CONTABILITATE INFORMATIZATA

07.10.2010Curs1

SISTEMUL INFORMATIONAL CONTABIL AL INTREPRINDERILOR MODERNE

Întreprinderea modernă şi sistemul său informaţional constituie subiecte amplu dezbătute în condiţiile în care se manifestă 2 direcţii de acţiune contrare, şi anume:

1. Dorinţa întreprinderilor de a se alinia curentului globalizării informaţionale.2. cerinţele restrictive impuse de stiinta si practica de a se alinia curentului contabile în domeniu.De cele mai multe ori apare impresia eronată că multe din sarcinile şi funcţiile contabilitaţii au fost

transferate integral sistemului informatic în condiţiile în care defapt acest transfer s-a realizat doar secvenţial obtinându-se sistemele informaţionale moderne.

Se poate astfel realiza o distincţie clara intre latura de tehnică contabilă si cea de stiinţă a contabilităţii în special datorită interpunerii intre acestea a sistemului informaţional contabil (SIC). In prezent pot fi lasate “în seama calculatorului” toate aspectele care fac din contabilitate o tehnica prin dezvoltarea unor programe informatice care să cuprindă toate regulile, procedurile, metodologiile şi tehnicile necesare obţinerii situaţiilor financiare anuale si a informaţiilor financiar – contabile de sinteza.

În această situatie, unui grup restrans de persoane îi revine sarcina studierii laturiiştinţifice a contabilităţii.

Stadiul actual al tehnologiilor informaţionaleÎn prezent societatea pune accent pe modul în care tehnologiile informaţionale permit obtinerea

unor avantaje durabile, în special în condiţiile în care utilizarea lor deficitară poate duce la pierderi mult mai mari comparativ cu avantajele oferite.

La finele anilor `90 la 50 de ani de la aparitia primului computer au fost identificate 3 direcţii de bază prin intermediul cărora a fost definit cadrul aferent tehnologiilor informaţionale:

- evoluţia tehnologică pe termen lung - consecinţele tehnologice în activitatea curentă a entitaţilor - consecinţele în cadrul climatul economic şi de afaceri.Previziunile specialiştilor în domeniu cu privire la evolutia comportamentelor tehnologiilor

informaţionale pot fi structurate astfel:1. calculatorul se va regăsi in toate domeniile de activitate în condiţiile în care se

prefigurează egalarea in maxim 50 de ani a performanţelor factorului cognitiv uman.2. entităţile, se urmăreşte a fi complet informatizate în condiţiile în care se doreşte

optimizarea raportului preţ –performanţă ( raport de inversă proporţionalitate între performanţele dorite şi costurile obţinerii lor ).

3. impulsionarea dezvoltării reţelelor de calculatoare specializate şi depaşirea stadiului actual bazat exclusiv pe reţele mici şi medii de dimensiuni.

Tehnica computerelor a transformat aceste tehnologii în instrumente eficiente utilizate în toate sectoarele activităţii în special în domeniul economic.

Consecinţele sociale ale unei astfel de dezvoltari probabile vizează în primul rând necesitatea unei specializări superioare a factorului uman, dat fiind faptul că perspectiva necesarului uman vizează o descreştere continuă a acestuia pe fondul preluării majorităţii sarcinilor de către sistemele informaţiilor inteligente.

Astfel dacă la baza societaţii în prezent stă informarea, ulterior comunicaţiile prin intermediul sistemelor inteligente vor constituii baza obţinerii informaţiilor vitale pentru conducerea în condiţii de eficienţă a oricarei activităţi.

Cele 4 stadii pe care societatea umana le-a parcurs şi le parcurge şi in prezent pot fi structurate in varianta urmatoare.

- stadiul întreprinderii informatizate corespunzător perioadei 1970 – 2010.- stadiul specialiştilor interconectaţi care a început in 1980 şi continuă in prezent.- stadiul societăţii globale interconectate care a început în jurul anilor 1992 – 1993.- stadiul societăţii globale informaţionale care va debutat inepând cu 2020.

21.10.2010Curs 2

ÎNTREPRINDEREA MODERNĂ ŞI TEHNOLOGIILE INFORMAŢIONALE

În contextul evoluţiilor tehnologice întreprinderea ca verigă de bază în lanţul valoric are ca principal obiectiv maximizarea profitului său indiferent de domeniul in care lucrează.

Apare astfel problema locului întreprinderii moderne în cadrul unei societăţi global-infomationale. Pentru a putea răspunde unui astfel de obiectiv se impune analiza pe de o parte a caracteristicilor acestei întreprinderi precum şi a tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii potenţial prezentate in cadrul său.

Astfel putem identifica:a) În prezent pot fi identificaţi factori care generează asupra întreprinderii un efect de inconstanţă

în ceea ce priveşte supravieţuirea în mediul economic. Dintre acesti factori cei mai importanţi sunt:+ tehnologiile informaţionale+ schimbarile politice şi cele ce ţin de mentalitatea clienţilor + interesele diferitelor organisme : profesionale şi sindicaleb) În cadrul evoluţiei sale întreprinderea actuală constituie arealul de desfaşurare al operaţiilor de

tranziţie catre viitoarea societate global informaţionala.Astfel tehnologiile informaţionale înainte de a fi aplicate în practică trec succesiv prin stadii de

cercetare şi implementare ( cercetarea necesita fonduri care provin în principal din sectorul productiv ) poate fi sesizată astfel o spirala evoluţionistă şi a aplicării tehnologiilor informaţionale astfel încat nu se poate preciza cu o exactitate care dintre cele 2 laturi ( cercetare sau aplicare ) este latura determinantă şi care este cea determinata.

TEHNOLOGIILE INFORMAŢIONALE ŞI DE COMUNICAŢII DIN ENTITATEA ECONOMICĂ MODERNĂ

Cunoasterea principalelor tehnologii informaţionale care conduc societatea spre globalizare are un rol semnificativ în special din punct de vedere al adoptării demersului economic la linia evolutivă a acestora.

Dintre tehnologiile informaţionale putem amintii:- internetul şi intranetul fiind definite ca un ansamblu de reţele interconectate care utilizate eficient,

concomitent, pot permite dinamizarea activităţii dintr-o entitate economică permiţând totodata furnizarea informaţiilor cu privire la specificul, oferta şi rezultatele acelei entităţi.

Dintre aplicaţiile ce pot fi dezvoltate pe baza internetului putem aminti : - intranetul si extranetul, poşta electronică, transmiterea informaţiilor în timp real, serviciile de

studiu on-line, videoconferinţele si comerţul electronic.

SISTEMUL INFORMAŢIONAL AL ÎNTREPRINDERIIÎn condiţiile societăţii informatizate o întreprindere modernă nu poate supravieţuii în absenţa unor

informaţii obţinute în timp real, atât din interiorul, cât şi din exteriorul său.Sarcina de colectare - prelucrare - stocare - furnizare a datelor si informaţiilor revine sistemului

informaţional al entităţii.

ASPECTE DE ORDIN CONCEPTUALd.p.d.v. al legăturii cu mediul economic oricărui sistem informational este usor de sesizat că există

2 coordonate majore:- coordonata materială- coordonata informaţioanală.Un loc central în cadrul ansamblului operaţiilor pe care le generează un astfel de sistem îl ocupa

preluările informaţionale.Nu poate fi concepută o activitate exercitată în perimetrul unei întreprinderi care să nu necesite

într-un anumit stadiu o prelucrare a datelor în aşa fel să poata fi obţinute informaţiile specifice solicitate. În aceste condiţii toate organizaţiile dispun de sisteme informaţionale proprii cu sau fara sisteme informatice foarte dezvoltate prin intermediul cărora să se realizeze prelucrarea şi transmiterea informaţiilor.

Prin sistemul informaţional înţelegem ansamblul de resurse materiale şi financiare care utilizează tehnologiile informaţionale pentru a culege, prelucra, stoca, accesa ulterior, transmite şi vizualiza informaţiile utilizate în procesele care au loc în permetrul unei societăţi.

Atunci când ne referim la precesele economice care au loc într+o entitate vorbim exclusiv despre sisteme informaţionale economice.

La baza oricărui sistem informaţional modern sta sistemul informatic ca şi componentă esenţială şi cu o pondere în continuă creştere.

În literatura de specialitate sistemul informatic reprezintă un ansamblu de metode, procedee, echipamente şi personal de specialitate care asigură culegerea, prelucrarea şi transmiterea informaţiilor destinate altor subsiteme în special celor superioare sau conducerii pentru adoptarea deciziilor în timp util.

Cele 3 direcţii actuale de orientare ale mediului economic analizate ca factori cu o incidenţă directă asupra sistemului informaţional sunt următoarele:

1. Globalizarea care în prezent a permis creşterea valorii informaţiei între parteneri ce acţionează concomitent pe o piaţă permiţând apariţia unor noi şi complexe oportunităţi de afaceri.

Faptul că tehnologiile actuale permit ordonarea şi controlul modului de comunicare cu furnizorii şi cu clienţii, operarea în flux continuu la nivelul unor mari întinderi geografice şi oferirea unor servicii unor clienţi potenţiali necunoscuţi subliniază importanţa existenţei unui sistem informatic bine structurat prin care să fie ulterior posibilă continuarea şi definitivarea globalizării.Globalizarea se referă la:- managementul de control într+o piaţă normală- competiţia în cadrul unor pieţe normale- grupurile de lucru normale- sistemul de distribuţie interconectate.2. Transformările din economia industruală:- economiile bazate pe informaţie şi cunoaştere- apariţia unor noi produse sau servicii- perceperea cunoaşterii ca principal activ strategic.- reducerea duratei de viaţă a produselor - desfaşurarea activităţilor într+un mediu incert

- limitarea cunoaşterii şi specializării angajaţilor.3. Transformări ale entităţii economice care vizează:- uniformizarea structurii organizaţionale- descentralizarea - independenţa localizării- costuri mici de tranzacţionare şi coordonare- relansarea- activităţile şi lucrul colaborativ.

STRUCTURA SISTEMULUI INFOMAŢIONAL AL UNEI ENTITĂŢI

O organizaţie se defineşte ca o formă structurată socială şi stabilă care preia resursele din mediul său şi le transformă în vederea obţinerii unui rezultat final avantajos maximizat.

D. p. d. v. Comportamental organizaţia se defineşte ca fiind un ansamblu de drepturi şi responsabilităţi care trebuie echilibrate în timp prin intermediul conflictelor şi al rezolvării acestora.

D.p.d.v. tehnic organizaţia prezintă sub forma unui sistem cu intrări – ieşiri şi prelucrari. Sistem bazat pe autoreglare (feed back ).

28.10.2010Curs 3

d.p.d.v. organizaţional o întreprindere poate fi structurată după mai multe raţionamente sau concepţii:

- concepţia piramidala- concepţia ierarhic + functionala+ concepţia funcţională + concepţia pe centre de venituri+ concepţia geografică+ concepţia în reţeaÎn ultimul timp dintre aceste concepţii o importanţă majoră revine modului de organizare în reţea,

datorită gradului superior de flexibilitate pe care îl conferă o astfel de organizare.Într+o accepţiune extinsă un sistem informaţional este definit ca o combinaţie organizată de

oameni, echipamente, programe, reţele de comunicaţii şi resurse de date în condiţiile în care toate acestea permit colectarea, trasformarea şi distribuirea informaţiilor într+o organizatie.

Definirea unui sistem informaţional este strâns legată de conceptul de proces şi în mod indirect de conceptul de activitate.

Procesul reprezintă un ansamblu de activităţi care se derulează succesiv sau simultan pt. a produce un rezultat ce conferă o anumită utilitate unui client.

La rândul lor activităţile sunt definite ca un ansamblu de operaţii elementare concordante şi coordonate în vederea atingerii unui obiectiv cuantificabil şi bine definit.

Sistemul informaţional contabil ( s.i.c.) reprezintă parte componentă a sistemului informaţional aferent întreprinderii moderne.

Atunci când este definit sistemul informaţional al unei întreprinderi se ridică defapt problema intercalării unui ansamblu omogen de subsisteme informaţionale alături de subsistemul logistic şi de producţie , subsitemul de marketing , subsistemul de personal, subsistemul de control şi gestiune strategică, s.i.c. este cel mai extins ca urmare a volumului mare de informaţii de natură contabilă ( peste 40% ) precum şi datorită modului în care este structurat şi datorită compartimentelor din entitate pe care le deserveşte.

s.i.c. se defineşte ca fiind un set de resurse umane şi de capital dintr+o organizaţie care au ca preocupare pregătirea informaţiilor contabile prin colectarea şi prelucrarea datelor despre tranzacţiile economice.

Aceste informaţii sunt aduse la cunoştinţă tuturor nivelurilor de conducere pentru realizarea planificării şi controlului activităţilor organizaţiilor economice.

DEFINIŢIE: În consens cu definiţia dată sistemului informaţional definim SIC ca fiind un ansamblu de mijloace tehnice şi informaţionale orientate şi specializate în colectarea , procesarea , accesarea , transmiterea şi stocarea datelor şi informaţiilor despre procesele contabile care se regăsesc în perimetrul activităţii unei entităţi economice.

Structura sistemului informaţional din cadrul entităţii.Ca urmare a rolului semnificativ pe care îl are un SIC în cadrul sistemului informaţional general în

organizarea acestuia este recomandabil să fie cunoscute principalele componente şi circuite informaţionale specifice pentru a se ajunge la obţinerea unor informaţii clare, complete, relevante şi eficiente, d.p.d.v. al posturilor şi al mesajului transmis.

În cadrul SIC există posibilitatea structurării acestuia folosind diferite criterii:► Structurarea pe cele 2 paliere specifice contabilităţii, situaţie în care se pot regăsii : - subsistemul contabilităţii de gestiune care oferă informaţii contabile utilizatorilor interni. - subsistemul contabilităţii financiare ce oferă informaţii utilizatorilor externi.► Criteriul circuitelor contabile care pot fi configurate distinct în cadrul SIC.Acest criteriu permite indentificarea mai multor componente: - cumpărări + vânzări + încasări + plăţi + producţie-stocuri-imobilizări + operaţii diverse.► Criteriul etapelor procesului de producţie: + aprovizionare + producţie + stocare + desfacere + terţi + trezorerie► Criteriul naturii elementelor patrimoniale permite delimitarea SIC în urmatoarele componente: - capitaluri + imobilizări + stocuri + terţi + trezorerie + cheltuieli + venituri + componenta extrabilanţiera ( clasa 8 + clasa 9 )Chiar dacă multe din aceste criterii au un caracter teoretic un rol deosebit de important în

structurarea SIC revine şi mărimii entităţii la care se poate adauga metoda contabilităţii practicată, precum şi folosirea sau nu al unui produs informatic pentru contabilitate.

Majoritatea entităţilor din România, pe langă problemele ce ţin de logistică şi de aspectele financiare generate de o gestionare deficitară a fluxurilor de numerar de blocaje financiare şi de inconsistenţa cadrului legislativ se confruntă si cu probleme specifice circuitului informaţional contabil în special între componentele acestuia.

Soluţia pentru o astfel de problemă de natură informaţională o constituie implementarea standardelor internaţionale de calitate în cadrul acţiunii de gestionare eficientă a calităţii, situaţie în care se poate recurge şi la implementarea produselor informatice integrate, soluţie cunoscută sub denumirea de planificarea resurselor întreprinderii.

Elementele de bază din cadrul SIC

Evoluţia contabilităţii şi desăvârşirea sa ca ştiinţă independentă a permis individualizarea obiectului tehnicilor, principiilor, teoriilor şi metodelor proprii de cercetare.

D.p.d.v.structural în sistemul contabil sunt delimitate 2 cadre:- conceptual- aplicativa) cadrul conceptual reprezintă fundamentul subsistemelor cadrului aplicativ fiind la rândul său

împarţit in:- subsistemul conceptual cognitiv care cuprinde principiile, tehnicile şi metodele contabile.- subsistemul conceptual informaţional care include normele, regulile cu caracter general adoptate

de organismul profesional.b) cadrul aplicativ presupune materializarea practică a cadrului conceptual, dar separând normele

specifice oricărui domeniu. Sistemul informaţional contabil apare ca o particularitate a sistemului informational economic in condiţiile în care tratează cu metode, procedee şi tehnici proprii contabilităţii informaţionale legate de procesul şi fenomenele ce pot fi exprimate monetar care au loc în perimetrul unei entităţi.

Rolul SIC rezultă din faptul că acesta acoperă prin specificul său infotmaţiile de natură contabilă toate celălalte sisteme şi subsisteme de entităţi având ca intrument de bază sistemul informatic din acea entitate, astfel într-o întreprindere pentru a se răspunde dorinţei de informare a utilizatorilor informaţiei contabile SIC apare structurat a.î. să deservească cele 2 circuite:

- financiar - gestiune

Curs 404.11.2010

Contabilitatea financiară este orientată către utilizatorul extern de informaţii contabile printre care un loc important în ocupă investitorii, statul şi organismele sociale.

La rândul său contabilitatea de gestiune privită prin prisma SIC care o deserveşte prin metodele şi procesele sale stă la dispoziţia utilizatorilor interni de informaţii.

Cea mai importantă caracteristică a SIC cu transpunere în domeniul informatizat constă în faptul ca acesta este supus unor restricţii de natură juridică şi socială ca urmare a faptului ca o parte din informaţiile contabile stau la baza evaluărilor fiscale, o altă parte dintre aceste informaţii sunt publicate intr-o manieră adecvată pt. a fi folosite de utilizatori externi ( restrictiile sociale ).

d.p.d.v. economic SIC informaţional are ca finalitate repartizarea valorică “ a averii unei entităţi”.Deoarece toate instrumentele pe care se bazează au un singur obietiv : acela de a face vizibile toate

aspectele prioritare cu privire la realizarea economica din entitate.Principalele circuite economice ( contabile )Organizarea şi funcţionarea normală a SIC constă în parcurgerea repetitivă pt. o anumita perioadă

a unui plan de actiune care in esenţă reprezintă un model de trasare a datelor contabile.Acesta se aplică pentru toate categoriile de operaţii specifice contabilităţii ( atat financiară cat şi de

gestiune ).Ansamblul de operaţii din cadrul unei perioade de gestiune se grupează în 3 circuite principale:- exploatare - financiar - extraordinarCaracterul de noutate derivă din faptul că principalele circuite pot fi considerate:- de exploatare - de investiţii - de finanţareFiecarui circuit îi corespund operaţii cu un grad variabil de redundanţă (repetabilitate).1.Circuitul contabil specific operaţiilor de exploatare. În categoria operaţiilor de exploatare sunt incluse:

- cumpărări - vânzări- terţi (inclusiv salariaţii)- venituri- cheltuieli.În cadrul acestor circuite de oxploatare pot fi delimitate urmatoarele operaţii potenţiale:1. Stocuri : - achiziţie - transfer - consum- vânzare - operaţii speciale2. Terţi: Furnizori :- recepţie - compensări - transferuri3. Terţi Clienţi :- facturare - încasare- compensare- transfer4. Terţi personal şi organisme sociale : - înregistrare datorii- compensare- plată - operaţii speciale5. Terţi bugeul de stat :- înregistrare datorii- compensare- plată- operaţii speciale.6. Alţi terţi:- creare datorie sau creanţă- compensări - plăţi sau încasari- operaţii specifice7. Venituri şi Cheltuieli : cea mai mare parte apar în contra partidă cu circuitele contabile de

exploatare amintite anterior ambele regăsindu-se şi în cadrul circuitelor de investiţii sau de finanţare.2. Circuitele contabile specifice operaţiilor de investiţiiCircuitul investiţional se referă la ansamblul de operaţii ce privesc imobilizările corporale,

necorporale şi financiare în cadrul acestui circuit operaţiile de investiţii se referă la „ acele fapte economico- juridice ce afectează fie în sensul creşterii, fie în cel al scăderii activele imobilizate ale unei entităţi”.

Operaţiile de investiţii vizează: 1.Activele imobilizate: achiziţie ( investiţii ) , cedare , scoaterea din folosinţă , transferuri.2. amortizările şi provitioanele aferente activelor imobilizate ( pt. amortizare regăsim constituire ,

diminuare , suplimentare , anulare , scoatere din evidenţă) Majoritatea acestor operaţii nu afectează în mod direct trezoreria deoarece o parte din ele sunt

operaţii ce vizează exploatarea ( afectează acolo trezoreria prin circuitele de terti ), sau o altă parte sunt operaţii neutre.

Relaţia dintre SIC şi cadrul conceptual al contabilităţii este una bidirecţională în sensul că dacă SIC trasează liniile directoare ale informaţiilor contabile catre decidentul final, atunci în manieră complementară cadrul contabil conceptual stabileşte normele şi organizarea operaţiilor vehiculate prin SIC.

3.Circuitele contabile specifice operaţiilor de finanţareOperaţiile de finanţare privesc în special structura capitalulor întreprinderii prin prisma echilibrului

obligatoriu care trebuiesc să se stabilească între capitalurile proprii şi cele împrumutate , a politicii de dividende şi a deciziilor de finanţare.

În cadrul acestui circuit trezoreria este afectată în mod direct ( ex. Operaţiile acţionarilor, datoriile financiare contractate etc )

Există şi o afectare în mod indirect a trezoreriei prin intermediul operaţiilor din cadrul circuitelor contabile de exploatare prin obţinerea de profit sau pierdere din exploatarea din analiza surselor de finanţare:

a) Capital Propriu ( capital social , rezerve , rezultat , subvenţii )b) Datorii financiare ( împrumuturi obligatare sau de la bănci )4. Circuitul contabil specific operaţiilor de trezorerie.Activităţile de exploatare investiţii şi finanţare generează o influenţare directă sau indirectă asupra

trezoreriei.Corespunzător acestor 3 tipuri de trezorerie regăsim fluzuri de intrare şi de iesire de disponibil ceea

ce va determina în final obţinerea unui flux de numerar net la nivelul întregii entităţi care poartă numele de flux de numerar – cash flow

Pot fi delimitate urmatoarele circuite contabile :a) Mijloace băneşti necesare finanţării unor active financiare b) Realizarea unor investiţii corporale sau necorporale pentru care se apelează surse specifice ,

sfere investiţionale.c) Derularea activităţilor specifice de exploatare pentru care se poate apela la furnizori, creditori

sau împrumuturi pe termen scurt.

Curs 509.11.2010

Modalităţi de tratare a datelor dintr-un mediu informatizat.

Regula esenţială pt înţelegerea unui SIC într-un mediu informatizat se bazează pe cunoaşterea cât mai exactă a structurii şi modului de funcţionare a unui SIC clasic neinformatizat.

Justificarea acestei cerinţe rezultă din faptul că toate procedurile de tratare a datelor sunt înglobate în produsul program , iar analiza, verificare şi corectarea eventuală a erorilor , nu pot fi făcute decât prin cunoaşterea cât mai exactă a tutror acestor proceduri. Însă cunoaşterea procedurilor de tratare presupune o bogată experienţă caştigată din studii de caz rezultate în manieră clasică sau din experienţe anterioare.

Metoda clasică neinformatizată trebuie să respecte urmatoarele etape: - evenimentele economice însoţite de documentele justificative sunt supuse analizei contabile.- articolele contabile obţinute în urma analizei sunt trecute în registrul – jurnal.- pe baza registrului – jurnal se intocmeşte registrul Cartea – Mare - întocmirea balanţei de verificare periodice pe baza datelor din Balanţa de verificare precedentă şi

a celor din registrul Cartea – Mare.

- la sfarşitul exerciţiului financiar pe baza datelor din registrul inventar se parcurg operaţiile premergătoare întocmirii bilanţului, contului de profit si pierdere ( 121 ) si notelor contabile.

- întocmirea documentelor de sinteză şi reportare.În esenţă aceste 6 etape se regăsesc în majoritatea metodelor contabile practicate.Aceste metode contabile clasice aplicate în cadrul SIC prezintă atât avantaje cât şi dezavantaje:AVANTAJE- Simplitatea în etapa de documentare şi stabilire a faptelor de controlat.- coerentă în aplicarea prevederilor legale.- Actualizarea periodică a conturilor.- Existenţa unui reper în activitatea de control ( jurnalul şi balanţa ).DEZAVANTAJE- probleme în diviziunea muncii având în vedere categoriile de jurnale.- repetarea unor înregistrări similare.- numerotarea operaţilor de copiere.- posibilităţi sporite de a greşi- control întârziat faţă de momentul obţinerii efective a balanţei de verificare.Avantajele şi dezavantajele anterioare au generat implementarea SIC informatizat care necesită

urmatoarele precizări :- evenimentele contabile însoţite de documentele jurtificative sunt introduse într+o bază de date

contabila comună sau generală - după validarea acestora sunt parcurse proceduri informatice cu respectarea logicii contabile în

special la încărcarea unei alte baze de date : Cartea – Mare.- validarea datelor vor oferi posibilitatea obţinerii la cerere a tuturor listelor şi rapoartelor generale.Principalele avantaje în favoarea informatizării SIC- sunt eliminate erorile posibile ce pot sa apară în urma operaţiilor repetate de copiere.- reducerea timpului de prelucrare a datelor cu posibilitatea listării la cerere a tuturor bazelor de

date. - posibilitatea efectuării de simulări. D.p.d.v. evolutiv SIC informatizat a cunoscut 3 stadii de dezvoltare:a) stadiul legalizăriib) stadiul informatizării punctuale.c) stadiul integrării tuturor aplicaţiilor din SIC precum şi al interdependentei lor cu aplicaţii din

sisteme informaţionale diverse interne sau exterioare entităţii conducând în final la un SIC evenimenţial.Arhitectura SIC informatizat.Într-un mediu informatizat arhitectura unui SIC este total diferită de cea regăsită într-un mediu

clasic.Arhitectura SIC depinde de 2 factori:1.Arhitectura sistemului informatic2. Nivelul de organizare contabil.Ambii factori amintiţi anterior generează rezerve sporite , ceea ce determină entităţile economice

să apeleze la acele variante de structurare a SIC ( atât în funcţie de mărimea lor de profilul de activitate cât şi de nivelul resurselor financiare ) pe care le pot mobiliza pentru acest obiectiv.

În practică regăsim urmatoarele arhitecturi ale SIC:1 SIC autonom: cele 4 componente care fac obiectul contabilitatii primare ( cumpărări , vânzari ,

încasări şi plăţi , salarii ) trimit informaţii în format electronic sau în variantă listată la compartimentul financiar contabil unde împreuna cu operaţiile diverse ale perioadei sunt prelucrate şi stocate existând posibilitatea ca ulterior la cerere să poată fi extrase informaţiile solicitate de utilizatori.

2. SIC parţial integral un astfel de sistem este specific tuturor entităţilor care au început procesul informatizării şi care din motive organizatorice sau financiare nu au reuşit să ajungă la stadiul de prelucrare integrală a datelor şi informaţiilor .

Majoritatea entităţilor din Romania ( peste 65% ) se încadrează în acest model.3.SIC integrat. În cadrul său modulele cotabilităţii sunt dificil de localizat deoarece acestea devin

componente alături de alte module specifice SIE.Astfel după o descriere completă a evenimentului economic însoţit de documente justificative pe

baza datelor contabile apar automat înregistrări contabile specifice jurnalului contabil aferent.Concomitent “ se încasează “ şi celelalte baze de date din care ulterior pot fi extrase date pentru

jurnale, precum jurnalul de cumpărări, de vânzare, balanţele analitice.Într-un asemenea produs informatic descrierea multidimensională a evenimentelor o singură dată

asigură date pentru toate sistemele informaţionale ale entităţii inclusiv pentru cel contabil ceea ce atrage dupa sine existenţa unei contabilitaţi multicriteriale şi evenimenţiale.

Pentru SIC constitue o problemă faptul că se poate realiza o separare completă numai d.p.d.v. teoretic a documentelor justificative de alte documente aferente evenimentului ceea ce va genera proceduri de verificare şi control ( AUDIT ) mult mai complexe. Pentru a remedia această deficienţă sunt necesare explicaţii suplimentare d.p.d.v. contabil.

Curs 6 18.11.2010

Pricipalele caracteristici ale SIC integrat

Acest sistem presupune o înregistrare unica şi multidimensională a evenimentelor, urmată de o translatare în termeni contabili şi o informare ulterioară clară şi completă. Pentru realizarea unui astfel de obiectiv SIC integrat dispune de o bază de corespondenţe contabile şi de un set de proceduri care sunt apelate în anumite condiţii prin intermediul unui „ motor de traducere eveniment „ .

Schema cadru de traducere şi înregistrare constă în parcurgerea următoarelor etape :- eveniment (dată , document , explicaţie )- analiza contabilă ( identificare conturi debitoare si creditoare ) - “ traducere “ contabilă ( raţionament profesional )- articol contabil - preluare în jurnaleO altă caracteristică a SIC integrat vizează interdepenţa dintre contabilitatea financiară şi cea de

gestiune. Această interdependenţă este structurata pe relaţia informaţională contabilitate de gestiune- contabilitate financiară în sensul că orice eveniment din contabilitatea de gestiune este transmis automat contabilităţii financiare.

Această operaţie de transmitere nu se realizează intotdeauna în această direcţie existând şi posibilitatea preluării ( mai rar ) unor informaţii din contabilitatea financiară.

În cazul produselor informatice pentru SIC parţial integrat se realizează o îmbinare dificil de sesizat intre cele 2 module. Acesta este motivul pentru care aceste softuri sunt cunoscute sub denumirea de programe informatice pentru gestiune şi contabilitate.

SIC integrat se caracterizează şi prin interdependenţa dintre datele contabilităţii şi datele celorlaltor sisteme informatice din entitate.

De asemenea se remarcă şi printr-o amplificare a riscurilor ca urmare a complexităţii sistemelor. Prelucrarea integrată a informaţiilor are si unele dezavantaje în sensul că pt entităţile mari în cadul

sistemului informaţional devine aproape imposibil să fie verifcate şi contractate toate înregistrările care au avut loc intr-o perioadă de gestiune.

Cu cât un sistem informaţional este mai dens şi mai concentrat cu atât apar mai multe riscuri în cadrul prelucrării automate a datelor.

Datorită faptului că cele mai multe restricţii juridice, fiscale şi sociale au o incidenţă directă asupra SIC acesta este primul şi cel mai puternic afectat.

Dintre cele 3 arhitecturi prezentate ( SIC autonom , SIC parţial , SIC integrat ) variantele de prezentare parţial integrate şi complet integrate beneficiază de cea mai mare arie de răspundere.

Caracteristicile fiecărui tip de SIC pot fi prezentate comparativ astfel:TIP ARHITECTURĂ

INFORMATICĂORGANIZARE CONTABILĂ

(DEPINDE DE FELUL ENTITĂŢII)Autonom - calculatoare individuale

- soft de contabilitate cu valoare redusă

- introducerea manuală a datelor - unele date se introduc repetat - pot fi preluate date şi din alte aplicaţii - compartimentele contabilităţii exercită un control direct asupra tuturor datelor introduse în baza de date scopul : - orientare preponderent fiscale - dimensiunea societăţii – redusă.

Partial integrat

- reţea de calc ( LAN ) - produsele informatice au multiple funcţiuni ( modulul contabilităţii financiare, cel de salariu, gestiune).

- contarea se realizează automat în urma descrierii evenimentului - datele pot fi introduse şi de catre persoane fără pregătire de specialitate Scopul: - orientare catre conducere şi orientare fiscală - dimensiunea socientăţii entităţii mijlocii şi mari.

Integrat - arhitectură de tip client – server (aplicaţii integrate )

- realizează o descriere ampla şi o traducere multiplă, simultană a evenimentului - presupune totodată un proces destul de dificil de conversie multidimensională Scopul:- sunt deserviţi în pricipal investitorii şi utilizatorii diverşi - dimensiunea societăţii: grupul de entităţi.

Utilizarea informaţiilor şi cunoştinţelor contabileImpactul SIC asupra auditului financiar contabilDeşi literatura de specialitate din Romania, este relativ deficitară în ceea ce priveşte auditul SIC în

medii informatizate se impune realizarea unei delimitări în sensul că pot fi utilizate 4 paliere de lucru.1. auditul sistemului informatic.2. auditul proceselor financiar – contabile3. auditul arhivării datelor financiar – contabile4. auditul accesului la datele financiar – contabile

Toate acele 4 paliere constituie repere de maximă importanţă pentru activitatea de audit însă în ceea ce priveşte auditul financiar în prezent acesta acoperă integral palierele 2 şi 3 şi numai parţial palierul 4.

Un audit financiar într-un mediu informatizat necesită obligatoriu şi auditarea sistemului informatic ( palierul 1).

În prezent toţi agenţii economici ale căror conturi anuale sunt auditate folosesc produse program pentru înregistrarea în contabilitate a proceselor economice.

Astfel în momentul auditării acestor sisteme anuale apar 2 planuri de reportare (direcţii de urmarit):

- unul care înregistrează în baza de date a contabilităţii agentului economic datele legate de procesele economice.

- altul care permite verificarea numai de către profesionistul contabil între cele 2 planuri se regăseşte produsul program cu baza de date corespunzătoare.

Curs 725.11.2010

Principalele critici aduse contabilităţii ca sistem

Principala critică adusă contabilităţii privită ca sistem informaţional în cadrul întreprinderii, constă în aceea că, aceasta este bazată pe principii, metode şi reguli enunţate la începutul secolului XX cu foarte puţine îmbunătăţiri ulterioare.

Altfel spus, cele 2 circuite ale contabilităţii financiare şi de gestiune au ca fundament reguli şi concepte, modificate şi/sau formulate cu 3 decenii înainte de apariţia calculatorului.

Prin urmare, cât de multe din realizările ulterioare au putut fi avute la actualizarea permanentă a metodelor contabile.

Dintre aspectele dezavantajoase ale SIC se insistă asupra a 4 considerente esenţiale:1. cercetarea contabilă a eşuat în încercarea de a stăpânii practica domeniului, în schimb , se

cercetează şi se analizează cu întârziere trecutul.2. în contabilitate se materializează o regenerare deficitară a ideilor , ceea ce a condus la lipsa

unor inovaţii periodice. 3. cercetările şi eforturile din ultimele 3 decenii, nu au adus contabililor soluţii în rezolvarea

unor probleme fundamentale, cum ar fi alegerea optimului dintre standardele internaţionale şi reglementările contabile naţionale .

4. există o cerere foarte redusă pentru rezultatele cercetării în acest domeniu din partea industriei şi chiar a profesiei contabile.

În literatura de specialitate, apare o necesitate a creşterii credibilităţii contabile prin informaţiile care pot fi puse la dispoziţia decidenţilor.

Este susţinută şi ideea că SIC dintr+o entitate, pierde din ce în ce mai mult legătura cu realitatea deoarece metoda logică ctb tradiţională apare ca inadecvată perioadei, tehnologiei şi pregătirii profesionale.

Informaţia pe care o oferă SIC este furnizată decidenţilor cu o întârziere semnificativă, ceea ce determină pierderea relevaţiei şi a legăturii cu realitatea.

Toate aceste aspecte impun o reconsiderare a problemelor de bază contabile prin utilizarea unor teorii moderne fundamentale ştiinţific, precum şi a tehnologiilor informaţionale recente.

Centrul aceste modernizări , ar trebui sa-l reprezinte utilizatorii interni de informaţii contabile, ceea ce determină în primul rând modernizarea celei mai vhechi ramuri contabile – contabilitatea de gestiune.

Daca analizăm ce i se poate reproşa contabilităţii dar ca sistem informaţional, atunci trebuie să admitem tehnicile şi procedurile specifice care nu pot fi schimbate aleator.

♣ În concluzie , neajunsurile ( reproşurile ) aduse contabilităţii sunt :

- întarzierea în abţinerea informaţiilor - reticenţa profesioniştilor în ceea ce priveşte implementarea noilor tehnologii.- aspectul static pronunţat al raporturilor contabile- bazarea pe ostul istoric- utilizarea unor tehnici contabile hibride ( un mix între cele clasice şi cele informatice ) - gradul ridicat de intervenţie / implicare din partea statului.- gradul redus de flexibilitate în condiţiile existenţei unor organizaţii şi produse informatice care

deşi sunt tot mai compacte, şi inteligente , detemină o implementare deficitară.

Caracteristicile viitoarei contabile informatizate.

1.Un SIC, trebuie să fie un sistem complex şi dinamic, un sistem cu componente multiple, cu ieşiri specifice fiecărui utilizator de informaţii, cu interfaţa de lucru şi comunicare care să asigure o compatibilitate sporită cu celelalte sisteme informaţionale din entitate.

Se doreşte un sistem complex, care să înregistreze şi să se adapteze permanent schimbărilor subvenite.

Argumentăm o astfel de ipoteză în special prin faptul că întotdeauna mai este ceva de înregistrat, ceva de explicat , iar managerii nu vor ştii niciodată care este situaţia patrimonială a entităţii în mod operativ.

2.SIC trebuie să fie un sistem deschis şi interactiv.Aceste două caracteristici , vin în completarea dinamicii şi a complexităţii amintite anterior.Prin faptul că SIC înregistrează fapte din realitatea zilnică a entităţii , poate fi susţinută ideea de

sistem deschis , deoarece , în caz contrat, utilitatea rezultatelor SIC , ar fi nulă. Caracterul interactiv , se justifică prin faptul că SIC este plasat ca un lian ( element de legătură)

între interiorul şi exteriorul entităţii.3.SIC trebuie să fie un sistem în timp real, ceea ce presupune ca atât contabilitatea financiară cât şi

cea de gestiune să realizeze un cuplaj conceptual şi practic la toate tehnologiile informaţionale şi de comunicaţii moderne.

Apare astfel, necesitatea utilizării tehnologiilor informaţionale moderne pe scară largă în economie, ceea ce va determina înlocuirea luării deciziilor în condiţii parţial necunoscute şi speculativ cu luarea deciziilor bazate pe informaţii reale si certe.

|Virtualitate|

Tradiţionalism contabilConservatorismul contabil se datorează în principal existenţei a 2 factori:- aspectul juridic care predomină în cadrul SIC- slaba pregătire şi reticenţă a specialiştilor în ceea ce privesc tehnologiile informaţionale moderne,

la care se poate adăuga şi flexibilitatea scăzută a legislaţiei în domeniu, adică întotdeauna v-a exista un tradiţionalism contabil care va plasa principiile şi normele în urma practicii.

În timp ce sunt purtate tratative pentru adoptarea unor măsuri prin care factorii amintiţi anterior să fie depăşiţi, informaţiile furnizate de contabilitate vor fi deja uzate moral, ceea ce va conduce la un decalaj continuu între noile tehnologii şi terminologia contabilităţii.

Externalizarea serviciilor din domeniul financiar – contabil

Pt conceptul original de out-sourcing în cadrul financiar – contabil autonom, se foloseşte termenul de externalizare a serviciilor.

Globalizarea mediului economic, extinderea reţelelor şi creşterea performanţelor termice ale echipamentelor, pot determina o creştere progresivă a fenomenului de externalizare a serviciilor de către entităţi.

Externalizarea a devenit o modalitate cunoscută de rezolvare a unor probleme puncutale, specifice sistemului informaţional deoarece a determinat reducerea a 2 parametrii:

-timpul de rezolvare-fondurile alocatePrin definiţie , out-sourcing reprezintă acea practică prin care entităţile contractează centre

specializate în prestarea de servicii informatice , în reţele de comunicaţii , sau dezvoltatori de aplicaţii cu scopul de a transfera o funcţie din propriul SIC.

Principalele avantaje ale out-sourcingului sunt:1.pot fi cunoscute cu exactitate costurile pentru fiecare componentă

2.se reduce nr. de licenţe precum şi chelt de întreţinere3.beneficiarii acestor servicii au avantaje financiare în urma contractelor încheiate.4.are loc diminuarea duratei circuitului de implementare pentru diferite componente

informaţionale.5.pot fi reduse chelt fixe şi cele de personal.6.cresc posibilităţile de implementare a standardelor internaţionale în domeniu.

Curs 802.12.2010

Dezavantajele majore ale externalizării

- Pierderea controlului asupra unor operaţiuni- Pierderea experienţei propriilor angajaţi- Riscul pierderii avantajelor competitive.

Apelarea la soluţii de externalizare a serviciilor, se pot realiza urm situaţii:* când se doreşte reducerea unor costuri* atunci cand capacitatea propriului sistem informaţional sunt limitate, ineficiente sau inferioare

din pct. D vedere tehnic.* atunci cand o creştere a capacităţilor tehnologice poate determina o creştere economică

proporţională.* atunci când se doreşte crearea unor noi surse de venit.În ceea ce priveşte externalizarea serviciilor , se impune cunoaşterea cu exactitate a competenţelor

sistemului informaţional care pot face obiectul unei astfel de externalizări.Sistemul informaţional al întreprinderii cuprinde următoarele componente:- vânzări –marketing- logistic producţie- finanţe contabile- resurse umaneFiecare dintre aceste componente , pot fi externalizate , cu precizarea că această înstrăinare trebuie

să se limiteze la un anume nivel operaţional şi de conducere.Există posibilitatea externalizării atât a unor nivele ierarhice de conducere înalte precum şi chiar a

unor strategii.Se apelează la astfel de externalizări în situaţii critice precum :- falimentul - lichidarea - preluarea controlului- fuziunile.Ca exemple de externalizare a serviciilor pe fiecare din componentele amintite putem preciza:a) vânări marketing:- studii de piaţă- lansări şi relansări de producţie - reţele de promovare- reţele de distribuţie b) logistică- activitatea de reproiectare- liniile tehnologice- proiectarea produselor- activităţi investiţionale.c) finanţe contabile:

- planuri de afaceri- activităţi de evidenţă contabilă- controlul intern- organizarea de circuite informaţionale financiar contabile- creasrea de softuri şi auditurid) resurse umane- recrutare-angajare personal, formare profesională- decizia externalizării serviciilor trebuie luate în funcţie de avantajele şi dezavantajele pe care

acesta le presupune având în vedere stadiul propriu al cunoaşterii pentru oricare dintre componentele amintite anterior.

Dacă încadrăm decizia de externalizare a serviciilor dintr- entitate pentru sistemul informaţional contabil, putem observa că în condiţiile unui SIC integrat sau parţiale integral este imposibil de stabilit dacă în astfel de servicii poate fi prestat în totdeauna de către terţi.

Fiecare entitate, se poate orienta sau nu către externalizare numai în condiţiile în care analizează permanent raportul dintre profiturile care se doresc a fi obţinute şi riscurile financiare si operaţionale pe care le presupune obiectivul vizat.

Concluzie : Externalizarea serviciilor, fie că se adresează unui mediu informatizat, sau anuia clasic, trebuie să

se bazeze pe 2 coordonate majore:- prudenţa- comparaţii avantaje – dezavanzaje

Utilizarea produselor informatice în domeniul contabil

Concepte specifice sproduselor informatice

Din punct de vedere practic, produsele informatice reprezintă un ansamblu de instrucţiuni prin intermediul cărora sunt gestionate operatiile generate de calculator.

În sens restrâns , produsul informatic, a fost privit ca un simplu cod-program care împreună cu un echipament face posibilă îndeplinirea anumitor sarcini.

Acest punct de vedere este limitat, dacă este privit numai din perspectiva proceselor de dezvoltare.Într-o excepţiune extinsă , conceptul de produs informatic se referă în primul rând la codul-

program ce rezolvă o anumită sarcină precum şi la documentaţia ce însoţeşte astfel de coduri.Pentru termenul de produs informatic, se utilizează în prezent formele de software sau soft.Principalele funcţii ale softului:- a gestiona resursele informatice şi informaţionale ale organizaţiei - de a procura o serie de instrumente pentru a dispune de avantajele deţineii resurselor informatice.- de a acţiona ca un intermediat între entităţi şi resursele informaţionale.Literatura de specialitate , pune în evidenţă doua grupe de software:● Softul de sistem – un set de programe generalizate si integratel, care gestioneaza resursele

sistemului elecronic de calculeSoftul de aplicatii descrie programele care sunt realizate strict pt utilizator prin care acestia solicita

calculatoarelor executarea unor sarcini complete.

Catgoriile de produse informatice în organizareCele mai multe prelungiri de informaţii , au ca principal scop funcţionarea şi gestionarea corectă şi

eficientă a unei organizaţiiÎn cadrul acestor prelungiri se pot delimita mai multe categorii:- sist de prelucrare a organizaţiilor standard- sist generatoare de informaţii

- sist generatoare de decizii pentru controlul proceselor industriale - sist de ajutor în luarea deciziilor.- sist generatoare de decizii pt gestiune- sist inteligente pentru productie , gestiune si control

Aplicaţiile specifice sist de prelucrare a tranzacţiilor standard

a) ● sunt direct legate de activ de exploatare curentă pentru organizaţii şi au în vedere operaţiilor corep desfacerilor de produse pe puncte de vânzare şi gestiunea clienţilor.

● operaţii specifice aprovizionărilor cu materii prime şi gestiunea furnizorilor.● operaţii specifice relaţiilor dintre organizatie si diverşi parteneri● caracteristica principală consta in faptul ca operează asupra unui volum mare de date la intervale

de timp prestabilite bazandu+se pe procedeuri de rutină.b) aplicaţii specifice sist generatoare de rapoarte de informaţii :- sunt aplelate periodic sau la cerere având ca scop obţinerea unor prezentări predeterminate- în această categorie de aplicaţii sunt incluse informaţii statistice, tablouri de bord în contabilitatea

de gestiune , sist de indicatori , situaţii centralizatoare aferente prelucrării standard ( inclusiv calculele pentru necesarul de stocuri ) ştate de salarii sau sau doc pentru evidenţă analitică.

c) aplicaţii specifice sist generatoare de decizii de gestune.Astfel de aplicaţii , sunt realizabile atunci când regulile gestiunii activ si patronatului , pot fi

formulate pe rând , situaţie când se impune şi implicarea echipei de conducere.d)aplicaţii specifice sist generatoare de decizii pentru controlul proceselor industriale.Aceste aplicaţii, preiau date în timp din procesele tehnologice prin intermediul unor interfeţe

speciale , şi le transmit spre prelucrare în vederea supravegherii condiţiilor de lucru pentru evidenţierea abaterilor, precum şi pentru luarea deciziilor în situatii critice.

e)aplicaţii specifice sist de ajutor în luarea deciziilor.Acestea privesc procesul de luare a deciziilor la nivelul echipei manageriale.f)sist intenligente pentru productie, gestiune şi control , reunesc 6 tipuri de sisteme ierarhice:● sist de procesare a tranzacţiilor● sist de automate offce● sist de lcuru bazate pe cunoştinţă ● sist suport pt decizii● sist de informare a conducerii● sist executive.

Curs 909.12.2010

Funcţiile contabilităţii pisibil de informatizat

Această diviziune îşi propune analizarea principalelor domenii ale subsistemului informaţional contabil privite ca subiect al informatizării şi al integrării la nivelul sistemului informaţional al entităţii.

Dorinţa IMM-urilor de a iplementa cu succes un SIC integrat nu poate fi de cele mai multe ori materializată , fie din lipsa fondurilor, fie din cauza organizării ineficiente a comportamentelor majore şi a comportamentelor sistemului informaţional.

În aceste situaţii , se impun a fi cunoscute domeniile contabilităţii posibil de informatizat , precum şi cerinţele minime funcţionale pentru fiecare dintre acestea.

Tipuri de aplicaţii informatice în cadrul SIC

SIC acoperă informaţional, toate celelalte componente ale sistemului informaţional economic.Lipsa unor informaţii contabile în celelalte subsist ale entităţii atrage dupa sine un dezechilibru

informaţional.Se impune astfel a fi stabilite principalele aplicaţii şi legăturile posibile ale acestora cu celelalte

structuri informaţionale ale entităţii.Aplicaţiile posibil de informatizat, se împart în 3 categorii:- aplicaţii specifice contabilităţii generale- aplicaţii specifice contabilităţii de gestiune- aplicaţii specifice analizei economico – financiare1. contabilitatea generală- presupune urmatoarele detalieri:● contabilitate intrări ( parteneri , gestiune ),● contabilitate ieşiri ........● contabilitate încasări şi plăţi ( gestiune lichidităţi )● contabilitate operaţii – diverse ( salarii , imobilizări , operaţii de închidere perioadă)2.contabilitate de gestiune : - partenerii- gestiune stocuri- gestiune lichidităţi- evidenţă imobilizări- calculaţie costuri- inventariere- bugetele întreprinderii.3.analizaeconomico-financiară- analize factoriale- analize pe baza bilanţuluiAceste aplicaţii pot exista individual, ceea ce poate constituiiun SIC autonom, pot fi parţial

corelate, ceeaq ce va constitui un SIC parţial integrat sau pot fi toate intercorelate -> SIC integrat.Principalele cerinţe funcţionale pentru produsele informatice contabile.Practica în domeniu dispune de o multitudine de produse informatice pentru contabilităţile care

răspund total sau parţial din punct de vedere al funcţionalităţii solicitate de acest domeniu.Pentru asigurarea informării , eficiente, atât a utilizatorilor cât şi a celor ce realizează softuri ctb, se

impune existenţa a unui sist de referinţă de la care nu este permisă nici o abatere.Cerinţe generale:Un produs informatic trebuie să asigure un set de funcţii generale şi unui de funcţii speciale

aferente domenului pentru care s+a realizar şi dezvoltat acel soft.În categoria funcţiilor generale, sunt incluse operaţiile de :a) introducere date:permite încărcarea bazei specifice aplicaţiei ( pentru modulul sarii –

introducerea zilnică a pontajelor)b) actualizare: presupune adăugarea de înregistrări ( adăugarea unui salariat, modificarea unei

înregistrări – modificarea datelor personale ale unui angajat , ştergerea unei înregistrări).c) consultare : - operaţii de listare – vizionare a unor situaţii centralizate a unor fişe, a unor liste particularizate.- operaţii de interogare a bazelor de date din componenţa aplicaţiei ( la modulul salarii putem avea

urmatoarele listări: lista de avans chenzinal, pontajul, state de salarii ,fluturaşi pentru salarii, fişele fiscale )

În categoria interogărilor, putem avea solicitări de timp: nr de salariaţi în secţia X , vechimea angajatului Y, nr ore lucrate, cheltuieli salariale pentru luna în curs.

d) controlul aplicaţiei include operaţii precum:- iniţializarea datelor de lucru din per de gestiune

- stabilirea parametrilor aplicaţiei- directorul de lucru al aplicaţiei – operaţii de compresie sau arhivă - operaţii de salvare- operaţii de restaurare- operaţii de securizare a accesului- operaţii de import- export date.În categoria funcţiilor specifice aplicaţiilor , se includ diferite facilităţi de lucru bazate strict pe

utilizarea în bune condiţii a funcţiilor generale ( ex. Funcţia de genrare a bazei de date pentru o nouă entitate în cazul unei aplicaţii bazată pe contabilitate generală ).

! la aceste funcţii generale şi specifice, utilizatorul trebuie să urmarească o serie de cerinţe de

utilizare:1. posibilitatea obţinerii informaţiilor pe baza unor criterii simple bazate pe interogări şi care

respectă logica preluării contabilităţii a datelor prezentând în final o bază de lucru compactă.2. prezenţa unor interfeţe de lucru atractive şi avantajoase prin intermediul cărora să poată fi

introduse cât mai multe documente cât mai apropiate de formatul lor original în condiţiile în care trebuie respectate şi fluxurile sau circuitele logice ale documentelor primare şi centralizatoare.

3. prezenţa unor interfeţe de transfer preluare de date sau informaţii; prezenţa acestor interfeţe face posib solicitarea exportului într-un anumit format pentru prelucrarea ulterioară a informaţiilor cu ajutorul unui procesor de text , a unui procesor de calcul tabelar sau a unuia de gestiune a bazelor de date.

Dacă produsul este integrat sau parţial integrat, se impune existenţa obligatorie a interfeţelor de transfer preluare.

4.existenţa unor meniuri ajutătoare prin care să fie detaliate interactive sau contextual diverse funcţii ale programului.

Existenţa unei documentaţii cu studii de cay exemplificative contabilităţii.Structura minimală cadru de organizare a unei aplicaţii trebuie să cuprindă următoarele opţiuni:- setări- nomenclatoare- tranzacţii- liste- ajutor

Cerinţe funcţionale pe tipuri de aplicaţii informatice în cadrul SIC

Pentru aplicaţiile din contabilitatea generală:a. contabilitate intrări trebuie să cuprindă urmatoarele funcţii minimale:- recepţie stocuri- recepţie servicii- generare jurnal cumpărări- generare Registru Jurnal- raportări analitice pe tipuri de stocuriFacilităţi informatice ce trebuie solicitate : ● diferenţiere între furnizori şi furnizori de imobilizări ● posibilitatea realizării de recepţii şi pentru aporturi materializate, pentru donaţiile printe, pentru

intrări de la creditori diverşi şi alţi terţi

● crearea unor jurnale de cumpărări pe categorii pentru evidenţa investiţiilor.● posibilitatea utilizării conturilor analitice pentru stocuri şi terţi● posibilitatea vizualizării listelor nu numai a imprimării lor.

Logica de lucru:

► se introduc datele legate de achiziţii ( intrări ) – ( se primeşte factura + NUR de la gestionar fi utilizat şi alt doc precum avizul de însoţire, borderoul de achiziţii sau nota de predare – recepţie ; se vizualizează felul stocului putând fi apelate recepţiile cantitative sau recepţiile serviciilor ; se introduc datele de identificare ale facturilor şi NIR –urilor; se selectează conturilor debitoare şi creditoare introducându-se eventualele conturi analitice ; se introduc sumele aferente conturilor ; se validează înregistrarea – Reg Jurnal )

► se vizualizează diferitele situaţii► listarea diferitelor rapoarte.

Curs 1016.12.2010

Evaluarea produselor informatice