CONTABILITATE

CUPRINS

INTRODUCERE.............................................................................................................................21. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR ŞI VENITURILOR..................................................3

1.1. Contabilitatea cheltuielilor...................................................................................................31.2. Contabilitatea veniturilor......................................................................................................8

2. STUDIU DE CAZ CONTABILITATEA CHELTUIELILOR ŞI VENITURILOR LA S.C. AUTOHOUSE S.R.L....................................................................................................................13

2.1. Prezentarea generală a S.C. AUTOHOUSE S.R.L.............................................................132. 2. Organizarea şi conducerea contabilităţii privind cheltuielile şi veniturile........................152.2.1. Categorii de cheltuieli şi reflectarea lor în contabilitatea financiară...............................152.2.2. Categorii de venituri şi reflectarea lor în contabilitatea financiară..................................24

CONCLUZII ŞI PROPUNERI......................................................................................................28BIBLIOGRAFIE...........................................................................................................................29

INTRODUCERE

În sistemul ştiinţelor contemporane „ştiinţa economică” ocupă un loc deosebit de important: astăzi, nu există domeniu al vieţii economice şi sociale care, într-o măsură sau alta, să nu apeleze la cunoştinţele economice. Deciziile şi acţiunile oamenilor se bazează tot mai mult pe raţionamente, pe criterii şi calcule economice ştiinţifice.

Obiectul economiei ca ştiinţă îl constituie studierea vieţii economice reale, a fenomenelor şi proceselor economice care au loc în domeniul producţiei schimbului reparaţiei şi consumului de bunuri materiale şi servicii, al relaţiilor cauzale, legilor şi categoriilor economice, la diferite trepte ale evoluţiei societăţii, oferind un mod economic de gîndire şi acţiune, putere de anticipare şi raţionalitate, ţinînd seama de confruntarea necesităţilor nelimitate cu resursele limitate.

Vorbind despre economie ca ştiinţă, nu putem de a nu menţiona necesitatea şi importanţa contabilităţii şi a analizei economico-financiare a întreprinderii. Actualmente, contabilitatea reprezintă un limbaj universal de comunicare, care permite crearea relaţiilor de colaborarea atât la nivel de economie naţională cât şi la nivel mondial.

Scopul principal al acestei lucrări îl constituie studierea detaliată a contabilităţii şi analizei veniturilor pe care le obţine întreprinderea pe parcursul perioadei de gestiune precum şi a cheltuielilor pe care le efectuează întreprinderea în vederea realizării veniturilor.

Profitul constituie raţiunea activităţii de producţie şi practic determină prosperarea întreprinderii în perioada previzională. De regulă, toate unităţile de producţie, care se dovedesc a fi neprofitabile, şi deci, nerentabile, sunt supuse falimentului.

Rentabilitatea constituie una din formele de exprimare a eficienţei economice fiind criteriul esenţial ce stă la baza adoptării deciziilor economico-financiare. În funcţie de acest criteriu, managerii stabilesc continuitatea, extinderea, restrângerea sau reorientarea deciziilor. Deci, putem cert menţiona că, contabilitatea şi analiza veniturilor şi a cheltuielilor reprezintă un studiu complex, cu ajutorul căruia se poate determina multitudinea influenţei factorilor, care contribuie la modificarea acestora pe parcursul unei perioade de activitate. În baza acestui studiu pot fi elaborate decizii necesare în domeniul economic-financiar pentru ameliorarea situaţiei nefavorabile şi crearea unor activităţi noi cu facilităţi adăugate pentru activitatea de producţie.

Prin tematică, conţinut şi structura sa, lucrarea conţine aspecte teoretice privind definirea cheltuielilor precum şi structura veniturilor pe care le suportă întreprinderea în conformitate cu actele normative şi legislative în vigoare, modul de contabilizare a acestora, modul de determinare a rezultatelor financiare şi reflectarea lor în rapoartele financiare.

2

1. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR ŞI VENITURILOR

Contabilitatea financiară a cheltuielilor şi veniturilor este organizată având la bază concepţia dualistă. În consecinţă, ea are ca obiect evaluarea şi înregistrarea cheltuielilor şi veniturilor în funcţie de natura lor.

Pentru reprezentarea cheltuielilor şi veniturilor se porneşte de la caracterul de proces al activităţilor consumatoare de resurse şi producătoare de rezultate.

Aşa cum se arată în contabilitatea anglo-saxonă, cheltuielile se află într-o conexiune cu veniturile deja recunoscute, proces cunoscut sub denumirea de “matching”.

Toate cheltuielile angajate în cursul exerciţiului care nu se pot ataşa veniturilor realizate sunt ”activate” sau recunoscute ca active, fiind imobilizate, stocate sau repartizate asupra mai multor exerciţii. De asemenea sunt ”pasivizate ” sau recunoscute ca pasive toate veniturile realizate în avans care sunt atribuite exerciţiilor viitoare.

Organizarea corespunzătoare a contabilităţii cheltuielilor şi a veniturilor presupune a avea în vedere următoarele:

- obiectivele urmărite şi factorii de influenţă;- sistemul documentelor justificative de evidenţă operativă;- sistemul contabil al conturilor utilizate.

1.1. Contabilitatea cheltuielilor

În Planul General de Conturi acestea se regăsesc în clasa 6 ”Conturi de cheltuieli”.Contabilitatea cheltuielilor de exploatareActivitatea de exploatare cuprinde toate operaţiile economice şi comerciale privind

aprovizionarea, producţia şi desfacerea bunurilor, lucrărilor şi serviciilor. De asemenea sunt incluse şi operaţiile privind investiţiile, prin care se realizează producţia şi construcţia proprie de mijloace fixe. Structural contabilitatea operaţiilor privind constatarea cheltuielilor se diferenţiează în funcţie de natura resurselor utilizate.

Prin această categorie sunt delimitate cheltuielile privind materiile prime, materialele consumabile, energie şi apa, precum şi mărfurile.

În toate cazurile când se foloseşe metoda inventarului permanent, cheltuielile colectate în cursul exerciţiului se înregistrează prin articolul contabil:

60 „Cheltuieli privind stocurile” = 3XX „Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie”

Dacă se utilizează metoda inventarului intermitent, la conturile de cheltuieli se

înregistrează cumpărările de stocuri, iar consumurile stocate se determină pe baza relaţiei:

Cumpărări = Intrări prin cumpărări + Stocuri - Stocuri finale constate consumate de la furnizor iniţiale la inventariere.

Pentru mărfuri se calculează cheltuielile componente ale costurilor vândute, folosind relaţia:

Costul mărfurilor = Intrări prin cumpărări + Stocuri - Stocuri finale cumpărate de la furnizori iniţiale la inventariere

Tipurile de îregistrări care intervin în aceste condiţii sunt:

a) preluarea la cheltuieli, la deschiderea exerciţiului, a stocurilor iniţiale de materii prime, materiale şi mărfuri:

3

60 „Cheltuieli privind stocurile” = 3XX „Conturi de stocuri şi productie în curs de execuţie”

b) înregistrarea cumpărărilor de stocuri în cursul exerciţiului:

% = 40 „Furnizori şi conturi asimilate”60 „Cheltuieli privind stocurile”4426 „TVA deductibilă”

c) preluarea ca stocuri, la închiderea exerciţiului, a stocurilor determinate şi evaluate pe bază de inventar

3XX „Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie”

= 60 „Cheltuieli privind stocurile”

Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţiCheltuielile ocazionate cu lucrările şi serviciile executate de terţi sunt grupate în două

categorii:a) Cheltuieli privind lucrările şi serviciile ocazionate direct de desfăşurarea activităţii, în ansamblu a întreprinderii cum sunt; lucrările de întreţinere şi reparaţiile; redevenţele; locaţiile de gestiune şi chiriile; primele de asigurare; studiile şi cercetările. Toate aceste cheltuieli se înregistrează în conturile din grupa 61 ” Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi “b) Cheltuieli privind lucrările şi serviciile legate direct de activităţile de ansamblu desfăşurate de întreprinderi cum sunt; colaborările cu terţii; comisioanele şi onorariile; protocol, reclamă şi publicitate ;transportul de bunuri şi personal; deplasări detaşări şi transferări; poştă şi telecomunicaţii; alte servicii executate de terţi. Aceste cheltuieli sunt înregistrate la conturile reunite în grupa 62 “Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi”.Colectarea cheltuielilor în cursul perioadei generează înregistrarea:

61 „Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi”

= 40 „Furnizori şi conturi asimilate”

Sau :62 „Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi”

= 51 „Conturi la bănci” (53 „Casa”)

În contabilitatea cheltuielilor privind lucrările şi serviciile furnizate de terţi se poate ivi situaţia în care se primesc facturi fără a se executa în realitate. Este practica facturării în avans privind livrări de bunuri eşalonate în timp.

Exemplu:O factură în valoare de 100 privind o operaţie capitală.Cumpărătorul va contabiliza factura la primirea ei:

% = 401 „Furnizori”611 „Cheltuieli cu întreţinerile şi reparaţiile”4426 „TVA deductibilă”

Ulterior, la închiderea exerciţiului efectul acestei cheltuieli asupra rezultatului este anulat prin înregistrarea:

471 „Cheltuieli înregistrate în avans” = 611 „Cheltuieli cu întreţinerile şi reparaţiile”

4

Înregistarea este stornată la deschiderea exerciţiului următor;611 „Cheltuieli cu întreţinerile şi reparaţiile”

= 471 „Cheltuieli înregistrate în avans”

Cheltuieli cu impozitele, taxele şi vărsămintele asimilate a) impozitul suplimentar datorat, potrivit legii bugetului de stat, pentru depăşirea fondului de salarii admisibil:

635 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsâminte asimilate”

= 444 „Impozitul pe venituri de natura salariilor”

b) impozite, taxe şi vărsăminte asimilate datorate bugetului de stat sau altor organisme publice sub formă de: prorate din TVA deductibilă devine nedeductibilă; TVA colectată aferentă bunurilor şi serviciilor folosite în scop personal sau predate cu titlu gratuit, cea aferentă lipsurilor peste normele legale, precum şi cea aferentă bunurilor şi serviciilor acordate salariaţilor sub forma avantajelor în natură; diferenţele de preţ la gaze şi ţiţei obţinute din producţia internă; impozitul pe clădiri, impozitul pe terenuri, taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, alte impozite şi taxe.


= 4426 „TVA deductibilă”4427 „TVA colectată”446 „Alte impozite, taxe şi vărsâminte asimilate”

c) datorii şi vărsăminte de efectuat la alte organisme publice , destinate fondurilor speciale, sub formă de contribuţii la: fondul special pentru sănătate (excepţie 4311 = 447); fondul special pentru dezvoltarea şi modernizarea drumurilor publice;


= 447 „Fonduri speciale- taxe şi vărsâminte asimilate”

Cheltuieli cu personalulLa această grupă de cheltuieli sunt contabilizate: cheltuielile cu salariile personalului,

cheltuielile privind contribuţia întreprinderii la asigurările sociale şi contribuţia întreprinderii la fondul de şomaj.

Înregistrarea contabilă este de forma:

64 „Cheltuieli cu personalul” = 42 „Personal şi conturi asimilate”43 „Asigurări sociale, protectie socială şi conturi asimilate”

Alte cheltuieli de exploatarePrin grupa 65 “Alte cheltuieli de exploatare” se înregistrează cheltuielile ocazionate de

pierderile din creanţe suportate de întreprindere, pierderile din lichidarea dobânzilor şi creanţelor, valoarea debitelor prescrise sau a debitorilor insolvabili, scoşi din evidenţă, valoarea despăgubirilor, amenzilor şi penalităţilor datorate sau plătite, valoarea donaţiilor şi subvenţiilor şi sponsorizărilor acordate.

Colectarea cheltuielilor generează înregistrarea;

65 „Alte cheltuieli de exploatare” = 267 „Creante imobilizate”4118 „Clienti incerţi sau în litigiu”

5

167 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate”3XX „Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie”448 „Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului”451 „Decontări între entităţile afiliate”461 „Debitori diverşi”512 „Conturi curente la bănci”531 „Casa”

Se mai include în categoria altor cheltuieli de exploatare, cheltuielile rezultate din operţii de capital, precum valoarea neamortizată a activelor amortizabile şi valoarea contabilă de intrare a activelor imobilizate neamortizabile cedate sau scoase din evidenţă pierderile determinate de răscumpărarea propriilor acţiuni.

Înregistrarea cheltuielilor se face prin formula:

65 „Alte cheltuieli de exploatare” = 20 „Imobilizări necorporale”21 „Imobilizări corporale”26 „Imobilizări financiare”501„Acţiuni deţinute la entităţile afiliate”505 „Obligaţiuni emise şi răscumpărate”

Contabilitatea cheltuielilor financiareSe cuprind toate cheltuielile privind pierderile din creanţe legate de participaţii, pierderile

din vânzarea titlurilor de plasament , diferenţele de curs valutar din operaţiile curente şi disponibilităţile în devize la închiderea exerciţiului financiar; dobânzile curente aferente împrumuturilor primite şi altor datorii privind exerciţiul în curs; sconturile acordate clienţilor ; alte cheltuieli financiare. Toate operaţiile privind cheltuielile financiare sunt înregistrate prin conturile din grupa 66 “Cheltuieli financiare”.

Semnificative sunt următoarele înregistrări :a) cheltuieli cu dobânzile

666 „Cheltuieli privind dobânzile” = 168 „Dobânzi aferente împrumuturilor şi datorii asimilate”451 „Decontări între entităţile afiliate”4551 „Acţionari/ asociaţi conturi curente”511 „Valori de încasat”518 „Dobânzi”5198„Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt”

Mărimea cheltuielilor este determinată de felul dobânzii , mărimea creditului şi durata de rambursare.

Contabilitatea cheltuielilor cu dobânzile se realizează prin folosirea simultană a două tehnici, cea a cheltuielilor de plată şi respectiv a cheltuielilor plătite în cursul exerciţiului.

Pentru a releva aspectele prezentate mai sus se presupune că o întreprindere contractează la 01.06. “N” un credit bancar pe termen lung în sumă de 1200 lei, rata dobânzii 20 %, durata de rambursare 2 ani, în două rate anuale de 600 lei.

Cheltuieli privind diferenţele de curs valutarCheltuieli privind diferenţele de curs valutar cuprind diferenţele nefavorabile de curs

valutar rezultate în urma lichidării creanţelor şi datoriilor în devize ale întreprinderii. Cumpărarea sau vânzarea unui bun în monedă străină este înregistrată la un anumit curs de schimb care poate fi cursul din ziua negocierii, cursul din ziua acceptării comenzii, cursul la data

6

transferului dreptului de proprietate , cursul de la data facturării sau cursul din ziua contabilizării facturii. Diferenţa dintre cursul reţinut pentru contabilizare şi cursul din ziua plăţii/încasării reprezintă un câştig sau pierdere înscrisă în venituirile sau cheltuielile financiare. În cazul creanţelor cheltuielile privind diferenţele nefavorabile de curs valutar apar în situaţia în care valoarea de contabilizare din momentul derulării operaţiei este mai mare decât valoarea la cursul zilei din momentul încasării creanţei . Pentru datorii, diferenţele nefavorabile apar în situaţia inversă.

În sfera cheltuielilor - veniturilor privind diferenţele de curs valutar se include şi pierderile – câştigurile realizate din evaluarea la cursul de la 31.XII.N a disponibilităţilor în devize existente în casierie şi a creditelor deschise în devize. Cheltuielile în situaţiile în care cursul la 31.XII.N este mai mic decât cel de la contabilizare, venituri în situaţia inversă.Exemplu:

Dacă o întreprindere are în casierie 1 USD procurat cu 3 lei, iar la închiderea exerciţiului cursul de schimb este de 2.9 lei, diferenţa de 10 bani reprezintă o cheltuială. Pentru datorii situaţia se interpretează în sens invers.

Cheltuielile se înregistrează prin relaţia:

665 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”

= 16 „Îprumuturi şi datorii asimilate”267 „Creanţe imobilizate”40 „Furnizori şi conturi asimilate”41 „Clienţi şi conturi asimilate”

Alte cheltuieli financiareCuprind toate naturile de cheltuieli financiare altele decât cele înregistrate în celelalte

conturi din această grupă. Exemplu, minusvalorile create ca diferenţă între valoarea contabilă şi valoarea de plasament imediat negociabile ( de exemplu bonuri de tezaur) , evaluate la valoarea lor pe piaţă.

Înregistrarea care se face în aceste condiţii este de forma :668 „Alte cheltuieli financiare” = 50 „Investitii financiare pe termen scurt”

Contabilitatea cheltuielilor extraordinareCheltuielile extraordinare sunt acelea care apar ca urmare a evenimentelor extraordinare

cum sunt: calamităţile naturale şi exproprierile unor active.Se poate pune în discuţie dacă o întreprindere care se află într-o zonă supusă frecvent calamităţilor naturale ( de exemplu , lângă albia unui râu cu risc de inundaţii în fiecare primăvară ) poate considera valoarea pierderilor de stocuri şi la producţia în curs de execuţie în categoria cheltuielilor extraordinare. Reamintim că în activitatea extraordinară sunt cuprinse acele evenimente sau tranzacţii distincte de activităţile curente ale întreprinderii care apar neregulat şi cu frecvenţă redusă.

Exemplu: În urma unor alunecări de teren, societatea comercială ALFA S.A. a constatat distrugerea unei plantaţii de meri recent intrate pe rod, pierdere evaluată la suma de 1800 lei. Înregistrarea contabilă este :

671 „Chetuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare”

= 2134 „Animale şi plantaţii”

665 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”

= 45 „Grup şi asociaţi”461 „Debitori diverşi”462 „Creditori diverşi”512 „Conturi curente la bănci”531 „Casa”541 „Acreditive”542 „Avansuri de trezorerie”

7

Contabilitatea cheltuielilor cu amortizările, provizioanele şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare

Sunt cheltuieli de exploatare, financiare sau excepţionale, ocazionate de deprecierea activelor amortizabile şi neamortizabile, precum şi cele determinate de constituirea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli şi a provizioanelor reglementate.Delimitarea şi înregistrarea distinctă a acestei categorii de cheltuieli de exploatare, financiare excepţionale se întemeiază pe calitatea lor de componentă a capacităţii de autofinanţare. Sunt cheltuieli care nu generează plăţi pentru activitatea de trezorerie. De aceea se mai numesc şi cheltuieli calculate.

Contabilizarea acestor cheltuieli se face prin relaţia :686 „Cheltuieli financiare privind amortizările şi ajustările pentru pierderea de valoare”

= 15 „Provizioane”28 „Amortizări privind imobilizările”29„Ajustări pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizărilor”39 „Ajustări pentru deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie”49„Ajustări pentru deprecierea creanţelor”59 „Ajustări pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie”

1.2. Contabilitatea veniturilor

Conturile în care sunt reflectate operaţiunile privind veniturile sunt conturi din clasa 7 “Conturi de venituri” care nu sunt conturi de bilanţ şi au formule contabile de pasiv. Nici aceste conturi la sfârşitul perioadei de gestiune nu prezintă solduri.

Contabilitatea veniturilor din exploatareÎn modelul continental de contabilitate, implicit în cel din tara noastră, criteriul de

delimitare şi înregistrare a veniturilor din activitatea de exploatare este cel început cu obţinerea producţiei şi se continuă cu vânzarea aceleiaşi producţii sau a mărfurilor cumpărate. Totodată, se consideră venituri realizate , în funcţie de care se determină rezultatul, numai cele din stadiul de vânzare, adică din faza unde are loc transferarea dreptului de proprietate. Veniturile nelegate de vânzări, cum sunt cele financiare şi, în unele cazuri, cele excepţionale, sunt considerate realizate în momentul constatării sau încasării, după caz.

Tipuri de înregistrări care intervin sunt:a) Veniturile din productia stocata, metoda inventarului permanent:

33 „Producţia în curs de execuţie” = 711 „Variaţia stocurilor”34 „Produse”36 „Animale”

Înregistrarea se face la costurile de producţie, sau la preţul prestabilit, după caz. Dacă se face la preţul prestabilit conturilor de stocuri li se asociază la intrarea pe debit conturile de diferenţe în roşu, sau în negru, după caz. Dacă s-a adoptat modalitatea înregistrării diferenţelor în negru, tipurile de înregistrări sunt:

- diferenţe nefavorabile, costul de producţie este mai mare decât preţul prestabilit;34 „Produse” = 711 „Variaţia stocurilor”348 „Diferenţa de preţ la produse ”36 „Animale”

8

368 „Diferente de preţ la animale şi păsări”

- diferenţe de preţ favorabile, costul de producţie este mai mic decât preţul prestabilit;34 „Produse” = 711 „Variaţia stocurilor”36 „Animale” 348 „Diferenţa de preţ la produse”

368 „Diferenţa de preţ la animale şi păsări”

Înregistrările de mai sus se menţin şi în condiţiile metodei inventarului intermitent, cu deosebirea că este evidenţiat numai stocul final constatat şi evaluat în cadrul inventarului la cost de producţie. Deci, nu intră în rol conturile de difernţe de preţ. Totodată, la deschiderea exerciţiului financiar pentru stocurile iniţiale decontate asupra veniturilor se face înregistrarea:

711 „Variaţia stocurilor” = 33 „Producţia în curs de execuţie”34 „Produse”36”Animale”

b.) Semifabricatele utilizate pentru consumul propriu se înregistrează prin relaţia:• obţinerea semifabricatelor din producţie proprie;

341 „Semifabricate” = 711 „Variaţia stocurilor”

• transferarea semifabricatelor în gestiunea de materiale consumabile;

302 „Materiale consumabile” = 341 „Semifabricate”

• consumul acestora;

602„Cheltuieli cu materialele consumabile”

= 302 „Materiale consumabile”

c) veniturile realizate cu ocazia vânzării produselor, lucrărilor, prestărilor de servicii şi mărfurilor;

4111 „Clienţi” = 70„Cifra de afaceri”(la preţul de vânzare)4427 „TVA colectată”

şi concomitent, în cazul metodei inventarului permanent:

• pentru costul de producţie sau preţul prestabilit privind producţia stocată vândută;711 „Variaţia stocurilor” = 34 „Produse”

36 „Animale”Dacă evidenţa se ţine la preţ prestabilit, conturilor de stocuri li se asociează cele care

evidenţiează difernţele între costul de producţie şi preţul prestabilit: • pentru costul de cumpărare al mărfurilor vândute :

607 „Cheltuieli privind mărfurile” = 371 „Mărfuri”

Dacă evidenţa se ţine la preţ de vânzare, înregistrarea devine :

607 „Cheltuieli privind mărfurile” (costul de cumpărare)

= 371 „Mărfuri” (preţul de vânzare)

378 „Diferenţa de preţ la mărfuri” (rabatul aferent preţului de vânzare)

9

d) veniturile din producţia de imobilizări, înregistrarea la costul de producţie: 20 „Imobilizări necorporale” = 72 „Venituri din producţia de

imobilizări”21 „Imobilizări corporale”23 „Imobilizări în curs”

e) venituri din subvenţii pentru exploatare primite la export sau pentru acoperirea pierderilor privind diferenţele de preţ la produsele subvenţionate ;

445 „Subventii” = 741„Venituri din subventii de exploatare”512 „Conturi curente la banci”

f) venituri din creanţele reactivate privind clienţii şi debitorii diverşi:411 „Clienti” = 754 „Venituri din creante reactivate si

debitori diversi”461 „Debitori diversi”

g) alte venituri din exploatare , neincluse în producţia exerciţiului şi deci în valoarea adăugată:• sumele datorate de salariaţi privind debitele , remuneraţii , sporuri sau adaosuri necuvenite şi avansuri nejustificate :

428 „Alte datorii si creante in legatura cu personalul”

= 758 „Alte venituri din exploatare”

• sumele datorate de debitori diverşi , ca urmare a pagubelor produse de aceştia ;461 „Debitori diversi” = 758 „Alte venituri din exploatare”

• sumele încasate reprezentând venituri din exploatarea curentă , cum este contribuţia părinţilor pentru creşe şi grădiniţe;

512 „Conturi curente la banci” = 758 „Alte venituri din exploatare”531 „Casa”

• valoarea pierderilor din calamităţi , înregistrate iniţial după natura lor , iar apoi decontarea asupra cheltuielilor excepţionale , exemplu stocuri calamitate ;

60 „Cheltuieli privind stocurile” = 3XX „Conturi de stocuri si producţie în curs de execuţie”

şi :658 „Alte cheltuieli de exploatare” = 758 „Alte venituri din exploatare”

Contabilitatea veniturilor financiareÎn categoria veniturilor finanaciare sunt incluse veniturile din : participaţii, titluri de

plasament, imobilizările financiare cedate, creanţele imobilizate, titlurile de plasament cedate, diferenţele favorabile de curs valutar, dobânzile cuvenite, sconturile obţinute şi alte venituri financiare. Tipurile de înregistrări care intervin sunt:a) dividendele de încasat sau încasate, după caz, de întreprindere pentru participaţiile la capitalul altor societăţi :

451 „Decontari intre entitatile afiliate” = 761 „Venituri din imobilizări financiare”461 „Debitori diverşi”512 „Conturi curente la bănci”

b) dividende şi dobânzi de încasat sau încasate din titluri imobilizate ale activităţii de portofoliu ;461 „Debitori diversi” = 768 „Alte venituri financiare”512 „Conturi curente la banci”

c) dobânzile de încasat sau încasate, după caz, precum creanţele imobilizate;10

2676 „Dobanda aferenta creanţelor legate de interesele de participare”

= 763 „Venituri din creanţe imobilizate”

512 „Conturi curente la bănci”531 „Casa”

d) dividende aferente titlurilor de plasament ;451 „Decontari intre entitatile afiliate” = 762 „Venituri din investitii financiare pe

termen scurt”461 „Debitori diversi”512 „Conturi curente la banci”531 „Casa”

e) venituri din titluri de plasament cedate , pentru diferenţe între preţul de cesiune şi cel de cumpărare ;

641 „Debitori diverşi” = 50 „Investiţii financiare pe termen scurt”512 „Conturi curente la bănci” 764„Venituri din investiţii financiare

cedate”531 „Casa”509„Vărsăminte de efectuat pentru investiţii pe termen scurt”

f) veniturile din diferenţele de curs valutar, rezultate în urma lichidării creanţelor şi datoriilor în devize evaluate la cursul zilei cu ocazia închiderii exerciţiului financiar;

16 „Împrumuturi şi datorii asimilate” = 765 „Venituri din diferente din curs valutar”267 „Creanţe imobilizate”

40 „Furnizori şi conturi asimilate”41 „Clienţi şi conturi asimilate”45 „Grup şi asociaţi”46 „Debitori şi creditori diverşi”51 „Conturi la bănci”53 „Casa”54 „Acreditive”

g) dobânzi cuvenite pentru obligaţiuni şi alte tiltluri de plasament;5088 „Dobânzi la obligaţiuni şi titluri de plasament”

= 762 „Venituri din investiţii financiare pe termen scurt”

h) veniturile financiare din dobânzile cuvenite pentru disponibilităţile din conturile bancare şi din creditele comerciale:

451 „Decontări între entităţile afiliate” = 766 „Venituri din dobanzi”461 „Debitori diverşi”472 „Venituri înregistrate în avans”518 „Dobânzi”

Contabilitatea veniturilor extraordinare Veniturile extraordinare pot apărea ca urmare a subvenţiilor primite pentru eliminarea efectelor calamităţilor, pentru reamplasarea activităţilor productive în zone defavorizate sau pentru descongestionarea zonelor urbane aglomerate dar şi din despăgubirile care însoţesc exproprierea unor active pentru cauză de utilitate publică.

Exemplu:Ca urmare a construcţiei unei căi ferate de utilitate publică o fâşie din terenul societăţii X

S.A. a fost expropriat, pentru care urmează să primească o despăgubire în valoare de 80000. Înregistrarea contabilă este:

11

512 „Conturi curente la bănci” = 771 „Venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi altele similare”

Contabilitatea veniturilor din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare Veniturile din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare sunt venituri calculate, determinate de reluarea prin diminuare a provizioanelor pentru deprecieri şi a celor reglementate. Un venit din amortizări poate interveni numai în mod excepţional, printr-o schimbare de plan de amortizare, care necesită diminuarea amortizării. Toate veniturile din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare se contabilizează a închiderea exerciţiului financiar, în cazul ieşirii activelor pentru care s-au constituit provizioane pentru deprecieri şi în situaţia anulării parţiale sau totale a unor provizioane rămase fără obiect.

Tipul de înregistrare privind veniturile din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare este:

15 „Provizioane” = 78 „Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare”

28 „Amortizări privind imobilizările”29 „Ajustări pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizării”39 „Ajustări pentru deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie”49 „Ajustări pentru deprecierea creanţelor”59 „Ajustări pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie”

Operaţiuni contabile privind veniturile

În operaţiunile contabile veniturile se pot grupa în două categorii:

12

2. STUDIU DE CAZ CONTABILITATEA CHELTUIELILOR ŞI

VENITURILOR LA S.C. AUTOHOUSE S.R.L.

2.1. Prezentarea generală a S.C. AUTOHOUSE S.R.L.

S.C. AUTOHOUSE S.R.L. este o societate înfiinţată în anul 2002, sub formă de societate cu răspundere limitată pe durată nelimitată de către doi întreprinzători, amândoi fiind administratori.

În cele ce urmează voi prezenta constituirea firmei şi domeniul de activitate conform clasificării activităţilor cod CAEN.

S.C. AUTOHOUSE SRL

Detalii de identificare S.C. AUTOHOUSE S.R.L.Nume firma S.C. AUTOHOUSE SRL Cod Unic de Inregistrare RO 14558261 Nr. Inmatriculare J19/88/2002 Observatii

Pozitia S.C. AUTOHOUSE S.R.L. in Topul Firmelor: Locul 1 in Top Afaceri Romania Intreprinderi Mici, localitatea SATU MARE

Sediu S.C. AUTOHOUSE S.R.L.- informatii de contact.

Principal

Judet HARGHITA Localitate/Sector SATU MAREAdresa STR. PRINCIPALA 36/A Cod 537165

Telefon 0266-248.XXX0266-218.XXX

Fax 0266-217.XXX

Persoane de Contact

Administratori:DOMUC CAROLANDREI MUREŞANAsociati:DOMUC CAROLANDREI MUREŞAN

Domenii de activitate principaleCod CAEN 4531 Obiect Activitate Comert cu ridicata de piese si accesorii pentru autovehicule

Datorită experienţei în domeniu a conducerii şi angajaţilor săi firma poate asigura din stoc sau la comandă orice tipo-dimensiune de anvelope atât pentru autoturisme cât şi pentru camioane şi utilaje la preţuri competitive.

Firma poate oferi anvelope de cea mai bună calitate, mărci consacrate, toate tipo-dimensiunile, pentru toate anotimpurile şi pentru toate gamele de viteză, anvelope care asigură un control total în diverse condiţii, aderenţă şi tracţiune la cel mai înalt nivel.

S.C. AUTOHOUSE S.R.L. comercializează anvelope mărcile Michelin, Dunlop, Goodyear, Nokian, Pirelli, Fulda, Continental, Kormoran, Semperit, Sava, Barum, Matador, Brigestone, Firestone, Mitas, Firenza, Nexen, etc.

Scopul societăţii este efectuarea de prestaţii, lucrări şi servicii în domeniul comercializării piese auto, anvelope şi transporturi auto.

Obiectul de activitate al societăţii constă în:

13

• efectuarea de transporturi de mărfuri în trafic intern şi activităţi auxiliare transportului;

• închirieri de autovehicule;• expediţii de mărfuri, aprovizionare-desfacere, servicii şi alte activităţi din

domeniul auto.Capitalul social la înfiinţare, este de 100.400 RON, împărţit în 10.040 părţi sociale a 10,00 RON fiecare, astfel câte 5.020 pentru fiecare asociat.

S.C. AUTOHOUSE S.R.L. este condusă de Adunarea Generală a Acţionarilor. Întreaga activitate a societăţii este verificată de Comisia de cenzori şi administrată de Consiliul de Administraţie prin directorul general.

Structura tehnico – organizatorică a întreprinderiiPrin structura organizatorică a unei unităţi economice se realizează distribuirea autorităţii şi

responsabilităţii în cadrul acesteia5. Structura organizatorică a societăţii comerciale, urmărită în raport cu volumul şi sarcinile de transport, se compune din: structura de exploatare şi structura funcţională.

Structura de exploatare cuprinde: • ateliere de întreţinere, servicii şi reparaţii;• ateliere de reparaţii agregate auto şi revizii;• staţii de exploatare, întreţinere reparaţii;• service parc auto propriu.

Structura funcţională se compune din:• servicii şi birouri (exploatare marfă şi dispecerat, tehnic, planificare,

organizare, normare, aprovizionare financiar, analize economice, contabilitate şi control financiar intern, personal –învăţământ - salarizare şi administrativ, protecţia muncii, etc).

Organizarea activităţii de comercializare vizează, în general, două aspecte: 1. organizarea şi respectarea fluxului tehnologic (stabilirea şi efectuarea tuturor operaţiilor

ce fac obiectul fluxului tehnologic în cel mai scurt timp şi în modul cel mai economic);2. organizarea teritoriului;

Compartimentul financiar – contabilÎn cadrul întreprinderii activităţile specifice funcţiei financiar contabile se desfăşoară în

cadrul unui compartiment specializat cu atribuţii bine definite denumit compartimentul financiar - contabil.

Contabilitatea S.C. AUTOHOUSE S.R.L. se organizează în compartimente distincte care sunt conduse de contabilul-şef. Compartimentul financiar-contabil este organul de lucru al societăţii, subordonat contabilului-şef, care asigură ducerea la îndeplinire a sarcinilor ce revin societăţii în domeniul păstrării integrităţii patrimoniului, gospodăririi fondurilor materiale şi băneşti, calculul şi evidenţa realizării indicatorilor tehnico-economici ai societăţii.

În exercitarea atribuţiilor ce-i revin, serviciul financiar-contabil colaborează cu organele de specialitate locale, guvernamentale şi cu celelalte compartimente din societate. Atribuţiile compartimentului financiar-contabil sunt:

- organizarea şi funcţionarea în bune condiţii a contabilităţii valorilor materiale;- asigură efectuarea corectă şi la timp a înregistrărilor contabile;- întocmeşte situaţia principalilor indicatori economico-financiari lunari, bilanţurile - întocmeşte lunar balanţa de verificare sintetică şi balanţele analitice urmărind concordanţa dintre acestea;- organizează inventarierea periodică a tuturor valorilor patrimoniale şi urmăreşte definitivarea rezultatelor inventarierii;- asigură plata la termen a datoriilor faţă de terţi;- urmăreşte circulaţia documentelor cu banca şi cu terţii;

5 Oprea, D., Premisele şi consecintele informatizarii contabilitaţii, Ed. Graphix, Iasi, 1996, pp.23-24.

14

- exercită controlul financiar preventiv privind legalitatea, oportunitatea, necesitatea şi economicitatea operaţiunilor;- urmăreşte utilizarea cu eficienţă a plafoanelor de credite şi ia măsuri pentru diminuarea lor;- analizează desfăşurarea ritmică a operaţiilor de decontare cu furnizorii şi clienţii;

Răspunderea pentru organizarea şi ţinerea contabilităţii, în conformitate cu prevederile Legii contabilităţii nr. 82 / 1991, revine administratorului. În acest scop el trebuie să asigure condiţiile necesare pentru:

- întocmirea documentelor justificative privind operaţiile patrimoniale;- organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii;- respectarea regulilor de întocmire a bilanţului contabil;- publicarea şi depunerea la termen la organele de drept a bilanţului contabil;- păstrarea documentelor justificative, a registrelor şi bilanţurilor contabile;- asigurarea organizării contabilităţii generale la specificul unităţii.

2. 2. Organizarea şi conducerea contabilităţii privind cheltuielile şi veniturile

Contabilitatea financiară a cheltuielilor în transportul auto de mărfuri îşi propune a înregistra ansamblul cheltuielilor ocazionate de activitatea de comercializare a mărfurilor, indiferent de gruparea acestora pe cheltuieli directe sau indirecte, atât la nivelul întreprinderii cât şi la nivelul sediilor secundare şi condiţionare agregate din cadrul acesteia ca entitate ce îşi desfăşoară activitatea independent.

Realizările din activitatea de comerţ şi din alte activităţi ale întreprinderii reprezintă contravaloarea prestaţiilor pe care aceasta le încasează de la clienţi pe baza facturii şi a chitanţei fiscale.

- Contravaloarea mărfurilor reprezintă veniturile de exploatare din activitatea de bază a întreprinderii. Prestaţiile de servicii conexe se taxează direct sau se facturează pe baza tarifelor prestabilite.

Contabilităţii îi revine sarcina de a evidenţia veniturile de încasat şi cele realizate, de a urmări încasarea la timp a veniturilor şi de verifica modul cum au fost taxate prestaţiile.

2.2.1. Categorii de cheltuieli şi reflectarea lor în contabilitatea financiară

În cadrul cheltuielilor de exploatare un rol important îl ocupă cheltuielile cu materiale consumabile, carburanţi, apă, energie, amortizarea mijloacelor fixe, uzura obiectelor de inventar, obligaţiile salariale şi alte datorii asimilate acestora, cu primele de asigurare, lucrări şi servicii executate de terţi.

Pe lângă consumurile rezultate din prestarea de servicii clienţilor precum şi cele determinate de activitatea auxiliară în structura cheltuielilor de exploatare se includ şi cheltuielile comerciale care reprezintă consumuri de muncă vie şi materializate însă sunt ocazionate de aprovizionarea unităţii cu materiale consumabile, combustibil, etc., cu păstrarea şi depozitarea acestora.

Cheltuielile cu materialele consumabile sunt reflectate cu ajutorul contului 602 "Cheltuieli cu materiale consumabile" :- 6021 "Cheltuieli cu materiale auxiliare" care se dezvoltă pe următoarele conturi analitice de gradul II.

Materialele consumabile reprezintă acele active circulante (materiale auxiliare, combustibil, piese de schimb) rezultate din munci anterioare şi se consumă în vederea onorării serviciilor solicitate de clienţi.

Ponderea cheltuielilor cu combustibili şi piese de schimb ocupă un loc important în totalul cheltuielilor.

15

Dacă la sfârşitul lunii rămân anumite materiale auxiliare, piese de schimb neconsumate acestea se restituie la magazie, operaţia având ca scop diminuarea cheltuielilor cu materialele consumabile ridicate în plus de la depozit sau neutilizate în procesul de exploatare.

Înregistrările contabile corespunzătoare, privind acest tip de cheltuieli şi realizate pe baza bonurilor de consum, sunt următoarele:

Nr. crt.

OperaţiuniSume

debitoareSume

creditoare1. 6021.01

“Cheltuieli cu materiale auxiliare”

= 3021.01“Materiale auxiliare”

6245 6245

2. 6024“Cheltuieli privind piesele de schimb”

= 3024“Piese de schimb”

21296 21296

3. 6021.02“Cheltuieli cu anvelope şi camere auto”

= 3021.02“Anvelope şi camere auto”

15500 15500

4. 6022.U“Cheltuieli privind ulei de motor”

= 3022.02“Ulei de motor”

472 472

5. 6022.M“Cheltuieli privind motorina”

= 3022.01“Motorina”

67553 67553

6. 6022.MTR“Cheltuieli privind motorina fără MTR”

= 3022.03“Motorina fără MTR”

277 277

7. 6022.V“Cheltuieli privind vaselina”

= 3022.04“Vaselina”

74 74

8. 6028“Cheltuieli privind alte materiale auxiliare”

= 3028“Alte materiale consumabile”

50 50

Contabilitatea materialelor nestocate se ţine cu ajutorul contului 604 "Cheltuieli privind materiale nestocate". În cadrul patrimoniului intră şi valori materiale care pe măsura primirii lor se includ direct în cheltuielile. Este vorba de rechizite de birou, imprimate, alte materiale de birou pe care unitatea consideră că nu este cazul să le stocheze.

Nr. crt.

OperaţiuniSume debitoare

Sume creditoare

1.%604“Cheltuieli privind materialele nestocate”4426“TVA deductibilă”

= 401“Furnizori”

100

19

119

Înregistrat factura reprezentând valoarea rechizitelor de birou achiziţionate şi TVA-ul 19% aferent

Contabilitatea consumului de energie şi apă se ţine cu ajutorul contului 605 "Cheltuieli privind energia şi apa". Rolul deosebit pe care-l au energia şi apa în procesul economic productiv sau comercial cât şi ponderea însemnată pe care o deţin în unele ramuri în structura costului de producţie justifică evidenţierea separată a cheltuielilor ocazionate de consumul de apă şi energie necesare desfăşurării procesului de exploatare.

16

Nr. crt.


Sume creditoare

1.%605“Cheltuieli privind energia şi apa”4426“TVA deductibilă”


180

34

214

Înregistrat factura reprezentând energia şi apa şi TVA-ul 19% aferent

Cheltuielile de întreţinere şi reparaţii sunt contabilizate cu ajutorul contului 611 "Cheltuieli cu întreţinere şi reparaţii" .

Se ştie că uzura fizică nu afectează diferitele părţi ale maşinilor şi instalaţiilor în mod egal şi ca urmare este necesar înlocuirea unor părţi ale mijloacelor fixe. Alături de aceste înlocuiri este indispensabilă şi executarea unor lucrări de întreţinere şi reparaţii pentru menţinerea capacităţii normale de funcţionare a mijlocului fix. Executarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii curente se realizează în cadrul unor secţii specializate care în cea mai mare parte se identifică cu atelierele acestora (atelierul de vulcanizare şi alte ateliere).

Nr. crt.


Sume creditoare

1.%611“Cheltuieli cu întreţine-rea şi reparaţiile”4426“TVA deductibilă”


1800

342

2142

Înregistrat factura reprezentând contravaloarea serviciilor de aplicare a marcajelor reflectorizante

Cheltuielile cu redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii se contabilizează cu ajutorul contului 612 "Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile".

Achiziţia de imobilizări corporale şi necorporale nu este singurul proces în urma căruia se nasc datoriile unităţii patrimoniale faţă de furnizor. Sunt şi alte operaţii care determină apariţia obligaţiei faţă de furnizor şi anume: concesiunea, locaţia de gestiune, închirierea diverselor bunuri.

Societatea care primeşte concesiunea anumitor activităţi economice, servicii publice în condiţiile stabilite în prealabil şi pe un anumit termen este obligată să plătească la date fixă o anumită sumă care se numeşte redevenţă. De asemenea, bunurile din proprietate statului pot face şi obiectul unui contract de închiriere ce se poate încheia şi cu o societate comercială.

Nr. crt.


Sume creditoare

17

1. %612“Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile”4426“TVA deductibilă”


700

133

833

Înregistrat factura reprezentând contravaloarea serviciilor de aplicare a marcajelor reflectorizante

Cheltuielile cu primele de asigurare sunt contabilizate cu ajutorul contului 613 "Cheltuieli cu primele de asigurările". Aceste cheltuielile sunt generate de asigurarea agenţilor economici contra riscului pe care l-ar avea din cauza incendiilor, alunecărilor de teren, căderilor pe clădiri a unor corpuri, avarierii sau distrugerii bunurilor de transporturi terestre, maritime şi a altor acţiuni negative ale factorilor naturali.

Nr. crt.


Sume creditoare

1. 613“Cheltuieli cu primele de asigurare”

= 5311“Casa în lei”

5940 5940

Înregistrat cheltuielile cu primele de asigurare a fiecărei maşini

Cheltuielile cu studiile şi cercetările se contabilizează cu ajutorul contului 614 "Cheltuieli cu studiile si cercetările"

Un rol important în atingerea unui nivel ridicat al eficienţei activităţii unităţii patrimoniale îl joacă preocupările cu caracter de cercetare. Volumul activităţii de cercetare cât şi calitatea informaţiilor pe care le oferă, influenţează în mare măsură elaborarea şi modul de luare a deciziilor.

Prin intermediul acestui cont se oferă informaţii în legătură cu valoarea studiilor efectuate de către unitate ce vizează problemele majore ale activităţii de prestări servicii, cum ar fi specializarea şoferilor prin urmarea cursurilor auto pentru obţinerea unei noi categorii de vehicule.

18

Nr. crt.


Sume creditoare

1.%614“Cheltuieli cu studiile şi cercetările”4426“TVA deductibilă”


400

76

476

Înregistrat factura reprezentând cheltuielile cu specializarea şoferilor

Cheltuielile cu deplasări, detaşări şi transferări se contabilizează cu ajutorul contului 625 "Cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferări".

În cazul unităţilor deplasările efectuate de agenţi o dată cu transportul mărfii reprezintă o cheltuială care se include în tariful pe km. Pentru compensarea cheltuielile suplimentare, pe care persoana trimisă în delegare este nevoită să le facă datorită dislocării din mediul vieţii sale obişnuite, societatea îi plăteşte o sumă de bani denumită diurnă. Dreptul de delegare se stabileşte în raport cu numărul de zile calendaristice din perioada delegării şi suma fixă în lei pentru fiecare zi de deplasare în alte localităţi în interesul serviciului. În baza ordinului de delegare se face decontarea cheltuielilor (diurne, indemnizaţii de transport, cazare). Ordinul de delegare trebuie să poarte în mod obligatoriu numărul şi data emiterii. După efectuarea deplasării persoana în cauză întocmeşte un decont de cheltuieli într-un singur exemplar în vederea consemnării în contabilitate a cheltuielilor efectuate. Lichidarea acestuia se poate face numai pe baza certificării dată pe decont de către organul la propunerea căruia s-a aprobat deplasarea.

Nr. crt.


Sume creditoare

1. 625“Cheltuieli cu primele de asigurare”

= 542“Avansuri de trezorerie”

118 118

Înregistrat cheltuielile cu deplasarea făcută de salariaţi în interes de serviciu

Pentru contabilizarea cheltuielilor poştale şi taxe de telecomunicaţii se utilizează contul 626 "Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii"

Societăţile comerciale recurg foarte des la servicii poştale şi telefonice pentru rezolvarea corespondenţei, realizarea convorbirilor telefonice, efectuarea de abonamente la ziare şi publicaţii periodice, expedierea coletelor. Convorbirile telefonice locale, interurbane, internaţionale sunt exprimate în impulsuri şi se cuprind în factură alături de costul abonamentului lunar.

Nr. crt.


Sume creditoare

1. %626“Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii”4426“TVA deductibilă”

= 5311“Casa în lei”

50

9

59

19

Înregistrat factura reprezentând valoarea a 10 cartele telefonice achiziţionate

2. %626“Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii”4426“TVA deductibilă”

=

401“Furnizori”

1000

190

1190

Înregistrat factura reprezentând valoarea convorbirilor telefonice aferentă lunii anterioare

Cheltuielile cu servicii bancare şi asimilate se contabilizează cu ajutorul contului 627 "Cheltuieli cu servicii bancare si asimilate" .

Agenţii economici sunt obligaţi să-şi păstreze resursele lor băneşti în conturi la bănci şi prin acestea se efectuează majoritatea plăţilor. Pentru efectuarea plăţilor agenţii economici nu numai ca trebuie să dispună de mijloace băneşti necesare în conturile lor dar sunt obligate şi la plata unui comision. Nivelul lui diferă de la o bancă la alta indiferent de modalitatea de plată efectuată.

Nr. crt.


Sume creditoare

1. 627“Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate”

= 5121“Conturi la bănci în lei”

30 30

Înregistrat plata comisionului reţinut de bancă pentru efectuarea tranzacţiilor în cont curent

Cheltuielile cu alte servicii executate de terţi se contabilizează cu ajutorul contului 628 "Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi" .

În cadrul acestei categorii de cheltuielile sunt cuprinse alte lucrări şi servicii executate de terţi care sunt indirect legate de desfăşurarea activităţii de ansamblu a unei societăţi comerciale, utilizarea temporală a colaboratorilor externi pentru executarea unor lucrări de specialitate, operaţiunile de comision, acţiuni de protocol, reclamă şi publicitate, transport de bunuri şi de personal efectuate de terţi.

Nr. crt.


Sume creditoare

1. %628“Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi ”4426“TVA deductibilă”

= 401“Furnizori” 710

135

845

Înregistrat factura reprezentând valoarea serviciilor executate de terţi constând în autorizaţii, licenţe de transport

În cadrul contabilitatea agenţilor economici creanţele sub forma clienţilor dubioşi sau aflaţi în litigiu sunt delimitate şi evidenţiate distinct. În situaţia când nu se încasează creanţa sau acţiunile de urmărire introduse la organele judecătoreşti au fost respinse sumele respective se trec la pierderi.

20

Astfel, în cadrul contului 654 "Pierderi din creanţe şi debitori diverşi" se ţine evidenţa pierderilor din creanţe suportate de unitate.

Nr. crt.


Sume creditoare

1. 654“Pierderi din creanţe şi debitori diverşi”


1500 1500

Înregistrat cheltuieli reprezentând pierderi din creanţe

În cadrul grupei 63 „ Cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” se evidenţiază contul 635 "Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate". Fiind un cont de activ se debitează cu sumele reprezentând: accizele, taxă pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, taxă asupra mijloacelor de transport, în corespondenţă cu creditul contului 446 „Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”.

Nr. crt.


Sume creditoare

1. 635“Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”

= 446“Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”

5600 5600

Înregistrat cheltuieli reprezentând impozite şi taxe

Cheltuielile cu personalul cuprind cheltuielile cu salariile personalului şi cheltuielile privind asigurările şi protecţia socială, respectiv contribuţia unităţii la asigurările sociale de stat, contribuţia unităţii la asigurările sociale de sănătate şi contribuţia unităţii pentru ajutorul de şomaj.

Reflectarea în contabilitate a acestor cheltuieli este realizată cu ajutorul grupei de conturi 64 „Cheltuieli cu personalul”, cuprinzând conturi distincte pentru componentele acestor cheltuieli:

- Contul 641 "Cheltuieli cu remuneraţiile personalului" , care evidenţiază salariile brute şi alte drepturi legate de muncă, cuvenite personalului: sporuri, indemnizaţii etc..- Contul 645 "Cheltuieli privind asigurările sociale şi protecţia socială" dezvoltat pe subconturi utilizate pentru evidenţa contribuţiei unităţii la asigurările sociale şi la fondul de şomaj.

Nr. crt.


Sume creditoare

1. 641“Cheltuieli cu salariile personalului”

= 421“Personal – salarii datorate”

12649 12649

Se înregistrează totalul salariilor brute conform statului de plată

2. 6451“Contribuţia unităţii la asigurările sociale”

= 4311“Contribuţia unităţii la asigurările sociale”

2498 2498

Se înregistrează contribuţia la asigurările sociale de stat, în cota de 19,75% aplicată la fondul de salarii brute

21

3. 6451“Contribuţia unităţii la asigurările sociale”

= 4311“Contribuţia unităţii la asigurările sociale”

885 885

Se înregistrează contribuţia unităţii la asigurările sociale de sănătate, cota de 7%

4. 6452“Contribuţia unităţii pentru ajutorul de şomaj”

= 4371“Contribuţia unităţii la fondul de şomaj”

316 316

Se înregistrează contribuţia unităţii la fondul pentru ajutorul de şomaj, cota de 2,5%

Cheltuielile cu amortizările şi provizioanele reprezintă deprecierile ireversibile şi, respectiv, reversibile pe care le suportă activele imobilizate şi cele circulante.

Deprecieri ireversibile suportă imobilizările de natura mijloacelor fixe şi amenajărilor de terenuri ca urmare a utilizării lor, a influenţei factorilor naturali şi a progresului tehnic.

Pentru evidenţa acestor cheltuielile se foloseşte contul 681 „Cheltuielile de exploatare privind amortizările şi provizioanele” şi anume contul 6811 "Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor".

Nr. crt.


Sume creditoare

1. 6811“Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor”

= 2813“Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor de transport”

34 34

Se înregistrează cheltuieli cu amortizarea instrumentelor de măsură şi control


= 2813“Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor de transport”

2170 2170

Se înregistrează cheltuieli cu amortizarea mijloacelor de transport


2813“Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor de transport”

26 26

Se înregistrează cheltuieli cu amortizarea mobilierului, aparaturii birotice

4. 6813“Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor”

= 491“Ajustări pentru deprecierea creanţelor - clienţi”

1700 1700

Se înregistrează constituirea unui provizion pentru acoperirea pierderilor de neîncasare a clienţilor

Posibilitatea apariţiei la dispoziţia întreprinderii a unui capital temporar disponibil sau a unui necesar de capital determină o serie de operaţii de plasare a capitalului disponibil sau de atragere de capital, operaţii ce dau conţinut activităţii financiare. Aceste operaţii determină cheltuieli precum şi venituri financiare.

Cheltuielile financiare sunt generate de operaţiunile ce constituie activitatea financiară a unităţii patrimoniale şi constau din: pierderi din creanţe legate de participaţii, cheltuieli privind titlurile de plasament cedate, pierderi de schimb valutar, dobânzi acordate, sconturi acordate, alte

22

asemenea cheltuieli şi, de asemenea, cheltuielile cu amortizările şi provizioanele privind această activitate.

Pentru evidenţa cheltuielilor financiare se folosesc conturile din grupa 66 “Cheltuieli financiare” şi contul 686 “Cheltuieli financiare privind amortizările şi ajustările pentru pierdere de valoare”.

Contul 663 “Pierderi din creanţe legate de participaţii” înregistrează în debit valoarea pierderilor privind creanţele legate de participaţii, creditându-se prin transferul cheltuielilor asupra contului de rezultate.

S.C. AUTOHOUSE S.R.L. deţine titluri de participare la o altă societate comercială şi a acordat acesteia un împrumut pe termen lung în sumă de 1000 RON şi la scadenţă nu mai poate să-şi recupereze împrumutul şi nici dobânda aferentă de 150 RON. Unitatea înregistrează suma de 1150 RON drept pierderi din creanţe legate de participaţii, prin articolul contabil:

Nr. crt.


Sume creditoare

1. 663“Pierderi din creanţe legate de participaţii”

= %2673“Creanţe legate de interesele de participare”2674“Dobânda aferentă creanţelor legate de interesele de participare”

11501000

150

Contul 665 “Cheltuieli din diferenţe de curs valutar” evidenţiază diferenţele nefavorabile de curs valutar suportate de unităţile patrimoniale. Aceste diferenţe se determină pentru disponibilităţile din conturile bancare.

Societatea are în cont la bancă 1000 EUR, evidenţiaţi în contabilitate şi în lei la cursul de 3,7 RON, deci 3700 RON. Cursul scade la 3,6 RON/EUR, deci rezultă o diferenţă nefavorabilă de 100 RON. Înregistrarea contabilă este:

Nr. crt.


Sume creditoare

1. 665“Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”

= 5124“Conturi la bănci în valută”

100 100

Toate conturile de cheltuieli financiare se creditează la sfârşitul perioadei prin transferul cheltuielilor în debitul contului de rezultate, regăsindu-se în partea de cheltuieli a formularului de rezultate financiare.

Cheltuielile generate de operaţiile cu caracter accidental, neobişnuite în raport cu activităţile ordinare ale întreprinderii sunt cheltuieli excepţionale.

Pentru evidenţierea acestor cheltuieli se foloseşte contul 671 “Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare”.

Nr. crt.


Sume creditoare

1. 671“Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare”


1000 1000

Se achită o amendă prin contul de disponibil al societăţii

23

2. 671“Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare”


500 500

Se donează suma de 500 lei unei fundaţii filantropice3. 671

“Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare”

461“Debitori diverşi”

10 10

Se scoate din evidenţă o creanţă prescrisă4. 671

“Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare”

= 3028“Alte materiale consumabile”

100 100

Se înregistrează valoarea materialelor distruse în urma unei inundaţii

2.2.2. Categorii de venituri şi reflectarea lor în contabilitatea financiară

Realizările din activitatea de bază şi din alte activităţi ale întreprinderii reprezintă contravaloarea prestaţiilor pe care acestea le încasează de la clienţi pe bază de facturi şi dispoziţii de încasare. Contravaloarea comercializării de mărfuri reprezintă veniturile din activitatea de bază19.

Întreprinderile care comercializează piese auto mai realizează venituri şi din alte prestări de servicii (repararea şi condiţionarea agregatelor) denumite venituri din alte activităţi.

Prestaţiile pentru mărfuri se facturează pe baza tarifelor stabilite de unitate. Elementele avute în vedere la calcularea acestor tarife sunt: felul mărfurilor, parcursul exprimat în kilometri şi timpul exprimat în ore.

Contabilităţii financiare îi revine sarcina de a evidenţia veniturile de încasat şi cele realizate, de a urmări încasarea la timp a veniturilor şi de a verifica modul cum au fost taxate prestaţiile.

Veniturile din activitatea de bază, cât şi veniturile din alte activităţi se evidenţiază în contabilitatea societăţii S.C. AUTOHOUSE S.R.L. cu ajutorul clasei de conturi 7 „ Conturi de venituri”.

Contul 703 "Venituri din vânzarea produselor reziduale" este un cont cu funcţie de pasiv, cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa veniturilor din vânzarea produselor reziduale.

În creditul contului se înregistrează preţul de vânzare al produselor reziduale (exclusiv taxa pe valoarea adăugată), livrate clienţilor (411); preţul de vânzare al produselor reziduale (exclusiv taxa pe valoarea adăugată), pentru care nu s-au întocmit facturi (418). La sfârşitul perioadei, soldul acestor conturi se transferă asupra contului de profit şi pierdere (121).

Nr. crt.


Sume creditoare

1. 5311“Casa în lei”

= %703“Venituri din vânzarea produselor reziduale”4427“TVA colectată”

17451466

279

Se înregistrează facturarea vânzării de deşeuri către S.C. AVE S.A.

19 C.Pavel Contabilitatea construcţiilor si transporturilor, Editura Didactică, Bucureşti, 1980, pag 284

24

Contul 704 "Venituri din lucrări executate şi servicii prestate" este un cont de pasiv, ţine evidenţa veniturilor din lucrări executate şi servicii prestate.

În creditul contului 704 "Venituri din lucrări executate şi servicii prestate" se înregistrează: tarifele lucrărilor executate şi serviciilor prestate (exclusiv taxa pe valoare adăugată), pentru care au fost emise facturi către clienţi (411); tarifele lucrărilor executate şi serviciilor prestate (exclusiv taxa pe valoare adăugată), pentru care nu s-au întocmit facturi (408); tarifele lucrărilor executate şi serviciilor prestate (exclusiv taxa pe valoare adăugată), încasate în numerar (5311). La sfârşitul perioadei, soldul acestor conturi se transferă asupra contului de profit şi pierdere (121).

Nr. crt.


Sume creditoare

1. 4111.02“Clienţi”

= %704“Venituri din lucrări executate şi servicii prestate”4427“TVA colectată”

37903185

605

Se înregistrează facturarea prestaţiilor marfă făcute către clientul S.C. Coca- Cola S.A.

2. 4111.05“Clienţi”

=

%704“Venituri din lucrări executate şi servicii prestate”4427“TVA colectată”

67835700

1093

Se înregistrează facturarea prestaţiilor de marfă făcute către clientul S.C. Elbac S.A.

Contul 754 "Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi" este un cont de pasiv cu ajutorul căruia se ţine evidenţa creanţelor reactivate privind clienţi şi debitori diverşi.

În creditul contului 754 "Venituri din creanţe reactivate" se înregistrează venituri din creanţe reactivate (411, 461). La sfârşitul perioadei, soldul acestor conturi se transferă asupra contului de profit şi pierdere (121).

Nr. crt.


Sume creditoare

1. 461“Debitori diverşi”

= 754“Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi”

1000 1000

Înregistrat venituri din creanţe reactivate

Contul 758 " Alte venituri din exploatare" este un cont de pasiv care ţine evidenţa veniturilor realizate din alte surse decât cele nominalizate în conturi distincte de venituri ale activităţii de exploatare.

În creditul contului 758 " Alte venituri din exploatare" se înregistrează sume datorate de debitori diverşi, ca urmare a pagubelor produse de către aceştia (461); sumele încasate reprezentând venituri din exploatarea curentă (512, 531); valoarea reparaţiilor capitale efectuate cu forţe proprii, constatate la încheierea exerciţiului ca fiind aferent exerciţiilor următoare (471).

25

La sfârşitul perioadei, soldul acestor conturi se transferă asupra contului de profit şi pierdere (121).

Nr. crt.


Sume creditoare

1. 428“Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul”

= 758“Alte venituri din exploatare”

150 150

Se înregistrează sumele datorate de salariaţii Popa N. şi Bedo Zs. reprezentând avansuri nejustificate în valoare de 150 lei

Veniturile financiare constau din dividendele obţinute de societatea comercială în calitatea sa de acţionar, dobânzile primite pentru împrumuturile acordate pe termen lung sau scurt, câştigurile din operaţii cu titluri de plasament, câştigurile din diferenţe de curs valutar, etc.

Pentru evidenţa acestor venituri se folosesc mai multe conturi, corespunzând diferitelor surse de venit.

Contul 7613 “Venituri din interese de participare” evidenţiază veniturile sub formă de dividende pe care întreprinderea le dobândeşte în calitate de participant (acţionar) la capitalul altei societăţi comerciale.Nr. crt.


Sume creditoare

1. 5121“Conturi la bănci în lei”

= 761“Venituri din interese de participare”

150 150

Se înregistrează încasarea de dividende pentru acţiunile deţinute în capitalul altei societăţi

Contul 763 “Venituri din creanţe imobilizate” evidenţiază dobânzile aferente împrumuturilor pe termen lung sau scurt, acordate altor societăţi.Nr. crt.


Sume creditoare


= 763“Venituri din creanţe imobilizate”

200 200

Se înregistrează încasarea dobânzii pentru un împrumut acordat altei societăţi

Contul 764 “Venituri din investiţii financiare cedate” evidenţiază veniturile nete rezultate din vânzarea titlurilor de plasament, respectiv a diferenţelor favorabile dintre valoarea totală a titlurilor de plasament cedate şi preţul de cesiune al acestora.

Nr. crt.


Sume creditoare


= %508“Alte investiţii pe termen scurt şi creanţe asimilate”764“Venituri din investiţii financiare cedate”

560500

60

Se vinde un pachet de acţiuni, valoarea nominală fiind de 500 lei, iar preţul de vânzare – încasat 560 lei.

26

Contul 765 “Venituri din diferenţe de curs valutar” evidenţiază diferenţele favorabile de curs valutar rezultate din operaţiunile curente, efectuate în devize (operaţiunile de lichidare a creanţelor şi datoriilor în devize) sau aferente disponibilităţilor în devize.Nr. crt.


Sume creditoare

1. 5124“Conturi la bănci în valută”

= %401“Furnizori”765“Venituri din diferenţe de curs valutar”

74007200

200

Se încasează de la un client din străinătate o creanţă de 2000 EUR. Cursul în momentul constituirii creanţei a fost de 3,6 RON / EUR, iar cursul de schimb actual 3,7 RON / EUR.

Toate conturile de venituri financiare se debitează la sfârşitul perioadei prin repartizarea sumelor colectate la contul de rezultate. În acest mod, veniturile financiare se vor regăsi în formularul rezultatelor financiare, în partea de venituri. Prin diferenţa dintre veniturile financiare şi cheltuielile financiare se determină rezultatul financiar: profit sau pierdere.

Sunt excepţionale şi se contabilizează ca atare veniturile determinate de operaţiile cu caracter întâmplător, accidental în raport cu activitatea normală, curentă, a întreprinderii.

Pentru evidenţa acestor venituri se foloseşte contul 771 “Venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi altele similare”. Astfel de venituri sunt: bunurile rezultate din dezmembrarea unor imobilizări; valorile primite prin donaţie sau cu titlu gratuit; drepturile de personal neridicate, după prescrierea lor; valoarea lipsurilor constatate cu ocazia inventarierii imputate vinovaţilor de producerea lor; sumele datorate din despăgubiri sau penalităţi.Nr. crt.


Sume creditoare

1. 461“Debitori diverşi”

= %771“Venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi altele similare”4427“TVA colectată”

23802000

380

Se vinde un utilaj.

27

CONCLUZII ŞI PROPUNERI

Concepţia mercantilistă susţinea că izvorul profitului îl constituie rezultatul activităţii de comerţ exterior, iar concepţia fiziocrată a negat concepţia profitului comercial şi a considerat profitul ca un venit provenit din activităţile agricole, şi doar mai tîrziu D. Ricardo a precizat pentru prima dată distribuţia şi opoziţia dintre salariu şi profit, care însumate dau valoarea nou creată. Pînă la concepţia actuală a profitului utilă pentru condiţiile economiei de piaţă au existat multe păreri aferente noţiunii de profit şi sursele lui de apariţie.

Astăzi, profitul este raţiunea de a fi a unei unităţi economice, şi întreprinderile ce se dovedesc neprofitabile sunt supuse falimentului.

Pentru a aborda mai amplu tema propusă este necesar de a defini şi noţiunile de: „Venit”, „Consum”, „Cheltuieli”. Deci, prin tematică, conţinut şi structura sa, lucrarea conţine aspecte teoretice privind definirea consumurilor şi cheltuielilor, structura veniturilor obţinute de întreprindere, precum şi aspecte practice privind contabilizarea şi analiza rezultatelor financiare ale întreprinderii.

Fluxul financiar al S.C. AUTOHOUSE S.R.L. în perioada 2007 – 2009 a avut o evoluţie semnificativă de la un an al altul, de la un trimestru la altul, datorită faptului că unitatea a fost determinată să-şi restrângă mult activitatea din cauza datoriilor mari pe care le avea faţă de creditorii săi.

În activitatea de exploatare, fluxul financiar a avut un trend crescător în anul 2008, după care a înregistrat o diminuare semnificativă.

Spre deosebire, activitatea de finanţare, a devenit cu trecerea timpului o activitate nerentabilă, cu investiţii neperformante care au dus la risipirea surselor băneşti. Situaţia evoluţiei descrescânde a fluxului financiar în activitatea financiară prezintă imposibilitatea firmei de a-şi plăti datoriile faţă de diverşi creditori, precum şi imposibilitatea încasării contravaloarea serviciilor prestate de la diferiţi beneficiari.

PROPUNERI: Intensificarea acţiunilor de recuperare a creanţelor şi crearea unui compartiment special

pentru recuperarea creanţelor. Această acţiune va duce la creşterea lichidităţii societăţii, la plata datoriilor către stat, reducerea cheltuielilor cu penalizările care nu sunt deductibile fiscal;

Găsirea unor soluţii de aprovizionare cu materiale prin compensări în vederea reducerii folosirii lichidităţilor, pentru plata datoriilor către stat;

Îmbunătăţirea disciplinei de producţie astfel încât să se evite plăţi salariale necuvenite; Organizarea societăţii pe centre de profit astfel încât să se cunoască contribuţia fiecărui

sector la profitul obţinut şi impozitul de profit aferent fiecărui centru. Aceasta presupune organizarea contabilităţii până la întocmirea balanţei la nivel de centru de profit;

Evidenţa riguroasă a facturilor emise în corespondenţă cu avizele de expediţie; Având în vedere volumul mare de documente primare se impune folosirea frecventă a

mijloacelor moderne de prelucrare automată a datelor.

28

BIBLIOGRAFIE

1. Florin Coman - Contabilitatea financiară, Editura Fundaţiei România de Mâine.2. Ion Cucui – Fundamentele contabilităţii, 20083. Gheorghe Diaconu, Cosmina Pitulici – Contabilitatea financiară armonizată a unitătilor

economice; editura “Biblioteca Târgovişte 2003”4. O.Călin, I.Văduva, M.Hristea, H.Neamţu – Bazele contabilităţii, Editura Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti 19955. N.Feleagă, I.Ionaşcu – Tratat de contabilitate financiară, vol I şi II, Editura Economică,

Bucureşti 19986. Feleagă Niculae, Ionaşcu Ion – Contabilitate financiară volumul I şi II Editura

Economică, Bucureşti 1993-1994;7. Luminiţa Ionescu - Contabilitatea aprofundată a societăţilor comerciale, Editura

Fundaţiei România de Mâine.8. Ristea Mihai – Contabilitatea societăţilor comerciale, Editura CECCAR Bucureşti 1995;9. Maria Niculescu – Diagnostic global strategic, Editura Economică, Bucureşti 1997;10. Călin Oprea şicolaboratorii: - Bazele contabilităţii, Editura Didactică şi Pedagogică

Bucureşti 199711. Mihai Ristea - Contabilitatea financiară, Editura Universitară, Bucureşti 2004.

Standardele Internaţionale de Contabilitate 2000 Editura EconomicăLegea contabilităţii nr 82/1991Legea societăţilor comerciale nr 31/1990Regulamentul privind aplicarea Legii Contabilităţii nr 82/1991ORDINUL 1752 publicat in Monitorul Oficial Nr.1080 bis din 30 noiembrie 2005.Reglementări contabile pentru agenţii economici, Editura Economică, Bucureşti, 2002

29

CONTABILITATE

Documents

Transcript of CONTABILITATE