+ii.

e "rincipiul evalurii separate a elementelor de activ si de pasiv Invederea stabilirii valorii totale corespunztoare unei pozi+ii din bilan+, se

va determina separat valuarea aferenta fiecrui element indiv idual de activ side pasiv.

f "rincipiul intangibilitatii ilan+ul de desc(idere al unui e%erci+iu trebuie sa corespunde cu bilan+ul de*nc(idere al e%erci+iului precedent.

g"rincipiul necompensarii =alorile elementelor ce reprezint active nu pot fi compensate cu valorileelementelor ce reprezint pasive, respectiv veniturile cu c(eltuielile, cu e%cep+ia compensrilor intre active si

pasive, permise de reglementrile legale.


32/63

Curs 9 (C3I*/ I8#!I0I(3/

9.1eguli generale de evaluare

7unt denumite si bunuri de investitii, active pe termen lung, sau bunuri

imobile. :le se caracterizeaza prin faptul ca!

activele imobilizate se inscriu in bilan+ la costul de ac(izi+ie sau

costul de produc+ie

perioada lor de utilizare si lic(idare este , de regula mai mare de un an

participa la desfasurarea mai multor circuite economice. :le nu se consuma si nu se

inlocuiesc dupa prima intrbuintare

(ctivele imobilizate sunt:#. Imobilizri necorporale

. Imobilizri

corporale

). Imobilizri financiare.

(ctive circulante:

7tocuri

#lte active circulante


33/63

(. Imobiliz$rile necorporaleintangibile sau nemateriale;

$ecunoaterea imobilizrilor necorporale

Fn activ necorporal este un activ identificabil nemonetar, fara suport

material si de+inut pentru utilizarea in procesul de produc+ie sau furnizare de

bunuri sau servicii, pentru a fi. inc(iriat ter+ilor sau pentru scopuri

administrative. In cadrul imobilizrilor necorporale se cuprind!

c(eltuieli de constituire

c(eltuielile de cercetare si dezvoltare

concesiunile, brevetele, licentele.marcile,drepturile si

valorile similare

alte imobilizri necorporale

imobilizri necorporale in curs de e%ecutie

a )(eltuieli de constituire care cuprind c(eltuielile cu infintarea unei societati comerciale cum sunt

cele privind ta%ele si c(eltuielile de inscriere si inmatriculare, prospectarea pietii, reclama si publicitate.

b )(eltuielile de cercetare si dezvoltare cuprind c(eltuielile ocazionate de efectuare unor lucrari sauobiective de cercetare menite sa contribuie la crearea de noi te(nologii, noi produse sau noi capacitate de

productie.

c )(eltuielile de constituire si c(eltuielile de cecetaredezvoltare

inluenteza evolutiile viitoare a unitatilor. :le se recupereaza pe calea

amortizarii intro perioada de cel mult 5 ani.

d )oncesiunile, brevetele, licen+ele, mrcile, drepturile si alte valori

similare ac(izi+ionate sau dob-ndite pe alte cai, se *nregistreaz in conturile de

imobilizri necorporale la costul de ac(izi+ie sau costul de produc+ie dupa caz.

Imobilizrile necorporale in curs reprezint imobilizrile necorporale

neterminate pana la sf-ritul, perioadei, evaluate la costul de produc+ie,

respectiv costul de ac(izi+ie.

:valuarea ini+iala a imobilizrilor necorporale


34/63

Fn activ necorporal se *nregistreaz ini+ial ia costul de ac(izi+ie sau de

produc+ie asa cum este prevzut in C>ratamente contabile generale aplicate

elementelor de bilan+C.

Fn element necorporal raportat drept c(eltuiala nu poate ii recunoscut ulterior ca parte din costu unui activ

necorporal.

!. Imobiliz$ri corporale fizice,tangibile;

ecunoa)terea, imobiliz$rilor corporale

Imobilizrile corporale sunt activele care!

a sunt de+inute de o persoana &uridiica pentru a fi utilizate in

produc+ia proprie de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi

inc(iriate ter+ilor sau pentru a fi folosite in scopuri administrative

b sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an

c au valoare mai mare dec-t limita prevzuta de reglementrile legale in vigoare.

In categoria imobilizarilor corporale intra 1.terenurile si

. mi&loacele fi%e

1 7unt supuse amortizarii numai terenurile cu destinatie economica dobindita

de agentii economici prin acte de vinzare cumparare sau sub forma de

despagubiri in cazul e%proprierilor.

)elelate terenuri, paduri lacuri, balti etc. daca nu sunt rezultatul unor investitii se asimileazaimobilizarilor corporale dar nu se amortizeaza.

In valoarea terenurilor sunt incluse si c(eltuielile cu amena&arile, lucrarile de acces, racordarile la sursele de

energie. Investitiile legate de amena&area terenului se amortizeaza c(iar dac terenul respective nu este supus

amortizarii.

i&loace fi%e sunt acele obiecte sau comple%ul de obiecte ce se utilizeaza ca atare si indeplinesc cumulative

doua conditii!

au valoare de intrare in patrimoniu mai mare de 0 leiGGG

au o durata normala de utilizare mai mare de un an.


35/63

4rupele de mi&loace fi%e sunt!

1. )ladiri

. )onstructii specilale

3. asini, utila&e si instalatii de lucru9.#parate si instalatii de masurare, control si de reglare

5.i&loace de transport

;.#nimale si plantatii

2.Fnelte, dispozite,instrumente,mobilier si aparatura birotica.

C. Imobilizari financiare

Imobilizrile financiare cuprind titlurile de participare si crean+ele

imobilizate.

>itlurile de participare reprezint drepturile sub forma de ac+iuni de+inute

de o institu+ie publica in capitalul unei societ+i comerciale, care asigura

realizarea unor venituri financiare sub forma dividendelor si a dobinzillor sau

care permit e%ercitarea unui control asupra societatii emitente.

)ontabilitatea crean+elor imobilizate se tine pe urmtoarele categorii *mprumuturi acordate pe termen

lung si alte crreante Imobilizate.

In conturile de *mprumuturi pe termen lung se *nregistreaz sumele acordate ter+ilor in baza unor

contracte pentru care unutatea percepe dob-nzi, potrivit legii.

La alte creante imobilizate se cuprind! garan+iile, depozitele si cau+iunile depuse de institu+ia publica

la ter+i.

:valuarea ini+iala imobilizrile financiare recunoscute ca activ se evalueaz la costul de ac(izi+ie sau valoarea

determinata prin contractul de ac(izi+ie a acestora.


36/63

)(eltuielile accesorii privind ac(izi+ionarea imobilizrilor financiare se *nregistreaz direct in

c(eltuielile de e%ploatare ale e%erci+iului.

:valuarea la data bilan+ului imobilizrile financiare sunt prezentate in bilan+ la valoarea contabila.

Institu+iile publice nu constituie provizioane pentru deprecierea imobilizrilor financiare.

9.2 (ctive circulante:

7tocuri

#lte active circulante

4eneralit+i

$ecunoaterea activelor circulante

Fn activ se clasifica ca activ circulant atunci cand!

este ac(izi+ionat sau produs pentru consum propriu sau in scopul comercializrii

este reprezentat de numerar sau ac(ivalente de numerar a cror utilizare nu este restric+ionat.

#ctivele circulante nu ramin durabil intro unitate patrimoniala, perioada

lor de rotatie este mai mica decit un an. :le se afla intro continua miscare

sc(imbindusi forma materiala si utilitatea in cadrul circuitului economic al

patrimoniului.

"rin ec(ivalentele de numerar se intelege investi+iile financiare petermen scurt, uor convertibile in numerar si al cror risc de sc(imbare a valorii

este nesemnificativ.

In categoria activelor circulante se cuprind!

stocuri, inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost *ntocmita factura

crean+e

investi+ii financiare pe termen scurt

casa si conturi la banci.

:valuarea activelor circulante

#ctivele circulante se *nregistreaz in contabilitate la costul de ac(izi+ie sau.

costul de produc+ie, dupa caz.

"entru deprecierea activelor circulante,la sf-ritul e%erci+iului bugetar se constituieprovizione pe seama c(eltuielilor.


37/63

In situa+ia in care provizionul constituit pentru un activ circulant devine total sau par+ial fara obiect,

*ntruc-t motivele care au dus la constituirea acestuia au *ncetat sa mai e%iste intro anumita msura, atunci acel

provizion trebuie reluat corespunztor ia venituri.

9." 3#C5I

7tocurile sunt active circulante!

a de+inute pentru a fi v-ndute pe parcursul desfurrii normale a activit+ii

b in curs de produc+ie in vederea v-nzrii in aceleai condi+ii ca mai sus sau

c sub forma de materii prime, materiale si alte consumabile ce urmeaz a fi

folosite in procesul de produc+ie sau pentru prestarea de srvicii.

In cadrul stocurilor se cuprind!

materii prime, care participa direct la fabricarea produselor si se regsesc in produsulfinit integral sau par+ial, fie in starea lor initaiala, fie transformata

materialele consumabile care participa sau a&uta la procesul de fabrica+ie sau de e%ploatare fara a seregsi, de regula, in produsul finit

materialele de natura obiectelor de inventar

produsele

semifabricatele, prin care se *n+elege produsele ai cror proces te(nologic a fost terminat intro sec+iefaza de fabrica+ie si care trec *n continuare in procesul te(nologic al altei sectil faza de fabrica+ie sau se

livreaz ter+ilor

produsele finite, adic produsele care au parcurs in *ntregime fazele procesului de fabrica+ie si nu maiau nevoie de prelucrri ulterioare in cadrul unit+ii, put-nd fii depozitate in vederea livrrii sau e%pediate

direct clien+ilor

ambala&ele, care include ambala&ele refolosibile, ac(izi+ionate sau fabricate, destinate produselor

v-ndute si care in mod temporar pot fi pstrate de tert cu obliga+ia restituirii in condi+iile prevzute in

contracte

produc+ia in curs de e%ecu+ie, care reprezint produc+ia care nu a trecut prin toate fazele stadiile deprelucrare, prevzute in procesul te(nologic precum si produsele nesupuse probelor si recep+iei te(nice sau

necompletate in *ntregime.

In cadrul produc+iei in curs de e%ecu+ie se cuprind, de asemenea,

lucrrile si serviciile, precum si studiile in curs de e%ecu+ie sau

neterminate.


38/63

In cadrul stocurilor se includ si bunurile aflate *n custodie pentru

prelucrare sau consigna+ie la ter+. care se *nregistreaz distinct in contabilitate

pe categorii de stocuri.

In categoria materialelor consumabile se include medicamentele simaterialele sanitare, materiale de *ntre+inere si gospodrire, materiale cu

caracter func+ional, alimente si fura&e si alte materiale, potrivit con+inutului

ciasificatiei c(eltuielilor prevzute in buget

In categoria ambala&elor se includ ambala&ele refolosibi*e ac(izi+ionate

sau fabricate, destinate produselor v-ndute si care in mod temporar pot fi

pstrate de tert cu obliga+ia restituirii in condi+iile prevzute in contracte. In

contabilitatea ter+ilor acestea vor fi eviden+iate distinct.

#mbala&ele care se cuprind in categoria materialelor de natura obiectelor

de inventar, care nu circula pe baza de decontare ci se folosesc numai in

interiorul institu+iei, se *nregistreaz in contabilitate in categoria materialelor de

natura obiectelor de inventar. #mbala&ele si materialele pentru ambalat,

produse in unitatea patrimoniala pentru a fi v-ndute ca atare sunt considerate

produse finite.

ateriale de natura obiectelor de inventar reprezint bunuri cu o valoare

mai mica dec-t limita prevzuta de lege pentru a fi considerate mi&loace fi%e,

indiferent de durata lor de serviciu, sau cu o durata mai mica de un an,

indiferent de valoare lor precum si bunurile asimilate acestora ec(ipamentul

de produc+ie, ec(ipamentul de lucru, *mbrcmintea speciala, mecanismele,

dispozitivele, verificatoarele, sdvurile, aparatele de msura si control ctc.

'ocumentele aflate in colec+iile bibliotecilor, care au statut de bunuri

culturale comune, nu sunt mi&loace fi%e si sunt eviden+iate in documente de

inventar. :liminarea documentelor din colec+ii se aplica numai bunurilor

culturale comune, uzate fizic sau moral, dupa o perioada de minimum ; luni de

la ac(izitie.

Frmrirea e%istentei obiectelor de inventar date in folosin+a se va realiza cu a&utorul fisei de evidenta a

obiectelor de inventar in folosin+a.


39/63

Curs < 3/3I

)ontabilitatea ter+ilor asigura evidenta datoriilor si crean+elor institu+iei

publice in rela+iile acesteia cu furnizorii, clien+ii, personalul, asigurrile sociale,

bugetul statului, institu+iile publice subordonate, debitorii si creditorii diversi,

precum si evidenta opera+iilor ce nu pot fi inregistrate si necesita clarificri

ulterioare si alte decontri.

In contabilitatea furnizorilor si clien+ilor se inregistreaz opera+iunile

privind cumprrile, respectiv livrrile de mrfuri si produse, lucrrile

e%ecutate si serviciile prestate, precum si alte opera+iuni efectuate.


40/63

#vansurile acordate furniziorilor, precum si cele primite de la clienti se

*nregistreaz in contabilitate in conturi distincte.

pera+iunile privind v-nzrile/ cumprrile de bunuri, e%ecutrile de

lucrri si prestarile de servicii efectuate pe baza efectelor comerciale se*nregistreaz in contabilitate in conturile corespunztoare de efecte de pltit sau

de primit, dupa caz.

:fectele comerciale scontate nea&unse la scadenta, se *nregistreaz intr

un cont in afara bilan+ului st se men+ioneaz in notele e%plicative.

:fectele comerciale trebuie sa *ndeplineasc condi+iile de forma si fond

prevzute de reglementrile in vigoare, farH de care validitatea lor poate fi

contestata sau anulata.

"otrivit art. 19din Legea, contabilit+ii nr.


41/63

#tunci cand tranzac+ia este decontata in decursul aceluiai e%ercitiu

finaciar in care a survenit, *ntreaga diferen+a de curs valutar este recunoscuta in

acel e%erci+iu. #tunci cand tranzac+ia este decontata intrun e%erci+iu financiar

ulterior, diferen+a de curs valutar recunoscuta in fiecare e%erci+iu financiar, ceintervine pana in e%erci+iul decontrii, este determinata tinand seama de

modificarea cursurilor de sc(imb survenita in cursul fiecrui asemenea

e%erci+iu financiar.

"otrivit art.1; din Legea contabilit+ii nr. 8/1@@1, republicata in nr.

98/005, contabilitatea furnizorilor si a clien+ilor, a celorlalte datorii si crean+e

se tine pe categorii, precum si pe fiecare persoana fizica sau &uridica.

In acest sens, in contabilitatea analitica, furnizorii si clien+ii se grupeaz

astfel! interni si e%terni, iar in cadrul acestora pe termene de plata, respectiv de

*ncasare. 'e asemenea, in contabilitatea analitica se grupeaza distinct clien+ii si

furnizorii la care institu+ia publica de+ine participatii.

)rean+ele incerte se *nregistreaz distinct in contabilitate.

)ontabilitatea decontrilor cu personalul cuprinde drepturile salariate, sporurile, adaosurile, premiile

din fondul de salarii, indemniza+iile pentru concediile de odi(na, precum si cele pentru incapacitatea temporara

de munca, pltite din fondul de salarii si alte drepturi in bani si/sau natura, datorate de institu+ia

publica persona&ului pentru munca prestata si care se suporta, potrivit

reglemetarilor in vigoare, din fondul de salarii.

)ontabilitatea decontrilor cu pensionarii cuprinde drepturile de pensie si

alte drepturi prevzute de lege, cuvenite pensionarilor conform legii.

In contabilitate se *nregistreaz distinct alte drepturi si avanta&e care,

potrivit reglementarilor *n vigoare, nu se suporta din fondul de salarii masa

calda, alimente antidot etc, precum si avansurile acordate potrivit legii.

'repturile de personal neridicate in termenul legal se *nregistreaz intr

un cont distinct, pe persoane.

$e+inerile din salariile personalului pentru cumprri cu plata in rate, c(irii sau

pentru alte obliga+ii ale salariatiilor, datorate ter+ilor popriri, pensii alimentare


42/63

si altele, se efectueaz numai in baza unor titluri e%ecutorii sau ca urmare a

unor rela+ii contractuale.

7umele datorate si neac(itate personalului concediile de odi(na si alte

drepturi de personal, respectiv eventualele sume ce urmeaz a fi *ncasate de laacesta, aferente e%erci+iului in curs, se inregistreaz ca alte datorii si crean+e in

legtura cu personalul.

)ontabilitatea decontrilor privind, asigurrile sociale cuprinde

obliga+iile institu+iei publice la asigurrile sociale de stat, la asigurrile sociale

de sntate, pentru constituirea, bugetului de asigurri pentru oma& precum si

contribu+ia individuala de asigurri sociale, asigurri de sntate si asigurripentru oma&.

:ventualele sume datorate sau care urmeaz a se incasa in perioadele

urmtoare, aferente e%erci+iului in curs, se *nregistreaz ca alte datorii si

crean+e sociale.

In cadrul decontrilor cu bugetul statului, bugetele locale si fondurile

speciale se cuprind ta%a pe valoare adugata, impozitul pe venituri de natura

salariala, ta%a asupra mi&loacelor de transport si alte impozite, ta%e s*

varsaminte asimilate.

Impozitele si ta%ele cuvenite bugetelor trebuie recunoscute ca datorie in

limita sumei nepltite. 'aca suma pltit depete suma datorata, surplusul

trebuie recunoscut drept crean+a.

>a%a pe valoare adugata datorata bugetului de stat se stabilete lunar, pe

baza de decont, ca diferen+a intre valoarea ta%ei e%igibile aferente bunurilor

livrate sau serviciilor prestate >=# colectata si a ta%ei deductibile pentru

cumprrile de bunuri si servicii >=# deductibila.

In situa+ia in care e%ista decala&e intre faptul generator de >=# si

e%igibilitatea acesteia, totalul >=# se *nregistreaz intrun cont distinct,

denumit >=# nee%igibila care, pe msura ce devine e%igibila, se trece la >=#

colectata, respectiv la >=# deductibila.


43/63

'e asemenea, in contul de >=# nee%igibila se *nregistreaz si >=#

deductibila sau colectata, pentru livrri de bunuri si prestri de servicii pentru

care nu au sosit sau nu sau *ntocmit, facturile.

'iferen+a de ta%a, *n plus sau *n minus, intre >=# colectata si >=#deductibila se *nregistreaz in conturi distincte >=# de plata, respectiv >=#

de recuperat si se regularizeaz in condi+iile legii.

Impozitul pe venituri de natura salariilor, ce se *nregistreaz in

contabilitate, cuprinde totalul impozitelor individuale, calculate asupra

veniturilor impozabile lunare ale personalului anga&at permanent al institu+iei

publice, precum si impozitul re+inut din drepturile banesti acordate salaria+ilortemporari si colaboratorilor de orice fel, potrivit legii.

La alte impozite, ta%e si varsaminte datorate bugetului de stat sau

bugetelor locale se cuprind! ta%a asupra mi&loacelor de transport si alte

impozite si ta%e. #cestea se defalca *n contabilitatea analitica pe feluri de

impozite, ta%e si varsaminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale.

#lte datorii si crean+e cu bugetul statului cuprind! drpturile de personal

neridicate, prescrise, datorate bugetului statului potrivit legii, sumele datoratecreditorilor, cuvenite bugetului statului dupa prescrierea lor, plusul de numerar din casierie, amenzi si penalitai,

varsaminte efectuate in plus la buget, si altele.

)rean+ele fata de alte persoane fizice si &uridice se *nregistreaz in conturile de debitori diveri.

:videnta drepturilor constatate cuvenite bugetului de stat pe baza declara+iilor fiscale depuse de ctre

persoanele fizice si &uridice se tine cu a&utorul conturilor de crean+e fiscale *nregistrate ca drepturi ale bugetelor

bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurrilor sociale si ale fondurilor speciale. :videnta analitica se

tine pe tipuri de drepturi constatate si pe pltitori.

7umele datorate de institu+ia publica unor ter+e persoane &uridice sau fizice, altele dec-t personalul

propriu, furnizorii si clientiicreditori, se *nregistreaz in contul de creditori diveri.

)onturile de regularizare si asimilate cuprind! venituri *nregistrate in avans si decontri din opera+ii in

curs de clarificare.

=eniturile realizate in perioada curenta, dar care privesc perioadele sau e%erci+iile urmtoare se

*nregistreaz distinct in contabilitate, la venituri in avans.

In aceste conturi se *nregistreaz in principal, urmtoarele venituri! veniturile din c(irii, abonamente si

alte venituri aferente perioadelor sau e%erci+ii lor urmtoare.

'eoarece rezultatul patrimonial se stabilete anual, delimitarea veniturilor si c(eltuielilor efectueaz lasf-ritul e%erci+iului bugetar.


44/63

pera+iunile care nu pot fi inregistrate direct in conturile

corespunztoare, pentru care sunt necesare clarificri ulterioare, se

inregistreaz, provizoriu, intrun cont distinct. 7umele inregistrate in acest cont trebuieclarificate de ctre persoana &uridica *ntrun termen de cel mult trei luni de la data constatrii.

)ontabilitatea decontrilor intre institu+ii cuprinde opera+iunile de decontare intervenite in cursul

e%ecu+iei, intre institu+ii reprezent-nd valoarea materialelor transmise si primite in vederea e%ecutrii unor

ac+iuni in cadrul institu+iei precum si sume transmise de institu+ia superioara ctre institu+iile din subordine

pentru efectuarea c(eltuielilor din aloca+ii bugetare, din fonduri speciale, fonduri cu destina+ie speciala,

*mprumuturi e%terne ramburabile si nerambursabile. )ontabilitatea decontrilor intre institu+iile publice,

cuprinde opera+iile care se *nregistreaz reciproc si aceeai perioada de gestiune, atat *n contabilitatea unit+ii

debitoare, cat si a celei creditoare apar+in-nd aceluiai ordonator principal de credite.

////GG/7umele primite din contribu+ia financiara nerambursabila a

)omunit+ii :uropene "#$:, I7"#, 7#"#$' se *nregistreaz la institu+iile

publice implicate in derularea acestor fonduri drept crean+e sume de primit si

datorii sume de plata. #ceste sume sunt recunoscute ca venituri numai la

beneficiarii finali, persoane fizice si &uridice. 'e asemenea, c(eltuielile din

aceste fonduri sunt recunoscute numai la beneficiarii finali ai veniturilor.

"entru deprecierea crean+elor *nregistrate ca drepturi constatate ale

bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurrilor sociale de stat si

fondurilor speciale, precum si pentru crean+ele nerecuperate #=# si

*mprumuturile nerecuperate #


45/63

"rovizioanele vor fi revizuite la data fiecrui bilan+ si a&ustate pentru a

reflecta cea mai buna estimare curenta. In cazul in care pentru stingerea unei

obliga+ii nu mai este probabila o ieire deresurse, provizionul trebuie anulat.

Curs = IN*/3I4II 7IN(NCI(/ P/ 3/8/N C53,

C(( I C#N35I 0( !NCI

)ontabilitatea trezoreriei asigura evidenta e%istentei si micrii titlurilor

de plasament, altor valori de trezorerie, a disponibiliatilor e%istente in conturi

la trezoreria statului, anca


46/63

In vederea efecturii c(eltuielilor, institu+iile publice au obliga+ia de a

prezenta trezoreriei statului la care au conturile desc(ise, bugetul de venituri si

c(eltuieli, aprobat in condi+iile legii.

)reditele bugetare aprobate prin bugetul de stat, bugetul asigurrilorsociale de stat si bugetele fondurilor speciale pot fi folosite la cererea

ordonatorilor de credite, numai dupa desc(iderea de credite si repartizarea

creditelor bugetare.

pera+iunile specifice anga&rii, lic(idrii si ordonantarii c(eltuielilor

sunt in competenta ordonatoarilor de credite si se efectueaz pe baza avizelor

compartimentelor de specialitate ale institu+iei publice.

rdonatorii de credite au obliga+ia de a anga&asi utiliza creditele bugetare numai inlimita prevederilor si destina+iilor aprobate prin buget, pentru c(eltuieli strict legate de activitatea institu+iilor

publice respective si cu respectarea dispozi+iilor legale.

rice venit neincasat si orice c(eltuiala anga&ata, lic(idata si ordonan+at, in cadrul prevederilor

bugetare si neplatita pana la 31 decembrie se va incasa sau se va pla+i, dupa caz, in contul bugetului pe anul

urmtor. )reditele bugetare neutilizate pana ia *nc(iderea anului sunt anulate de drept.

J >itlurile de plasament la institu+iile publice cuprind obliga+iunile emise si rscumprate.

J )onturile la banei cuprind! valorile de *ncasat, cum sunt cecurile si efectele comerciale depuse la

banci, disponibilit+ile *n lei si valuta, carnete de cecuri cu limita de suma, credite

bancare pe termen scurt precum si dob-nzile aferente

disponibilit+ilor si creditelor acordate de banci in conturile curente.

7umele virate sau depuse de banci ori prin mandat postal, pe baza de

documente prezentate persoanei &uridice si neaparute inca *n e%trasele de cont,

se *nregistreaz *ntrun cont distinct.J )ontabilitatea disponibilit+ilor aflate in banci/casieria institu+iei

publice., precum si a micrii acestora ca urmare a opera+iunilor de

*ncasri si pla+i efectuate in numerar, se tine distinct in lei si in valuta.

Enregistrarea in contabilitate a opera+iilor financiare in lei sau in valuta se

efectueaz cu respectarea regulamentului opera+iilor de casa, a regulamentelor

emise de anca


47/63


48/63

'isponibilit+ile din fondurile cu destina+ie speciala se vor utiliza

potrivit destina+iilor aprobate prin legisla+ia in vigoare privind

constituirea si utilizarea acestor fonduri. #ceste bugete de venituri

si c(eltuieli se prezint distinct ca ane%a la bugetul centralizat alordonatorului principal de credite.

'isponibilit+ile fondurilor speciale aflata in conturile desc(ise la

trezorerie se vor utiliza potrivit, destina+iilor aprobate prin ane%ele

la legea bugetului de stat si a bugetului asigurrilor sociale de stat.

)ontribu+ia financiara a )omunit+ii :uropene reprezint sume

care se transfera 4uvernului $om-niei de ctre )omisia)omunit+ii :uropene, cu titlul de asistenta financiara,

nerambursabila acordata $om-niei de ctre )omunitatea

:uropeana, potrivit prevederilor emorandumului de *n+elegere

privind *nfiin+area 6ondului


49/63

)ontribu+ia publica na+ionala reprezint fonduri publice constituite si

gestionate prin! bugetul de stat, bugetul asigurrilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele fondurilorspeciale, bugetul trezoreriei statului si bugetele altor institu+ii publice cu caracter autonom.

inisterul 6inan+elor "ublice este autorizat sa. gestioneze contribu+ia financiara a )omunit+ii

:uropene, in condi+iile stabilite prin emorandumul de *n+elegere privind *nfiin+area 6ondului ransferuri #ferente

6ondului


50/63

b sumele necesare finan+rii diferentelor nefavorabile de cursul valutar

si a costurilor bancare, neeligibile din contribu+ia financiara a

)omunit+ii :uropene

c sume necesare finan+rii proiectelor/programelor in cazulindisponibilit+ii temporare a contribu+iei financiare a )omunit+ii

:uropene

d sume necesare pentru ac(itarea la termen a debitelor ctre

)omunitatea :uropeana, ca urmare a eventualelor nereguli sau

negli&ente stabilite in baza prevederilor memorandumului de finan+are

si a #cordului multianual de finan+are 7#"#$'.

7umele necesare finan+rii proiectelor/programelor in cazul

indisponibilit+ii temporare a contribu+iei financiare a comunit+ii :uropene se

transfera structurilor de implementare, urm-nd sa se regularizeze cu fondurile

primite de la )omisia. :uropeana, in limita sumelor eligibile transferate.

rice inscrs pe baza cruia se aloca fonduri provenind din contrbutia financiara a )omunit+ii :uropene si din contribu+ia publica na+ionala se investete cu titlu e%ecutoriu.

'isponibilitatilre din contribu+ia publica na+ionala destinate cofmantarii in bani a contribu+iei

financiare a )omunit+ii :uropene, ramase la finele e%erci+iului bugetar in conturile structurilor de

implementare, se reporteaz in anul urmtor pentru a fi folosite cu aceeai destina+ie.


51/63

Curs 1> *enituri si finantari

"otrivit principiilor contabile general acceptate prevzute de 7istemul :uropean de

)onturiC@5C, in cazul contabilit+ii de anga&amente, veniturile reflecta sumele care trebuie

incasate in timpul unui an c(iar daca sunt colectate sau nu.

=eniturile institu+iei publice formate din venituri proprii, aloca+ii de la bugetul de stat,

veniturile gestionate in regim e%trabugetar, intrrile de credite e%terne, contribu+ii financiare

erambursabile si alte venituri ale bugetului de stat, ale bugetelor locale, ale bugetelor fondurilo

speciale, de orice natura si provenien+a, sunt recunoscute si *ncasate in conformitte cu

prevederile legale in vigoare sunt prevzute in

Contabilitate_Grigorut

Documents

Transcript of Contabilitate_Grigorut