Di Cirnatu Daniela

a) cetateni ai statului roman;b) cetateni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat apartinand Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene;c) sotul unui cetatean roman, precum si descendentii si ascendentii in linie directa aflati in intretinerea unui cetatean roman, indiferent de cetatenia acestora;d) membrii de familie ai unui cetatean al unuia dintre statele prevazute;e) cetatenii statelor terte beneficiari ai statutului de rezident permanent in Romania;f) beneficiari ai statutului de rezident pe termen lung

diploma de medic stomatolog sau diploma de medic dentist, eliberate de o institutie de invatamant superior din domeniul medicinei dentare, acreditata din Romania;

certificatul de specialist in ortodontie si ortopedie dento-faciala, precum si certificatul de specialist in chirurgie dento-alveolara, eliberate de Ministerul Sanatatii Publice;

diploma, certificatul sau un alt titlu in medicina dentara, eliberate conform normelor Uniunii Europene de statele membre ale Uniunii Europene, statele apartinand Spatiului Economic European sau de Confederatia Elvetiana;

diploma, certificatul sau un alt titlu in medicina dentara, dobandite intr-un stat tert si recunoscute de unul dintre statele membre enumerate la lit. c) ori echivalate de Romania.

1. Alegeţi forma de organizare a cabinetului de medicină dentară: CMI sau SRL

  2. Amenajaţi cabinetul pentru a corespunde OMSP nr

1338/31.07.2007 şi a O.G. 124/1998 reactualizată în noiembrie 2006.

3. Obțineti Autorizatia sanitara de functionare

Norma MS 1338 din 31/07/2007 privind structura si  functionarea cabinetelor medicale si de medicina dentara, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 575 din 22/08/2007

   a) cerere;    b) dosar tehnic, care va cuprinde: planul

dimensionat cu structura interioară, dotările necesare desfăşurării activităţii supuse autorizării, prezentarea circuitelor funcţionale, modul de asigurare a iluminatului, ventilaţiei, temperaturii ambientale, schiţa reţelelor de utilităţi sau modul de asigurare a acestora (apă potabilă, apă caldă menajeră, evacuarea apelor uzate menajere şi tehnologice, evacuarea deşeurilor solide

   c) dovada de achitare a tarifului de autorizare sanitară.

   a) declaraţia pe propria răspundere referitoare la asigurarea conformării la condiţiile igienico-sanitare, conform modelului prezentat în anexa nr. 3;

   b) declaraţia de deţinere şi manipulare de substanţe toxice, conform Decretului nr. 466/1979 privind regimul produselor şi al substanţelor toxice, cu modificările şi completările ulterioare.

Cabinet medical individual Cabinete asociate Pentru cabinetele de medicina dentara

infiintate de medici dentisti organizate in cabinete medicale grupate, asociate, societati civile medicale, societati comerciale cu obiect unic de activitate si avand puncte de lucru aflate in locatii diferite se elibereaza cate o autorizatie sanitara de functionare separata pentru fiecare punct de lucru

sala de asteptare, grupuri sanitar, separate pentru pacienti si

pentru cadre medicale cabinet de medicina dentara propriu-zis, in

care se desfasoara activitatile de diagnostic clinic si terapeutice

spatii de depozitare.

fiecare loc de sedere trebuie sa beneficieze de osuprafata minima de

1/1,5 m2/persoana, in cazul cabinetelor pentru adulti,

1,5/2 m2/persoana, in cazul cabinetelor pentru copii (inclusiv persoana insotitoare).

1. in sistem inchis - unitul dentar este amplasat intr-o incapere inchisa;2. in sistem semideschis - se amplaseaza unul sau mai multe unituri separate de cate un perete sau paravan;3. in sistem deschis - unit-urile se amplaseaza intr-o incapere, fara a fi separate.Spatiul in care este amplasat un unit dentar va fi prevazut cu chiuveta cu apa curenta,rece si calda.

Cabinetul de medicina dentara propriu-zis, indiferent de sistemul in care functioneaza (inchis, semideschis sau deschis), va avea alocat pentru fiecare unit de lucru un spatiu de minimum 9 mp.

a) lavabile;b) rezistente la dezinfectante;c) rezistente la decontaminari radioactive

(dupa caz);d) rezistene la actiunea acizilor (in sali de

tratamente, dupa caz);e) negeneratoare de fibre sau particule care

pot ramane suspendate in aer;f) fara asperitati care sa retina praful.

amenajarea de tavane false casetate din materiale microporoase si cu asperitati.

mochetarea pardoselilor

Pentru personalul sanitar din cabinetele medicale si de medicina dentara va fi asigurat un spatiu cu destinatie de vestiar; numarul vestiarelor si desemnarea spatiului destinat acestora vor fi in functie de numarul personalului care desfasoara activitate concomitenta.

Incaperile cu profil administrativ vor fi separate de cele in care se desfasoara activitati medicale.

grup sanitar pentru pacienti, cu acces din sala de aseptare, separat de cel destinat personalului sanitar

• In cabinetele de medicina dentara in care se instaleaza aparate de radiologie dentara sunt obligatorii solicitarea si obtinerea de avize speciale, de amplasare si functionare, din partea autoritatilor responsabile cu controlul activitatilor ce folosesc radiatii nucleare.

• In aceste cabinete medicale se vor respecta normele de radioprotectie si control individual al expunerii prevazute de legislatia in vigoare.

• a) asigurarea cu apa potabila;b) racordarea la reteaua de canalizare a localitatii, c) deseurile rezultate în urma activitatilor medicale vor fi colectate, depozitate, evacuate si neutralizate conform prevederilor legale în vigoare;d) asigurarea unui microclimat corespunzator;e) asigurarea iluminarii naturale si artificiale necesare desfasurarii in conditii optime a activitatii de medicina dentara;

f)asigurarea limitarii zgomotului sub normele admise si sau asigurarea protectiei antifonice eficiente in interiorul si in afara cabinetelor;g) asigurarea cu materiale pentru efectuarea curateniei;h) asigurarea cu dezinfectante, antiseptice si decontaminante autorizate/inregistrate de Comisia Nationala pentru Produse Biocide i) asigurarea de echipament de protectie specific pentru intregul personal, in conformitate cu legislatia in vigoare;j) asigurarea instruirii permanente a personalului medicosanitar privind precautiile universale.

rezumat

Principii generale curatenia dezinfectia

Utilizarea in conditii de siguranta a substantelor chimice

Aplicarea dezinfectiei acasa Aplicarea dezinfectiei in activitatea

medicala

Scopul curateniei este acela de a indeparta murdaria si o parte din microorganismele existente (proceduri fizice, mecanice)

Scopul dezinfectiei este acela de a reduce numarul de microorganisme vii (proceduri chimice)

Dezinfectia nu omoara, de obicei, sporii bacterieni

Pentru a fi eficienta, dezinfectia trebuie sa fie precedata de o curatire riguroasa

Protejarea materialelor sanitare, pentru evitarea contaminarii cu substantele utilizate

Indepartarea deseurilor solideCuratenia, prin utilizare de detergenti

adecvatiClatirea cu apa curataDezinfectia Uscarea

Unele microorganisme secreta polizaharidePolizaharidele se combina cu sarurile din apa

dura si creeaza pe suprafete o pelicula invizibila, biofilm

Biofilmul este foarte rezistent la actiunea de indepartare

Compusii cu actiune de suprafata, care au:

Un capat polar (hidrofilic) O terminatie non-polara (hidrofobica)

Capat polar(hidrofilic)

Terminatie non-polara(hidrofobica, lipofilica)

apa

grasime

Detergentii alcalini (anionici) sunt utilizati pentru materiale organice:

Detergentii acizi (cationici) sunt utilizati pentru substante anorganice:

grasimi / uleiuri proteine hidrati de carbon

Saruri din apa dura (de calciu, magneziu, alte saruri) Alte filme, pelicule minerale (fier, sulfati)

“murdarie”

proteine

grasime /ulei

carbo-hidrati

saruriminerale

solubilitate

insolubile in apa

insolubile in apa

solubili in apa

insolubilitate in apa variabila

usurintaindepartarii

dificila

dificila

usoara

variabila

modificari la incalzire

denaturare, mai dificil deindepartatpolimerizare,mai dificilde curatatcaramelizare,mai dificilde curatatin general usor

cel mai bundetergent

clorinatalcalin

alcalin

alcalin

acid

Timp

Temperatura

Concentratia de detergent

Actiunea mecanica

Protejeaza microorganismeleOfera sursa de nutrienti pentru

microbiReduc eficacitatea dezinfectantelorReduc eficienta echipamentelor (ex.: a schimbatoarelor de caldura)

Urmele vizibile de murdarie

Temperatura inalta Apa fierbinte Abur

Chimica Halogeni - substante cu actiune

oxidanta (ex.: clor, iod) Surfactanti, sau non-oxidanti

omoara toate microorganismele vegetative (si unii spori)

nu lasa reziduuri chimice nu are actiune coroziva poate ajunge si in zone greu de

abordat altfel

Nu fie toxic pentru om Aiba un spectru larg de actiune

antimicrobiana (patogeni si microorganisme de alterare)

Sa aiba actiune germicida si nu bacteriostatica, inhibitorie

Suprafetele trebuie sa fie curate Un dezinfectant trebuie sa:

Compusii clorurati

Compusii de iod

OzonulAcidul peracetic

Anorganici (cloramina, hipoclorit de sodiu, etc.) Saruri ale unor “carausi” organici (creati pentru a tine sub control

procesul de corodare) Dioxidul de clor

iodoforii

Compusi cuaternari de amoniu

Timpul de contact Temperatura Concentratia pH-ul Natura “murdariei” de tratat Compatibilitatea cu detergentii

Echipamentul si suprafetele trebuie sa fie clatite cu apa potabila

Uscarea este esentiala, intrucat este posibila multiplicarea microbiana in pelicula de apa

Apa fierbinteClor activIodoforiPeroxid de hidrogenAcid peraceticSaruricuaternarede amoniuAldehide

Virusu

ri mici

Bacter

iofagi

Virusu

ri mari

Bacter

ii G +

Bacter

ii G -

Spori bac

terien

i

Levuri

Mucegaiu

ri

+

++

+

+

++

-

+

+

++

+

+

++

-

+

+

++

++

+

++

++

+

+

++

++

++

++

++

+

+

++

++

++

++

+

+

++

+

+

++

-

+

+++

++

+

++

++

+

+

+

+++

+

+

+

Suprafetele care vin in contact cu pacientulEchipamentele care vin in contact direct cu

pacientulUstensilele utilizate la efectuarea curateniei

(mopuri, perii, galeti)Toate celelalte arii din spatiul medical

Protocoalele pentru desfasurarea curateniei sunt necesare pentru:

A se urma intocmai instructiunile producatorului

A nu se amesteca niciodata substantele chimice, daca producatorul indica faptul ca amestecarea nu este sigura

Acizii si alcalii nu trebuie sa se amestece niciodata (reactie exoterma !)

Hipocloritii nu se amesteca niciodata cu - acizi (se elibereaza clor gazos) - substante care contin nitriti (pot forma compusi

explozivi)

Patogenii se pot disemina prin intermediul:

Este necesar sa existe proceduri, care sa tina acesti vectori departe de alimente si

de ariile de derulare a proceselor de productie (program – plan DDD)

mustelor si altor insecte gandacilor sobolanilor soarecilor

Suprafetele / ustensilele trebuie sa fie curate pentru a se realiza o dezinfectie eficienta

Curatenia este de buna calitate doar prin utilizarea un detergent simplu

Dezinfectia se poate face cu apa calda si cu o solutie de hipoclorit

Suprafetele si echipamentele curatate trebuie sa se pastreze uscate

Substantele chimice trebuie pastrate in conditii de siguranta

Pentru a realiza o dezinfectie buna a suprafetelor, este necesara realizarea unei curatenii prealabile riguroase

Utilitatile / echipamentele trebuie sa fie suficiente, pentru realizarea unor activitati eficiente

Eficacitatea dezinfectantelor depinde de compozitia lor chimica, de timp si temperatura

Fiecare dezinfectant are proprietati specifice Trebuie urmate instructiunile cuprinse in protocoale

pentru toate activitatile de curatenie si dezinfectie Substantele chimice trebuie utilizate si pastrate in

conditii de siguranta Curatenia trebuie monitorizata continuu

   -numărul şarjei şi conţinutul pachetelor;    -data şi ora de debut şi de sfârşit ale

ciclului;    -temperatura la care s-a efectuat

sterilizarea;    -rezultatele indicatorilor fizico-chimici şi

biologici;    -numele şi semnătura persoanei

responsabile cu sterilizarea;

1.Unit dentar 1 2.Fotoliu dentar 1 3.Compresor 1 4.Sterilizator cu aburi sau etuva pupinel 1 5.Lampa pentru fotopolimerizare + accesorii

1 6.Aparat de detartraj cu ultrasunete +

accesorii 1 7.Amalgamator 8.Aparat de profilaxie cu bicarbonat de Na 1 9.Piese de schimb si materiale de intretinere

pentru echipamente si aparatura stomatologica

Managementul deseurilor medicale

_________________________________________________________

Deseurile rezultate din activitatea medicala

Periculoase: • anatomo-patologice si parti anatomice;

• infectioase;

• intepatoare-taietoare;

• chimice si farmaceutice;

• deseuri cu caracter special.

Nepericuloase - asimilabile celor menajere

Procentaj de generare:• 75 - 90 % - deseuri nepericuloase;

• 10 - 25 % - deseuri periculoase.

_________________________________________________________

Periculoase ( cu noxe )1.anatomice si anatomo- patologice : părţi antomice, material biopsic

2.deşeuri infecţioase- sângele şi alte fluide biologice şi ţesuturile tuturor pacienţilor sunt considerate posibil infectate cu HIV si HVB sau alţi agenţi patogeni cu cale de transmitere parenterală. 3. chimice si farmaceutice: - pot fi toxice, corozive sau inflamabile; sunt reprezentate de medicamente, deşeuri din servicii tehnice şi de intreţinere 4. deşeuri inţepătoare-tăietoare: ace, seringi, pipete, lame, lamele, lame de bisturiu,

Structura deseurilor rezultate din activitatea medicala

80%

15%3%1% 1%

Deseuri nepericuloase

Deseur infectioase si anatomo-patologicedeseuri intepatoare-taietoare

Deseuri chimice si farmaceutice

Deseuri speciale*

* citostatice, recipiente sub presiune, termometre sparte, baterii uzate, deseuri rezultate din activitatea Laboratoarelor de medicina nucleara

Metode de eliminare finala

Incinerarea - deseuri periculoase

Depozitarea in depozitul de deseuri:

- deseuri periculoase (anumite categorii) neutralizate prin

sterilizare termica si procesate mecanic

- deseuri nepericuloase - asimilabile celor menajere

Incinerarea

• metoda sigura de distrugere a deseurilor periculoase medicale;

Deseurile medicale ce nu se recomanda a fi incinerate:• recipiente ce contin gaz sub presiune – efect inflamabil si exploziv;• reactivi chimici in cantitati mari;• deseuri radioactive – efect radioactiv (emanatii radioactive);• saruri ce contin argint sau deseuri ce provin de la radiografii – se recomanda recuperarea argintului;• deseuri din material plastic halogenat (PVC) – efect cancerigen;• recipiente ce contin metale grele – efect poluant in atmosfera (emisii de metale grele in atmosfera).

Politica actuala in Romania-procedee de neutralizare

• sterilizarea termica - procedeul de

neutralizare utilizat pentru tratarea deseurilor

infectioase rezultate din activitatea medicala

( exceptand deseuri anatomo-patologice si

parti anatomice);

• deseurile medicale periculoase tratate prin

sterilizare termica sunt supuse unor operatiuni

de procesare mecanica (maruntire, tocare,

compactare, etc)

Codul de culori pt. recipientele de colectare a deşeurilor

Galben - deşeuri infecţioaseVerde - deşeuri anatomiceRoşu - deşeuri inţepătoare- tăietoareNegru - deşeuri nepericuloase

Pentru deşeurile infecţioase şi tăietoare-înţepătoare se foloseşte pictograma "Pericol biologic". Pentru deşeurile chimice şi farmaceutice se folosesc pictogramele adecvate pericolului: "Inflamabil", "Corosiv", "Toxic" etc.

Prevenirea unor afecţiuni legate de activitatea medicului stomatolog

poziţia în care lucrează poate duce la dezvoltarea unor afecţiuni osteo-musculare: discopatii, deformări osoase, contracturi musculare, picior plat, artroze, varice, etc.

suprasolicitarea vederii este adesea însoţită de tulburări de acomodare

zgomotul produs de aparatura stomatologică poate favoriza oboseala şi, uneori, tulburări nocive (determinate de turbini, compresor, freze electrice, mixere de amalgam în funcţiune)

aparatele roentgen pot determina în rare cazuri eczeme, dermite sau alterări genetice

suprasolicitarea neuro-psihică, tensiunea nervoasă legată de activitatea stomatologică, duce la oboseală, tulburări nervoase şi psihice

infecţiile de contact cu pacienţii, în caz de neprotejare cu mănuşi, ochelari de protecţie, mască - se pot transmite hepatita B, HIV, lues

afecţiuni cu transmitere aeriană, lucrând în apropierea orificiilor căilor respiratorii (gripă, viroze, tuberculoză)

în laborator: riscuri legate de praf, intoxicaţii

riscurile alergice la diferite substanţe sau medicamente.

Boli profesionale ale populaţiei în domeniul stomatologiei (noxe)

Sunt relativ puţine ca număr şi frecvenţă.

Unele boli profesionale dau modificări patologice la nivelul cavităţii buco-dentare.

-Afecţiuni de cauză termică: determinate de microclimat cald, radiaţii calorice înalte, vapori fierbinţi (arsuri, nenevragii, fenomene vasomotori)

- Afecţiuni de cauză mecanică: traumatisme buco-dento-maxilare

-Afecţiuni determinate de pulberi: în fabrici de produse zaharoase (carii dentare), fabrici de tutun, textile, lemn, hârtie – stomatite.

-Afecţiuni de cauză chimică: industrială duc la intoxicaţii acute sau cronice; metale grele (Pb, Hg, Zn, Cd, Ag, Ni) – coroziuni ulceraţii

Acizi tari (ac. clorhidric, sulfuric, cromic) – produc necroze ale cavităţii bucale, ulceraţii

-substanţe care se depun direct pe dinţi şi mucoase producând colorare, alterare

- substanţe care acţionează indirect prin intoxicaţii cronice (metale grele, săruri grele).

Saturnismul cronic: plumbemie (n=20-*30 micrugrame/100 ml) Trecute peste 50 micrograme/100ml poate da plumburia (n= 20-30 micrograme/100 ml), (lizereu gingival: o dungă albastru-cenuşie de 1-2 mm pe mmarginea gingiei, în jurul coletului dentar, însoţit de gingivite, paradontopati, placarde pigmentare)

Intoxicaţia cu mercur (pe cale aeriană, mai puţin alimentara, percutan pentru stomatologi.)Stomatită mercurială: strepezirea dinţilor, gust metalic, hiper salivaţie, ptiasm, salivă fetidă, procese ulcero-membranoase pe mucoasa bucală, limbă, faringe, glande salivare, gingivită cu puroi fetid.

Intoxicaţie cu cupru: rar întâlnită, lizereu gingival verzui, predominant incisivi inferiori, gust metalic

Intoxicaţie cu argint: gingivită de culoare cenuşie violet, pete cenuşii-argintii pe mucoasa bucală, halenă fetidă, ptialism, lizereu gingival albastru închis.

Intoxicaţie cu fier: stomatită cu pigmentaţie roşie-brună a gingiilor

Intoxicaţie cu nichel: stomatită cu coloraţie gingivală albastră-verde.

Intoxicaţie cu cadmiu: stomatită catarală, secreţie galbenă a colului dentar

Intoxicaţie cu crom: produce stomatită , inflamaţia mucoasei nazale cu epistaxis şi frecvente ulceraţii pe palatul tare şi moale, pe amigdale.

Fluoroza profesională: ulceraţii de sept nazal, keratite ulceroase, ulceraţii ale faringelui şi gingiilor-osteopatie de tip condensant, cu gingivită şi parodontoză

Intoxicaţie cu oxid de carbon: cianoza buzelor, aspect de roz anormal al mucoasei bucale, gingivită hipertrofă

Intoxicaţie cu benzen: epistaxis., gingivoragi, reacţii alergice, stomatită, leucepenie marcată, anemie

-alimente şi alimentaţia în afara locului de muncă

-capă de protecţie din cauciuc, plastic pentru arcada superioară şi inferioară (premolari, dinţi frontali)

-igienă buco-dentară adecvată

-examen periodic la angajaţi, control la trei luni

- depistarea locurilor de muncă cu efect nociv (noxe)

Prevenţie în stomatologieFactori ce determină poziţii vicioase, modificări statice.-în poziţie ortostatică schimbare alternativă a greutăţii corporale de pe un picior pe altul

-prevenirea piciorului plat prin menţinerea corectă a picioarelor uşor apropiate şi sprijinite pe sol

-alternanţa poziţiei ortostatice cu cea şezândă

- pauze de lucru cu relaxare aparat locomotor, mersul prin cabinet

- mişcări respiratorii în faţa ferestrei deschise (10 mişcări respiratorii)-după program, plimbare pe jos, exerciţii fizice, sport

Protecţie antivirală, antimicrobiană- mască de protecţie, ochelari de protecţie şi lucru recomandat din spatele pacientului cu oglindă dentară-spălatul pe mâini cu săpun adecvat neutru, apă caldă, se evită detergenţi; ştergerea prin tamponare, nu frecare-tratamentul pielii mâinilor cu creme de lanolină, vaselină, apă distilată

Factorul de suprasolicitare: prin planificare şi program adecvat. Cazurile grele, pacienţii noi la începutul programului.

Control medical preventiv pentru stomatolog: depistarea şi tratarea varicelor, afecţiunilor dermatologice, a modificărilor scheletice.Managementul cabinetului stomatologicOrganizarea activităţii într-un cabinet de stomatologie implică:- spaţiu corespunzător- utilaje şi instalaţii adecvate- mobilier- materiale şi medicamente- condiţii igienice şi de mediu- curăţenie, asepsie şi antisepsie- săli de aşteptare şi confort pentru pacienţi- comportamentul adecvat şi disciplinat

Instrumentar stomatologic- o măsuţă a aparatului dentar pe care se pune un câmp steril şi se aşează numai instrumentele necesare pacientului invitat, câmpul steril şi alte instrumente şi materiale necesare, lampă de spirt, se schimbă cu fiecare pacient.- O măsuţă chirurgicală cu un câmp steril ce se aşează de obicei în dreapta fotoliului dentar şi înapoia medicului sau în faţa medicului, în dreapta fotoliului dentar. cutii metalice, seringi şi ace sterile oglinzi şi pense cutii cu instrumente de detartraj, sonde, spatule bucale. casoleta cu câmpuri sterile cutie pentru anestezie cutie pentru pansamente cutie cu materiale pentru obstrucţie cutie sterilizată pentru instrumentarul de extracţie pe faţa inferioară a măsuţei

două tăviţe renale, una cu soluţie dezinfectată pentru instrumentele utilizate şi una goală pentru amprente două capace de cutie Petri sau de cristalizoare de sticlă. cu perhidrol pentru acele folosite în pulpite, iar al doilea pentru cele folosite în gangrene în suporturile pentru casolete se aşează acestea cu : comprese sterile, rulouri- dulapul de medicamente cu produsele şi soluţiile necesare etichetate- dulapul de instrumente: obiectele, instrumentele şi materialele necesare ce se folosesc mai rar sau în cantitate mare- o cameră vestiar sau în lipsa acesteia, un dulap de haine închis sau un cuier plasat cât mai aproape de uşă şi departe de aparatură, instrumentar

-dacă nu există o cameră pentru sterilizare, un spaţiu cu o masă de faianţă pentru sterilizator,

-e recomandabil două chiuvete, una pentru toaleta mâinilor, una pentru spălatul instrumentelor

-medicul stomatolog trebuie să se spele pe mâini înaintea fiecărei consultaţii sau şedinţe de tratament, va evita atingerea cu mâinile a mobilierului, actelor, mesei, iar în gura pacientului va lucra cât mai mult cu instrumentele şi mai puţin direct cu mâinile

-protejarea pacientului cu un câmp steril aşezat la gât

- în sala de aşteptare: condiţii de linişte, încredere, confort- pacienţii introduşi în ordine câte unul- comportamentul cu pacienţii: prietenie, blândeţe şi atenţie

Prevenirea infecţiilor nosocomiale în stomatologieCauza cea mai frecventă: deficienţe în sterilizarea instrumentarului ce a dus la tetanos, gangrenă gazoasă, infecţii cu germeni multipli după injecţii, extracţii, incizii, obturaţii radiculare- TBC prin instrumente,+ amprente de ghips- hepatită virală prin ace, instrumentar chirurgical stomatologic- infecţii diverse de la bolnavi sau purtători, la alte persoane sănătoase sau personal din cabinetCăile de transmitere: aerul, tegumentele, mâinile personalului stomatologic, instrumentarul folositPopulaţia receptivă: poate fi constituită din persoane cu rezistenţă mai scăzută: copii, bătrâni, gravide, bolnavi cu afecţiuni cronice diverse/metabolice, hepatice, renale, neoplazii, boli de colagen, hemazati, leucemii etc.

Măsurile de prevenţie se adresează – sursei de infecţie (focar.)- căilor de transmitere (în principal) - rezistenţei populaţiei· asepsie: metodele de distrugere prin mijloace fizice a agenţilor patogeni· antisepsie: distrugerea germenilor microbieni prin mijloace chimice.Sterilizarea – instrumentarului, materialelor folosite, păstrarea, manevrarea lor sterilă pentru reducerea riscului infecţios şi infestantSterilizarea implică – spălarea, curăţarea - sterilizarea propriu-zisă- păstrarea în condiţii de sterilizare - controlul eficienţei sterilizării

1) Curăţarea instrumentarului: implică două subetape (presterilizare)a) spălare preliminară cu jet de apă caldă sau rece până la îndepărtarea resturilor (sânge, salivă)b) curăţirea prin metode fizico-chimicec) verificarea prin teste (testul Adler pentru urmele de sânge)2) Sterilizarea) la 160-180oC timp de 30 minute (pentru virusul hepatitei 1-2 ore), cutiile se introduc deschise în pupinel 3) Păstrarea în casolete ermetic închise – 24 ore, după care se resterilizează

Dezinfecţia in stomatologieDezinfecţia reprezintă complexul de măsuri pentru decontaminare prin distrugerea sau reducerea numărului de germeni patogeni sau condiţionat patogeni până la limita care nu mai presupune risc de producere a unei infecţiiMetode folosite: de obicei chimice şi depind de proprietăţile bactericide şi bacteriostatice ale substanţei chimice şi derivate de contact între substanţa dezinfectantă şi agentul existent.Acţiunea dezinfectantului asupra germenului agentului prin oxidoreducere, coagulare, hidroliză, precipitare a protoplasmei celulare şi afectarea sistemelor enzimaticeCalităţile dezinfectantului: - capacitate bactericidă şi virulicidă- lipsă de miros neplăcut - să nu producă coroziune- să fie solubil în apă

Bibliografie suplimentara:

Trusa de urgenţă pentru cabinetul de medicina dentara

Ordin nr. 840/2007 din 14/05/2007 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 350 din 23/05/2007

Norme tehnice privind curatarea, dezinfectia si sterilizarea in unitatile sanitare, aprobate prin Ordinul MSP nr. 261/2007