consultul stomatologic

7/17/2019 consultul stomatologic

http://slidepdf.com/reader/full/consultul-stomatologic 1/8

Consultul stomatologic

Urmareste depistarea afectiunilor oro-dentare ( leziuni carioase, afectiuni ale

pulpei dentare, afectiuni ale parodontiului marginal, lateral sau apical, afectiuni ale

mucoasei ) in vederea stabilirii unui diagnostic corect. Pe baza diagnosticului trebuie sa

se instituie un tratament adecvat, e de urgenta, e un tratament de durata.

Fazele examinarii clinice sunt:

. !xamenul subiectiv". !xamenul obiectiv#. !xaminari complementare

$atele rezultate din examinarea clinica se vor inscrie in foaia de observatie sau sa

pacientului . Foaia de observatie reprezinta:

a. %ct medico-social, de evidenta a tratamentului efectuat, care poate utilizat si ca act

medico-legal de &usticare a corectitudinii actelor terapeutice efectuate si inscrise in

foaia de observatie.b. %ct cu valoare &uridica in conditiile in care se creeaza disensiuni cu aceasta tenta.c. %ct cu valoare stiintica, in contextul in care o anume tema stiintica data necesita

studiu de caz clinic al pacientilor tratati.d. %ct cu valoare administrativ-statistic, care da posibilitati de &usticare, atat a

consumului de materiale in tratamentele efectuate, cat si baza de ac'izitionare a altor

materiale de necesitate .

Foaia de observatie e locul in care medicul are obligatia sa inregistreze totalitatea

datelor relatate de pacient ( in cadrul examenului subiectiv).

. Date de identitate ale pacientului ( nume, prenume, varsta ) prezinta

importanta legata de posibilitatea de aplicare a anumitor tratamente pe categorii de

varsta .$e exemplu coafa&ul indirect se poate aplica in 'iperemia pulpara pana la

varsta de #-#* ani (pana cand se considera reactivitate locala si generala a

organismului cu potential maxim de manifest) .". Profesia, e important de stiut intrucat face apel la posibilele intoxicatii endogene si

exogene si la leziuni specice meseriei pacientului:- muncitorii din industria metalelor grele- cofetarii care au carii specice+ din cauza contactului determinat de faina si

za'ar au carioreceptivitate- artistii la care trebuie realizate tratamente de urgenta legate de aspectu

zionomic- tapiterii, cizmarii au abrazii patologice profesionale la incisivii superiori s

inferiori din cauza prinderii cuielor intre dinti#. Adresa, cu specicitatea regiunii de provenienta. !xista zone geograce care pot

avea repercursiuni asupra starii de sanatate oro-dentara, dar si asupra intregulu

organism ( zona lu&ului si zona ibiului sunt zone endemic tireopate).. Conditiile de viata si de munca relatate de catre pacient fac referire la alimentatia

completa si complexa precum si la expunerea la stres.



*. Motivul prezentarii, care va obiectul expunerii de catre pacient a simptomelor

subiective pe care le acuza in vederea rezolvarii lor./. Istoricul bolii actuale, in cadrul caruia pacientul face o trecere in revista a

evenimentelor ce s-au petrecut legate de afectiunea care constituie motivu

prezentarii la cabinet ( data debutului, evolutia, daca a mai urmat tratamente si cu ce

rezultate).0. Antecedentele personale, se refera la comportarea ziologica si patologica a

aparatului dento-maxilar si trebuie sa e analizate dupa :a. %ntecedente personale ziologice: pacientul le relateaza tinand cont de:

- cronologia eruptiei dintilor- accidente legate de eruptia dintilor

b. %ntecedente personale patologice:- obiceiuri vicioase actuale si ale copilariei- pozitii vicioase posturale sau in timpul somnului- interventii c'irurgicale maxilo-faciale- traumatisme- protezari precoce solicitate in antecedente.

c. %ntecedente personale patologice generale: pacientul relateaza prezenta

anumitor boli care pot avea ecou si asupra aparatului dento-maxilar precum:- ra'itism- afectiuni respiratorii- 12- afectiuni cardio-vasculare- diabet za'arat- reumatism

d. tarea generala actuala a pacientului:- valoarea tensiunii arteriale ( la personale cu 3ta, tensiunea trebuie sa e

stabilizata in cazul interventiilor sangerande)- gradul de compensare in afectiunile cardio-vasculare si metabolice ( diabetu

za'arat trebuie sa e compensate )- starea de graviditate (in primele si ultimele # luni de sarcina se contraindica

efectuarea extractiilor, deoarece exista risc de avort spontan)- numarul sarcinilor, numarul nasterilor- starea ciclului menstrual

e. 1ipul constitutional al pacientului:- normostenic- astenic- 'iperstenic

4. Antecedente heredo-colaterale: se face referire la membrii familiei pacientulu

care pot avea diferite suferinte: malformatii congenitale, anomalii dento-maxilare,anodontie, predispozitie la carii sau parodontopatii.

5n functie de acestea medicul are obligatia sa isi calibreze comportamentul pentru a

obtine o cooperare medic-pacient in relatii bune .

Examenul clinic

I E!AME"#$ E!%&#CA$ '



!xamenul exobucal cuprinde evaluarea elementelor legate de extremitatea cefalica

( cap si gat ). 5nregistrarea datelor se face astfel:

6 57P!15% :

. Examinarea faciesului ' pacientul poate avea:- aspect de facies crispat ( determinat de prezenta unei suferinte )- lipsa de expresie ( tipica unei paralizii a nervului facial )

- asimetrii ( determinate de nedezvoltarea sau dezvoltarea in exces a unei partosoase sau moi ale fetei )

". (imetria faciala : reprezinta raportul in plan vertical dintre partea dreapta si partea

stanga a faciesului. $e asemenea se analizeaza si raportul dintre cele # eta&e ale fetei

in plan orizontal ( tric'ion-nasion, nasion-subnasion, subnasion-submentale). 7e

intereseaza in special modicari intre eta&ul mi&lociu si cel inferior.#. Pro)lul fetei se analizeaza la nivelul eta&ului orizontal, submazion-submentale

%cesta poate de # feluri:- prol drept- prol convex ( prognatism maxilar )

- prol concav ( prognatism mandibular ). Aspectul si culoarea tegumentului fetei e va constata prezenta de cicatrici,

stule si se va descrie localizarea si aspectul lor.

8 P%9P%!% :

1egumentul trebuie palpat pentru a se analiza:. *elieful osos al masivului facial:

- peretii sinusali si punctele sinusale, a caror sensibilitate se cerceteaza prin

presiune digitala

- punctele de emergenta faciala a trunc'iurilor nervoase (supraorbitar,infraorbitar, mentonier ), se examineaza prin plimbarea policelui, mentinut

presat pe zona de emergenta cuanata a nervului.". Prezenta formatiunilor patologice. e analizeaza localizarea si limitele unui abces,

prezenta unor tumori,;egmoane perimaxilare insotite sau nu de reactie ganglionara.#. +anglionii limfatici trebuie palpati bimanual comparativ :

- ganglion retroauriculari- ganglion submandibulari- ganglion laterocervicali ( se palpeaza la sfarsit )

<or notate prezenta si marimea adenopatiei, numarul ganglionilor, mobilitatea

sau aderenta, sensibilitatea dureroasa la palpare.

. onusul musc'ilor mimicii si al musc'ilor limbii se examineaza prin opunerea

degelelor sau palmei examinatorului la contractia acestora.*. Examinarea articulatiei temporo-mandibulare se va face static si dinamic. e va

efectua inspectie si palpare pretravian si in conductul auditiv extern prin intermediu

unui tifon. e constata prezenta zonelor dureroase, a cracmentelor, a crepitatilor de

partea dreapta sau stanga. !xaminarea se face in pozitie statica a mandibulei sau in

dinamica, in miscarea de protruzie sau lateralitate. Palparea %1= atesta atat situarea



condilului mandibular la nivelul cavitatii glenoide, cat si modul in care acesta

urmareste intraarticular fantele tuberculului articular in miscarea de propulsie s

lateralitate a mandibulei.

e analizeaza amplitudinea desc'iderii gurii ( masurand in centimetri distanta

dintre marginea incisivilor superiori si a celor inferiori). e observa concomitent daca

miscarea descrisa de mandibula la desc'iderea gurii se face lin, in arc de cerc, sau este

sacadata, in doi timpi si daca este insotita sau nu de laterodeviatie.

=iscarile articulare pot limitate ( in in;amatii ale %1= sau ale partilor moi, trismus,

miozite ) sau blocate ( in constrictii de maxilar, datorita unor obstacole tumorale sau

bride cicatriceale).

II E!AME"#$ E"D%&#CA$

%cest examen se va efectua tinand cont de amplasarea elementelor morfologice

ale cavitatii orale in pozitia de desc'idere a gurii.

!lementele care trebuie analizate sunt:

. &uzele, fac trecerea dintre endobucal si exobucal. 1rebuie facuta inspectia si palparea

bimanuala comparativa prin intermediul unui tifon. e vor analiza forma, conturul,

culoarea rosului buzelor, comisurile. 2uzele pot subtiri, groase, bine exprimate

1rebuie constata prezenta de ragade comisurale, formatiuni nodulare sau ulceratii

%cestea trebuie localizate si descrise ca forma, marime, extindere in suprafata. Prin

aceasta te'nica se evidentiaza si tonicitatea orbicularului buzelor si mobilitatea

existenta.

". Mucoaa ugala 5n urma examinarii se constata coloritul, prezenta sau absentasemnelor lezionale, prezenta oriciului de desc'idere a canalului tenon ( in dreptul

molarului " superior). $e la nivelul oriciului canalului tenon trebuie evidentiat, prin

palparea glandei parotide emisia ;uxului salivar. Fluxul salivar trebuie analizat dupa

urmatoarele criteria: consistenta, ritmicitate, aspect si vascozitate.#. &olta palatina e analizeaza aspectul, forma, adancime, starea mucoasei si a

rugilor palatine ( bine conformate, sterse), prezenta si forma torusului palatin

( ovalar, rotund, sters).. .alul palatin se analizeaza din punct de vedere al aspectului si al mobilitatii.*. Epifaringele si faringele posterior pot avea aspect eritematos, normal, fara leziun

patologice ulcerative sau nodulare./. Pilierii posteriori si anteriori, intre care e lo&a amigdaliana, cu sau fara amigdale.

%cestia pot avea aspect normal sau patologic, pot prezenta eritem sau

pseudomembrane. %migdalele pot pultacee, ceea ce sugereaza in;amatie sau pot

avea cripte cicatriceale, ceea ce sugereaza pusee repetate in antecedente.0. $imba se analizeaza prin inspectie si palpare bimanuala comparativa prin intermediu

unui tifon. e analizeaza:- zona de insertie: anterioara, medie, posterioara- marimea: microglosie, macroglosie- mobilitatea de dreapta si de stanga



- consistenta- tonicitatea- prezenta sau absenta leziunilor ulcerative, nodulare sau tumorale

$e asemenea se vor enunta eventualele modicari ale fetei dorsale a limbii in

conformitate cu patologia acesteia ( limba geograca, limba paroasa ).

4. Planseul bucal, al carui inspectie si palpare se face bimanual comparativ. 5nspectia

si palparea se vor face cu indexul mainii drepte invelit in tifon si cu palma mainiistangi amplasata sub marginea bazilara a mandibulei ca suport. e vor analiza

elementele anatomice ale regiunii submandibulare: pantecele anterior al digastricului,

glanda submaxilara cu portiunea anterioara si posterioara. $e-o parte si de alta a

liniei mediane, in dreptul apozelor genii se vor evidentia oriciile de desc'idere a

canalului >'arton de drepta si de stanga, cu emisie de ;ux salivar de aspect s

consistenta normala sau patologica.?. Mucoasa bucala de ansamblu poate certica debutul unor posibile afectiun

generale ale organismului sub forma de stomatite, glosite.. Arcadele dentare se vor analiza dupa :

a. /orma arcadelor 5n conditii ziologice, forma arcadei superioare este deparabola iar forma arcadei inferioare este de elipsa. 5n caz de deciente de

ocluzie, incongruente dento-alveolare, forma arcadei poate de <, >, U sau de

trapez, in functie de gradul de compresie maxilara din cadrul anomaliei dento-

alveolare pe care o prezinta pacientul.b. Pozitia dintilor. e remarca particularitati generale ale dintilor ( existenta

tubercului arabelli ), dispaziile de grup dentar, dintii supranumerari, tremele si

diastemele, anodontiile, ing'esuirile dentare, prezenta si gradul abraziunii, s

predominant ei la dintii frontali sau laterali. e apreciaza congruenta sau

incongruenta dento-alveolara, adica existent sau inexistenta unor rapoarte demarime intre arcadele dentare si dinti.c. Apelul dintilor cuprinde analiza ecarui dinte conforma celor cadrane ( ce

reprezinta 'emiarcadele numerotate de la la in sensul de rotatie al acelor de

ceasornic. Fiecare dinte va analizat prin nominalizare pe 'emiarcada si pozitia

de la -4 ca loc pe care il ocupa in cadrul ecarei 'emiarcade.Fiecare dinte va analizat pe ecare fata, apoi acesta va prezentat ca

marime, forma, nuanta coloristica. 5n dreptul ecarui dinte se va completa in

statusul dentar leziunea decelata. carie

P pulpit7 necroza@ gangrena , A - rest radicularB dinte extras

!xaminarea incepe de la ultimul molar din dreapta sus si pana la linia mediana,

apoi se continua spre stanga pana la ultimul molar superior stang. !xaminarea se face

apoi la arcada inferioara, de asemenea de la ultimul molar drept pana la cel stang.

Fiecare dinte se examineaza pe ecare fata. 5nspectia si palparea ( cu sonda dentara )



se fac concomitant, incepand cu fata vestibulara, apoi ocluzala, orala si se continua cu

fetele proximale, meziala si distala.d. Examenul parodontal se face prin inspectie, palpare, percutie la nivelul parodontiulu

marginal ( gingie, papilla interdentara ) si la nivelul parodontiului periapical ( vestibular

in dreptul dintelui analizat). $aca un dinte are un anume grad de mobilitate atunci

acesta e prins intre detegul mare si indexul mainii drepte si se exercita miscari care pot

evalua gradul de mobilitate.

- @radul : mobilitate la miscarea vestibulo-orala a dintelui- @radul ": pe langa mobilitate vestibulo-orala se constata si o miscare cu sens

mezio-distal- @radul #: pe langa aceste sensuri de miscare, apare si infundare dintelui in

alveola ( miscare dinspre ocluzal spre apex ). 1ratamentul pentru mobilitatea de gradul " si # este extractia.

Pe langa aceste examinari, sunt necesare examinari complementare, care

aduce date noi pentru ecare dinte analizat. e fac examinari radiologice, probe de

vitalitate, diafanoscopie.

Cri de cate ori exista suspiciune de alta leziune, cu aceasta ocazie se vorprescrie analize complementare, in vederea elucidarii diagnosticului starii de sanatate

( examen 'ematologic, examene de laborator, 1% ).

Analiza ocluziei se face dupa raporturile interdentare

. 5n plan vertical, la nivelul dintilor frontali:

• din punct de vedere ziologic ocluzia poate :- normala-

psalidodonta ( foarfece ): muc'iile incizale ale frontalilor superiori depasesccu -" mm muc'iile frontalilor inferiori- cap la cap: muc'iile incizale a frontalilor superiori vin in contact cu cele ale

dintilor inferiori- mordex apertus ( ocluzie desc'isa ): exista un spatiu de inocluzie verticala,

adica dintii nu se ating. %cest spatiu de inocluzie este cel mai adesea inregiunea frontala si scade treptat spre dintii laterali.

• devierile, ocluziile patologice sunt:- ocluzie adanca D- supraocluzie frontala E- ocluzie frontala totala ( marginea incizala a frontalilor superiori atinge

festonul gingival al frontalilor inferiori, astfel incat intreaga fata vestibularaa frontalilor inferiori e acoperita de fata palatinala a frontalilor superiori.

". 5n plan sagital ( antero-posterior )

a. la nivelul dintilor frontali :- ocluzie acoperita frontal: fetele palatinale ale frontalilor superiori sunt

paralele cu fetele vestibulare ale incisivilor inferiori, in contact strans .- ocluzie in acoperis: fetele palatinale ale incisivilor superiori se spri&ina in

acoperis de casa pe muc'ia incizala a incisivilor inferiori.



- inocluzie sagitala treapta sagitala (dintii inferiori nu-i ating pe cei superiori) : intre fetele palatinale ale incisivilor superiori si celel vestibulare aledintilor inferiori exista un spatiu antero-posterior variabil , de la cativa mmla cm sau mai mult.

- ocluzie inversa frontala: frontalii inferiori circumscriu pe cei superiori cu saufara treapta sagitala, astfel fetele vestibulare ale dintilor frontali superiorivin in contact cu fetele lingual ale dintilor frontali inferiori.

b. la nivelul dintilor laterali, se ia in considerare ca reper raportul intre primul molarsuperior sic el inferior, acest raport ind cunoscut sub numele de c'eia de ocluziea lui %ngle.'eia de ocluzie a lui %ngle poate modicata in situatia de mezializare sau

distalizare a mandibulei, in functie de pozitia molarilor superior si inferior de drepta

si de stanga ce fac C2%1 G sau D fata de pozitia corecta.

. plan transversal : se stie ca cuspizii, vestibulari ai premolarilor si molarilor superior

circumscriu pe cei inferiori in mod normal. and in sensul transversal raportul e

invers, situatia se numeste de ocluzie inversa si se datoreaza unor lingualizari sau

vestibularizari datorita normopozitiei individuale pe dinti sau pe grup de dinti.

$upa examenul static al ocluzieie, se vor analiza rapoartele interdentare in timpul

dinamicii articulare ( in miscarea de propulsie si lateralitate ). 5n timpul acestor miscari

trebuie depistate cele # puncte de contact ( punct in zona frontal si " puncte in zona

lateral ) si repartizarea lor pe planuri de ocluzie, criteriu care asigura diagnosticul de

ocluzie ec'ilibrata.Ccluzia in dinamica articulara e de obicei dezec'ilibrata.

!laborarea diagnosticului complet si complex al cazului

%cest diagnostic se va elabora dupa cum urmeaza :

. $iagnosticul afectiunilor acute, care il aduc pe pacient de urgenta la noi.". $iagnosticul leziunilor dentare sumate pe categorii ( de exemplu: policarii simple sau

complicate, netratate incipiente,medii,profunde sau carii simple obturate) cuenumerarea dintilor unde sunt lezunile.

#. $iagnosticul parodontal, care vizeaza afectiunile parodontiului marginal ( de exemplu: parodontita marginala cronica superciala generalizata de origine tartrica ).

. $iagnosticul de ocluzie. Ccluzia poate ec'ilibrata sau dezec'ilibrata, prin toate

aspectele prezente, cu modicarea fata de analiza defalcata anterior la capitoluocluzie dentara ( de exemplu : supraocluzie totala superioara cu inocluzie sagitala de# mm, cu ing'esuire frontala inferiora prin vicii de pozitie si cu raport lingualizat : * : *.

*. $iagnosticul de edentatie : in cadrul caruia se nominalizeaza pozitia breselor infunctie de zona frontala sau laterala ( de exemplu : edentatie termino, latero -terminala inferioarra prin protezare sc'eletata corect conceputa )

/. $iagnosticul c'irurgical se face dupa caz, atunci cand leziunea beneciaza detratament c'irurgical sau asociat cu alte tramente (de exemplu: canin inclus



transversal drepta sus, artrita cronica temporo-mandibulara bilateral prin ocluziecoborata frontal si edentatie termino terminal bimaxilara).

Planul terapeutic complex va viza toalitatea actelor terapeutice care se vor desfasura :

. Indicatia de tratament al leziunilor dentare, in ordinea gravitatii lor:

- e vor trata intai afectiunile acute, e pulpare, e parodontale, apoi cariileprofunde necomplicate ( cariile profunde vor tratate inaintea celor medii ssuperciale )

- e vor trata intai gangrenele simple si apoi cele complicate cu parodontiteapicale cronice.

- e vor reface obturatiile incorecte.". Tratamentul antiinfamator al leziunilor parodontale ( papilite, stomatite, detartra&,

cauterizare c'imica#. Tratamente ortodontice cu diri&are la medicul specialist ortodont. 1ratament ortopedic protetic cu prezenta variantelor terapeutice posibile si cu

prezentarea in detaliu a conceptului propriu medicului terapeut fata de planul pecare il recomandati

*. Tratamentul chirurgical vizeaza mai ales tratamentele ambulatorii care se potefectura la nivelul pericoronaritelor molarului #, a inciziilor periapicale, alveolitelorpost extractionale , restul leziunilor c'irurgicale ind diri&ate spre serviciul despecialitate 2=F ( canin inclus, molar inclus, leziuni perimaxilare ce depasesccompetenta unui cabinet medical individual .

Indicatii catre pacient obligatoriu de expus de catre

medic'

!ducatia sanitara, in ceea ce priveste urmatoarele aspecte:

onsultul clinic stomatologic trebuie efectuat de " ori pe an in scop prolacticpentru depistarea leziunilor in faza incipienta cu posibilitatea de aplicare a tratamentulucat mai precoce.

indicatii speciale pentru pacienti care au disfunctii glandulare, pentru gravide,lauze, in perioada de alaptare cu insistari asupra a ce nu au voie sa faca.

!ducatie exemplicative in ceea ce priveste efectuarea unui peria& correct curespectarea periodicitatii lui de cel putin " ori pe zi .

consultul stomatologic

Documents

Transcript of consultul stomatologic