Contabilitate Practică Maria Gancearuc: Contabilitatea decontărilor faţă de personalul întreprinderii, cu organele asigurărilor sociale şi medicale şi cu bugetul de stat aferent impozitului pe venit reţinut din salariul personaluluiDatoriile faţă de personal reprezintă angajamentele întreprinderii faţă de salariat pentru munca prestată, precum şi recompensele garantate de stat (cum este plata pentru concediul de odihnă sau plata indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă) şi alte plăţi suplimentare, conform contractelor între plăţi (cum sunt facilităţile acordate de patron). 

Potrivit prevederilor art.1 din Codul muncii – salariat este persoană fizică care prestează o muncă conform unei anumite specialităţi, calificări sau într-o anumită funcţie, în schimbul unui salariu, în baza contractului individual de muncă. Astfel, tipul angajării poate fi: de bază (cu prezenţa carnetului de muncă), prin cumul contract de prestare a unui serviciu. 

Contractul individual de muncă se întocmeşte în două exemplare, care se semnează de către părţi şi i se atribuie un număr din registrul unităţii, aplicîndu-i-se ştampila. Un exemplar al contractului individual de muncă se înmînează salariatului, iar celălalt se păstrează la angajator. La contractul de muncă se anexează:

copia buletinului de identitate sau a altui act de identitate; carnetul de muncă, cu excepţia cazurilor cînd persoana se încadrează la muncă pentru prima dată

sau se angajează la o muncă prin cumul; diploma de studii, certificatul de calificare ce confirmă pregătirea specială; documentele de evidenţă militară – pentru recruţi şi rezervişti; copia poliţei de asigurare şi copia certificatului CPAS; cererea lucrătorului privind acordarea scutirilor la impozitul pe venit reţinut din salariu (Anexa 8 la

HG nr.10 din 19 ianuarie 2010).

Modul de completare, păstrare şi evidenţă a carnetului de muncă este prevăzut în Regulamentul aprobat prin HG nr.1449 din 24 decembrie 2007, cu modificări şi completări ulterioare.

Ţinem să menţionăm, că numărul şi calificarea angajaţilor sunt determinate individual de conducerea întreprinderii, în funcţie de caracterul şi volumul activităţii economice.După încheierea contractului de muncă se emite un ordin de angajare la serviciu, cu care ia cunoştinţă angajatul contra semnăturii. 

Munca este retribuită pe unitate de timp sau în acord atît în sistemul tarifar, cît şi în sistemele netarifare de salarizare (alin (3) al art.130 din Codul muncii). La retribuirea muncii pe unitate de timp salariile se calculează conform timpului efectiv lucrat, iar la retribuirea muncii în acord – conform cantităţii produselor fabricate, ţinînd cont de condiţiile de muncă, de calitatea produselor şi alţi factori. Orice salariat are dreptul la un salariu minim garantat, care se stabileşte de Guvern (la ziua de azi cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real constituie 1400 lei, aprobat prin HG nr.165 din 09.03.2010).

Evidenţa timpului de muncă prestat se ţine în baza documentul primar “Fişa de pontaj”, care se întocmeşte lunar şi se aprobă de conducătorul întreprinderii sau altă persoană împuternicită.

În continuare vom examina evidenţa decontărilor cu personalul în baza unui exemplu convenţional

1. Vrabie Vitalie este angajat în calitate de director la loc de bază, cu regim de muncă de 8 ore pe zi, cu 5 zile lucrătoare pe săptămînă, cu salariu de funcţie 5000 lei lunar,

2. Ivanciuc Elena este angajat în calitate de contabil prin cumul, cu regim de muncă de 4 ore pe zi, cu 5 zile lucrătoare pe săptămînă, cu salariu de funcţie 4500 lei lunar,

3. Cazacu Vera şi Ursu Oxana sunt angajate în calitate de vînzătoare la loc de bază, cu regim de muncă de 6 ore pe zi, cu 6 zile lucrătoare pe săptămînă, cu salariu de funcţie 3500 lei lunar.

În luna ianuarie 2014, angajaţii numiţi au lucrat conform condiţiilor contactelor încheiate, cu excepţia aflării în concediu ordinar de odihnă timp de 14 zile a angajatei Cazacu Vera şi aflării în concediul medical timp de 8 zile a angajatei Ursu Oxana.

În baza documentelor: Fişa de pontaj şi a ordinelor aferente cuantumului salariului angajaţilor, se întocmeşte „Registru de salariu”, care conţine informaţia privind calcularea salariilor, recompenselor şi altor plăţi suplimentare.

Evidenţa analitică a datoriilor faţă de personal privind retribuirea muncii se ţine pe salariaţi şi pe feluri de plăţi (salariu de bază, salariul prin cumul, concedii de odihnă, indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă etc.). În funcţie de activitatea şi procesul tehnologic se utilizează diverse documente primare pentru evidenţa muncii. 

Evidenţa sintetică se ţine conform Planului de conturi contabile aprobat de întreprindere, anexat la politica de contabilitate. Pentru generalizarea informaţiei privind decontările cu personalul aferente retribuirii muncii, este destinat contul de pasiv «Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”. Astfel, calcularea datoriilor faţă de personal privind retribuirea muncii se reflectă în creditul contului “Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” în sumă de 14092,90 lei, în corespondenţă cu debitul conturilor:

„Activităţi de bază” — costul produselor, serviciilor (salariul muncitorilor încadraţi în procesul de producţie sau serviciilor prestate) – 6353,06 (1750+1615+2480+508,06) lei;

„Cheltuieli generale şi administrative” — salariul angajaţilor care administrează activitatea întreprinderii şi alte operaţii nelegate nemijlocit de procesul de producţie sau serviciilor prestate) — 7250 (5000+2250) lei, etc.

„Creanţe preliminate privind decontările cu organele asigurărilor sociale” – 304,84 lei

Totodată angajatorul înregistrează şi datoriile faţă de Fondul Social privind contribuţiile de asigurările sociale şi primele de asigurări medicale obligatorii de stat calculate de patron. Tarifele contribuţiilor asigurărilor sociale sunt stabilite prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat. De exemplu, pentru anul 2014 contribuţiile la asigurările sociale constituie 23% din fondul de salarizare şi alte recompense pentru angajator, indicate în Anexa 3 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat nr. 329 din 23.12.2013). La fel, prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală la aceste categorii este stabilită prin Legea nr.330 din 23.12.2013 şi pentru anul 2014 constituie 4 % din fondul de salarizare şi alte recompense pentru angajator. 

Astfel, calcularea datoriilor faţă de CNAS privind contribuţiile de asigurări sociale obligatorii de stat calculate de patron se reflectă în creditul contului “Datorii faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat” în sumă de 3011,85 lei (13095*23%), în corespondenţă cu debitul conturilor:

„Activităţi de bază” — costul produselor, serviciilor (salariul muncitorilor încadraţi în procesul de producţie sau serviciilor prestate) – 1344,35 lei (1750+1615+2480)*23% lei;

„Cheltuieli generale şi administrative” — salariul angajaţilor care administrează activitatea întreprinderii şi alte operaţii nelegate nemijlocit de procesul de producţie sau serviciilor prestate) – 1667,50 lei (5000+2250)*23% etc.

Calcularea datoriilor faţă de CNAM privind primele de asigurări medicale obligatorii de stat calculate de patron se reflectă în creditul contului “ Datorii faţă de fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală” în sumă de 523,80 lei (13095*4%), în corespondenţă cu debitul conturilor:

„Activităţi de bază” — costul produselor, serviciilor (salariul muncitorilor încadraţi în procesul de producţie sau serviciilor prestate) – 233,80 lei (1750+1615+2480)**4% lei;

„Cheltuieli generale şi administrative” — salariul angajaţilor care administrează activitatea întreprinderii şi alte operaţii nelegate nemijlocit de procesul de producţie sau serviciilor prestate) – 290,00 lei (5000+2250)**4% etc.

În afară de retribuirea muncii angajatorul calculează şi retribuţiile aferente concediilor anuale de odihnă, suplimentare, de studii sau medicale ale angajaţilor, conform prevederilor art.112 – 127 din Codul muncii. 

Pentru calcularea retribuţiilor aferente concediilor angajaţilor este necesar de emiterea unui ordin, aprodat de conducător, privind acordarea concediului, care se emite în baza cererii angajatului. În ordin se indică tipul şi perioada aflării angajatului în concediu. Concediul se calculează în baza salariul mediu, care se determină conform prevederilor HG nr.426 din 26.04.2004, cu modificări şi completări ulterioare. Perioada de decontare pentru calcularea salariului mediu se determină luînd în calcul 3 luni calendaristice de lucru premergătoare evenimentului de care depinde plata respectivă, iar pentru lucrătorii din unităţile agricole sau cadrele didactice din învăţămîntul preuniversitar se iau în calcul ultimele 12 luni calendaristice precedente evenimentului de care depinde plata respectivă. Celelalte cazuri sunt prevăzute în p.5 din Modul de calculare a salariului mediu (Anexa 1 din HG numită mai sus). Daca salariu angajatei Cazacu Vera a constituit în lunile octombrie, noiembrie şi decembrie ale anului 2013 cîte 3500 lei lunar, atunci retribuţiile aferente concediului de 14 zile din luna ianuarie 2014 va constitui 1615 lei (3500*3)/65(zilele efectiv lucrate)*0,7143 (coieficientul dintre zilele efectiv lucrate si zilele calendaristice aferene perioade de calcul)*14 zile.

Concediul medical plătit se acordă tuturor salariaţilor şi ucenicilor în baza certificatului medical, eliberat de catre unitatile medicale, potrivit legislaţiei în vigoare. Modul de calculare a indemnizaţiilor pentru incapacitatea temporară de muncă este reglementat de Legea nr. 289 din 22.07.2004 şi Regulamentului cu privire la condiţiile de stabilire, modul de calcul şi de plată a indemnizaţiilor

pentru incapacitate temporară de muncă şi altor prestaţii de asigurări sociale, aprobat prin HG nr.108 din 03.02.2005. Conform prevederilor art. 7 din Legea nominalizată, baza de calcul a indemnizaţiilor de asigurări sociale o constituie venitul mediu lunar, realizat în ultimele 6 luni calendaristice, premergătoare lunii producerii riscului asigurat, venit din care au fost calculate contribuţiile de asigurări sociale. În cazul în care lunile luate în calcul, sînt lucrate incomplet din motive întemeiate, la determinarea bazei de calcul se ia în considerare venitul asigurat din lunile calendaristice lucrate complet în perioada respectivă. Dacă asiguratul a lucrat mai puţin de 6 luni, baza de calcul este venitul mediu lunar asigurat, realizat în lunile calendaristice lucrate integral, iar în cazul cînd a realizat un stagiu de cotizare mai mic de o lună calendaristică, se ia în considerare venitul asigurat din zilele lucrate. În cazul lipsei motivate a venitului asigurat în ultimele 6 luni calendaristice, premergătoare lunii în care s-a produs riscul asigurat, baza de calcul este salariul tarifar sau salariul de funcţie al beneficiarului.

Conform prevederilor art.13 din Legea nr. 289 din 22.07.2004, cuantumul lunar al indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă se stabileşte diferenţiat, în funcţie de durata stagiului de cotizare, după cum urmează:

a. 60% din baza de calcul stabilită conform art.7 — în cazul unui stagiu de cotizare de pînă la 5 ani;b. 70% din baza de calcul stabilită conform art.7 — în cazul unui stagiu de cotizare cuprins între 5 şi 8

ani;c. 90% din baza de calcul stabilită conform art.7 — în cazul unui stagiu de cotizare de peste 8 ani.

Însă cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de tuberculoză, SIDA sau de cancer de orice tip, este de 100% din baza de calcul stabilită la pct.23 al Regulamentului.

Potrivit prevederilor art.4 alin 2!, începînd cu anul 2013, plata indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obişnuite sau de accidente nelegate de muncă, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin. (3) din prezentul articol, se efectuează în modul următor:

a. primele cinci zile calendaristice de incapacitate temporară de muncă se plătesc din mijloacele financiare ale angajatorului, iar şomerilor li se plăteşte din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat;

b. începînd cu a şasea zi calendaristică de incapacitate temporară de muncă, indemnizaţia se plăteşte din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat.

E necesar de menţionat, că venitul mediu lunar asigurat, luat în calcul la determinarea mărimii indemnizaţiilor, nu poate depăşi 5 salarii medii lunare pe ţară pe economie (cuantumul salariului mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2014, conform HG nr.1000 din 13.12.2013 constituie 4225 lei).

În cazul exemplului nostru angajata Ursu Oxana are un stajiu de asigurare peste 8 ani şi salariul în ultimele 6 luni (iulie — decembrie 2013) a constituit 21000 lei, cîte 3500 lei lunar. Astfel indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obişnuite pentru 8 zile din luna ianuarie 2014 va constitui 812,90 lei, dintre care 508,06 lei pentru primele 5 zile, care se plătesc din mijloacele financiare ale angajatorului, iar 304,84 lei pentru celelalte 3 zile din contul bugetului asigurarilor sociale. 

Conform prevederilor art. 33-35 din CF, fiecare angajat are dreptul la scutiri, care se acordă la locul de muncă de bază a lucrătorilor rezidenţi ai Republicii Moldova, în baza cererii depuse conform

Anexei 8 la HG nr. 10 din 19 ianuarie 2010). Locul de muncă de bază se consideră întreprinderea (inclusiv întreprinderea individuală şi gospodăria ţărănească), instituţia, organizaţia la care, conform legislaţiei în vigoare, se ţine evidenţa carnetului de muncă al lucratorului. Angajatul, care a depus cererea privind acordarea scutirilor, i se atribuie categoria corespunzătoare scutirilor solicitate:

Modul de determinare a categoriei scutirilor acordate

* N – numărul de persoane întreţinute, cu excepţia persoanelor întreţinute – invalizi din copilărie;** H – codul persoanei întreţinute – invalid din copilărie (la stabilirea categoriei scutirilor litera H se indică de atîtea ori cîte persoane – invalizi din copilărie se află la întreţinerea angajatului).

Fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) are dreptul pentru anul 2014:

la o scutire personală în sumă de 9516 lei sau 14148 lei (art.33 din CF), la scutire suplimentară în sumă de 9516 lei sau 14148 lei anual, dacă persoana se află în relaţii de

căsătorie, cu condiţia că soţia (soţul) nu beneficiază de scutire personală (art.34 din CF). la scutire pentru persoanele întreţinute in suma de 2124 lei sau 9516 lei (art.35 din CF).

Persoană întreţinută este persoana care întruneşte toate cerinţele de mai jos:

a. este un ascendent sau descendent al contribuabilului sau al soţiei (soţului) contribuabilului (părinţii sau copiii, inclusiv înfietorii şi înfiaţii), ori invalid din copilărie rudă de gradul doi în linie colaterală;

b. pentru anul 2014 acest punct este exclus;c. este întreţinută de contribuabil;d. are un venit ce nu depăşeşte suma de 9516 lei anual.

Ţinem să menţionăm, că angajaţii au cerut scutire în felul următor:

Vrabie Vitalie a cerut scutirea personală şi scutirea pentru o persoană întreţinută (total 11640 lei), Ivanciuc Elena nu benefeciază de scutire, deoarece este angajată prin cumul, dar a cerut reţinerea

impozitului la cota maximă de 18 %. Cazacu Vera a cerut scutirea personală (9516 lei), Ursu Oxana a cerut scutirea personală şi scutirea pentru 2 persoane întreţinute (total 13764 lei),

Pentru calcularea sumei spre plată este necesar de efectuat reţinerile din salariul calculat, conform legislaţiei în vigoare, şi alte reţineri care se pot face în baza ordinului (dispoziţiei, deciziei, hotărîrii) acestuia (art.148 – 149 din Codul muncii):

a. pentru restituirea avansului eliberat în contul salariului;b. pentru restituirea sumelor plătite în plus în urma unor greşeli de calcul;

c. pentru acoperirea avansului necheltuit şi nerestituit la timp, eliberat pentru deplasare în interes de serviciu sau transferare într-o altă localitate ori pentru necesităţi gospodăreşti, dacă salariatul nu contestă temeiul şi cuantumul reţinerilor;

d. pentru repararea prejudiciului material cauzat unităţii din vina salariatului (art.338 din Codul muncii).

La fiecare plată a salariului, cuantumul total al reţinerilor nu poate să depăşească 20 la sută, iar în cazurile prevăzute de legislaţia în vigoare – 50 la sută din salariul ce i se cuvine salariatului

Aşa dar din salariu pot fi reţinute:

contribuţiile individuale de asigurări sociale de stat obligatoriu (Legea bugetului asigurărilor sociale de stat nr. 329 din 23.12.2013),

primele individuale de asigurări obligatorii de asistenţă medicală (Legea nr.330 din 23.12.2013), impozitul pe venit al persoanelor fizice (art.6 din CF).

Pentru calcularea impozitului pe venit din salariu, venitul impozabil se calculează cumulativ de la începutul anului sau din momentul angajării la serviciu a angajtului. Obiect al impunerii la sursa de plată pentru angajaţi este venitul sub formă monetară şi/sau nemonetară, îndreptat spre achitare în folosul lor sub formă de salarii (inclusiv prime şi facilităţi), exceptînd scutirile şi deducerile la care au dreptul salariaţii, precum şi venitul îndreptat spre achitare sub formă de alte surse de venit impozabile, indicate în art.18 al CF.

Impozitul pe venit urmează a fi reţinut din veniturile angajaţilor, calculate şi îndreptate spre achitare sub orice formă: salarii, sporuri la salariu, prime (inclusiv cu ocazia jubileelor, sărbătorilor etc.), recompense, onorarii, comisioane, retribuţii, ajutoare materiale şi alte achitări în folosul angajatului, cu excepţia surselor de venit neimpozabile stipulate în art. 20 din CF.Cotele impozitului pe venit sînt stabilite la lit. a) art. 15 din CF. Aşa dar, suma totală a impozitului pe venit se determină: a) pentru persoanele fizice şi întreprinzători individuali în mărime de:

7 % din venitul anual impozabil ce nu depăşeşte suma de 27852 lei; 18 % din venitul anual impozabil ce depăşeşte suma de 27852 lei.

Salariatul are dreptul să ceară ca patronul să reţină din plăţile achitate în folosul lui impozitul la cota maximală stabilită la lit. a) art. 15 din CF. Această cerinţă trebuie să fie confirmată prin cererea angajatului, perfectată pe numele patronului în formă arbitrară, în care urmează a fi indicată perioada, pe parcursul căreia se solicită reţinerea impozitului pe venit la cota maximă.În exemplu de mai sus salariu pentru luna ianuarie 2014 a fost achitat, conform condiţiilor contractelor la data de 31 ianiarie 2014.

Aşa dar, avînd informaţia de mai sus, putem calcula impozitul pe venit din salariul fiecărui angajat pentru luna ianuarie (col.10) astfel: 

din suma salariului îndreptat spre plată fără indemnizaţii (col.5) din tabela 3 se scad următorii indici:

suma scutirilor pentru o lună (col.4), suma contribuţiilor individuale de asigurări sociale (col.8), suma primelor de asistenţă medicală obligatorie de stat (col.9)

şi se obţine venitul impozabil, care se înmulţeşte la cota prevăzuta din art.15 din CF.

Ţin să menţionez, că din suma indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de muncă nu se reţin nici contribuţii sociale (alin.19 din Anexa 5 la Legea bugetului pentru asigurări sociale de stat nr. 329 din 23.12.2013), nici prime medicale (alin.18 din Anexa 3 la Legea cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală nr.1593 din 26.12.2002), nici impozit pe venit din salariu, conform prevederilor (lit. c) al art.20 din CF. 

Reţinerile din salariul îndreptat spre plată se reflectă în debitul contului “Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” în sumă de 2286,58 lei, în corespondenţă cu creditul conturilor:

Datorii faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat 785,70 lei (13095 *6%), Datorii faţă de fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală 523,80 lei (13095 *4%), Datorii privind impozitul pe venit din salariu 977,08 lei.

Iar suma spre plată pentru toţi angajaţii va constitui 11621,32 lei (13907,90 — 2286,58), care se va înregistra astfel:

Debit „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” Credit „Casa” sau „Cont curent în moneda naţională”

Conform prevederilor art.141 din Codul muncii, salariul se plăteşte în monedă naţională. Cu acordul scris al salariatului, se permite plata salariului prin instituţiile bancare sau oficiile poştale, cu achitarea serviciilor respective din contul angajatorului. Modul de plată a salariului prin instituţiile bancare sau oficiile poştale se stabileşte de Guvern, în comun cu Banca Naţională a Moldovei. Ţinem să menţionăm, că alin. (3) al articolului numit prevede, că plata salariului în natură este interzisă. Iar termenul, periodicitatea şi locul de plată a salariului se efectuează conform prevedrilor art.142 din Codul muncii.

Venitul evaluat în valută străină se recalculează în monedă naţională, la cursul oficial al leului moldovenesc valabil la data achitării lui.

Pentru a fi considerate finalizate decontările faţă de personal, este necesar de efectuat transferurile impozitelor şi altor plăţi obligatorii aferent salariului calculat şi cel achitat şi prezentarii dărilor de seamă aferente. În tabela de mai jos se specifică acesti termeni:

Totodată se prezintă şi:

darea de seamă fiscală privind veniturile achitate şi impozitul pe venit reţinut la sursa de plată (Forma IAL 09), în termen de o lună de la încheierea lunii în care au fost efectuate plăţile. Se prezintă organelor fiscale teritoriale de către plătitorii veniturilor (vezi art.92 din CF);

de către plătitorii la bugetul asigurărilor sociale de stat:

1. ancheta persoanei asigurate – pentru persoanele nou-angajate care nu deţin cod personal de asigurări sociale (CPAS) – în cel mult 10 zile de la data angajării;

2. forma REV5 trimestrial, în mod electronic, pînă la sfîrşitul lunii imediat următoare trimestrului de gestiune. În cazul transmiterii declaraţiilor persoanelor asigurate Rev 5 electronice trimestrial, fără semnătură digitală, acestea se vor prezenta şi pe suport de hîrtie o dată pe an, pînă la 1 martie 2015 (vezi p. 9 din Anexa 3 la Legea bugetului pentru asigurări sociale de stat nr. 329 din 23.12.2013).

Declaraţiile Forma 4-BASS şi REV5 se prezintă subdiviziunilor teritoriale ale Casei Naţionale de Asigurări Sociale în raza căreia se află situată Entitatea. 

Operaţiunile descrise în prezentul articol sunt cele mai frecvent utilizate de către entităţi la ziua de azi.