Metodele de repartizare a consumurilor materialea) Proporţional consumului normat de materiale

EXEMPLU:Din materialul „X” se fabrică 2 produse: A - 500 unităţi şi B - 800 unităţi. Pentru fabricarea acestor produse s-a consumat 6840 kg de materialul X. Norma de consum pentru unitate pentru produsul A - 8 kg/unit şi pentru produsul B - 4 kg/unit. Preţul materialului = 10 lei/kg.

Situaţia de repartizare consumului de materialul XDenumirea produselor

Volumul de

producţie (unit)

Norma de consum pe

unitate (kg)

Consumuri normate

totale (kg)

Coeficient de

repartizare

Consumuri materiale efective

(kg)

Preţ lei / kg, lei

CDM lei

1 2 3 4=2*3 5 6=4*5 7 8=6*7A 500 8 4000 0,95 3800 10 38000B 800 4 3200 0,95 3040 10 30400

Total X X 7200 0,95 6840 X 68400

5= K de repartizare = consumuri materiale efective totale / consumuri materiale normate totale= 6840 / 7200 = 0,95Reflectarea consumului materialului X pentru fabricarea produselor:Dt 811/A - 38 000 leiDt 811/B - 30 400 leiCt 211/X - 68 400 lei

b)Metoda coeficienţilor de echivalenţăAceastă metodă se aplică la întreprinderi care fabrică din acelaşi material câteva tipuri de produse foarte

asemănătoare, dar care diferă printr-un parametru (lungime, lăţime, densitate, procentaj de grăsime, etc.). Ramurile în care se aplică metoda respectivă: industria alimentaţiei, textilă, fabricarea sticlei, etc.

Algoritmul metodei: se alege un criteriu (un parametru tehnico-economic) cu ajutorul căruia se calculează coeficienţii de

echivalenţă. De ex: consumul de materie primă, greutatea, lungimea, greutatea moleculară, densitatea, puterea calorică;

se alege produsul, sortul sau dimensiunea cea mai reprezentativă, care îndeplineşte rolul de produs etalon. De ex: prod. A

se calculează coeficientul de echivalenţă prin raportarea mărimii criteriului de echivalenţă corespunzător fiecărui produs la mărimea criteriului corespunzător produsului etalon Pentru produsul etalon, coeficientul de echivalenţă = 1. În ex: pentru A: Ke = 1; B: Ke = 4/8 = 0,5 (4, 8 – normele de consum pe produse).

se exprimă întreaga producţie fabricată în unităţi echivalente prin înmulţirea volumului efectiv de producţie pentru fiecare produs fabricat cu coeficienţii de echivalenţă;

se calculează consumul de materiale efectiv consumate pe o unitate echivalentă prin raportarea totalului cantităţii de materiale efectiv consumate la totalul volumului producţiei în unităţi echivalente.

se determină consumul efectiv de materiale pentru fiecare produs prin înmulţirea consumului efectiv de materiale / unit. echivalente cu producţia în unit. echivalente.

(In baza exemplului precedent)Situaţia de repartizare consumului de materialul X

Denumirea

produselor

Volumul producţiei efective

( unit)

Coeficient de

echivalenţă

Volumul producţiei

în unit. echivalente

Consum de materiale /

unit. echivalente

Consumuri directe de materiale

(kg)

Preţ lei / kg, lei

CDM lei

1 2 3 4=2*3 5 6=4*5 7 8=6*7A 500 1 500 7,6 3800 10 38000B 800 0.5 400 7,6 3040 10 30400

TOTAL X X 900 7,6 6840 10 68400

Consumul efectiv de materiale / unit. echiv. = 6840/900 = 7,6 lei / kg

Salariul = salariul tarifar lunar + suma premiilor stabilite în % faţă de salariul tarifarExemplu : Dna Frunză, diridicătoare, are salariul tarifar lunar de 800 lei. În luna decembrie a lucrat 17 zile

(136 ore). În luna decembrie sunt 183 ore lucrătoare. Mărimea primei este de 25% din salariul tarifar. De calculat salariul total.

1. salariul tarifar pe oră = 800 / 183 = 4,37 lei / oră2. salariul pentru timpul efectiv lucrat = 4,37 lei / oră * 136 ore = 594,54 lei 3. suma primei = 594,54 lei * 25% = 148,64 lei4. salariul total = 594,54 lei + 148,64 lei =743,18 lei

Acord indirect. Exemplu: Muncitorului ce deserveşte un număr anumit de utilaje, e stabilit tariful de 6,00 lei pentru 5 unităţi producţiei. În timpul lunii muncitorii de bază au produs 1000 unităţi de producţie finită. În acest caz muncitorului auxiliar se calculează salariul în mărime de 1 200 lei (1 000/5x6).

Acord premial. Exemplu : Norma de producţie lunară – 10200 pacheteV efectiv – 10791 pacheteTarif – 100,54 lei pentru 1000 pachetePremiu – 25% pentru îndeplinirea planului şi 3,3% pentru fiecare 1000 pachete peste normăDe calculat salariul.Salariul pentru pachetele fabricate = 10791 pachete * 100,54 lei / 1000 pachete = 1084,93 lei primei p-u îndeplinirea planului = 1084,93 lei * 25% = 271,23 lei primei p-u supraîndeplinirea planului: Calculăm numărul de pachete supraplanului: 10791 - 10200 = 591 pacheteCalculăm mărimea % de primă: 591 * 3,3% / 1000 = 1,9503%Suma primei 2 = 1084,93 lei *1,9503% = 21,16 leiSalariul total = 1084,93 lei + 271,23 lei + 21,16 lei = 1377,32 lei

Acord progresiv Exemplu: Norma de producţie - 150 bucăţiVolumul efectiv - 171 bucăţi, abaterea de la norma – 50 bucatiTariful pentru o unitate - 5,10 leiPentru supra îndeplinirea planului de producţie în limitele 101-110% - tariful se măreşte cu 6%; de la 111 – 119 % - cu 12%; de la 120-230% - cu 18%.

Rezolvare:1. gradul de îndeplinire a normei de producţie constituie 114% (171 / 150 * 100%).2. salariul pentru articolele în limita normei 765 lei (150 articole * 5,10 lei)3. cantitatea articolelor fabricate de la 101 % - 110 %

100 % -------- 150 buc. 10 % -------- X buc.

4. cantitatea articolelor fabricate peste normă 110 % este de 14 buc. 100 % -------- 150 buc.

9 % -------- X buc.

. respectiv cantitatea articolelor fabricate peste norma 120% -este de

21 bucati(50-15-14)5. tariful majorat cu 6 % a) 5,1 + 5,1 * 6% = 5,406 lei/buc. sau b) 5,1 * 1,06 = 5,406 lei/buc.6. tariful majorat cu 12 %

a) 5,1 + 5,1 * 12% = 5,712 lei/buc. sau b) 5,1 * 1,12 = 5,712 lei/buc

7. tariful majorat cu 18%a) 5,1 + 5,1 * 18% = 6,02 lei/buc. sau b) 5,1 * 1,18 =6,02 lei/buc

8. salariul pentru articolele supranormă:

a) 15 buc.* 5,406 lei/buc. = 81,09 leib) 14 buc.* 5,712 lei/buc. = 34,27 leic) 21 buc * 6,02 = 126,42

9. salariul total = 765 lei + 81,09 lei + 34,27 lei + 126,42 = 1006,78 lei.Prin metoda coeficient-orăExemplu Pentru reparaţia utilajului colectivului compus din 3 muncitori li s-a calculat salariul egal cu 3400 lei. în afară de aceasta se cunosc următoarele date: Sîrbu V. –categorie I a lucrat 170 ore; Cebanu G. – categoria III a lucrat 185 ore; Nucă A. – categoria IV a lucrat 176 ore.Tariful: Categoria I – 3,26 lei;

Categoria III – 5,18 lei; Categoria IV – 5,90 lei.

Este necesar de repartizat salariul intre membri colectivului.

Repartizarea si calcularea salariului intre membrii pe colectivului prin metoda coeficient-orăNume,

prenumeCategoria Ore

lucrateCoeficient

tarifarNumărul de coeficienţi

ore

Valoarea unui coeficient oră

Salariul calculat

A 1 2 3 4=2*3 5=6total/4total 6 = 4*5Sîrbu V I 170 1,00 170,00 4,343882153 738,46Cebanu G III 185 1,59 294,15 4,343882153 1277,75Nucă A IV 176 1,81 318,56 4,343882153 1383,79

TOTAL X 531 X 782,71 4,343882153 3400,00Coeficient tarifar: I – 1,00; 3 – 1,59; IV – 1,81

Prin metoda salariului tarifar Exemplu: În baza datelor din exemplu precedent:

Repartizarea si calcularea salariului intre membrii pe colectivului prin metoda salariului tarifarNume,

prenumeCategoria Ore

lucrateTarif oră Salariu

tarifarK repartizare Salariul

calculatA 1 2 3 4=2*3 5=6total/4total 6 = 4 * 5

Sîrbu V I 170 3,26 554,20 1,332862911 738,67Cebanu G III 185 5,18 958,30 1,332862911 1277,28Nucă A IV 176 5,90 1038,40 1,332862911 1384,05

TOTAL X 531 X 2550,90 1,332862911 3400,00

Comparând calculele ambelor metode observăm că rezultatele repartizării salariului trebuie să fie întocmai aceleaşi, dar se cere să fie aleasă cea mai efectivă reieşind din condiţiile concrete a muncii.

Exemplu: Muncitorul Sandu Petru, categoria V de calificare cu salariul tarifar orar de 6,75 lei/oră a lucrat în luna octombrie 20 de zile. În acest timp au avut loc 4 ore întreruperi din vina salariatului, o zi el a lucrat suplimentar 3 ore, iar altă zi – 2 ore, în timp de noapte au fost lucrate 12 ore. Se cere de calculat salariul muncitorului.1. salariul pentru întreruperi din vina salariatului nu se plătesc. 2. salariul pentru munca suplimentară = (2 ore * 6, 75 lei/oră * 1,5) +(1 oră * 6,75 lei/oră * 2) + (2 ore * 6, 75

lei/oră*1,5) = 20,25 lei + 13,5 lei + 20,25 lei = 54 lei3. salariul pentru munca în timp de noapte = 12 ore * 6,75 lei/oră * 1,5= 121,5 lei4. salariul pentru programul normal = (20 zile * 8 ore – 4 ore) * 6,75 lei/oră = 156 ore * 6,75 lei/oră = 1053 lei5. salariul total = 54 lei + 121,5 lei + 1053 lei = 1228,5 lei

. Contabilitatea şi calculul indemnizaţiilor pentru incapacitatea temporară de muncă Exemplul 1. Concediul medical asiguratului, Andreeva Natalia, i s-a acordat de la 27.01.2007 până la 5.02.2007. Perioada de activitate este din 07.01.2003 până în prezent. Pentru calcularea mărimii indemnizaţiei se va lua în calcul venitul asigurat din ultimele 6 luni:

Tabelul 1Nr.crt

Lunile Venitul asigurat (lei)

Zile efectiv lucrate

Zile lucrătoare conform calendarului

1 Iulie 2009 1350 21 212 Octombrie 2009 1455 20 203 Noiembrie 2009 1380 22 224 Decembrie 2009 1465 22 23

*Notă: în tabelă nu sunt incluse lunile august şi septembrie, deoarece asiguratul in perioada 08 august - 07 septembrie 2006 s-a aflat în concediu, deci, aceste 2 luni au fost lucrate incomplet.Rezolvare:Dat fiind faptul că durata stagiului de cotizare constituie mai mult de 3 ani, asiguratul are dreptul la indemnizaţie.Pentru a determina suma indemnizaţiei efectuăm următorul algoritm de calcul:1)Determinăm marimea venitului pe ultimele 6 luni lucrate complet:(1350+1455+1380+1465)=5650,00 lei2)Determinam marimea venitului asigurat pe o luna calindaristica: 5650/4=1412,50 lei3)Determinam mărimea venitului asigurat pentru o zi calendaristică a lunii ianuarie şi aparte pentru cea de februarie 2007, adică în lunile în care persoana este bolnavă:ianuarie - 1412,50 lei : 31 zile calendaristice = 45,564516129 lei;februarie – 1412,50 lei : 28 zile = 50,4464285714 lei;4)Calculăm mărimea zilnică a indemnizaţiei pentru lunele respective în dependenţă de stagiul de cotizare:Persoana are stagiul de cotizare mai puţin de 5 ani, de aceea asiguratului i se va stabili indemnizaţia în mărime de 60% din salariul asigurat.ianuarie - 45,564516129 lei * 60 % = 27,3387096774 lei;februarie – 50,4464285714 lei * 60 % = 30,2678571428 lei;5)Determinam suma totală a indemnizaţiei pentru perioada 27.01.07 - 5.02.07:ianuarie - 27,3387096774 lei * 5 zile = 136,70 lei;februarie – 30,2678571428 lei * 5 zile = 151,34 lei;Asiguratul pentru concediul medical va primi în total 288,04 lei (136,70 lei + 151,35 lei).După cum a fost menţionat mai sus, baza de calcul a indemnizaţiilor o constituie venitul mediu lunar realizat în ultimele 6 luni calendaristice premergătoare lunii producerii riscului asigurat din care au fost calculate contribuţiile de asigurări sociale. Prin urmare, dacă venitul lunar în anul 2007 va fi mai mare decât 6045 lei (salariul mediu pe ţară prognozat pentru anul 2007 a fost de 2015 lei), în calcul se va lua doar 6045 lei, sumă, din care au fost calculate contribuţii la asigurări sociale.Exemplul 2.Concediul medical asiguratului, Nucă Valentin, i s-a acordat de la 13.01.2007 până la 31.01.2007. Perioada de activitate este din 20.04.1995 până în prezent. Pentru calcularea mărimii indemnizaţiei se va lua în calcul venitul asigurat din ultimele 6 luni:

Nr. crt

Lunile Venitul lunar (lei)

Venitul asigurat (lei)

Zile efectiv lucrate

Zile lucrătoare conform calendarului

1 Iulie 6200,00 6045,00 21 212 Septembrie 6230,00 6045,00 22 223 Octombrie 3850,00 3850,00 20 204 Noiembrie 6250,00 6045,00 22 225 Decembrie 6200,00 6045,00 22 22

*Notă: în tabelă nu este inclusă luna august, deoarece asiguratul în perioada 03 august - 25 august 2006 s-a aflat în concediu.Pentru a determina suma indemnizaţiei efectuăm următorul algoritm de calcul:1) Determinăm venitul asigurat mediu lunar pe ultimele 6 luni lucrate complet: (6045+6045+3850+6045+6045)/5 luni = 5606,00 lei/lună;2) Determinam venitul asigurat mediu pentru o zi calendaristica a lunii ianuarie 2007, adică în luna în care persoana este bolnavă:5606 lei / 31 zile calendaristice = 180,8387096 lei/zi;3)Determinam mărimea zilnică a indemnizaţiei in dependenţă de stagiul de cotizare:Persoana are stagiul de cotizare mai mult de 8 ani, de aceea asiguratului i se va stabili indemnizaţia în mărime de 100% din salariul asigurat.180,8387096 lei x 100% = 180,8387096 lei/zi;4) Determinam suma indemnizaţiei pentru perioada 13.01.07 - 31.01.07:

180,8387096 lei /zi x 19 zile = 3435,94 lei.Asiguratul pentru concediul medical va primi 3435,94 lei. Indemnizaţiile calculate (cu excepţia indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de muncă cauzată de un accident de muncă) se achită din contul cotelor de asigurări sociale, prin urmare, se va întocmi următoarea înregistrare contabilă (în cazul ambelor exemple):Debit contul 533 „Datorii privind asigurările"Credit contul 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii"

Calculul şi contabilitatea concediului anual de odihnăExemplu : Creţu Nina, muncitoare la S.A „Bucuria” a plecat în concediu de la 05.12.2006 pînă la 06.01.07. Ea este angajată la întreprindere în calitate de secretară referend. Salariul pe 3 luni anterioare a fost calculat în mărime de 3486,36 inclusiv 886.36, octombrie - 1300, noiembrie – 1300, zilele efectiv lucrate au constituit 57, inclusiv septembrie 15, octombrie 20, noiembrie 22. Se cere de calculat salariul pentru concediul anual.

Nr. Perioada Salariul,lei

Zile lucrate

Zile lucratoare

Zile calendaristice

1 Septembrie 886,36 15 22 302 Octombrie 1300 20 20 303 Noiembrie 1300 22 22 30

Total 3486,36 57 64 90* Notă: în luna octombrie se sărbătoreşte hramul Chişinăului.1) Calculăm salariul mediu pentru o zi lucrătoare:3486,36 : 57 = 61,16421052 lei / zi2) Calculăm raportul dintre zilele lucratoare şi zilele calendaristice:K= 64 : 90 = 0,73) Calculăm salariul mediul anual pe zi ca bază pentru calculul concediului. Pentru aceasta salariul mediu din operaţia 1 se înmulţeşte cu coeficientul din operaţia 2:61,16421052 lei / zi * 0,7= 43,49454969 lei / zi4) Calculăm salariul pentru concediul anual:28 zile * 43,49454969 lei / zi = 1217,8473 leiContabilizarea salariul pentru concediul de odihna anual:Exista doua variante de contabilizare a salariului pentru concediul de odihna conform informatiilor prezentate in politica de contabilitate:a)varianta cu formarea provizioanelor (utilizarea provizionului pentru plata concediilor,lunar formind privizioanele la contul 538)Dt 538 Ct 531 1217,8473 leib) varianta fără formarea provizioanelor cu uncluderea in consumuriDt 811 Ct 531 1217,8473 lei

Contabilitatea şi repartizarea consumurilor indirecte de producţie.Exemplu:În decursul unei luni s-au fabricat 2 produse: A şi B. Se cunosc datele următoare:

Indicatori Produs A Produs B Total1. Capacitatea normativă de producţie2. Capacitatea efectivă de producţie3. Consumuri directe materiale, lei4. Consumuri directe salariale, lei5. Consumuri indirecte de producţie, lei,

din care:a) variabileb) constante

40004200

300 00080 000

50003000

200 00060 000

--

500 000140 00063 000

42 00021 000

Baza de repartizare a CIP – salariile muncitorilor de bază.Se cere: de repartizat CIP din luna respectivă.

RezolvareK CIP variabile:42000/140000 = 0,3K CIP constante: 21000/140000 =0,15

Repartizarea CIP pe produsele fabricate

ProduseleBaza de

repartizare

Capacitatea de producţie

Grad de utilizare a capacităţii

de producţie

CIP variabile

CIP constante Total CIP repartizat

eNorm

Efect

K Suma K Suma

1 2 3 4 5=4/3 6 7=2*6 89=2*5*

810=7+9

A 80000 4000 4200 1,05 0,3 24000 0,15 12000* 36000B 60000 5000 3000 0,6 0,3 18000 0,15 5400 23400

714/6 60000 X X 0,4 X X 0,15 3600** 3600Total 140000 X X X X 42000 X 21000 63000

* Dacă capacitatea efectivă este mai mare decât capacitatea normativă de producţie, atunci CIP constante se includ integral în costul de producţie, adică 80 000 lei * 0,15 = 12 000 lei** 714/6 = 21000 – (12000+5400) =3600 sau (60000*0,4*0,15)Contabilizarea consumurilor indirecte repartizate si nerepartizate:- reflectarea repartizării CIP în costul producţiei fabricateDt 811/A - 36000 leiDt 811/B – 23400 leiCt 813 - 63000 lei- reflectarea CIP constante nerepartizate în costul producţieiDt 714/6 3600 leiCt 813 - 63000 lei

Contabilitatea consumurilor activitatii auxiliareÎn cadrul unei întreprinderi sunt organizate 2 secţii auxiliare, care îşi prestează servicii reciproce:

Indicatori Cazangeria Atelier de reparaţii1. Subcontul 812/C 812/AR2. Volumul producţiei 10 000 m3 aburi - - -3. Volumul reparaţiei - - - 30 utilaje4. Servicii reciproc livrate P/t. AR: 800 m3 P/t. C: 2util.5. Cost normat/unit. 5 lei/m3 1 000 lei/util.6. Consum prod.efective 60 000 lei 40 000 lei7. Consum aburului pentru încălzirea Cazangeriei 500 m3 -8. Servicii livrate pentru necesităţile:

- secţiei de bază- întreprinderii- altei întreprinderi

2000 m3

6700 m3

-

--

28 utilaje

Pentru cazangerie a) Colectarea consumurilor de producţie Dt 812/C Ct 211, 531, 533, 813, ……… – 60 000 lei.b) Reflectarea serviciilor reciproc primiteDt 812/C Ct 812/AR – 2 000 lei (2 util.* 1 000 lei/util.)c) Reflectarea serviciilor reciproc livrateDt 812/AR Ct 812/C – 4 000 lei ( 800 m3 * 5 lei/m3)d)Calculul costului efectiv al 1 m3 de aburi:Cost efectiv = (60 000 + 2 000 – 4 000) / (10 000 m3 – 800 m3) – 500 m3= 58 000 lei / 8 700 m3= 6, (6) lei /m3.e) reflectarea costul aburului livrate pentru necesităţile:

- secţiei de bază Dt 813/SB Ct 812/C 13 333,33 lei (2000m3*6, (6) lei / m3)- întreprinderii Dt 713 Ct 812/C 44 666,67 lei (6700m3*6, (6) lei / m3)

Pentru ateliera) Colectarea consumurilor de producţie Dt 812/AR Ct 211, 531, 533, 813, ……… – 40 000 lei.b) Reflectarea serviciilor reciproc primiteDt 812/AR Ct 812/C – 4 000 lei (800 m3 * 5 lei/m3)c) Reflectarea serviciilor reciproc livrateDt 812/C Ct 812/AR – 2 000 lei ( 2 util.* 1 000 lei/util.)

d)Calculul costului efectiv al reparaţiilor unui utilaj:Cost efectiv = 40 000 + 4 000 – 2 000 / 30 util. – 2 util. = 42 000 lei / 28 util. = 1500 lei / util.e)Reflectarea costului reparaţiilor prestate altei întreprinderiDt 711/3, 714 Ct 812/AR 42 000 lei (28 util. * 1 500 lei/util.)

Contabilitatea pierderilor de productie

Exemplu: Conform procesului verbal nr. 50 întocmit în secţia de bază nr.2 s-au depistat 40 unităţi de produs rebutate după a 2-a operaţiune tehnologică. Norma de consum a materialelor ( NC) este de 11 lei/unit. Tariful de plată este următorul:I oper. – 0,80 lei/ unit.II oper. – 0,90 lei/ unit.

Calculaţia costului rebutului definitiv internNr. Consumurile si metodologia de calcul Total1 Materiale directe ( 11 lei* 40 unit) 4402 Deşeuri recuperabile 3% ( 3*440) (13)3 Salariul de bază ( 0,80*40 + 0,90*40) 684 Salariul suplimentar ( 15%*68) 105 CASM ((25%+2,5%)*(68+10)) 21,456 CIP (175%*68) 1197 Costul planificat al rebutului definitiv (440-13+68+10+21,45+119) 645,45

Contabilitatea rebuturilor depistate

1)reflectarea costului efectiv al rebuturilor definitive depistate în secţia de bază.Dt 714.8 Ct 811 2) reflectarea costului efectiv al rebuturilor definitive depistate în secţia de auxiliară. Dt 714.8 Ct 812 3)reflectarea consumurilor pentru corectarea rebuturilor:Dt 714.8 – la suma totală a consumurilor efectuateCt 211 – consumuri materiale pentru corectarea rebuturilorCt 531 – calculul salariului muncitorilor ce corectează rebuturileCt 533 – calculul CAS si CAM din salariul muncitorilor ce remediază rebuturileCt 812 – prestarea unor servicii auxiliare necesare pentru colectarea rebuturilor.4)valoarea materialelor recuperate din rebuturile depistateDt 211 Ct 6125)Dt 227 recuperarea daunei materiale de la persoane vinovate de obţinerea rebutului. Ct 612 recuperarea daunei se face in cazul achitarii in numerar la data depistariiCt 515 - recuperarea daunei se face în perioade ulterioare mai mică de 1 an Ct 422 – recuperarea daunei se face în perioade ulterioare mai mare de 1 an.

Evaluarea si contabilitatea productiei/serviciilor in curs de executie si a produselor finiteMetoda directa. Exemplu: SA „Vega” produce şi comercializează uşi de stejar. La sfârşitul anului în rezultatul inventarierii au fost constatate: 63 uşi finisate; 18 uşi în curs de execuţie. Gradul de finisare tehnică a fost stabilit de 65 %. Consumurile totale 275 000 lei. Se cere de stabilit valoarea producţiei în curs de execuţie la sfârşitul anului.Rezolvare:1) Transferarea producţiei în curs de execuţie în producţie finită convenţionalăProducţia finită convenţională = Volumul producţiei în curs de execuţie * Gradul de finisare tehnicPf conv. = 18 buc. * 65 % : 100 % = 11,70 buc

2) Determinarea volumului total de producţieVolumul PF totale = Producţia finită totală + Producţie finită convenţionalăVolumul PF totale = 63 buc. + 11,70 buc=74,73) Calculul costului unitar al producţiei finite

Cost/unit. al producţiei finite = 275 000 lei : 74,70 buc. = 3 681,392235 lei/buc.4) Determinarea costului unitar producţiei în curs de execuţie Cost/unit. al producţiei în curs de execuţie = Cost/unit. al producţiei finite * Gradul de finisare tehnicăCost/unit. al producţiei în curs de execuţie=3 681,392235 lei/buc.*65 % : 100%=2392,90 lei/buc.5) Determinarea valorii totale a producţiei în curs de execuţie Valoarea totală al producţiei în curs de execuţie = Volumul producţiei în curs de execuţie * Cost/unit. al producţiei în curs de execuţie Valoarea totală al producţiei în curs de execuţie = 18 buc. * 2392,90 lei/buc. = 43072,20 leiDt 215 Ct 811, 812 6) Determinarea costului producţiei finite fabricate Costul total al producţiei finite = Total consumuri – Valoarea totală al producţiei în curs de execuţieCostul total al producţiei finite = 275 000 lei – 43 072,20 lei = 231 927, 80 lei Dt 216 Ct 811, 812