ContabilitateaStudiu privind evolutia activitatii de comert pentru carnea de ovine obtinerii

8/16/2019 ContabilitateaStudiu privind evolutia activitatii de comert pentru carnea de ovine obtinerii

1/13

Academia de Studii Economice Bucureşti

Facultatea de Economie Agroalimentară şi a Mediului

Studiu privind evolutia activitatii de

comert pentru carnea de ovine

Bucureşti

2016

Contabilitatea obtinerii legumelor si fructelor este cea specifica unei activitati de productie.

Proprie productiei agricole este utilizarea contului de productie neterminata, care se


2/13

oloseste pentru colectarea tuturor c!eltuielilor de la lansarea productiei "de la aran#area

terenului in $ederea insamantarii%culti$arii rasadurilor& si pana la o'tinerea productiei

propriu(zise, moment in care productia neterminata $a de$eni produs init)

* alta caracteristica a productiei agricole este aptul ca toate c!eltuielile eectuate cu

lansarea, intretinerea si o'tinerea produselor respecti$e nu $or aecta rezultatul inanciar aliecarei luni)

+onorm punctului 1- alin) "1& litera !& din .eglementarile conta'ile apro'ate prin *MFP/0%200, productia neterminata este productia care nu a trecut prin toate azele "stadiile&

de prelucrare, pre$azute in procesul te!nologic, precum si produsele nesupuse pro'elor si

receptiei te!nice sau necompletate in intregime)

egumele si ructele, pe parcursul procesului de productie, c!iar daca acest proces dureaza

in timp "cate$a luni&, se considera ca nu au trecut prin toate azele "stadiile& de prelucare "de

la primul rasad si pana la produsul init cules&, necesitand in primul rand un timp natural de

crestere si dez$oltare, precum si o serie de lucrari speciice)

*rganizarea conta'ilitatii tre'uie acuta pe iecare cultura in parte "ardei gras, gogosari,ardei iute, castra$eti, $inete, rosii normale, rosii lunguiete etc&, deoarece iecare cultura

necesita anumite materiale si anumite c!eltuieli si ser$icii care tre'uie eectuate pentru a le

insamanta, creste si culege)

n linii mari, organizarea procesului de productie contine urmatoarele elemente%documente3

( planiicarea productiei ( consta intr(o estimare realista a productiei pe care societateadoreste s(o o'tina pe iecare cultura in parte si%sau pe iecare lot de teren4

( 5reteta5 de productie ( reprezinta documentul pe 'aza caruia se $or antrena c!eltuielilenecesare o'tinerii productiei planiicate pe o unitate de masura de cultura "samanta, rasad,

ingrasaminte, energie electrica consumata pentru udat sau pentru incalzite sera%solarul,

salariile anga#atilor care $or lucra, c!eltuieli cu sapatul culturilor, cu taiatul pomilor,c!eltuieli eectuate pentru sustinerea plantelor, c!eltuieli pri$ind culesul, alte c!eltuieli

speciice&4

( lansarea productiei pe iecare cultura in parte ( reprezinta desc!iderea%de'utul perioadeiagricole pentru iecare produs in parte si consta in desc!iderea cate unei ise la momentul

inceperii primei lucrari aerente unei culturi) n aceasta isa desc!isa, asadar, pe iecare

cultura in parte, se $or mentiona o serie de elemente3 data inceperii primei lucrari, toatelucrarile ce tre'uie eecutate, materialele ce tre'uie consumate "numarul%cantitatea de

rasaduri%seminte&, productia ce poate i o'tinuta pe 'aza acestora etc4

( pe 'aza isei pri$ind lansarea productiei se $a proceda, pe tot parcursul perioadei acgricole,

la supra$eg!erea realizarii lucrarilor si consumului de materiale4

( isa limita de consum ( este un document inanciar(conta'il care se intocmeste pe iecare


3/13


4/13

;& la inalul lunii se inregistreaza productia neterminata, pe 'aza unei situatii pri$ind

lucrarile eecutate si materialele consumate, situatie intocmita pe iecare cultura%produs in parte "denumita si raport de productie ( nu este un ormular tipizat&, precum si a unei

calculatii de cost aerente iecarei culturi, in care se $or mentiona toate c!eltuielile eectuate

pentru cultura respecti$a) n cazul in care eista o c!eltuiala comuna "cum ar i pregatireaterenului&, aceasta se $a repartiza asupra $alorii iecarei culturi ie in unctie de supraata de

teren, ie in unctie de numarul de rasaduri puse pentru iecare cultura in parte)

n cazul nostru, a$em c!eltuiala cu pregatirea terenului de 1)000 lei "$om continua eemplul

doar cu $aloarea generata de actura de la urnizor, nu si cu manopera salariatilor, pentru a

nu complica eempliicarea&)

Astel, $om repartiza suma de 1)000 lei asupra celor doua culuri "ardei si rosii& in unctie de

numarul de rasaduri ac!izitionate, pentru a acilita calculele3

1)000 lei 3 200 'uc 8 0,-0

( pentru ardei3 1)000 'uc : 0)-0 8 -00 lei( pentru rosii3 1)00 'uc : 0)-0 8 600 lei)

n mod similar se repartizeaza amortizarea solarului asupra celor doua culturi3

200 lei 3 200 'uc 8 0,07

( pentru ardei3 1)000 'uc : 0)07 8 70 lei( pentru rosii3 1)00 'uc : 0)07 8 120 lei

Aceste $alori se $or repartiza lunar in $aloarea productiei neterminate aerente iecarei

culturi3//1 % ardei gras 8 ;11 % analitic ardei gras 70 lei "00 lei > -00 lei > 70 lei&

//1 % rosii 8 ;11 % analitic rosii 1)620 lei "00 lei > 600 lei > 120 lei&)

=e asemenea, $om inregistra productia neterminata aerenta merelor, ormata, la inalul

primei luni, din c!eltuiala cu taierea pomilor si cu amortizarea merilor3

//1 % mere 8 ;11 % mere 1)00 lei "1200 lei > /00 lei&)

Similar se $or inregistra si alte c!eltuieli eectuate de societate pentru iecare cultura in

parte, in unctie de speciicul sau)

n a doua luna3

1& se inregistreaza actura de energie electrica pentru incalzirea solarului360 8 -01 700 lei

2& se inregistreaza ac!izitia de solutie pentru stropit, impotri$a daunatorilor, atat pentrulegume, cat si pentru meri, pe 'aza de actura de la urnizor si 9. intocmit de societate3

/027 % solutie stropit 8 -01 100 lei ( pentru ardei si rosii

/027 % solutie stropit 8 -01 100 lei ( pentru meri


5/13

/& pe 'aza de 'on de consum intocmit de societate se inregistreaza c!eltuiala cu solutia

pentru stropit, pentru iecare cultura in parte3

6027 % solutie stropit ardei 8 /027 % solutie stropit ardei /0 lei (6027 % solutie stropit rosii 8 /027 % solutie stropit rosii ;0 lei)

6027 % solutie stropit meri 8 /027 % solutie stropit meri 100 lei)

-& se inregistreaza, pe 'aza statului de salarii, manopera salariatilor care au stropit si care au

eectuat si di$erse alte lucrari aerente culturilor3

6-1 8 -21 700 lei6- 8 -/ 20 lei

?otal manopera 8 1)00 lei)

& se inregistreaza amortizarea solarului36711 8 271/ 200 lei

6& se inregistreaza amortizarea merilor3

6711 8 271/ /00 lei

;& la inalul lunii se intocmeste raportul de productie care cuprinde toate c!eltuielile,dealcate pe destinatii, eectuate pentru iecare cultura in parte)

.epartizarea manoperei pe cele / culturi se ace in unctie de numarul de anga#ati si detimpul acestora, care au lucrat eecti$ pe iecare cultura in parte)

Presupunem ca manopera este dealcata astel3

( pentru ardei 8 20 lei4

( pentru rosii 8 -00 lei4

( pentru meri 8 -00 lei)

.epartizarea energiei electrice utilizata pentru incalzirea solarului pe cele doua culturi in

unctie de numarul de rasaduri ac!izitionate initial3 700 lei3 200 'uc 8 0,/2 lei % 'uc)

( pentru ardei3 1)000 'uc : 0)/2 8 /20 lei

( pentru rosii3 1)00 'uc : 0)/2 8 -70 lei

nregistrarea productiei neterminate in luna a doua3

( pentru ardei3 /0 lei > 20 lei > /20 lei > 70 lei amortizare 8 670 lei)

( pentru rosii3 ;0 lei > -00 lei > -70 lei > 120 lei amortizare 8 1)0;0 lei

( pentru meri3 100 lei > -00 lei > /00 lei amortizare 8 700 lei)

n primul rand se reia productia neterminata din luna precedenta, astel3

;11 % ardei 8 //1 % ardei 70 lei

;11 % rosii 8 //1 % rosii 1)620 lei


6/13

;11 % mere 8 //1 % mere 1)00 lei)

Se inregistreaza productia netereminata totala pe iecare cultura, la inalul lunii a adoua3

//1 % ardei gras 8 ;11 % ardei gras 1)660 lei "70 lei > 670 lei&//1 % rosii 8 ;11 % rosii 2)60 lei "1)620 lei > 1)0;0 lei&

//1 % mere 8 ;11 % mere 2)/00 lei "100 lei > 700 lei&)

Se o'ser$a ca in contul //1 s(au acumulat toate c!eltuielile eectuate pe iecare cultura, in

cele doua luni)

ncepand cu luna a treia, pana la prima luna de recoltare, c!eltuielile se inregistreaza si de

repartizeaza asupra productiei neterminate in mod similar cu eemplele din primele doua

luni, cu mentiunea ca la inceputul iecarei luni se $a relua productia neterminata din luna

precedenta "ca in a doua luna&)

n prima luna de productie "presupunem ca este a treia luna din eemplul nostru&, a$em

urmatoarele date pri$ind c!eltuielile din productia neterminata3

( pentru ardei3 //1 % ardei 8 ;11 % ardei 2)00 lei

( pentru rosii3 //1 % rosii 8 ;11 % rosii )200 lei( pentru mere3 //1 % mere 8 ;11 % mere -)00 lei)

=e asemenea, presupunem ca am o'tinut urmatoarele cantitati de produse inite3

( ardei3 2)100


7/13

si 5descarcarea5 productiei neterminate3 ;11 % rosii 8 //1 % rosii 1)117 lei

( mere3 /- % mere 8 ;11 % mere /0)000


8/13

materiilor prime si materialelor consuma'ile si c!eltuielile de productie direct atri'ui'ile

'unului)

+ostul de productie sau de prelucrare al stocurilor, precum si costul de productie al

imo'ilizarilor cuprind c!eltuielile directe aerente productiei, si anume3 materiale directe,

energie consumata in scopuri te!nologice, manopera directa si alte c!eltuieli directe de productie, costul proiectarii produselor, precum si cota c!eltuielilor indirecte de productie

alocata in mod rational ca iind legata de a'ricatia acestora)

?ot la punctul 2, dar la alin) "& sunt prezentate o serie de costuri care nu tre'uie incluse in

costul produsului, ci tre'uie recunoscute drept c!eltuieli ale perioadei3

( 5pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de productie inregistrate peste limitelenormal admise, inclusi$ pierderile cauzate de risipa4

( c!eltuielile de depozitare, cu eceptia cazurilor in care aceste costuri sunt necesare in

procesul de productie, anterior trecerii intr(o noua aza de a'ricatie) +!eltuielile de

depozitare se includ in costul de productie atunci cand sunt necesare pentru a aduce stocurilein locul si in starea in care se gasesc4

( regiile "c!eltuielile& generale de administratie care nu participa la aducerea stocurilor inorma si locul inal4

( costurile de desacere4

( regia ia nealocata costului, care se recunoaste drept c!eltuiala in perioada in care aaparut)

Alocarea regiei ie asupra costurilor se ace pe 'aza capacitatii normale de productie

"acti$itate&) .egia ia de productie consta in acele costuri indirecte de productie care ramanrelati$ constante, indierent de $olumul productiei, cum sunt3 amortizarea, intretinerea

sectiilor si utila#elor, precum si costurile cu conducerea si administrarea sectiilor)5

=e asemenea, tre'uie sa organizati conta'ilitatea de gestiune, ie prin utilizarea conturilor

speciice din clasa , ie cu a#utorul conta'ilitatii inanciare, dar prin dez$oltarea de analitice

la conturile de c!eltuieli pe iecare cultura in parte, astel incat, dupa $anzarea productiei, sase poata sta'ili rezultatul inanciar pe iecare produs in parte)

n organizarea conta'ilitatii de gestiune "care are rolul de a sta'ili cat mai eact costul

produsului& se $a tine cont si de pre$ederile *MFP 1726%200/ pentru apro'area Precizarilor pri$ind unele masuri reeritoare la organizarea si conducerea conta'ilitatii de gestiune)

nstructiunile de completare si utilizare a isei limita de consum, 9.(ului, 'onului deconsum, 'onului de predare si a$izului de insotire a marii se regasesc in *MFP /12%2007

pri$ind documentele inanciar(conta'ile)

Monograie +onta'ila ( .educeri comerciale si inanciare

Aspecte generale

n literatura de specialitate si in practica intalnim doua categorii de reduceri de pret3

( reduceri comerciale

http://contabcaf.blogspot.com/2012/11/monografie-contabila-reduceri.htmlhttp://contabcaf.blogspot.com/2012/11/monografie-contabila-reduceri.html


9/13

( reduceri inanciare

n categoria reducerilor comeciale se includ3 ra'atul, remiza si risturnul)

.a'atul reprezinta reducerea practicata, asupra pretului de $anzare, tinandu(se cont deunele deecte de calitate sau de neconormitate a 'unurilor comercializate)

.emiza este o reducere practicata, asupra pretului de $anzare, tinandu(se cont de $olumul

$anzarilor sau de importanta cumparatorului in clientela $anzatorului) .emiza corespunde, ingeneral, unui procent aplicat asupra pretului 'rut, procent pre$azut in oerta de preturi a

intreprinderii sau care rezulta din negociere intre cei doi parteneri contractuali)

.isturnul reprezinta o reducere de pret calculata asupra ansam'lului operatiilor eectuatede acelasi cumparator pe o perioada determinata)

=e regula, reducerile comerciale se acorda su' orma unui procent din pretul 'rut, dar se

pot acorda si in suma ia)

n categoria reducerilor inanciare este inclus scontul de decontare)Scontul de decontare este reducerea inanciara acordata procentual asupra unei creante

decontate inainte de scadenta normala) Altel spus, scontul de decontare reprezinta o 'oniicatie

acordata clientului de catre urnizor pentru plata anticipata a unei sume datorata de client)

Tratamentul contabil al reducerilor de pret

Su' aspectul metodologiei de calcul si conta'ilizare, recunoastere iscala tre'uie aplicate

urmatoarele reguli3

( toate reducerile de pret sunt inscrise in actura,

( reducerile comerciale premerg reducerile inanciare,( reducerile sunt determinate in cascada, ceea ce inseamna ca procentele sau sumele

a'solute ale iecarei categorii de reducere se aplica asupra 5netului5 anterior,

( in cadrul reducerilor comerciale mai intai se calculeaza ra'aturile si apoi remizele siristurnurile,

( scontul de decontare se aplica dupa ultima reducere de natura comerciala, adica la netul

comercial,( aspectele legate de taa pe $aloare adaugata tre'uie corelate cu pre$ederile legale in

$igoare,

( reducerile comerciale, acordate initial, adica in momentul intocmirii acturii de $anzarecumparare, desi inscrise in actura, nu se conta'ilizeaza in mod distinct nici la urnizor, nici la

client,

( reducerile inanciare, respecti$ scontul de decontare, se conta'ilizeaza ca o c!eltuiala

inanciara la cel care il acorda "urnizorul& si ca un $enit inanciar la cel care il primeste"clientul&)

Reduceri de pret acordate in momentul facturarii

Eemplu3

Presupunem ca totalul 'rut al unei acturi pentru $anzari de stocuri%maruri este de 0)000lei4 ra'atul pentru deecte de calitate este de )000 lei4 remiza pentru $anzari superioare sumei de

0)000 lei este de 4 remiza pentru pozitia preerentiala a cumparatorului in clientela

intreprinderii este de 104 scontul de decontare pentru plata inainte de scadenta este de 24 ?@A

2-)Factura simpliicata se prezinta astel3

@aloarea 'ruta a marurilor $andute 0)000 lei

"(& .a'at )000 lei


10/13

9et 7)000 lei

.emiza 1 "pentru $anzari superioare sumei

de 0)000 lei&3 7)000 : "(& -)20 lei 9et 70);0 lei

.emiza 2 "pentru importanta clientului&3

70);0 : 10 "(& 7)0; lei 9et comercial ;2)6; lei

Scont de decontare 3 ;2)6; : 2 "(& 1)-/, lei

9et inanciar ;1)221, lei?@A 3 ;1)221, : 2- ">& 1;)0/)16 lei

?otal de plata 77)/1-,66 lei

Aceasta actura, care include reduceri comerciale si inanciare, se conta'ilizeaza astel3n conta'ilitatea urnizorului3

( nregistrarea $anzarii marurilor3

-111 8 7);67,16

;0; ;2)6;--2; 1;)0/,16

( nregistrarea scontului de decontare acordat366; 8 -111 1)-/,

n conta'ilitatea clientului3( nregistrarea ac!izitiei stocurilor3

8 -01 7);67,16

/CC ;2)6;

--26 1;)0/,16( nregistrarea scontului de decontare o'tinut3

-01 8 ;6; 1)-/,

Reduceri de pret acordate dupa facturare

n practica comerciala se intalnesc situatii cand reducerile de pret sunt acordate ulterior acturarii, deci dupa derularea tranzactiei de $anzare(cumparare) +onorm acestei uzante,

reducerile comerciale si inanciare ac o'iectul unor acturi de reducere)

Atunci cand reducerile comerciale ac o'iectul acturilor de reducere, ele tre'uie sa ie

conta'ilizate deoarece modiica eectele acturii initiale) Astel, in conta'ilitatea clientuluitre'uie

conta'ilizata o reducere a costului de ac!izitie aerent stocului pentru care s(a primit o reducere

comerciala ulterior acturarii, pentru relectarea stocurilor din cumparari, in 'ilant, la $aloarea lor reala de ac!izitie) n sc!im', urnizorul tre'uie sa inregistreze o diminuare a $eniturilor din

$anzari,

cu $aloarea reducerilor comerciale acordate ulterior acturarii, pentru a prezenta in contul de proit

si pierdere cira de aaceri la $aloarea neta, eclusi$ reducerile comerciale acordate)

Eemplu3a sarsitul anului, urnizorul F transmite clientului + o actura de reducere reprezentand

risturne in suma de 10)000 lei, ?@A 2-, aerente li$rarilor de maruri eectuate in cursul anului)


11/13

n conta'ilitatea clientului3

8 -01 "12)-00&

/;1 "10)000&--26 "2)-00&

n conta'ilitatea urnizorului3

-111 8 "12)-00&;0; "10)000&

--2; "2)-00&

Acordate ulterior, printr(o actura de reducere, sconturile de decontare sunt conta'ilizatesimilar cazului acturilor initiale, adica sunt inregistrate drept c!eltuieli inanciare, la urnizorul

care

le acorda si sunt inregistrate ca $enituri inanciare la clientul care 'eneiciaza de aceste sconturi)

Eemplu3

Furnizorul F adreseaza clientului + o actura reprezentand li$rari de maruri in suma de

0)000 lei, ?@A 2-, cu decontare dupa trei luni)lterior, clientul + il instiinteaza pe $anzator

cadoreste sa(si deconteze datoria cu doua luni mai de$reme, cu conditia sa 'eneicieze de un scont)

n consecinta, urnizorul intocmeste o actura de reducere care mentioneaza un scont de 10,acordat asupra li$rarii initiale, adica3

( suma 'ruta "net comercial& 0)000 lei

( scont de decontare "0)000 : 10& )000 lei( ?@A aerenta scontului de decontare ")000 : 2-& 1200 lei

?otal actura de reducere 6)200 lei

n conta'ilitatea $anzatorului3( nregistrarea $anzarii de maruri3

-111 8 62)000

;0; 0)000--2; 12)000

( nregistrarea scontului de decontare acordat ulterior acturarii "actura de reducere&3

-111 8 "6)200&;6; ")000&

--2; "1)200&

n conta'ilitatea cumparatorului3( nregistrarea cumpararii de maruri3

8 -01 62)000

/;1 0)000--26 12)000

( nregistrarea scontului de decontare primit ulterior acturarii "actura de reducere&3

-01 8 6)200;6; )000

--26 1)200


12/13

Monograie +onta'ila ( =FE.E9?E +*9S?A?A?E =E *.DA9EE =E +*9?.* 9

.MA 9SPE+?E FS+AE

A) =FE.E9?E AFE.E9?E ECE.+? +.E9?3) mpozitul pe proit

nregistrarea dierentei suplimentare de impozit pe proit3

61 8 --11nregistrarea ma#orarilor de intarziere3

671 8 --71

Plata prin 'anca a dierentei si ma#orarilor3 8 121

--11

--71

) ?@Anregistrarea dierentei suplimentare de ?@A

6/ 8 --2/

nregistrarea ma#orarilor de intarziere3

671 8 --2/Plata prin 'anca a dierentei si ma#orarilor3

--2/ 8 121

B) =FE.E9?E AFE.E9?E ECE.+?*. A9?E.*A.E3

) mpozitul pe proit3nregistrarea dierentei suplimentare de impozit pe proit3

11;- 8 --11


11;- 8 --71Plata prin 'anca a dierentei si ma#orarilor3

8 121

--11--71

) ?@A

nregistrarea dierentei suplimentare de ?@A11;- 8 --2/


11;- 8 --2/

Plata prin 'anca a dierentei si ma#orarilor3--2/ 8 121

Monograie +onta'ila ( EAS9D F9A9+A.

nregistrarea mi#locului i receptionat321// 8 16;

( se inregistreaza $aloarea integrala a mi#locului i, de regula pret +P, la cursul istoric)

+oncomitent se inregistreaza3

70/6 8 71 ( $aloarea ratelor de plata, $aloarea inregistrata pe 16;

701 8 71 ( $aloarea do'anzii de plata

http://contabcaf.blogspot.com/2012/11/monografie-contabila-diferente.htmlhttp://contabcaf.blogspot.com/2012/11/monografie-contabila-diferente.htmlhttp://contabcaf.blogspot.com/2012/11/monografie-leasing-financiar.htmlhttp://contabcaf.blogspot.com/2012/11/monografie-contabila-diferente.htmlhttp://contabcaf.blogspot.com/2012/11/monografie-contabila-diferente.htmlhttp://contabcaf.blogspot.com/2012/11/monografie-leasing-financiar.html


13/13

nregistrarea acturii de a$ans3

8 -0-

16; ( $aloarea a$ansului627 ( $aloarea comisionului de administrare

--26 ( ?@A a$ans

--26 ( ?@A comision

Plata acturii de a$ans3

-0- 8 121

nregistrarea ratelor3

8 -0-

16; ( rata, e$aluata la cursul istoric--26 ( ?@A

66 ( dierenta curs corespunzatoare ratei

--26 ( ?@A

666 ( do'anda, e$aluata la cursul istoric66 ( dierenta curs corespunzatoare do'anzii

61/ ( asigurare--26 ( ?@A

+oncomitent se inregistreaza371 8 70/6 ( $aloarea ratei

71 8 701 ( $aloarea do'anzii

ContabilitateaStudiu privind evolutia activitatii de comert pentru carnea de ovine obtinerii

Documents

Transcript of ContabilitateaStudiu privind evolutia activitatii de comert pentru carnea de ovine obtinerii