Tema1: Bazele organizarii CF=O1= Scopul si obiectul CFCF reprezinta un sistem de colectare, prelucrare si inregistrare a informatiiloor care se obtin in rapoarte financiare RF. Scopul contabilitatii financiare consta in pregatirea si prezentarea informatiilor tuturor categoriilor de utilizatori interni si externi ai RF.Contabilitatea financiara se caracterizeaza prin urm. trasaturi distinctive:1. se tine in baza unor reguli si principii contabile commune pentru toate # ceea ce asigura comparabilitatea indicatorilor economico financiari intre diferite #;1. furnizeza informatii cu caracter general care nu prezita secret commercial si pot fi publicate;1. prevede diferite metode si variante de evidenta care pot fi aplicate de intreprinderi in functie de particularitatile organizatorice si tehnologice precum si conditiile concrete de activitatea acestora;1. asigura si gestioneaza informatiile necesare pentru intocmirea rapoartelor financiare(Bilantul contabil, raportul de profit si pierderi, rapoartele privind fluxul capitalului propriu, raportul privind fluxul mijloacelor banesti;1. se delimiteaza pe perioadele de gestiune numite exercitii contabile (trimestru,an).Contabilitatea financiara are ca obiect inregistrarea existentei si modificarilor elementelor rapoartelor financiare. Dupa continutul economic si modul de reflectare in rapoartele ffinanciare se disting elementele ale Bilantului contabil si elementele ale Raportuui de profit si pierderi.Elementele Bilantului contabil cuprind activele, capitalul propriu si datoriile. Corelatia dintre aceste elemente poate fi prezentata pri n reletia: Active=Capital propriu+DatoriiElementele raportului de profit si pierderi includ veniturile, cheltuielile si rezultatele financiare. Corelatia dintre aceste elemente poate fi prezentata prinn relatia: venture-cheltuieli=rezultatul financiar (profit/pierdere).=O2= Reglementarea CFCF este reglementata de un sir de actte legislative si normative din cele mai importate sunt urmatoarele:1. Legea contabilitatii N113-XVI din 27 aprilie 2007 in care sunt stabilite regulile generale privind: documentarea operatiunilor economice; aplicarea sistemelor de organizare a contabilitatii; intocmirea registrelor contabile; inventarierea patrimoniului, decontarilor si datoriilor; corectarea erorilor contabile; intocmirea si prezentarea rapoartelor financiare.1. Hotarirea Guvernului RM Cu privire la reforma contabilitatii aprobata la 24.12.1997 care stabileste: etapele reformei contabilitatii; cerintele inaintate fata de rapoartele financiare; nomenclatorul Standartelor Nationale de Contabilitate.1. Bazele conceptuale ale pregtirii i prezentrii rapoartelor financiare aprobate de Ministerul Finanelor, nr.174 din 25.12.1997 si intrat in vigoare la 01.01.998 conin caracteristica general a conveniilor i principiilor fundamentale contabile, elementelor rapoartelor financiare i categoriilor de utilizatori, criteriilor de constatare i evaluare a elementelor rapoartelor financiare.1. Standartele Nationale de Contabilitate reprezint documente normative de baz care stabilesc norme generale de inere a contabilitii si de intocmire a rapoartelor financiare S.N.C sunt elaborate in baza Standartelor Internationale de Contabilitate si aprobate de Ministerul Finantelor. Actualmente sunt in vigoare 30 S.N.C.1. Comentariile privind aplicarea Standartelor Nationale ale Contabilitatii contin explicatii ale prevederilor S.N.C in baza unor exemple concrete. Comentariile se aproba de Ministerul Finantelor si sunt considerate drept acte normative.1. Planul de conturi contabile al activitatii economico-financiare a intreprinderii act normative important aprobat de Ministerul Finantelor. El stabileste nomenclatorul si caracteristica conturilor contabile, precum si metodologia reflectarii principalelor tipuri de operatiuni economice in conturile contabile.1. Regulamentele, indicatiile metodice si alte instructive aprobate de Ministerul Finantelor ce au scop explicarea modului de evidenta in unele domenii si situatii concrete.Actele legislative, normative si instructive sus-numite constituie baza sistemului de reglementare normativa, a contabilitatii si sunt obligatorii pt toate intreprinderile, indiferent de tipul de proprietate, forma de organizare juridica si apartenenta ramurala.=O3= Sisteme de organizare a CFConform Legii contabilitatii intreprinderile pot tine contabilitatea in baza unuia din urm sisteme: in partida simpla, simplificat, complet.1. sistem contabil n partid simplfara prezentarea RF- sistem contabil care prevede reflectarea unilateral a faptelor economice, utiliznd nregistrarea n partid simpl conform metodei intrare-ieire; Se foloseste entitati la care: totalul veniturilor din vinzari cel mult 3 milioane de lei; valoarea de bilant a activelor pe TL cel mult 1 milion lei; nr mediu scriptic al personalului in perioada de gestiune cel mult 9 persoane1. sistem contabil simplificat n partid dublcu prezentarea RF- sistem contabil ce prevede reflectarea faptelor economice n baza dublei nregistrri, cu aplicarea variantelor simplificate ale planului de conturi contabile, registrelor contabile i rapoartelor financiare; Se foloseste la entitatile la care: totalul veniturilor din vinzari cel mult 15 milioane de lei; valoarea de bilant a activelor pe TL cel mult 6 milion lei; nr mediu scriptic al personalului in perioada de gestiune cel mult 49 persoane1. sistem contabil complet n partid dublcu prezentarea RF complete- sistem contabil care prevede reflectarea faptelor economice n baza dublei nregistrri, cu aplicarea planului de conturi contabile, registrelor contabile i rapoartelor financiare; Este obligatoriu pt: institutii publice; entitati de interes public; entitati importante de marfuri supuse accizellor; casele de schimb valutar si lombardurile; intreprinderile din domeniul jocurilor de noroc; altele ce nu se incadreaza la punctual a) si b).=O4= Principiile CFNotiunea principiu inseamna norma care trebuie sa fie respectata la organizarea contabilitatii. Conform Legii Contabilitatii de baza sunt considerate urmatoarele principii:1. continuitatea activitatii conform caruia informatia trebuie sa fie inregistrata in contabilitate si in RF, pornind de la ipoteza ca # functioneaza si isi va continua activitatea intr-un viitor previzibil. De exemplu, in cazul functionarii normale a #, mijloacele fixe se reflecta in bilant la valoarea de intrare diminuata cu suma uzurii acumulate, iar in cazul lichidarii #, acestea se evalueaza la valoarea de vinzare.1. permanenta metodelor prevede metodele si regulile de contabilizare alese de # care trebuie sa fie aplicate consecutiv de la o perioada de gestiune la alta. In acest caz, de regula, se are in vedere permanenta metodelor adoptate privind reflectarea operatiunilor economice, evaluarea activelor si datoriilor, calcularea uzurii mijloacelor fixe si amortizarea activelor nemateriale i decursul anului de gestiune, precum si de la un an la altul.1. separarea patrimoniului si datoriilor prevede ca patrimoniul si datoriile # se reflecta in contabilitate si in RF separat de patrimoniul si datoriile proprietarilor si ale altor #.1. necompensarea conform caruia in contabilitate este interzisa compensarea reciproca intre elementele de active si pasive, precum si de venituri si cheltuieli, cu exceptia cazurilor cind o atare compensare este prevazuta sau admisa de S.N.C. veniturile si cheltuielile rezultate din efectuarea unor operatiuni omogene se includ in RF separat.1. specializarea exercitiior. Veniturile si cheltuielile se consta si se reflecta in contabilitate si in RF ale perioadei in care au fost efectuate indiferent de timpul efectiv de incasare au plata a mijloacelor banesti sau a altei forme de compensare =O5= Politica de contabilitate si elementele ei de bazaPolitica de contabilitate reprezinta o totalitate de conventii principia reguli metode si procedee adoptate de conducerea intreprinderii pentru tinerea contabilitatii si intocmirea rapoartelor financiare.Politica de contabilitate constituie o parte intregrata a rappoartelor financiare si trebuie sa fie elaboaratta de fiecare in ttreprindere care desfasoara activitatetea de intreprinzator. Destinatia de baza si obiectivul politicii de contabilitate adoptata de # consta in asigurarea furnizarii unei informatii veridice si integrale privind situatia patrimoniala, financiara si rezultatele activitatii #.Politica de contabilitate a # se elaboreaza la constituirea intreprinderii si se precizeaza pt fiecare an de gestiune. Adopatarea si precizarea politicii de contabilitate se perfecteaza printrun document organizatoric de dispozitie.Procedura formarii si aprobarii politicii de contabilitate este stabilita autonomy de fiecare #. De exemplu, proiectull politicii de contabilitate poate fi elaborate de contabilitate, de comisie speciala sau de o firma de audit.Responsabilitatea pt formarea si respectarea politicii de contabilitate o poarta conducatorul #.Politica de contabilitate a # trebuie sa contina urmatoarele elemente de baza: sistemul contabil utilizat; variant aleasa a sistemului contabil simplificat; forma de tinere a contabilitatii (pe jurnale, 1-C etc); metodele de evaluare a activelor si datoriilor; metodele de calculare a uzurii (amortizarii) activelor pe TL; modul de constatare si contabilizare a veniturilor, cheltuielilor si rezultatelor financiare; alte aspect metodice si de organizare a contabilitatii.

Tema: Contabilitatea activelor nemateriale=O1=Componenta, clasificarea si caracteristica AN Activele nemateriale reprezinta activele care nu imbraca o forma materiala st controlate de catre intreprindere pot fi utilizate o perioada mai mare de 1 an in activitatea de productie comert sau alte tipuri de activitati precum si in scopuri administrative si sunt reprezentate printrun document juridic ce ofera careva drepturi intreprinderii.In component activelor nemateriale se incud: 1. Cheltuieli de constituire-repr. Chelt. Ocazionate de constituirea # pana la momentul cand aceasta este in stare sasi inceapa activitatea (chelt. Aferente pregatirii documentelor pt inregistrarea chelt. Privind elaborarea statului in original confectionarea stampilei taxele de stat platite la inregistrare plata serviciilor de consultanta etc.);1. Drepturile ce rezulta din brevet, certificate si alte titluri de protectie- dreptul de utilizare a brevetelor, marcilor, modelelor industrial know-howrilor care apartin posesorului de drepturi. Brevetele-drepturi exclsive pt fabricarea unui tip de produs, utilizarea sau comercializarea unui produs specific garantat de catre stat pe o anumita perioada. Know-howuri-cunostinte tehnico stiintifice, tehnologice,comerciale, financiare, organizationale de management, biotehnice si de alta natura, cunostinte cumulate de catre intreprindere, care constituie un secret comercial si aduc avantaj economic acestuia. 1. Drepturi ce rezulta din contracte de licenta- drepturii de folosire temporara pe un termen anumit a brevetelor de inventive, marcilor, elementelor de know-how in baza contractului de licenta. 1. Drepturi ce rezulta din licente de activitate drepturile perfectate din punct de vedere juridic pt practicarea unui gen de activitate, fara licenta respective unitatea economica nusi poate desfasura activitatea. 1. Drepturi ce rezulta din utilizarea a activelor material pe TL- drepturi utilizare a terenurilor. Mijloacelor fixe,resurselor natural, investite de fondator sub forma de aport in capitalul statutar al unei intreprinderi.Activele nemateriale pot fi clasificate dupa urm criterii:**criteriul protectiei de stat1. protejate de stat: brevete, marci, drepturi de autor, programe informatice etc;1. neprotejate de stat: chelt de constituire, licente de activitate, elemente de know-how.**dupa natura economica1. proprietatea intelectuala: drept de autor;1. drepturi patrimoniale; 1. drepturi asupra know-how.**dupa apartenenta1. AN ce apartin titularului de drepturi exclusive;1. AN ce apartin posesorului de drepturi neexclusive pe o anumita perioada.**limitarea duratei de utilizare1. active nemateriale amortizabile;1. active nemateriale neamortizabile.=O2= Constatarea si evaluarea activului nematerialConstatarea AN repr examinarea corespunderii insusirilor, particularitatilor, caracteristicilor, proprietatilor, elementelor respective potrivit definitiei si criteriilor stabilite conform standartelor.AN st constatate in baza urm criterii: #dispune de o certitudine ferma in urma utilizarii elementelor respective va obtine anumite avantaje economice; Valoarea bunului poate fi determinate; Bunul corespunde cerintelor definitiei conform standartelor.Evaluarea repr atribuirea unei valori activului respective astfel evaluarea AN poate avea loc in 2 momente:1. la intrarea AN in patrimoniu astfel destiganduse evaluarea initiala in cadrul careia AN se evalueaza la:* valoarea de intrare = valoare de procurare+chelt suportate la procurare (calea de intrare procurarea de la furnizori); sau* valoarea tuturor cheltuielilor suportate pe crearea lui (pt AN create de #).1. pe parcursul detinerii AN astfel distinganduse evaluarea ulterioara care se face la: * valoarea de bilant = valoarea de intrre-amortizarea calculata pana in momentul respective=O3=Contabilitatea intrarii ANPt evidenta AN utilizam conturile: 112 AN in curs de executie: Dt-toate chelt privind crearea AN pe parcursul perioadei de gestiune; Ct- trecerea la intrari a AN primit spre utilizare; Sdt-valoarea AN in curs de executie la o data anumita. 111AN: Dt-intrarile de active primate spre utilizare; Ct-iesirea acestora din component elementelor patrimoniale; Sdt- valoarea AN la un moment datAN pot fi inregistrate la intrari prin urmatoarele cai:1. procurarea AN in baza contractului de licenta: Dt 111 Ct 521;1. crearea AN cu fortele proprii: Dt111 Ct 112;1. primirea AN cu titlu gratuit: Dt 111 Ct 622.4;1. intrarea AN depuse ca aport la capitalul statutar: Dt 111 Ct 313;1. plusuri de AN stabilite la inventariere: Dt 111 Ct 621=O4=Amortizarea ANAmortizarea AN reprezinta acea parte din valoarea AN care se pierde odata cu utilizarea lui. Pt determinarea amortizarii AN trebuie sa cunoastem notiunile:1. Valoarea de intrare;1. Durata de exploatare utila, termenuul de utilizare AN nu mai mare de 20 de ani. Amortizarea AN se calculeaza conform urm. metode :1. Metoda liniara- calculul amortizarii anuale dupa formula:Am=Valuarea de intrare/Durata de utilizare;1. Metoda soldului degresiv;1. Metoda in raport cu volumul produselor fabricate.Pt evidenta amortizarii AN utilizam contul 113-este un cont de pasiv; Ct-calculul amortizarii pe parcursul perioadei; Dt-anularea amortizzarii AN in urma iesirii AN de la intreprindere; Sct-amortizarea AN calculate la o data anumitaLa calculul amortizarii intocmim urm formule contabile:Dt712- pt amortizarea AN ce se deserves procesul de desfacere,vanzare;Dt713- amortizarea AN cu destinatie generala;Dt811- ammortizarea AN utilizate in procesul de productie;Dt813- pt amortizarea AN utilizata in subdiviziuni a sectiilor de productie;Dt121- amortizarea AN utilizate la crearea mijloacelor fixe;Ct113- la suma totala a amortizarii AN;Anularea amortizarii AN in momentul iesirii acestora se reflecta: Dt113 Ct111=O5=Contabilitatea iesirii ANAN pot fi scoase din circuitul economic la # din diferite motive:1. expirarea duratei de exploatare utila: iesirea se reflecta prin decontarea amortizarii accumulate in marimea Valorii de Intrare: Dt113 Ct111;1. rezilierea unui contract de licenta la un moment dat: iesirea AN inainte de termen se reflecta prin 2 formule contabie:1. decontarea amortizarii accumulate pana in momentul rezilierii: Dt113 Ct111;1. anularea Valorii de Bilant: Dt 721 Ct111.

Tema: Contabilitatea AMTL=O1=Componenta, caracteristica si clasificarea AMTLAMTL-active care imbraca o forma fizica naturala, pot fi utilizate o perioada mai mare de un an in activitatea economico financiara a intreprinderii in scopuri productive, neproductive, administratie sau pot fi predate in chirie pt a obtine un avantaj economic precum si elementele ce se afla in process de creare o perioada mai mare decat cea de gestiune si nu st destinate vanzarii.AMTL se clasifica in dependenta de urm criteria:* dupa component si omogenitate1. AM in curs de executie- acele bunuri care in momentul analizat nu aduc avantaj economic #, dar se afla intr-un proces de creare, montare, instalare, constructie etc. Deci AM in curs de executie sunt chelt privind achizitionarea si crearea A la beneficiarul constructiei in decursul unei perioade indelungate, precum si inventiile de capital ulterioare pt ameliorarea situatiei AMTL sau prelungirea duratei de functionare utila contribuind la majorarea avantajului economic. In component AM in curs de executie se includ: cheltuieli aferente achizitionarii utilajului care necesita montaj, construirii cladirilor, edificiilor, modernizarii utilajului si masinilor precum si cele eferente extinderii si reconstructiei #.1. Terenurile-un gen special de imobil limitat in spatiu cu capacitati de regenerare si ridicare a fertilitatii care poate fi utilizat in activitatea intreprinderii o perioada nelimitata sau poate fi destinat inchirierii cu scopul obtinerii unui avantaj economic. Includ: ariile de pamint cu cladirile si edificiile de care dispune #, ariile de livezi, vii, cimpii etc.1. Mijloacele fixe- AM care fuctioneaza pt # si aduc un avantaj economic, (durata de utilizare mai mare de 1 an si valoare mai mare de 6 mii lei) planificate pt utilizarea in activitatea de productie , comerciala, in prestarea serviciilor, scopuri administrative sau sunt designate inchirierii. D/ce MF sunt foarte diverse acestea se subclasifica: Cladiri-blocuri ale sectiilor de productie, biroul intreprinderii,depozitele si alte subdiviziuni. Constructii speciale-poduri, drumuri asfaltate, fantani arteziene, ingredituri sau garduri, diferite baraje,estacade etc. Instalatii de transmisie-retele electrice de transmisie, conducte cu toate dispozitivele de transformare a energiei electrice si termice Masini si utilaje-masini si utilaje de forta, masini si utilaje de lucru, aparate si instalatii de masurare si reglare, tehnica de calcul etc. Mijloace de transport Unelte si sule,iventar de productie si gospodaresc si alte tipuri de mijloace fixe Animale de productie si reproductive animale de munca, animale care st intretinute de intreprindere pt producer puilor etc. Planificatii perene-arii de livezi, plantati de vita de vie, alte plantatii perene, fructifere sau decorative, fara valoarea terenurilor ocupate de acestea. Alte MF-fonduri de biblioteca, valori muziale, exponatele faunelor in menagerie etc.1. Resurse naturale-AMTL care au o forma naturala concreta de resurse de petrol, gaze, piatra, var, argila, nisip, material lemnos fiind extrase in cursul unei perioade indelungate.* in f-tie de termenul limitat de utilizare1. AMTL uzurabile- se numesc AMTL cu o durata de utilizare limitata pe parcursul careia se calcula uzura se refera MF, resurse natural.1. AMTL neuzurabile-A care au o durata de utilizare nelimitata sau se afla intr-un process de creare=O2=Constatarea si evaluarea AMTLAMTL se recunosc dupa aceleasi criterii de recunoastere a AN adica:1. obiectul corespunde insusirilor, particularitatilor,caracteristicilor definitiei de AMTL;1. exista o certitudine intemeiata ca in urma utilizarii activului intreprinderea va obtine un avantaj economic-cerintele continute de acest criteriu corespund in tocmai cazului de creare a A de catre intreprindere, in cazul procurarii A cerintele acestui criteriu trebuie sa fie indeplinita pana la procurare.1. valoarea A poate fi determinate cu un grad inalt de certitudine- le acestui criteriu st indeplinite in baza facturii fiscal sau de expeditie primate de la furnizor precum si in baza altor doumente contabile si register privind chelt de montare, instalare sa constructia acestora.Evaluarea AMTL poate fi de 2 feluri in dependent de momentul efectuarii ei.1. Evaluare initiala-are loc in momentul constatarii AM si se efectueaza la valoarea de intrare, VI cuprinde: Procurarea AMTL= valoarea de procurare +chelt suportate a procurare, inclusive chelt de aducere in stare de lucru(taxe si impozite vamale, ch de montare, instalare, experimentare, de incarcare, descarcare (etc); ATML create de # = costul efectiv de creare (ce sa cheltuit pt a crea bunul respectiv inclusiv, taxe impozite); Crearea AMTL in antrepriza- VI= valoarea contractuala negociata reflectata in factura primita de la furnizori;1. Evaluarea ulterioara- are loc pe parcursul utilizarii A si se efectueaza la valoarea de bilant= Valoarea de intrare- Uzura calculata pin in momentul respectiv. =O3=Contabilitatea MF (intrarea, uzura, iesirea)Pt evidenta MF utilizam contul 123MF Dt-intrarea MF la intreprindere; Ct-iesirea acestora de la intreprindere precum si anularea uzurii acestora; Sdt-valoarea MF la o data anumita. Acest cont il utilizam pt evidenta MF puse in functiune la momentul analizat.Pt MF intrate care necesita careva cheltuieli legate de punerea in functiune a acestuia utilizam contul 121 AM in curs de executie.Toate cheltuielile legate de punerea in functiune a acestuia (montare, instalare, materiale, salarii, incarcare, descarcare) se reflecta in Dt 121, iar la finisarea lucrarilor de instalare, montare acest mijloc fix este dat in exploatare, astfel contul 121 se crediteaza.MF pot fi reflectate la intrari prin urm cai:1. procurarea de la furnizoriDt 121- intrarea MF ce necesita montare, instalare;Dt 123- pt MF ce nu necesita alte cheltuieli (fara TVA)Dt 534.2-TVA aferentaCt 521-la valoarea toatala + TVA1. crearea cu fortele proprii Dt 123 Ct 121;1. intrarea MF cu titlu gratuit Dt 121, 123 Ct 622.4;1. depunerea MF ca aport la capitalulu statutar Dt 123 Ct 313;1. plusuri de MF stabiite la inventariere Dt 121 123 Ct 621;Dupa reflectarea la intrari trebuie sa recunoastem urm date initiale:1. Valoarea de intrare1. Durata de functionare utila-perioada in ani pt care se preponizeaza utilizarea MF. DFU se stabiliste conform catalogului MF aprobat de Ministerul Finantelor.1. Valoarea probabila ramasa-acea parde din VI a MF pe care intreprindere preconizeaza sa o obtina la expirarea DFU. VPR se stabileste deobicei in mmarime de 2-3% de la VI.1. Valoarea uzurabila acea parte din valoarea MF care se va supune procesului de uzura. VU=VI-VPRPe parcursul la DFU MF le calcualam uzura; Uzura parte din valoarea MF ce se pierde pe parcursul DFU odata cu utilizarea lui.Metodele de calcul a uzurii:1. M. liniara: uz/a=VU/DFU;1. M. proportional volumului fabricat: uz/a= Vproduselor fabricare*uzura ce revine la un produs(uz/1p). uz/1p=VU/capacitatea normative a utilajului;1. M. degresiva cu rata descrescatoare: uz/a=VU*coef; coef=nr anilor DFU in ordine descrescatoarea/anilor DFU;1. M. soldului degresiv: uz/a=VI*NU(%); NU=100%/DFU. In ultimul an de functionare: uz/a=VB-VPR.Pt evidenta/calculul unor MF utilizam contul 124 este un cont de P: Ct-caculul uzurii pe parcursul utilizarii MF;Dt-anularea uzurii accumulate in cazul iesirii MF de la intreprindere; Sct-valoarea uzurii la un moment dat.La calculul uzurii MF intocmim urm formule contabile:Dt813- uz MF antrenate in procesul de productie;Dt713- uz MF cu destinati generala;Dt712- uz MF cu destinatie comerciala;Ct124-uz calculate total pe intreprindere.Anularea uzurii in momentul iesirii MF: Dt124 Ct123Iesirea MF de la intreprindere poate avea loc prin urm cai:1. Iesirea din cauza uz totale:a) anulam uz acumulata la expirarea DFU: uc acumulata=VU; Dt124 Ct123;b) inregistratrea VPR: VPRpl=VPRef Dt211 Ct123; VPRpl>VPRef Dt211 Dt721 Ct120; VPRpl 3 mii lei in marime de 100% de la valoarea uzurabilaDt 213.2 Ct 213.1- darea in exploatare din stoc;Dt 813/712/713 Ct214 calculul uzurii1. punerea in functiune a OMVSD cu val < 3 mii leiDt813/712/713 Ct213.1 nu se calcula uzura1. scoaterea din functiune a OMVSD:a. Anularea uzurii Dt214 Ct213b. inregistram VPR Dt211 Ct213 Ct612 VPRplVPRef=O5= Contabilitatea productiei in curs de executie si a produselor finiteProductia in curs de executie -produsele care gasesc in faze intermediare de prelucrare sau executare nefiind inca mici produse finite nici semifabrcate precum si produsele ne completate in intregime.Pt evidenta productiei in curs de executie utilizam contul 215(A)Dt-val productiei in curs de executie la finele perioadei de gestiune; Ct-val productiei in curs de executie la inceputul perioadei; Sdt-val productiei in curs de executie la o data anumita.Trebuie de mentionat faptul ca PICE nu trebuie si nu poate face obiectul inregistrarii curente, permanente, pe parcursul perioadei de gestiune in cadrul contabilitatii deoarece:1. PICE se stabileste la sf perioadei de regula prin inventariere;1. Costul efectiv al PICE se determina dupa incheierea procesului de productie.Aceste caracteristici de gestionare a PICE organizeaza contabilitatea astfel:1. La sf perioadei de gestiune in baza lucrarilor de inventariere se stabileste costul PICE (pe baza consumurilor suportate pe parcursul perioadei) Dt 215 Ct 811;1. La inceputul perioadei urmatoare PICE inregistrata urmeaza a fi supusa mai departe procesului de productie, deacea se va trece din nou la productia de baza (consumuri) Dt 811 Ct 215.In continuare are loc desfasurarea procesului de productie in cadrul careia acesta productie se supune prelucrarii celorlalte faze de productie. In cadrul procesului de productie are loc inregistrarea consumurilor directe si indirecte de productie.1. consumuri de materie prima si material la fabricarea productiei Dt811 Ct211.-direct1. calculele salariilor personalului ocupat in procesul de productie:Dt811-muncitori ocupati direct la fabricarea produselorDt812-personalul sectiilor auxiliareDt813-angajati ocupati de intretinerea procesului de productieCt531-la suma totala a salariilor calculate1. contributiile asigurarii CAS,CAM pt aceste salariiCAS Dt811/812/813 Ct533.1CAM Dt811/812/813 Ct533.31. consumul de energie in scopuri tehnologice de productie.Dt811-a cea energie utilizata pt punerea in functiune,energie consumata in scopuri tehnologiceDt812-energie consumata in sectiile auxiliareDt813-energe consumata pt intretinerea procesului de productieCt539-la suma totala a datoriei privind prestarea energiei.1. calculul uzurii MF antrenate in procesul de productie Dt813 Ct1241. la sfirsitul peroadei de gestiune consumurile accumulate se vor repartiza la costul efectiv e producer:1. repartizarea consumurilor indirecte.Dt811-la val consumurilorCt813-consumurle indirecte accumulate. (R(dt)813)1. repartizarea consumurilor sectiilor auxiliare.Dt811-val totala a consumurilorCt812-consumurile sectiilor auxiliare. (R(dt)812).1. repartizarea productiei directe.Dt216-daca fazele procesulu tehnologic sau finisat, sau:Dt215-daca fazele procesului de productie nu sau finisatCt811-la valoarea toatala a productiei de baza. Productia finita obtinuta se documenteaza si se depoziteaza.1. reflectam iesirea produselor vindute (anularea costului produselor vindute) Dt711 Ct2161. reflectam realizarea propriu zisa Dt221 Ct611 Ct534.21. incasarea mijloacelor banesti Dt242 Ct221Pretul de vanzare=(Re+VB)+(VB+Re)*TVA(20%)=O6= Contabilitatea marfurilorPt evidenta marfurilor st destinate urm conturi: 217Dt-intrarea marfurilor,adaosul commercial pt arfurille procurate; Ct-iesirea marfurilor,adaos commercial la marfurile vandute; Sdt-val marfurilor la o data anumitaContul 821Adaos commercialDt-adaos ccomercial pt marfurile realizate; Ct-adaos commercial pt marfurile procurate.In activitatea economica a comerciantilor avem 2 faze:I faza:aprovizionare:1. procurarea marfurilor de la furnizori: Dt217 Ct 5211. reflectarea TVA aferenta Dt 534.2 Ct 5211. atribuirea adaosului comercial Dt 217 Ct 821II faza:Realizarea.1. Anulam val marfurilor vindute Dt711 Ct217 2. Anulam adaos commercial Dt 821 Ct 2171. Reflectarea realizarii propriu-zisa Dt 221 Ct6 11 4. Reflectarea TVA aferenta Dt 221 Ct 534.2Tema 5. Contabilitatea creanelor (4 ore-F, 2 ore B)=O1= Componena, caracteristica i clasificarea creanelor Activitatea oricrei ntreprinderi genereaz un sistem complex i variat de relaii economice i juridice cu cumprtorii de produse i mrfuri livrate, beneficiarii de servicii prestate, personalul angajat, bugetul de stat privind plata impozitelor i taxelor, alte persoane juridice i fizice.Creanele reprezint drepturi juridice ale ntreprinderii ca creditor de a primi la scadena stabilit de contractele ntocmite, o sum de bani, bunuri materiale ori alte valori de la persoane juridice sau fizice numite debitori. Creanele se clasific dup mai multe criterii: Schema =O2=Contabilitatea creanelor comerciale; Creanele comerciale reprezint acea parte a creanelor care apare n cazul cnd momentul transmiterii ctre cumprtori a drepturilor de proprietate asupra produselor, mrfurilor i altor active livrate, precum i cel al prestrii de servicii nu coincide cu momentul achitrii acestoraPentru evidena creanelor comerciale se utilizeaz conturile:0. 221 Creane pe termen scurt aferente facturilor comerciale; 223 Creane pe termen scurt ale prilor legaten Dt apariia creanei; Ct ncasarea creanei Apariia creanelor comerciale se argumenteaz atunci cnd vnztorul ntocmete factura fiscal sau de expediie pentru bunurile realizate.Conform facturii ntocmim FC:Dt 221,223 Ct 611,612,621 produse marfuri/ alte active curente (MP, OMVSD, semifabricate)/ ATL la suma fr TVADt 221,223 Ct 534.2 la suma TVA aferent Stingerea sau ncasarea creanei se argumenteat prin extrasul de cont primit de la banc n care banca ne informeaz c cumprtorul i-a onorat obligaiunea. Astfel vom reflecta: Dt 242,243 Ct 221,223 la valoarea bunurilor vndute inclusiv TVA

0. 222 Corecii la datorii dubioasen Dt utilizarea rezervei privind creanele dubioase Ct formarea rezervei prind creanele dubioaseCreanele sunt considerate ca datorii dubioase n urmtoarele cazuri: cumprtorul (clientul) este considerat insolvabil, iar creana nu are acoperire garantat; sunt ntocmite documentele care permit de a considera dubioase careva datorii (reclamaii, hotrri ale organelor judiciare sau avizele privind falimentul i lichidarea ntreprinderii cumprtoare publicate oficial);Decontarea creanelor comerciale dubioase este posibil prin: raportarea direct a creanelor dubioase la cheltuielile perioadei; Dt712 Ct221 decontarea creanelor dubioase pe seama rezervelor pentru datoriile dubioase create anterior. Dt 712 Ct 222 Dt 222 Ct 221 anularea Dt 221 Ct 222 restribuirea creantelor III) 224Avansuri pe termen scurt acordate. Creanele pot aprea nu numai la livrarea mrfurilor (serviciilor), ci i la acordarea avansurilor pentru procurarea activelor (serviciilor). Acordarea i utilizarea avansurilor se reflect n contabilitate prin ntocmirea urmtoarelor formule contabile: la acordarea avansurilor n contul livrrii activelor (prestrii serviciilor):Dt224 Ct241,242,243 primirea facturii de la furnizori pentru bunurile pentru care am acordat avansDt 211,123, Ct 521Dt 534.2 Ct 521 la utilizarea sumelor avansurilor acordate anterior pentru stingerea datoriilor fa de furnizori i antreprenori:Dt521 Ct224 la restituirea avansurilor n cazul n care livrarea mrfurilor sau prestarea serviciilor nu a avut loc:Dt241,242,243 Ct 224

=O3= Contabilitatea creanelor personalului; Creanele personalului reprezint datorii ale angajailor fa de ntreprindere i apar n urma: acordrii avansurilor spre decontare (titularilor de avans);1. la eliberarea avansului spre decontare:Dt227 Ct 241 1. la trecerea n cont a cheltuielilor efectuate de ctre titularii de avans (n baza decontului de avans): la suma cheltuielilor de delegaie efectuate n scopuri gospodreti i generale de producie:Dt712,713,813 Ct227 la suma consumurilor aferente procurrii activelor, inclusiv consumurile de transport-aprovizionare:Dt111,123,211,213,217,534.2 Ct227Dac titularul de avans nu a folosit toat suma avansului acordat sau a efectuat cheltuieli din contul avansului, dar care nu sunt confirmate n modul stabilit, la suma respectiv se ntocmesc formulele contabile: la suma restituit a avansului:Dt241,531Ct227

procurrii de ctre angajai a mrfurilor cu achitarea n rate pe seama creditelor bancare acordate angajailor ntreprinderii;Achitarea mrfurilor i altor cheltuieli pe seama creditelor bancare se reflect n contabilitate prin urmtoarele formule contabile:1. la suma creditului bancar transferat direct unitii de comer (magazinului) n vederea achitrii mrfurilor procurate n rate de ctre angajaii ntreprinderii:Dt227 Ct412,512;

la sumele pltite n numerar n casieria ntreprinderii sau reinute din salariul angajatului n contul achitrii creditului bancar :Dt241,531 Ct227 ;

la suma creditului rambursat bncii n urma reinerilor din salarii:Dt412,512 Ct 242 Cont de decontare.

Tema Contabilitatea mijloacelor bneti

0. Noiunea i clasificarea mijloacelor bneti0. Contabilitatea mijloacelor bneti din casierie;0. Contabilitatea mijloacelor bneti n conturile curente la banc;

0. Noiunea i clasificarea mijloacelor bneti

n procesul desfurrii activitii economico-financiare ntreprinderile ntrein diverse relaii cu alte ntreprinderi, precum i cu persoane fizice, inclusiv membrii colectivului de munc. Astfel, ntreprinderile elibereaz facturi cumprtorilor i beneficiarilor n vederea achitrii produselor (mrfurilor) livrate i serviciilor prestate. Totodat la ntreprinderi apar datorii fa de furnizori pentru bunurile materiale procurate, fa de bugetele de stat i locale privind vrsarea impozitelor i taxelor, fa de personal privind munca prestat etc.Decontrile n cadrul relaiilor nominalizate mai sus necesit aplicarea mijloacelor bneti. Acestea din urm sunt active cu cel mai nalt grad de lichiditate i cuprind disponibiliti bneti n casieria ntreprinderii, depozite, conturile curente n valut naional, valut strin i alte conturi la bnci.Mijloacele bneti ale ntreprinderii pot fi clasificate dup diferite criterii

Criterii de clasificare a mijloacelor bnetin funcie de valut n care sunt exprimaten funcie de locul pstrrii i formele de existenn funcie de posibilitatea utilizriiMijloace bneti n valut naionalMijloace bneti n valut strinMijloace bneti n numerarMijloace bneti n conturi bancareAlte mijloace bneti (documente bneti etc.)Mijloace bneti legateMijloace bneti nelegate

Mijloacele bneti legate reprezint disponibiliti bneti care aparin ntreprinderii cu drept de proprietate, dar nu pot fi utilizate din cauza unor factori determinai. Din acestea fac parte, de exemplu, mijloacele bneti din conturile bancare sechestrate sau blocate pn la clarificarea mprejurrilor respective.Mijloacele bneti nelegate sunt mijloace bneti care aparin ntreprinderii i pot fi utilizate liber de aceasta.Datele privind mijloacele bneti prezint interes pentru toi utilizatorii interni i externi de informaii contabile la luarea deciziilor privind activitatea ntreprinderii. Uneori ponderea ridicat a mijloacelor bneti determin un coeficient nalt al lichiditii, iar ponderea ridicat a mijloacelor bneti legate poate semnala starea de insolvabilitate a ntreprinderii.

0. Contabilitatea mijloacelor bneti din casierie; Pentru efectuarea decontrilor curente ntreprinderilor li se permite s aib disponibiliti bneti n numerar.ncasarea i pstrarea numerarului, precum i decontrile n numerar se efectueaz la ntreprindere prin casierie.Modul de efectuare a operaiunilor n casierie este stabilit prin Normele pentru efectuarea operaiunilor de cas n economia naional a Republicii Moldova nr.764 din 25.11.1992, cu modificrile i completrile ulterioare .Operaiunile n casierie sunt efectuate de ctre casier care poart toat responsabilitatea material pentru integritatea disponibilului bnesc i a hrtiilor de valoare primite la pstrare (mrci potale, cambii etc.). Responsabilitatea material poart un caracter juridic numai n cazul cnd cu casierul s-a ncheiat contractul de rspundere material. n casierie se permite pstrarea mijloacelor bneti pentru scopuri gospodreti, delegarea salariailor n scopuri de serviciu etc. n casieria oricrei ntreprinderi pot avea loc urmtoarele operaiuni:

ncasri de numerar -

1) ncasri din conturile curente n valut naional i n valut strinDt 241 Ct 242 ,2432) ncasri din vnzarea n numerar a produselor i mrfurilor, prestarea serviciilorDt 241 Ct 611Dt 241 Ct 534.2 tva aferent3) ncasri din vnzarea altor active curente, din achitarea amenzilor, penalitilor, despgubirilor calculate, veniturilor calculate din arenda curent etc. Dt 241 Ct 612.4) ncasri din vnzarea activelor pe termen lung Dt 241 Ct 6215)ncasri de mijloace bneti pentru achitarea creanelor

Dt 241 Ct 221,223,227,228 6) ncasri din avansuri primite Dt 241 Ct424,523 Pentru fiecare intrare de mijloace bneti casierul ntocmete o dispoziie de cas unde indic: data ncasrii, suma ncasat, de la cine a ncasat banii, suma ncasat, i contul corespondent.

Pli de numerar 1) la transmiterea din casierie a mijloacelor bneti la banc pentru nregistrarea n conturile curente n valut naional i n valut strinDt242,243,244 Ct 241 2) la eliberarea avansurilor spre decontareDt227 Ct 241 3) la achitarea datoriilor fa de personal, bugetul de stat, fondatori i ali creditoriDt531,532,533,534,537,539 Ct 241 4) la achitarea datoriilor fa de furnizori pentru materialele i mrfurile primite, serviciile acordateDt 521, 522 Ct 241 5)la achitarea creditelor bancare i altor datorii financiare Dt511,512,513 Ct 2416) la restituirea avansurilor primite anteriorDt424,523Ct 241 la restituirea avansurilor primite anterior

Pentru fiecare ieire de mijloace bneti casierul ntocmete o dispoziie de plat unde indic: data plii, suma pltit, cui i s-a pltit i contul corespondent. La sfritul zilei pe baza dispoziiilor de ncasare i plat se ntocmete registrul de cas unde se cumuleaz toate datele cu privire la intrarea i ieirea mijloacelor bneti n casierie.

0. Contabilitatea mijloacelor bneti n conturile curente la banc; Toate ntreprinderile, indiferent de forma juridic de organizare a acestora, sunt obligate s pstreze mijloacele bneti temporar libere n instituiile bancare.Modul de deschidere, administrare i nchidere a conturilor bancare este reglementat de prevederile Regulamentului privind deschiderea i nchiderea conturilor la bncile din Republica Moldova, aprobat prin Hotrrea Consiliului de Administraie al B.N.M. nr.415 din 30.12.1999.Pentru pstrarea mijloacelor bneti libere, efectuarea plilor i ncasrilor ntreprinderile deschid conturi curente la bncile comerciale, prin care sunt efectuate operaiuni de decontare. ncasrile mijloacelor bneti n contul curent se reflect n debitul contului 242 n coresponden cu creditul conturilor: din clasa 6 Venituri la suma veniturilor ncasate nemijlocit prin mijloace bneti:Dt242 la suma total a ncasrilorCt611 la sumele ncasate din vnzri, prestri de servicii (fr TVA i accize)Ct612 la suma ncasrilor din vnzarea altor active curente (fr TVA i accize), sub form de pli de arend n cazul arendei operaionaleCt621 la valoarea din vnzarea activelor pe termen lung (fr TVA i accize)Ct622 la suma plilor de arend n cazul arendei finanate, dobnzilor, redevenelor

la sumele TVA i accize primite aferente valorilor n mrfuri i materiale livrate la achitarea nemijlocit:Dt242 Ct534

la ncasrile n vederea achitrii creanelor:Dt242 Ct221,223,227,228,229

la sumele primite ale creditelor bancare i mprumuturilor:Dt242 Ct411,412,511,512,413,513

la suma mijloacelor bneti sub form de avansuri pe termen scurt i lung primite:Dt242 Ct424,523

Ieirile mijloacelor bneti din contul curent se nregistreaz n creditul contului 242 n coresponden cu debitul urmtoarelor conturi: n vederea achitrii datoriilor financiare i comerciale:Dt411,412,511,512,413,521,52 Ct242

n vederea achitrii datoriilor fa de personal, de buget, Casa Naional de Asigurri Sociale, organele sindicale, companiile de asigurri, ali creditori:Dt531,532,533,534,537,539 Ct242

la ridicarea disponibilitilor bneti n casierie: Dt241 CasaCt242 Cont de decontare;

la sumele mijloacelor bneti plasate n investiii pe termen lung i scurt n pri nelegate i legate:Dt131,132,231,232 Ct 242

Odat la 2-3 zile banca elibereaz agenilor economici un extras de cont unde reflect soldul mijloacelor bneti la nceputul i sfritul zilei ncasrile i plile de mijloace bneti.

0. Contabilitatea mijloacelor bneti n conturile curente n valut strin.(p/u F )

n cadrul contului 243 Cont valutar pot fi deschise urmtoarele subconturi: 2431 Conturi valutare n ar, - este destinat pentru nregistrarea operaiunilor n valut strin efectuate de ntreprinderi prin intermediul conturilor valutare deschise n instituiile bancare din Republica Moldova.

2432 Conturi valutare n strintate, - se utilizeaz de ntreprinderile care au autorizaia B.N.M. pentru a deschide conturi valutare n instituiile bancare din strintate i efectueaz operaiuni n valut strin prin intermediul acestor conturi 2433 Mijloace valutare legate - este destinat pentru evidena distinct a mijloacelor bneti n valut strin sechestrate, blocate, gajate.

Dintre operaiunile reflectate n contul 243 Cont valutar menionm, n primul rnd, operaiunile curente privind procurarea i/sau vnzarea valutei strine, cumprarea i/sau vnzarea produselor, mrfurilor i serviciilor contra valut strin, primirea i/sau achitarea creditelor n valut strin, alte procurri i/sau vnzri de active pentru care ntreprinderea i asum angajamente sau se achit n valut strin.La procurarea (vnzarea) valutei strine de ctre ntreprindere se ntocmesc urmtoarele formule contabile: la suma valutei strine procurate (echivalentul n lei):Dt243 Cont valutarCt242 Cont de decontare;

la suma valutei strine vndute (echivalentul n lei):Dt242 Cont de decontareCt243 Cont valutar;

la suma comisionului pentru serviciile de procurare ( vnzare) a valutei strine: Dt713 Cheltuieli generale i administrativeCt242 Cont de decontare.

ncasrile de mijloace bneti n valut strin n cadrul altor operaiuni curente ale ntreprinderii se reflect prin aceleai formule contabile ca i la contul 242.

Tema: Contabilitatea capitalului propriu=O1= Contabilitatea capitalului statutar, suplimentar, nevarsatCap Propriu- sursa proprie de finantare a activelor care dupa marime sau valoare trebuie sa fie > decit cap imprumutat care se prezinta sub forma DTL sau DTS.Din punct de vedere contabil Cap Propriu se compune din urmatoarele elemente componente:1. Capital1. Statutar;1. Suplimentar (duce la micsorarea cap propriu);1. Nevarsat (duce la micsorarea cap propriu se scrie cu -);1. Retras (duce la micsorarea cap propriu se scrie cu in pasiv);1. Profitul1. Nerepartizat al anilor de gestiune;1. Net al perioadei de gestiune;1. Utilizat al anului de gestiune;1. Rezervele1. Prevazute de legislatie;1. Prevazute de statut;1. Alte rezerve.Cap Statutar- depunerile fondatorilor ca aport la cap statutar sub forma de mijloace banesti sau alta forma de compensare in baza carora se desfasoara activitatea ordinara a unui agent economic.Marimea cap statutar s stipuleaza prin lege, la formarea lui participa 1 sau mai multi fondatori, numele si cota fiecarui reflectindu-se in contractul de constituire.Pina la inregistrarea # la Camera Inregistrarii de Stat, fondatorii trebuie sa depuna minim 40% din valoarea cap statutar.Cap statutar se reflecta in contabilitate in momentul inregistrarii # la valoarea lui totala, indiferent daca au fost depuse toate cotele de catre fondatori sau nu.Pt evidenta utilizam contul 311.Ct- valoarea cap statutar inregistrat sau majorarile cap pe parcursul activitatii economice in rezultatul reorganizarii # sau largirii ei.Dt- valoarea ce micsoreaza cap statutar prin restituirea cotelor de participare si anularea lor de catre fondatori.Sct- valoarea cap statutar la o data anumita.Inregistrarea Cap Statutar:Dt 242 Ct 311- inregistrarea cap statutar dupa primirea certificatului de inregistrare.1. In cazul cind pina la inregistrare de stat nu au fost depuse total cotele de participare, in momentul inregistrarii vom reflecta 1. Dt 242 Ct 3111. Dt 313 Ct 311 reflectarea cap nedepus in momentul inregistrarii #.1. Dt 242 Ct 313 depunerea restului cotelro de participare.1. Daca pina in momentul inregistrarii au fost depuse integral cotele de particiare Dt 242 Ct 311 (100%)Pt evidenta cap nevarsat utilizam 313 cont de rectificare contra pasiv (are functii ale contului de activ):Dt aparitia capitalului nevarsat.Ct depunerile efective de catre fondatori a cap nevarsat.Sdt valoarea cap nevarsat la o data anumita.Cap Suplimentar cap ce aprtine # si care apare la inregistrarea # pe elinga cap statutar.Apare in cazurile:Constituirii SA- cind pretul de plasare a actiunilor catre fondatori deviaza de la valoarea nominala: c.sup=Nract*VN 1. Cind actiunile sunt plasate la o valoare mai mare decit val nominala apare cap suplimentar:Dt 242 Ct 311Dt 242 Ct 3121. Cind actiunile sunt plasate la val < val nominala diferenta se reflecta in 312Dt 242 Ct 311Dt 312 Ct 311Contul 312 poate avea Sct cind diferenta aparuta este (+) pt # si Sdt (-) pt #.Ct diferentele pozitive; Dt- diferentele negative.

=O2= contabilitatea capitalului retrasCap retras- valoarea actiunilor sau a conturilor rascumparate de la fondatori de catre # cu scopul de a fi revindute sau cu scopul de a fi anulate. Evidenta contabila se tine in contul 314 un cont de rectificarre contra pasiv si se scrie in bilant cu (-).Dt- valoarea aporturilor rascumparate de # la un moment dat.Ct- valoarea capitalului anulat sau replasat catre alti fondatori.Sdt- valoarea cap retras la o data anumita.1. Rascumpararea cotelor de participare sau a actiunilor de la fondatoriDt 314 Dt 242 1. Capitalul rascumpat poate fi:1. Replasat catre alti fondatori: Dt 242 Ct 314;1. Anulat Dt 311 Ct 314.=O3= Contabilitatea profiturilor si rezervelorRezervele- acumulari ale # constituite in baza profitului net obtinut al perioadei de gestiune curente sau profitului nerepartizat al perioadei de gestiune precedente si se utilizeaza pt dezvoltarea/ majorarea cap propiru sau finantarea unor activitati ale #.Rezervele se calsifica in:1. Prevazute de legislatie 3211. Prevazute de statut 3221. Alte rezerve 323Conturile de rezerve se crediteaza la sumele valorice ale rezervei create si se debiteaza cu sumele valorice ale rezervelor ce au fost utilizate . Scd- val rezervelor la o data anumitaProfit- rez fin al agentului economic in perioada curenta sau precedenta. Cind veniturile inregistrare> cheltu suportate.Conform planului de conturi cunoastem urm categorii de profit: 1.nerepartizat al anilor precedenti 332 rez fin al anilor precedenti ce nu a fost utilizat in momentul intocmirii rapoartelor financiare precedente. 2.net al perioadei de gestiune 333-rez fin al anului curent care se determina la sf anului pe baza veniturilor si cheltuielilor dupa regula:a. toate ven inregistrate se trec la 351: Dt 611, 612, 621, 622,623 Ct 351.b. trecem ch acumulate la 351:Dt 351 Ct 711, 712, 713, 124, 721, 722, 723.c. deschidem contul 351 pt a determina rez financiard. calculam rulajelee. comparam rulajeleDt 351 Ct 333- profit Dt 333 Ct 351-pierdere.Profitul net obtinut poate fi utilizat pt:1. Majorarea cap statutar: Dt 333 Ct 311;1. Formarea rezervelor: Dt 333 Ct 321, 322,333;1. Plata dividendelor sau cotelor de participare: Dt 333 Ct 537;1. Daca profitul anului curent nu a fost utilzat in intregime acesta se va trece la profit nerepartizat al anilor precedenti Dt 333 Ct 332;3.utilizat al anului de gestiune 334- cont de rectificare ce reflecta dividendele sau % de participare platite in avans fondatorilor pe parcursul anului.Dt- dividende sau % platite in avans la o data anumita;Ct- anularea dividendelor sau % platite in avans;Sdt- profitul utilizat al anului de gestiune la o data anumita Astfel putem avea urm operatii economice:1. Plata in avans pe parc anului a dividendelor sau % Dt 334 Ct 2421. Calculam datoria fata de fondatori Dt 333 Ct 5371. Achitarea fatorii fata de fondatori: Anularea dividendelor achitate in avans : Dt 537 Ct 334; Achitarea restului datoriilor Dt 537 Ct 242.

Tema: Contabilitatea datoriilorDatoriile angajamente de plata ale # analizate fata de diverse persoanre fizice sau juridice in legatura cu aplicarea la credite si imrpumuturi , procurarea de bunuri sau servicii, calculul datoriilor fata de salariati privind retribuirea muncii.=O1= contabilitatea datoriilor financiarePrin datorii financiare intelegem noste angajamente de plata ale entitatii fata de institutiile financiare, de alte persoane juridice si fizice prezentate prin creditele bancare si imprumuturile primite.Modul de creditare, de primire si de rambursare a creditelor bancare este reglamentat de contractele de credit si actele normative bancare in vigoare. Iar pt imrumuturi primirea si rambursarea acestora se face conform contractului de imprumut incheiat intre creditor si debitor.La apelarea la credite si imprumuturi # suporta niste cheltuieli numite cheltuieli de imprumut (dobinda).Pt evidenta creditelor bancare si imrpumuturlor utilizam conturile:411/511 credite bancare TL/TS; 412/512 credite pt salarizati TL/TS; 413/513 imprumuturi pe TL/TS.In Ct- primirea creditului bancar si imrpumuturilor; Dt- rambursarea acestora; Sct- valoarea creditelor imprumuturilor la o data anumita.1. Creditele bancare si imprumuturile pot fi privite in moneda nationala sau lavuta strainaDt 242, 243Ct 411, 412, 413, 511, 512, 513.1. In cazul in care creditele bancare pt salarizati sunt acordate direct acestora de catre institutiile bancare intocmimDt 227 Ct 412, 512.1. Daca termenul de rambursare al datoriilor privind creditele si imprumuturile pe TL deja primite devine mai mic de un an acestea se trec in categoria datoriilor financiare pe TS.Dt 411 Ct 511; Dt 412 Ct 512; Dt 413 Ct 513.1. Pe parcursul termenului de detinere a creditului si imprumutului calculam dobinda , conform % stabilit n contractul de credit sau de imrpumut.Dt 714Ct 411, 412, 413.Cheltuielile de imprumut pot fi capitalizate- se includ in valoarea de bilant a activului calificat.Activ calificat- care necesita in mod obliatoriu o lunga perioada de creare si pregatire spre utilizare conform destinatiei. Capitalizarea acestora se face conform urm conditii:1. Cheltuielile de imrpumut sunt legate nemijlocit de achizitionarea constructia sau producerea activului calificat.Dt 121, 112Ct 411, 413, 511, 5131. Rambursarea creditelor bancare si imrpumuturilor:Dt 411, 412, 413, 511, 512, 513Ct 242, 243.=O2= Contabilitatea datoriilor comercialeDatoriile comerciale- angajamente de plata ale entitatii fata de furnizori si antreprenori privind facturile coemrciale aferente activelor procurate sau serviciilor de care a beneficiat #.Pt evidenta 521datorii pe Ts privind facturile comercialeCt- aparitia datoriei in momentul primirii facturii de la furnizori; Dt- achitarea datoriei pe seama ordinului de plata intocmit si a extrasului bancar primit de la banca; Sct- datoria fata de furnizori la o data anumita.Contabilitatea datoriilor privind facturile comerciale depinde de faptul daca procuram active sau beneficiem de servicii.Astfel putem inregistra urm formule contabile.1. Procurarea de ATLDt 111, 112, 121, 122, 123 Ct 521;1. Procurarea ATSDt 211, 213, 217, 231 Ct 521; 1. Reflectam valoarea serviciilor prestate de catre furnizori conform facturii primite:Dt 712- serviciu prestat de furnizori in scopuri comerciale (mark, reclama, apa, energie, transport de desfacere)Dt 713- serviciu prestat de furnizori in scopuri generale si administrative (trans general, cosnum apa energie)Dt 721- serviciu prestat de furnizori la iesirea ATLDt 722- servicii aferente transmiterii gratuite a activelorDt 811/813- servicii eferente procesului de productie(combustibil, apa )Ct 5211. La valoarea bunurilor procurate si serviciilor primite reflectam TVA aferentDt 534.2 Ct 5211. Achitarea datoriilor fata de furnizori in baza extrasului de cont de la bancaDt 521 Ct 242=O3= contabilitatea datoriilro calculateDatoriile calculate- datorii fata de alte persoane fizice sua juridice in special fata de personalul entitatii, organele asigurarilor sociale, companiile de asigurari, bugetul de stat, diversi creditori. Aceste datorii includ:1. Fata de personal- angajamentele # fata de salariati pt munca prestata de catre acestia.1. Privind asigurarile in scopul pastrarii calitatii si cantitatii in timp si in spatiu a factorilor de productie, a garantarii unei continuitati a activitatii economice # isi asigura bunurile, personalul contra unor riscuri si situatii exceptionale, astfel exista urmatoarele tipuri de asigurari: sociale, medicale, bunurilor.1. Privind decontarile cu bugetului- relatiile agentilor economici cu bugetul se concretizeaza in procesele de calculare, achitare si declarare a impozitelor si taxelor astfel # calculeaza achita si prezinta dari de seama referitor la taxele, impozitele la care este supusa conform legislatiei.1. Fata de fondatori- privind dividendelot sau procente de participare.Datoriile fata de personal- datoriile banesti si in natura cuvenite personalului de munca prestata. Retribuirea angajatilor din economia nationala se infaptuieste in baza legii salarizarii.Conform codului muncii salariul orice recompensa sau cistig evaluat in bani, platit salariatului de catre # in termenii contractului individual de munca.Conform codului muncii salariul include:1. Salariu de baza (tarifar si de functie);1. Salariu suplimentar (adaosuri si sporuri la salariu de baza ce se stabilesc in conformitate cu rezultatele obtinute, conditiile de munca concrete iar in unele cazuri acestea sunt prevazute de legislatie).1. Alte plati de stimulare si compensare (reconpense conform rezultatelor pozitive ale activitatii anuale , premii, alte plati de compensare).Pt evidenta datoriilor fata de angajati privind retribuirea muncii utilizam contul 531. Ct- calculul salariului fata de angajati la sfirsitu lunii; Dt- achitarea si retinerile efectuate din salariu; Scd- datoriile # fata de angajati privind retribuirea muncii.La calculul salariului intocmim:1. Dt 811, 812, 813- calc salariului angajatilor ocupati de fabricarea produselor (activitatea de baza, auxiliara, intretinerea procesului de productie).Dt 712- persoanele ocupate de desfacerea produselor; Dt713- persoanele administratiei si de conducere;Dt 721- lucratori ocupati de iesirea ATL a #;Dt 722- lucratori ocupati de transmiterea gratuita a activelor;Dt 112, 121, 122, 123- lucatori ocupati de crearea, montarea procurarea ATL;Dt 211, 213, 217- lucratori incadrati in procesul de procurare, incarcarea, descarcarea ATS;Ct 531- la suma totala a salariuli calculate in ansamblul pe #.2. Concomitent se calcula CAS in marime de 23 % de la salariile calculate, suportate de catre patron:Dt 811, 812, 813, 712, 713, 721, 722, 112, 121, 122, 123, 211, 213, 217Ct 533,13. Calculam CAM 3,5% suportate de catre patron:Dt 811, 812, 813, 712, 713, 721, 722, 112, 121, 122, 123, 211, 213, 217Ct 533,34. Din salariu calculat se efectueaza retineri: suportate de angajator1. Retinerea contributiilor individuale in marime de 6 % in fondul de pensii Dt 531 Ct 533,31. Retinerea CAM 3,5%Dt 531 Ct 533,31. Retinerea impozitului pe venit 7% si 18%Dt 531 Ct 534,7Venitul impozabil este egal cu venitul calculat-retinerile suportate de angajatori scutirile.Conform codului fiscal fiecare persoana are dreptul la scutire de impozit.Cunoastem urmatoarele categorii de scutiri:1. Pesonala (P)- 760 lei lunar;1. Pt sot, sotie (S)- 760 lei lunar;1. Pt persoanele intretinute copii (N)- 170 lei lunar;Daca venitul impozabil este pina la 2225 lei lunar se impoziteaza cu 7%; peste 2225 lei cu 18%.5. Achitarea salariuluiDt 331 Ct 241

TEMA 9: Contabilitatea cheltuielilor si veniturilorVENITUL reprezinta sumele incasate sau care urmeaza a fi incasate pe parcursul perioadei de gestiune curente sau perioadele viitoare.Veniturile se clasifica in dependenta de tipul de activitate, distingem:1.activitate operationala activitatea de baza a intreprinderii pentru care am initiat afacerea. Aceasta se consemneaza in statutul intreprinderii in momentul initierii afacerii;-venitul din vinzari;-alte venituri operationale2activitate neoperationala activitatea desfasurata pe linga cea de baza (de investitii, financiara, exceptionala);venituri din activitatea de investitii; venituri din activitatea financiara; venituri din activitatea exceptionalaCHELTUIELILE reprezinta peirderi suportate de intreprindere in perioada de gestiune care se scad din venituri pentru determinarea rezultatului financiar.1.activitatea operationala -;costul vinzarilor;cheltuielile comerciale;chetuieli generale si administrative;alte cheltuieli operationale 2. activitatea neoperationala;-cheltuielii din activitatea de investitii;cheltuieli din activitatea financiara;cheltuieli din activitatea exceptionalaVVDt 221, 241, 242 Ct 611CVDt 711 Ct 216, 217, 811

1. venit din vinzarea produselor2. venit din vinzarea marfurilor3. venit din prestarea serviciilor 1. costul produselor vindute2. costul marfurilor vindute3. costul serviciilor prestate

VV-CV=PB

Alte VOAlte ChO

1. Venit din vinzarea altor active curente(materie prima, material, OMVSD, altele) Dt 221, 241, 241 Ct6121. Venit din darea in arenda pe TS a MF(pina la un an) Dt 228 Ct 6121. Plusuri de ATS stabilite la inventariereDt 211, 213, 241ATS Ct 6121. Amenzi si penalitati primite Dt 229, 242 Ct 6121. Costul altor active curente vindute Dt 714 Ct 211, 213 AC (in afara de 216, 217)1. Plata pentru arenda pe TS a MF(pina la un an)Dt 714 Ct 5391. Lipsuri de ATS stabilite la inventariere Dt 714 Ct ATS, 211, 2131. Amenzi si penalitati platite Dt 714 Ct 241, 242, 539

VAFChAF

1. Diferente favorabile de curs valutar Dt 242 Ct 6221. Venit din darea in arenda pe TL a MF Dt 228, 136 Ct 6221. Venituri din intrari cu titlu gratuit Dt 111, 123, 211ATL, ATS Ct 622.41. diferente nefavorabile de curs valutar Dt 722 Ct 2421. plata pentru arenda pe TL a MF Dt 722 Ct 421

VAEChAE

1. despagubirile de asigurare primate de la companiile de asigurari in cazul cind bunul pierdut a fost asiguratDt 242 Ct 6231. valori, bunuri primate din partea altor agenti economici sau a statului Dt ATL, ATS Ct 6231. Pierderi de bunuri in urma evenimentelor exceptionale(calamitati natural, perturbari politice, etc.) Dt 723 Ct 111, 112, 121, 123, 211, 214 orice tip de bun pierdut in situatie exceptionala

VAIChAI

1. Venit din vinzarea ATL Dt 221, 229, 242 Ct 6211. Plusuri de ATL stabilite la inventariere Dt 121, 123, 131ATL Ct 6211. Costul ATL vindute Dt 721 Ct 121, 123, 111, ATL1. Lipsuri de ATL la inventariere Dt 721 Ct 121, 123ATL1.

Dupa inregistrarea in conturi a veniturilor pe parcursul anului la sfirsitul perioadei de gestiune, acestea se trec la rezultatul financiar total contul 351. Prin formula contabila: Dt 611, 612, 621, 622, 623 Ct 351 La sfirsitul anului de gestiune cheltuielile inregistrate se trec la rezultalul financiar total prin formula contabila: Dt 351 Ct 711, 712, 713, 714, 721, 722, 723

9.2 CONTABILITATEA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR Pentru evidenta veniturilor se utilizeaza clasa a 6 de conturi.Sunt conturi de pasiv, pe parcursul perioadei de gestiune veniturile inregistrate se reflecta pe partea de Ct a conturilor respective. Numai la sf anului acestea se Dt doar cu contul 351, cind re loc trecerea Venitului la rezultatul financiar total. Astfel in CT contului de VT vom reflecta: Acumularea (inregistrarea veniturilor pe parcursul perioadei) Iar in DT trecerea veniturilor la rezultatul financiar total.Conturile de venituri nu are sold.Cheltuielile sunt conturi de active, de aceea pe parcursul perioadeii de gestiune acestea se reflect ape partea de Dt a conturilor respective, doar la sf anului Ch se Ct prin trecerea lor la rezultatul financiar total.Astfel in DT contului de Ch reflectam inregistrarea, acumularea ChIn CT trecerea Ch la rezultatul financiar totalAceste conturi nu au sold.Cheltuieli comerciale include toate cheltuielile legate de desfacerea bunurilor. 1. Cheltuieli de transport privind desfacerea Dt 712 Ct 521, 539-transport specializat, 812- transport propriu1. ch de reclama Dt 712 Ct 521, 539, 531, 533 1. uzura MF antrenate la desfacere Dt 712 Ct 1241. salariul angajatilor ocupati de desfacere Dt 712 Ct 531, 5331. ambalaje utilizate pentru utilizare Dt 712 Ct 2111. alte ch legate de desfacere Cheltuieli generale si administrative include toate cheltuielile care au o destinatie generala:1. ch legate de calculul salariului personalului administrative Dt 713 Ct 531, 5331. ch legate de uzura MF cu destinatie generala Dt 713 Ct 1241. amortizarea AN cu destinatie generala Dt 713 Ct 1131. taxe si impozite cu exceptia impozitelor pe venit Dt 713 Ct 5341. ch legate de servicii electrice, energie termica, postale, apa etc. Dt 713 Ct 539