CONSUMUL DE SUBSTANTE NOCIVE ( TUTUN, ALCOOL, DROGURI )Efectele nocive ale consumului de alcool asupra organismului.De cele mai multe ori consumarea de bauturi alcoolice nu cauzeaza probleme dar consumarea lor peste limita poate fi daunatoare. Cel mai important este sa stim sa delimitam pana unde merg beneficiile si unde intervin riscurile.

Alcoolul este utilizat in acelasi timp ca substanta psihoactiva si aliment. Acoolul consumat in cantitati mici este savurat de cei care apreciaza gustul si aroma bauturii respective si de cei ce beau la ocazii. Intre trecerea de la un consum inofensiv, realizat in cantitati moderate la consumul excesiv de alcool este un pas foarte mic.

Exercitandu-si functia de aliment un 1 g de alcool are o valoare caloric de 29 kj, detinand astfel o puternica valoare nutritiva, fara sa contina substante necesare unei alimentatii sanatoase, echilibrate. Aceasta este si cauza din care bautorul poate obtine mai multa energie decat are nevoie. Ca particularitate principal a alcoolului este faptul ca nu este privit ca fiind un drog ci ca parte integranta din viata, cultura si economia noastra astfel omitandu-se pericolele ce vin o data cu abuzul.

Alcoolismul are nenumarate efecte atat asupra persoanei in cauza cat si asupra celor din jur, si vorbim de efecte ce tin de sfera psihologica dar si de efecte fizice. Abuzul de alcool este cauza celor mai multe accidentari, inclusiv accidentele de masina, de pilda. O treime din accidentele mortale sunt legate de consumul de alcool, fara a mai numara miile de raniti rezultati in fiecare an.

Consumul de alcoool, chiar si in cantitati moderate creste foarte mult riscul de a avea raporturi sexual neprotejate, crescand astfel riscul de imbolnaviri. In unele cazuri apar efecte mai complicate, din sfera sarcinilor nedorite.

Un alt efect neplacut, periculos atat pentru persoana cat si pentru ceilalti, este violent si agresivitatea. Sub influenta consumului de alcool poti interpreta gresit o remarca sau un gest, ceea ce poate duce la comportamente agresive si violent.

Asupra oganismului, consumul de alcool are efecte multiple:

Alcoolul actioneaza in organism ca factor de stress: creste tensiunea arterial, sunt eliberate in sange, mai multe substante ca: lipide, zaharuri, cortizon.

Organismul foloseste energie pentru inlaturarea alcoolului din organism, energie care ar fi fost necesara pentru buna lor functionare. Metabolizarea alcoolului la nivelul ficatului, fura 80% din oxigenul necesar functionarii acestui organ. Astfel alcoolul devine un parazit metabolic. Celulele cardiace si cele nervoase, au cel mai ridicat consum de oxigen si sufera cel mai mult sub influenta alcoolului. Abuzul de alcool, consumul matinal pe stomacul gol, duce la malnutritie. Organismul este lipsit de proteine, substante minerale si vitamine. Pe langa reducerea aportului acestor elemente importante din hrana, excesul de etanol are ca efect reducerea progresiva a capacitatii intestinului subtire de a resorbi substante importante ca : vitamina B1, acidul folic, iar mai tarziu sodium si apa.

Produsii de inalta toxicitate rezultati din descompunerea alcoolului afecteaza celulele nervoase.

Incapacitatea progresiva a intestinului subtire de a absorbi substante vitale bunei functionari a organismului ( vitamine in special A si C, saruri minerale), cauzeazain timp tulburari nervoase si tulburari cu origine somatica. Pierderea calciului, a fosfatilor si a vitaminei D ca urmare a consumului de alcool, duce la pierderea masei osoase si la cresterea pericolului de fracturare. Inflamtiile mucoaselor gastrice si duodenale, precum si fisurile la nivelul inferior al esofagului duc la sangerari grave. Consumul permanent de alcool creste de zece ori mai mult riscul de imbolnavire de cancer esofagian.

Sub incidenta suferintei intra si muschiul cardiac. Imbolnavirea acestui muschi se numeste cardiomiopatie. De patru ori mai multi alcoolici mor din cauza tulburarilor cardiac decat de ciroza.

Cele mai frecvente complicatii somatic determinate de consumul de alcool sunt: gastritele toxice, ulcerele, pancreatita, diabetul zaharat, hepatita cronica, ciroza hepatica, polinevrita periferica, convulsiile, accidentele vasculare cerebrale si miocardice.O alta serie de efecte sunt cele asupra creierului, sistemului nervos si psihicului. Initial si in doze mici se produce un efect stimulator ( creste debitul verbal, dispar inhibitiile, creste gradul de iritabilitate nervoasa ) asupra psihicului. Aceasta mai este numita si faza euforica sau excitanta a consumului. Consumat in doze mai mari insa, alcoolul, are efect inhibitor ( reactii slabe la stimuli durerosi, capacitate de discernamant slaba, atentie si memorie alterate ). Efectele psihologice ale consumului de alcool pot crea impresia depasirii starilor de teama si inhibare, poate sa faca singuratatea mai suportabila, pot diminua sentimentele de inferioritate.Alcoolul produce insa distrugerea treptata a neuronilor iar asta se observa in timp mai ales de catre persoanele apropiate alcoolicului. Aceasta reducere a numarului neuronilor cauzeaza si reducerea performantelor creierului, vizibile in scaderea functie memoriei ( apar lacune de memorie ), a capacitatii de gandire, de intelegere, pierderea simtului critic si a discernamantului. Iar consumul abuziv poate provoca in timp leziuni organice la nivelul sistemului nervos central ce pot provoca pana la convulsii, delirium tremens sau la dementa. Dependentul de alcool manifesta o raceala emotional, o alterare treptata a sentimentelor, indispozitii frecvente si schimbari bruste a opiniilor.

Mai pot sa apara:

Neliniste interioara, iritabilitate

Tulburari de somn , cosmaruri

Depresie, frica, complexe de inferioritate ascunse uneori in spatele unei fatade de grandomanie

Lipsa de vointa, promite dar nu-si tine promisiunea

Izolarea si reducerea sferelor de interes

Lipsa igienei corporale, decadere fizica si psihica.

Dependenta de alcool cauzeaza in timp alterarea sentimentelor si relatiilor cu membrii familiei, tulburarea relatiilor interpersonal la service si in cercul de prieteni, reducerea sentimentelor de responsabilitate, neglijarea educatiei copiiilor, intarzierea si absenta de la locul de munca, accidente de munca si de circulatie, delicventa, divort, pierderea locuintei si a locului de munca.

Tipuri de consumatori de alcool.

Intrucat suntem diferiti, avem feluri diferite de a bea. Abuzul si dependenta de alcool sufera modificari de la unul la celalalt functie de de frecventa si cantitatea care se bea, de motivatia consumului si de perioada de pauza dintre perioadele de consum.

Profesorul E. M. Jellinek, in 1960, a studiat comportamentul de consum al alcoolicilor si a descris cinci tipuri de bautori:

1.Bautorii de tip ALFA- Motivul principal al consumului: relaxare, destresare, evadarea din stari de dispozitie neplacute. Acestia consuma alcool pentru a se usura, incercand sa-si rezolve prin aceasta deferite probleme. In aceasta forma inca exista control asupra consumului de alcool dar progresiv se poate instala dependenta. Exemple: consumul unui paharel inainte de dans, inaintea unei intalniri importante, seara acasa in fata televizorului, etc.

2.Bautorii de tip BETA- Motivul principal al consumului: obisnuinta de a asocia orice situatie/eveniment cu consumul de alcool. Acestia consuma frecvent alcool, cu diferite ocazii, fara a fi inca instalata dependenta. Totusi pot aparea anumite acuze legate de complicatii organice datorate abuzului de alcool (boli de ficat, de stomac, etc.) Exemple: consuma alcool la nunti, botezuri, petreceri, sarbatori, aniversari, etc.

3.Bautorii de tip GAMA- Motivul principal al consumului: nevoia psihica si fizica de consum, in lipsa consumului apar stari psihice si fizice neplacute (depresie, iritabilitate, nervozitate, melancolie, agresivitate, agitatie psiho-motorie, dureri si indispozitii fizice). Acestia sunt dependenti de alcool in primul rand psihic, dar si fizic. Nu mai pot controla cantitatea de alcool consumata (dupa primele pahare isi pierd masura, consuma in continuare, apare starea de ebrietate). Exemple: consuma pe parcursul unei zile cu diferite ocazii, mai ales dimineata pentru inlaturarea simptomelor neplacute (tremurul mainilor, greutatea vorbiri, pierdera echilibrului) si seara pentru a putea avea un somn cat de cat confortabil.

4.Bautorii de tip DELTA- Motivul principal al consumului: nevoia fizica de a consuma alcool, obisnuinta. Acestia sunt dependenti de alcool in primul rand fizic. Pot pastra o perioada mai lunga controlul asupra cantitatii de alcool consumata (nu se imbata tare, dar nici nu pot renunta). De pilda: obiceiul zilnic, ca dupa serviciu, cu colegii sa bea 2 beri la barul din cartier.

5.Bautorii de tip EPSILON (periodici)- Motivul principal al consumului: decopensare, lipsa capacitatii de a mentine un echilibru, stare de epuizare sau de depasire a resurselor functionale fizice si psihice. Acestia sunt dependenti de alcool consumand necontrolat timp de cateva zile, avand, insa si perioade mai lungi fara consum abuziv. Ca lungime de timp pauzele dintre episoadele de consum pot varia intre cateva saptamani pana la 5-6 luni de zile. Exemplu: dupa o pauza de 6 luni de zile, de revelion se incepe consumul si tine 1-2 saptamani, persoana fiind aproape permanent in stare de ebrietate.Ce este denpendenta de alcool?Elementul esential al dependentei de orice substanta il constiutie un grup de simptome cognitive, comportamentale si fiziologice indicand ca individul continua uzul substantei in ciuda aparitiei unor probleme importante in legatura cu substanta. Exista un pattern de autoadministrare repetata care duce de regula la toleranta, abstinenta si la un comportament de luare compulsiva a drogului. Dorinta ardenta este posibil sa fie experimentata de cei mai multi indivizi cu dependenta de o substanta, daca nu chiar de toti.

Toleranta este definita ca necesitatea de cantitati tot mai mari de substanta pentru a ajunge la efectul dorit. Ea se mai poate manifesta si ca resimitirea unui efect diminuat considerabil prin continuarea uzului aceleiasi cantitati de substanta.

Abstinenta este o modificare dezadaptativa de comportament cu concomitente fiziologice si cognitive care survine cand concentratiile sanguine sau tisulare ale unei substante se diminueaza la acel individ care a mentinut un uz prelungit de cantitati mari de substanta. Dupa dezvoltarea simptomelor neplacute de abstinenta, este posibil ca persoana sa ia substanta pentru a-si usura simptomele sau pentru a le evita, facand de regula uz de substanta toata ziua, incepand curand dupa trezire.

Dependenta fiziologica de alcool este indicata de prezenta simptomelor de toleranta sau abstinenta. Abstinenta de alcool se caracterizeaza prin dezvoltarea de simptome de abstinenta (hiperactivitate vegetativa, tremor marcat al mainilor, insomnie, agitatie psihomotorie, anxietate, greata, voma) in decurs de 12 ore sau mai mult dupa reducerea aportului urmand unei ingestii prelungite si excesive de alcool. Odata ce se dezvolta un pattern de uz compulsiv, indivizii cu dependenta pot dedica perioade substantiale de timp obtinerii si consumarii bauturilor alcoolice. Acesti indivizi continua sa faca uz de alcool in ciuda evidentei de consecinte adverse psihologice sau somatice (depresie, maladie hepatica, etc.).

In consecinta alcoolismul sau dependenta de alcool este consumul de bautura alcoolica, ocazional sau periodic, indiferent de mijloace sau consecinte asupra persoanei sau familiei, cu scopul schimbarii starii de dispozitie sau acela de a evita starile neplacute fizice sau psihice cauzate de sevraj.

De cele mai multe ori, persoanele care consuma abuziv alcool sau cele dependente de alcool neaga sau refuza discutiile referitoare la consumul si problemele cauzate de dependenta de alcool. Consumul de alcool poate cauza in timp dependenta psihica si dependenta fizica.

Semne ale dependentei psihice:

-starile de indispozitie (frustrare, anxietate, stari depresive) sunt inlaturate prin consum;

-anticiparea consumului, planificarea consumului si a ocaziilor de a consuma;

-evocarea cu placere a momentelor de consum, memoria momentelor placute;

-in fata unor situatii limita sau a unor momente cu mare presiune emotionala (deces, boala, divort, pierdere, castig, euforie) dependentul se gandeste automat la consumul de alcool.

Semne ale dependentei fizice:

-in lipsa consumului apare tremuratul matinal al mainilor si palmelor;

-dificultati de coordonare a miscarilor, probleme de echilibru si de mers;

-transpiratie, stare de greata si/sau varsaturi;

-durere de cap, tensiune, probleme cardiace;

-tulburari de somn;

-alte semne specifice sevrajului alcoolic.

Toate acestea dispar sau se amelioreaza imediat ce persoana consuma bautura alcoolica.

Consumul de substante in general si cel de alcool in special, parcurge mai multe etape:

oconsumul experimental, in care individul consuma substanta din curiozitate (ex. la o petrecere);oconsum regulat, in care individul consuma substanta la diversele intalniri cu colegii, cunostintele, prietenii;oconsum devenit preocupare, in care individul obisnuieste sa consume alcool in multe situatii si cautarea acestor situatii devine in sine un scop;odependenta, este faza in care intregul comportament este controlat de nevoia organismului de a consuma alcool.Persoana nu mai este libera, este controlata de substanta!Indiferent daca este sub forma de bere, vin sau lichior, bauturile alcoolice sunt substante chimice care afecteaza activitatea mentala, emotionala si comportamentala.Retineti ca alcoolul este un drog puternic!!!Deoarece bauturile alcoolice sunt atat de comune si accesibile in cultura noastra, uitam ca alcoolul este un drog cu efecte similare drogurilor interzise.Alcoolul devine astfel un risc din ce in ce mai mare pentru ca poate fi acceptat si incurajat de catre cei din anturaj si cel putin temporar ii poate face sa para si sa se simta mai mari. Consumul de alcool devine deci un comportament format pe baza invatarii sociale.Evolutia consumului de alcool.

Dependenta de o substanta, in general, parcurge mai multe etape pana se produce ca atare. Etapele consumului sunt:

consumul experimental, in care individul consuma substanta din curiozitate (ex. la o petrecere);

consum regulat, in care individul consuma substanta la diversele intalniri cu colegii, cunostintele, prietenii;

consum devenit preocupare, in care individul obisnuieste sa consume alcool, droguri, tutun in multe situatii si cautarea acestor situatii devine in sine un scop;

dependenta, este faza in care intregul comportament este controlat de nevoia organismului de a fuma sau consuma alcool sau droguri.Persoana nu mai este libera, este controlata de substanta!

S-au facut numeroase studii pe persoanele dependente de alcool iar cercetatorul E.M. Jellinek a elaborat o descriere sintetica a evolutiei dependentei de alcool. Acesta prezinta evolutia alcoolismului in patru faze:

1.Faza pre-alcoolica

2.Faza de debut

3.Faza critica

4.Faza cronica

In faza pre-alcoolica alcoolul este consumat ocazional,la petreceri, sarbatori, protocoale, etc. In acest stadiu nu exista dependenta fizica si psihica. Dependenta se poate crea ori prin consum de alcool repetat (insa multi consumatori in exces nu depasesc niciodata acest punct) ori crescand cantitatea de alcool din ce in ce mai mult cu fiecare ocazie de consum.

In cea de-a doua faza, numita faza de debut, sunt "asigurate" de catre consumator toate conditiile pentru dezvoltarea dependentei.Consumatorul manifesta urmatoarele simptome: amnezie, consum de alcool pentru efectul in sine, acunderea alcoolului, preocupare fata de alcool, sorbirea cu sete a primului pahar, sentiment de vinovatie privind alcoolul, evitarea conversatiei pe tema alcoolului, aparitia amneziilor dupa aproape fiecare consum.

In faza critica, cea de-a treia, dependenta de alcool este deja instalata,iar alcoolicul manifesta deja urmatoarele:

-pierderea controlului, persoana nu mai poate controla voluntar cantitatea de bautura consumata, se pierde simtul masurii, se consuma pana la betie, ebrietate, intoxicatie, coma alcoolical;

-rationalizarea si justificarea consumului, negarea bolii;

-grupul de consumatori devine o sursa importanta pentru respect si stima de sine;

-comportament agresiv, remuscare si sentimentul de vina persistenta;

-modificarea comportamentului, tulburari de comportament;

-intreruperea relatiilor sociale;

-pierderea serviciului, incapacitatea de a prelua sarcini si responsabilitati;

-pierderea interesului pentru activitati casnice, hobbyuri, alte activitati;

-re-interpretarea relatiilor personale;

-auto-compatimire marcata, stari depresive;

-gandire irationala - crede fapte sau lucruri fara fundament real, interpretare negativa;

-protejarea bauturii, neglijarea hranei, a igienei corporale si a aspectului fizic;

-prima spitalizare, probleme medicale in urma complicatiilor date de consum;

-gelozia alcoolica, scaderea capacitatii sexuale, impotenta;

-consum matinal de alcool.In ultima faza a dependentei, faza cronica,se considera de obicei ca din acest punct, nu mai exista cale de intoarcere la "bautul controlat". In acest stadiu dependenta se manifesta prin:

-consum permanent de alcool - de unul singur sau in compania prietenilor de pahar;

-deteriorare etica - sistemul de valori s-a modificat;

-deteriorare reversibila a gandirii;

-deteriorare sociala prin compania consumatorilor;

-inlocuirea oricarei bauturi cu alcool;

-tremuraturi, consum pentru evitarea sevrajului;

-refuzul de a accepta starea de degradare fizica si psihica;

-psihoze alcoolice determinate de consumul de alcool: betia patologica, delirium tremens, halucinoza alcoolica, gelozia obsesiva a alcoolicului, encefalopatia Wernicke, sindromul Korsakov.

Evaluarea consumului de alcool.Exista mai multe instrumente de masurare a consumului de alcool. Vom prezenta in continuare cateva dintre ele.

Chestionarul AUDIT(Alcohol Use Disorders Identification Test) este un chestionar destinat masurarii alcoolismului in populatie, compus din 10 itemi. Chestionarul a fost proiectat si realizat sub auspiciile Organizatiei Mondiale a Sanatatii in anul 1989, pentru depistarea in masa a consumului riscant de alcool (asa cum este el definit de ICD-10). Este recomandat pentru a fi folosit in institutiile medicale din sistemul ingrijirilor primare de sanatate. Chestionarul se utilizeaza prin metoda completarii de catre pacient. In structura chestionarului sunt inclusi: 3 itemi referitori la cantitatea si frecventa consumului de alcool, 3 itemi referitori la dependenta de alcool si 4 itemi pentru evidentierea problemelor medicale si psiho-sociale generate de consumul excesiv de alcool. Fiecare item este cotat cu valori cuprinse intre 0 si 4 puncte. Scorul minim este de 0 puncte, iar scorul maxim este de 40 puncte. Cu cat scorurile sunt mai mari, cu atat cresc consumul si dependenta de alcool. Chestionarul nu identifica, nu detecteaza problemele din trecut ale pacientului, referindu-se la ultimul ande viata.

Un alt instrument de identificare a bolii alcoolismului estechestionarul MAST. Dezvoltat in 1971, testul MAST (Michigan Alcohol Screening Test), este una dintre cele mai vechi si mai precise unelte de screening pentru alcoolism disponibila astazi, eficienta in identificarea consumatorilor dependenti cu o precizie de pana la 98%. cele 24 de intrebari care se regasesc in testul MAST vizeaza autoevaluarea de catre pacient a problemelor sale sociale, profesionale si familiale care sunt asociate cu consumul frecvent de alcool. Testul a fost special construit pentru screening, pentru a evidentia, din populatia generala, pe acei indivizi care au o problema in legatura cu consumul de alcool. Exista doua dezavantaje majore ale folosirii testului MAST in comparatie cu alte teste de screening pentru alcoolism folosite astazi. Primul este legat de durata de timp necesara completarii chestionarului, care fiind destul de lunga il face mai putin convenabil pentru aplicare in situatii de triaj, de prim ajutor, sau de asistenta in sistem de urgenta. Celalalt dezavantaj se refera la faptul ca itemii testului fac referire si pun accent mai mult si mai degraba pe problemele intampinate de-alungul duratei de viata a pacientului decat pe problemele sale curente. Aceasta inseamna ca acest test este mai putin probabil sa detecteze fazele incipiente ale alcoolismului.

Testul CAGE(Cut-down; Annoyed; Guilty; Eye-opener) este un instrument de screening pe cat de vechi pe atat de popular. Este un test foarte scurt, cu numai patru intrebari care diagnosticheaza problemele cu alcoolul considerand intreaga istorie de viata a pacientului. CAGE a aparut pentru ca desi sunt disponibile sute de teste ce pot fi folosite in screening-ul pentru alcoolism, inclusiv unele foarte elaborate, cu pana la 100 de itemi, a fost nevoie sa fie dezvoltate teste scurte si foarte scurte de screening pentru a incuraja folosirea lor in cabinetele medicale de medicina de familie si nu numai sau in situatii de triaj, de prim ajutor, ori de asistenta in sistem de urgenta. Dispensarele, cabinetele medicilor de familie si centrele de urgenta pot oferi cea mai buna oportunitate de screening pentru pacientii alcoolici dar studiile arata ca, chiar si la pacientii cu simptome clasice, abuzul de alcool este identificat doar in 30% din cazuri in special din cauza aglomeratiei si a programului incarcat. Testele mai scurte nu pot fi la fel de exacte sau de sensibile ca cele mai lungi dar ele ajuta mult in evidentierea consumului nociv de alcool sau a dependentei de alcool care poate fi apoi evaluata in continuare cu multe alte teste mai elaborate. Deoarece negarea insoteste, de obicei, probleme de abuz de alcool, testul CAGE, la fel ca cele mai multe teste de screening de alcool, pune intrebari cu privire la problemele asociate mai degraba cu consumul, decat cu cantitatea de alcool consumata. Doua raspunsuri "DA" la testul CAGE indica probleme cu alcoolul.

Efectele nocive ale consumului de droguri asupra organismului.

Drogul e o substanta sau un amestec de substante naturale sau sintetice, avnd actiune psihotropa (asemeni unui sedativ sau stimulent) asupra sistemului nervos central, intensificnd unele procese (apar halucinatii auditive sau vizuale) si eliminndu-le pe altele (durerea fizica, moralitatea).De-a lungul timpului, prin intermediul drogurilor, omul a ncercat sa trateze raul, sa fuga de preocupatii, de tristete, sa se rupa de cotidian,sa aiba o perceptie mistica si sa aiba experienta sacrului, experienta creata de el nsusi cu ajutorul drogului. Din cele mai vechi timpuri oamenii au selectat plante, produse minerale care sa aiba fie o actiune placuta, euforizanta, fie sa nlature durerea, fie sa-l sustraga pe individ de la realitate, fie erau utilizate n cadrul unor ceremonii sa 212c222c u ritualuri, fie, n sfrsit, utilizate n scopuri terapeutice. Cert este ca toate drogurile au la nceput un efect pozitiv "benefic" ("necesar" n situatia data) pentru individ, placut, de stimulare a placerii, curiozitatii, voluptatii, de ndepartare a durerii, insomniei, fricii, foamei, oboselii, epuizarii.Prevalenta abuzului diferitor droguri variaza ntre regiuni si chiar ntre tari n ntreaga lume.Marijuana si hasisul: Estimarile indica faptul cel mai abuzat drog n toate partile lumii este canabisul, pe care l consuma estimativ 141 milioane oameni (sau 2.4 procente din populatia globului). n mod particular, un numar mare de tineri experimenteaza cu canabis: n unele tari att de mult ca 37 procente din copiii de scoala si adultii tineri au folosit drogul o data n ultimul ani si 10-25% o data n ultima luna. n general, abuzul de canabis sporeste n multe tari, stabilizndu-se n tarile, unde a atins nivel nalt.n comparatie cu alte droguri, abuzul de heroina si alte opiate este mai putin prevalent. Estimarile Natiunilor Unite indica faptul caaproximativ 8 milioane de oameni abuzeaza opiatele, n mare parte n Europa, Asia de Sud-est si de Sud-vest. Nivele crescnde de abuz sunt nregistrate n Europa de Est si Asia Centrala. Cocaina nu pare a fi printre drogurile de prima alegere printre tineri. Cu toate acestea, tendinta arata o oarecare crestere n abuzul acesteia n Europa (n special n Londra si Amsterdam).Exemple de droguri.

COCAINA

Este un alcaloid obtinut din frunzele de Erytroxylon coca, un arbust originar din Peru. Folosita ca si drog, cocaina este prizata pe nas, datorita proprietatii ei de a trece usor de bariera mucoaselor si datorita bogatei vascularizatii la acest nivel; datorita acestei vascularizatii se produc leziuni ale septului nazal care pot ajunge pna la necroza si perforatie. n prezent, din cocaina s-a produs un derivat, "kack", caruia i se atribuie un efect si mai puternic. Prizarea de cocaina determina o stare de euforie, de bine, cu disparitia senzatiei de foame si oboseala (cultura de coca a fost stimulata de conquistadorii spanioli pentru ca permitea indigenilor sa munceasca pna la epuizare fara hrana); se adauga o senzatie de vioiciune, de vigoare, ndrazneala, cu senzatia de usurinta n gndire. n acest timp individul prezinta o stare de hiperactivitate si hiperexcitabilitate genitala. n faza de toxicomanie apare delirul, halucinatiile, tulburarile motorii. n final se ajunge la decadere fizica si morala, dupa 5-10 ani de folosire a drogului.LSDLSD este numele generic pentru acidul lisergic dietilamida-25. Descoperit in 1938 de catre Albert Hofmann, LSD este una dintre cele mai puternice substante halucinogene cunoscute. Este o pulbere alba, fara miros luata de obicei oral, cu efecte variabile care isi fac aparitia in decurs de o ora si dureaza in general intre 8 si 12 ore, slabind treptat. A fost folosita experimental in tratamentul aloolicilor si al pacientilor psihiatrici (unde a dat unele rezultate pozitive). Altereaza perceptia, dispozitia si procesele psihologice si poate mpiedica coordonarea si abilitatile motorii. Intre 1950 si 1960, experimentele cu LSD au fost conduse de specialisti psihiatri si medici, care au ajuns la concluzia ca in unele cazuri pot aparea reactii psihologice neplacute (dramatice in unele cazuri), incluznd panica, confuzie puternica si anxietate.In prezent, singuratarain care LSD se mai foloseste in mod oficial in medicina este Elvetia.

In catalogul farmaceutic de la mijlocul anilor '60, LSD era trecut sub denumirea de Delysid, si se prezenta sub forma unor tablete continand 0,025 mg de substanta activa sau sub forma de fiole continand o solutie injectabila, care isi facea efectul mult mai repede. In acelasi catalog, la proprietatile farmatceutice, scrie:"Administrarea de doze foarte mici de Delysid (1/2 - 2 ug/kg greutate) duce la alterarea perceptiei, halucinatii, depersonalizare, amintiri neplacute si alte variate simptome neuro-vegetative. Efectele se instaleaza dupa 30-90 de minute si dureaza in general intre 5 si 12 ore. Cu toate acestea, perturbari intermitente ale perceptiei pot persista timp de cateva zile.".

CANABISUL SAU HASISUL

Halucinogenul cel mai raspndit si cel mai vechi - cel mai ieftin de altfel - este cnepa indiana (Canabisindica). Exista azi zeci de milioane de consumatori pe toate continentele. Daca opiul apartine Orientului ndepartat, n special China, canabisul este pentru Orientul Mijlociu si apropiat ceea ce alcoolul este pentru Europa. Lumea musulmana a venit de mult timp n contact cu aceasta planta, pe care a integrat-o n civilizatia sa. Produsul care se fumeaza se numestemarijuana, daca este mncat se numestehasis(numele de "hasasin" vine de la luptatorii din Liban, sec. XIII, care sub influienta drogului savrseau acte de o mare cruzime). Acest drog da o stare de betie, cu euforie, drogatul rde sau zmbeste, cu supraactivitate motrica, n care judecata nu este afectata, dar controlul faptelor sale este mult mai redus. Hasisul folosit timp ndelungat duce la degradare fizica si psihica.AMFETAMINA.

Stimulantele sitemului nervos central sunt reprezentate n special deamfetamine, cu efect intens, senzatie de minte proaspata, buna dispozitie, concentrare marita, nlaturarea senzatiei de oboseala, nevoia de somn e ndepartata, mbunatateste activitatea sportivilor (este o substanta dopanta). La acestea se adauga nca unul, foarte marcant: efectul anorexigen (pierderea poftei de mncare). La noi n tara s-au scos din uz.MORFINADenumita n jargon M, morf, Emsel, domnul Melancolie este utilizata n medicina cel mai adesea n fazele terminale ale cancerului, pentru capacitatea ei de a suprima durerea.Dozele mici dau relaxare, letargie, anxietate sau euforie, suprimarea reflexului de tuse, racirea tegumentelor, hipotonie musculara, contractia pupilelor si vedere ncetosata.O doza mare duce la scaderea tensiunii, scaderea ratei respiratorii cu evolutie spre soc, coma,deces.Utilizarea repetata duce la dependenta fizica si psihica; dezintoxi- carea duce la iritabilitate, transpiratii, ticuri nervoase, crampe musculare si abdominale, voma, diaree, febra, hipertensiune arteriala. Exista riscul colapsului cardiovascular n cursul sevrajului.Drogul reprezinta o problema sociala, genernd saracie, hotie, prostitutie, santaj, coruptie, crima, terorism.Decizia de a consuma sau nu droguri i apartine fiecaruia, nsa nainte de a lua prima doza, individul trebuie sa fie constient de riscurile la care se supune pe termen lung.Efectele consumului de tutun asupra sanatatii.

Alaturi de nicotina, fumatorii mai inhaleaza aproximativ 4000 de substante chimice. Multi dintre acesti compusi sunt agenti activi chimici, ce cauzeaza modificari majore in organismul uman. Fumatul afecteaza aproape fiecare organ al corpului, conducand la instaurarea multor afectiuni si boli.Cei mai periculori compusi ai tutunului:

Gudronul- acesta este termenul colectiv ce desemneaza particule variate existente in tigara. Aceste particule contin chimicale ce includ inclusiv substante cancerigene. De culoare maro, gudronul este lipicios si coloreaza dintii, unghiile si tesutul pulmonar al fumatorului.Monoxidul de carbon- in cantitati mari, acest gaz este fatal pentru ca substituie oxigenul din sange. Fiecare globula rosie a sangelui contine hemoglobina; moleculele cu oxigen sunt transportate prin organism de aceste cromoproteine de culoare rosie. Monoxidul de carbon preia cu usurinta locul oxigenului din hemoglobine. Lucrul acesta inseamna ca inima unui fumator trebuie sa pompeze mai mult pentru a trimite suficient oxigen catre creier si celelalte organe.

Cianida de hidrogen(cianida - sare toxica a acidului hidrocianic) - plamanii contin perisori firavi (cili), care, prin miscarile lor, indeparteaza substantele straine (particule de praf) din plamani. Cianida impiedica cilii sa-si indeplineasca rolul de "curatatori" ai plamanilor; astfel, substantele chimice din tutun sunt libere sa se instaleze in interiorul plamanilor. Alte substante chimice care afecteaza plamanii sunt: hidrocarburile, acizii organici, fenolii si agentii oxidanti.

Radicalii liberi- aceste substante chimice reactive dauneaza miocardului si vaselor sanguine. Colesterolul interactioneaza cu radicalii liberi conducand la depunerea grasimilor pe peretii arterelor. Actiunea lor determina confruntarea fumatorului cu afectiuni cardiovasculare - accident vascular cerebral si atac de cord.

Metalele- tigara cotine particule din metale periculoase precum arsenic si cadmiu. O parte din aceste metale prezinta proprietati cancerigene.

Compusi radioactivi- tutunul contine compusi radioactivi care sunt cancerigeni.Cum este afectat sistemul respirator?

iritatii ale traheei si ale laringelui; reducerea unei bune functionarii a plamanilor din cauza ingustarii cailor respiratorii provocata de cantitatea excesiva de mucus; impiedicarea curatarii plamanilor; cresterea riscului de infectii pulmonare, manifestate prin simptome precum tuse si respiratie greoaie - aparitia "haraitului" in timpul procesului de inspirare-expirare; afectiuni permanente ale sacilor alveolari ai plamanilor.

Cum este afectat sistemul circulator? cresterea presiunii arteriale; comprimarea vaselor sanguine; reducerea cantitatii de oxigen transportata de sange; predispunere pentru formarea cheagurilor de sange; depunerea grasimilor pe peretii arterelor; cresterea riscului de accident vascular cerebral si atac de inima din cauza blocajului sanguin.Cum este afectat sistemul imunitar? sistemul imunitar este grav afectat; fumatorul este predispus infectiilor respiratorii, in primul rand, precum si a altor boli; dureaza mai mult pana cand organismul se reface in urma bolilor.Cum este afectat sistemul osos si muscular? scaderea tonusul muscular; reducerea densitatii osoase.Alte efecte asupra organismului iritarea si inflamarea stomacului si a intestinelor (gastrite, colon iritabil etc.); cresterea riscului de ulcer gastric sau duodenal; reducerea abilitatilor de miros si gust; incretirea prematura a pielii; accentuarea riscului de orbire; afectiuni ale gingiilor.Organismul barbatului scaderea cantitatii de sperma; reducerea mobilitatii spermatozoizilor; afectarea hormonilor masculini.Organismul femeii reducerea fertilitatii; inregistrarea unui ciclu mestrual neregulat sau absenta menstruatiei; instaurarea menopauzei la o varsta tanara; cresterea riscului de cancer de col uterin; marirea riscului de accident vascular cerebral daca femeia are peste 35 de ani si foloseste pilule anticonceptionale.