Constructii & Imobiliare 2010

Co

ns

tr

uc

]i

i

[i

I

mo

bi

li

ar

e

20

10

EDITORIAL2

Amintiri din epoca de piatr`

EDITORIAL

La doi ani dup` debutul oficial al crizei, pia]alocal` a construc]iilor \[i continu` declinul. Anun]ulde cre[tere a afacerii, sus]inut de nevoia de drumuri,case [i mall-uri [i explicat simplu printr-o pia]` caretrop`ie pe fondul banilor veni]i din Vest, a fost \n lo -cuit de manageri cu formule aproape stångace deocolire a r`spunsului sau acuzatoare la adresa statului, b`ncilor [i consumatorului prea ezitant cu chel-tuirea finan]elor proprii. Efectele crizei au fostdezarmante, iar multe firme au tras obloanele, \nlini[te sau nu, l`sånd \n urm` visurile de m`rire [ifo[ti angaja]i posaci, care nu \n]eleg cum au ajuns dela negocieri pe salarii \n euro la neputin]a de a pl`tirata la banc`.

Unii constructori au sperat c` statul va acoperi cuproiecte proprii golul l`sat \n pia]` de mul]i investi-tori priva]i, care au \nghe]at sau au abandonat o mareparte a lucr`rilor. Transporturile promiteau kilometride drumuri, pe care s` circule camioane c`tre fabricirelocate la noi din cauza salariilor prea mari de pealte meleaguri. Sau [osele pe care ma[ini cu turi[ti s`poat` vizita frumuse]ile s`lbatice ale Romåniei. N-afost s` fie decåt prea pu]in. Ba mai mult, remaniereadin toamn` a rupt unele conexiuni deja b`t`toritepentru unii drumari. Promisiuni face [i cel`lalt marefinan]ator public al construc]iilor, MinisterulDezvolt`rii, \ns` efectele la nivel de pia]` se reg`sescdeocamdat` ca ecou \n vocea constructorilor.

{i atunci ce urmeaz` dup` eclips`?Unii, mari [i puternici, spun c` \ncet-\ncet, econo-

mia \[i va reveni, cererea \[i va reveni, pentru c`Romånia are poten]ial, b`ncile vor relua creditareapentru c` din asta tr`iesc, statul va da bani, pentru c`de aia e stat, consumatorul va b`ga måna \n buzunar,pentru c` \i va reveni curajul [i a[a mai departe.

Mesajul, de[i f`r` un termen precis, e pozitiv \nesen]`. Lua]i de val, ne-am dus \n jos, tot un val ne varidica.

Al]ii zic c` ne-am fi trezit la realitate oricum, c` nueram preg`ti]i pentru atåta bun`stare, iar schimb`riletrebuie s` fie profunde, s` remodeleze con[tiin]e [icomportamente, s` ne aduc` \n sfår[it un pre] corectpe metru p`trat construit [i kilometru de drum asfal-tat. La fel, acest tip de abordare d` \ncredere, dac` nunou`, m`car urma[ilor no[tri, care trebuie \ns` s` fiemai aten]i [i s` termine lucr`rile pån` la c`derea\ntunericului sau venirea iernii. Sau m`car s` le\nceap`...

Am l`sat la urm` pe cei care nu au \n]eles marelucru. Cei care nu \[i pot explica de ce a trebuit s`pice b`nci exact atunci cånd \ncepusem [i noi s`vis`m la o cas` mai bun`. Cei care se \ntreab` de cepre]urile terenurilor urcau [i urcau [i urcau, loturilese tranzac]ionau de cåteva ori \ntr-o singur` c`l`toriecu avionul, iar acum sunt cultivate cu m`r`cini \n locde vile [i zgårie-nori. Cei care au \nceput o afaceresperånd c` vor prinde un contract pentru m`car unuldintre mall-urile anun]ate pe aceea[i strad`.

Indiferent de mesaj sau de gradul de \n]elegere acauzelor crizei, \n condi]iile \n care foarte pu]inideclar` public c` v`d o lumini]` la cap`tul tunelului,pia]a construc]iilor r`måne deocamdat` cu amintirearecent` a unor timpuri \n care orice p`rea construibil,indiferent de cost, totul era de vånzare, indiferent deloc [i oricine putea spera s` devin` antreprenor, ade-sea cu o investi]ie minim` [i garantat` de capra dinograda vecinului.

|n a[teptarea urm`torului rånd de [ampanie, s`nu uit`m c` de la yabadabadoo! la oups! n-a fostdecåt un pas.

Ioan Dornescu,

Redactor-[ef

SUMAR

SUMAR4

CONSTRUC}II CIVILE {I INDUSTRIALE 5Interviu: Jan F.J. Van Vulpen, CEO Remco Romånia 6Cronologie 2009-2010 8Analiz`: Nume de cod – Supravie]uire 18Analiz`: |ntr-un an de criz` investi]iile publice sta]ioneaz` 28Informa]ii companii

Proiectare [i arhitectur` 33Construc]ii civile [i industriale 35

MATERIALE DE CONSTRUC}II 45Interviu: Mihai Rohan, pre[edinte director general Carpatcement Holding 46Analiz`: Pia]a cimentului - Cre[tere amånat` pentru 2012 48Analiz`: Prefabricate - Minus 16% \n volum, regres de 18% \n valoare 56Analiz`: Zid`rie – Sc`dere de 10% \n 2010 58Analiz`: Pia]a izola]iilor – 50 milioane euro, „izola]i” \n 2010 60Informa]ii companii:

Materiale de construc]ii 64, 66, 68, 69Interviu: Marius Dumitru Marin, director executiv Asocia]ia Pro BCA 65Interviu: Serghei Negulescu, director general Austrotherm 67Informa]ii companii:

Instala]ii 70, 74Interviu: Marcel B`rbu], proprietar Adeplast 72

FINISAJE &AMENAJ~RI 75Analiz`: Lacuri [i vopsele – Color`m de 270 milioane euro 76Analiz`: Tåmpl`ria termoizolant`, jum`tate minus 10% 78Analiz`: Pl`ci ceramice – Minus 10% \n 2010, stop \n 2011, plus din 2012 81Analiz`: Pia]a mobilei – Miliardul din sertar 84Analiz`: Bricolaj – Pariul pe extindere 86Informa]ii companii

Finisaje [i amenaj`ri 89Tåmpl`rie termoizolant` 94Mobil` 96Bricolaj 98

AUTO & UTILAJE 99Analiz`: Sc`deri mai mici la utilaje 100Informa]ii companii:

Auto [i utilaje 103

IMOBILIARE 107Cronologie 2009-2010 108Analiz`: Insolven]a a lovit \n plin dezvoltatorii reziden]iali 118Analiz`: Reloc`rile au revigorat u[or pia]a birourilor 122Analiz`: Contraste pe pia]a de retail din Romånia 126Analiz`: Parcurile industriale nu se mai construiesc speculativ, ci doar la cerere 128Analiz`: Pia]a terenurilor d` semne timide de dezghe] 130Informa]ii companii

Dezvoltatori imobiliari 132Agen]ii imobiliare 134Asigur`tori 136Leasing 139

INDEX COMPANII 142

CASETA REDAC}IONAL~

reDactor-{ef:

Ioan DoRnescu

reDactorI:

cristina cunceaLidia neagu

PublIsher

sergiu Ion

art DIrector & DtP:

Mihaela VIcIu

graPhIc DesIgner coPert~

sorin cIuRaRu

custoMer suPPort:

nicoleta Buga

traffIc Manager:

sorin cIuRaRu

branD Manager:

Doru Pu{ca{u

corectur~:

Theodor ZaMFIR

conference anD PrInt

DeveloPMent Manager:

Raluca VoIVoZeanu

vÅnZ~rI:

adrian ReYMircea neagu

octavian PeTRescuRamona P|RVuLescuRoxana {TeF~nescu

Victor BuIuca

Tel.: 031.82.56.424Fax: 031.82.56.416

[email protected]

DIrector vÅnZ~rI:

{tefan PaRascHIV

DIrector fInancIar:

Dana coZac

DIrector general

MeDIafaX:

cRIsTIan DIMITRIu

tIPar {I PrePress:

RH PRInTIng

CONSTRUC}IICIVILE

{I INDUSTRIALE

Afacerile Remco Romåniacresc \n 2010 [i 2011,sus]inute de contractele noi

Remco Romånia, filiala companiei olandeze Remco Ruimtebouw,mizeaz` pe o majorare a cifrei de afaceri atåt \n acest an, cåt [i\n 2011, dup` cå[tigarea mai multor contracte, declar` \ntr-uninterviu managerul general al companiei, Jan F.J. van Vulpen.

INTERVIU6

7ANUARUL CONSTRUC}II {I IMOBILIARE 2010

de metri p`tra]i \n statul Gabon din vestulAfricii. |n perioada octombrie 2010-iunie 2011mai mul]i ingineri romåni vor lucra cu un grupde 25 de muncitori din Gabon pentru finalizareaacestui proiect \n valoare de mai multe milioanede euro.

Cånd estima]i revenirea pie]ei localea construc]iilor [i care sunt factoriidecisivi \n acest sens?

|n mod sigur pia]a romåneasc` va reveni pecre[tere, \ns` probabil c` nu la nivelul din2007/2008, cånd totul p`rea posibil. Va exista orevenire treptat` [i atåt timp cåt b`ncile [iclien]ii vor evita situa]iile de supra\ndatorare,va exista o cre[tere lent`, dar constant` [i multmai controlat`.

Ce m`suri ar trebui s` ia autorit`]ilepentru sprijinirea pie]ei?

Autorit`]ile trebuie s` creeze un climatantreprenorial prietenos atåt pentru companiileinterna]ionale, cåt [i pentru cele locale pentruca sectorul privat s` dea tonul revenirii din

criz`.

Care sunt cele mai importante probleme cu care v-a]i confruntat \n contextul crizei [ice m`suri a]i luat pentru a ledep`[i?

Este o vorb` \n Statele Unite carespune c` „tot ce-i mare e frumos, dar totce-i mic e mai inteligent”.

Ultima parte e [i mottoul nostru.Indiferent de contextul economic, avem

o baz` solid` cu o echip` relativ mic` \nBucure[ti, care acoper` toate aspectele necesarepentru func]ionarea unei companii de con-struc]ii.

Dac` volumul de lucru e cel normal, anga-ja]ii pot gestiona totul singuri, iar \n cazul unuivårf de comenzi ace[tia pot apela la serviciicomune, \n cadrul grupului, [i implica uniicolegi sau parteneri de la reprezentan]ele noas-tre din Olanda, Polonia, Ucraina, Bulgaria [iIndia.

Astfel, avem una dintre cele mai eficiente [iremarcabile echipe multina]ionale, cu o for]` dereac]ie rapid`, care ne permite s` gestion`mproiecte de 2.500 pån` la 25.000 de metri p`tra]i.

Ce cifr` de afaceri estimeaz` RemcoRomånia \n 2010, comparativ cu anul trecut? Care sunt factorii care vor influen]a evolu]ia rulajului?

Criza a \nceput \n 2008 [i imediat to]i clien]ii auap`sat frånele. Astfel, lipsa de comenzi noi din adoua parte a anului 2008 a determinat \nregistrareaunei cifre de afaceri moderate \n anul urm`tor.

Cu toate acestea, \n 2009 am observat primelesemne de revenire, iar companiile din industriileunde recuperarea este deja vizibil` s-au re\ntors trep-tat \n pia]`.

Astfel, \n ultimul trimestru din 2009 [i \n primultrimestru din acest an am cå[tigat unele contracteinteresante, care vor genera majorarea afacerilor cuaproximativ 25% \n 2010.

Ce cifr` de afaceri prognoza]i anul viitor? |nc` mai sunt trei luni din acest an, dar pot esti-

ma deja c` \n 2011 vom avea din nou o cre[tere aaface ri lor, comparativ cu acest an.

Prognoza se bazeaz` pe faptul c` am semnatrecent un important contract de export, la care seadaug` intensificarea discu]iilor privind un alt acordextern. |n afara acestor dou` proiecte din afaraRomåniei, exist` [i discu]ii privind unele investi]ii pe

pia]a local`, care se \ndreapt` \ntr-o direc]ie favora-bil`, astfel \ncåt nu vom fi surprin[i dac` vom avea [ianul viitor o cre[tere de dou` cifre, ceea ce ne vaaduce la nivelul consemnat \nainte de apari]ia crizei.

Care sunt cele mai importante proiectecontractate de Remco Romånia \n ultimaperioad`? pute]i oferi detalii legate devaloarea contractului, beneficiarul lucr`rii[i termenele de execu]ie?

Exist` mai multe proiecte, \ns` cel mai importantvizeaz` o facilitate de prelucrare a lemnului de 22.000

CONSTRUC}II CIVILE {I INDUSTRIALE

Autorit`]ile trebuie s` creeze un climat antreprenorial prietenos atåt pentru companiile interna]ionale, cåt [ipentru cele locale pentru ca sectorul privat s` dea tonulrevenirii din criz`.

Jan F.J. van vulpenmanagerul general al Remco Romånia

CRONOLOGIE8

construc]iilor, iar segmentul reziden]ial pån` la8%, l`sånd s` se \n]eleag` c` lucr`rile de infra-structur` sunt cele cu cea mai important` pon-dere.

Grupul de firme erba[u din Bu -cure[ti, cu activit`]i \n principal \n domeniulconstruc]iilor, a prognozat o stagnare a afaceri -lor atåt pentru 2009, cåt [i pentru 2010, la va loa -rea din 2008, de circa 40 de milioane de euro, [ireduce rea marjei de profit de la 8-10% la sub5%.

produc`torul de materiale de con-struc]ii Soce ram Bucu re[ti a estimat osc`dere a afacerilor de 25% \n 2009, la 111 mili -oane de lei, mizånd \ns` pe o cre[tere a rulajului

cu 5-10% \n 2010, an \n care urma s`\nceap` construc]ia a dou` fabrici deBCA, \n urma unei in vesti]ii de peste 35de milioane de euro. Compania a anun -]at c` fabricile vor fi construite \n zonaMoldovei, la Roman [i la Tårgu-Jiu.

Tehnologica Radion, cu activit`]ipe pia]a de construc]ii, a revizuit \n sensnegativ estimarea privind evolu]ia afa ce - rilor \n 2009, de la plus 25% la o sc`derede 12%, pån` la 140 de milioane de euro,aducånd ca principal argument \n -tårzierea solu]ion`rii contesta]iilor lalicita]ii \n justi]ie.

nOIeMBRIe 2009

Grupul francez lafarge a ar`tatc` vånz`rile sale de agregate \n Romånia arputea sc`dea \n 2009 cu 55-65%, peste corec]iade 40% a segmentului de pia]`, din cauza com-peti]iei neloiale din partea competitorilor, pre-cum [i a lipsei unei monitoriz`ri a sectorului dinpartea autorit`]ilor. Lafarge este prezent \nRomånia din 1997 [i activeaz` pe segmentelecimentului, cu cea mai mare pondere \n totalulafacerilor, agregate [i betoane [i gips-carton.

B`ncile sunt „du[manul num`rul 1“ alsectorului de construc]ii, pentru c` prefer` s`credi teze statul \n detrimentul companiilor pri-vate, a declarat Gheorghe C`lburean, ac]ionarulmajoritar al companiei de foraj [i construc]iiDafora Media[.

Compania american` Bechtel, con-structorul autostr`zii Bra[ov-Bor[ (Tran -

SepTeMBRIe 2009

produc]ia local` de ciment a sc`zut \nprimul semestru din 2009 cu 28,8%, de la 4,9 milioanede tone \n perioada corespondent` din 2008 la 3,5milioane de tone, cantitate livrat` exclusiv pe pia]aintern`, a anun]at patronatul de profil, CIROM, pebaza unor date furnizate de c`tre Institutul Na]ionalde Statistic`.

asocia]ia Distribuitorilor de utilaje pen-tru Construc]ii a estimat c` vånz`rile de utilajedin domeniu s-ar putea diminua cu 60-70% fa]` de2008 din cauza crizei.

apartamentele aflate \n stadiul deproiectare ar urma s` fie „locuin]e de criz`“, cupre]uri mici, suprafe]e din ce \n ce maireduse [i construite cu materiale [itehnologii de slab` calitate, a prognozatprincipalul ac]ionar al dezvoltatoruluiImpact Developer & Contractor, DanIoan Popp.

produc`torii de ciment au esti-mat c` pia]a de profil se va diminua cu30-35% \n 2009, iar \n 2010 ar puteastagna sau cobor\ \ntr-un ritm maisc`zut, de 5-10%, una dintre condi]iileeviden]iate pentru revenirea pe cre[terea vånz`rilor fiind investi]iile statului, \nspecial \n infrastructur`. Pia]a este do -mi nat` de trei dintre cei mai mari pro-duc`tori la nivel mondial, respectivHeidelbergCement (Germania) - prinCarpatcement Holding, Holcim (Elve]ia)[i Lafarge (Fran]a).

OCTOMBRIe 2009

produc`torul de materiale de con-struc]ii Baumix ploie[ti a anun]at c` a \nregis-trat, \n primele nou` luni, vånz`ri de 33,5 milioane delei, \n cre[tere cu 5% fa]` de aceea[i perioad` din2008.

Firmele din sectorul construc]iilor s-auar`tat nemul]umite de reac]ia autorit`]ilor dup`declan[area crizei [i au criticat lipsa investi]iilor, pro-gramele promovate, precum Prima Cas` [i cel dereabilitare termic` a locuin]ei, lipsa atragerii fon-durilor europene [i legisla]ia deficitar` din domeniu.

Compania Impact a ar`tat c` izolarea termic`a cl`dirilor reprezint` doar 0,3% din pia]a


este procentulde sc`dere aproduc]iei localede ciment \nprimul semestrudin 2009, de la4,9 milioane detone \n perioa-da corespon-dent` din 2008la 3,5 milioanede tone.

28,8%

CRONOLOGIE10

Romånia este o pia]` interesant` \n Europa,chiar dac` este afectat` de criza mondial`.

produc`torul de lacuri [i vopseleazur din Timi[oara a anun]at c` mizeaz` peo cre[tere a afacerilor companiei cu 10% \n 2009,

la 15 milioane de euro, pe baza exporturilor, \n2010 fiind preconizat un avans de 5%. Firma afost \nfiin]at` \n 1844 sub denumirea deFabricele Unite de Ulei [i S`pun.

vånz`rile de agregate ale Holcim(Romånia) s-au diminuat \n 2009, \n volum, cu20-25%, iar cele de betoane cu 55%, companiaestimånd c` \n 2010 livr`rile celor dou` produsevor stagna sau vor avea o majorare u[oar`, \ncazul agregatelor. Holcim (Romånia), parte agrupului elve]ian Holcim, este specializat` \nproduc]ia de ciment, cu ponderea cea mai mare\n totalul afacerilor, betoane [i agregate.

IanuaRIe 2010

Primele date au ar`tat c` pia]a detåmpl`rie termoizolant` a sc`zut \n2009 cu peste 40%, de la 1,2 miliarde deeuro la 700 de milioane de euro.

Patronatul Produc`torilor deTåmpl`rie Termoizolant` (PPTT) a pre-conizat c` nu va exista, \n prima partedin 2010, nicio revigorare semnificativà evolu]iei pie]ei, atåt din cauza anotim-pului rece, cåt [i a lipsei de investi]ii, \ncondi]iile \n care proiectele din inter-valul 2008-2009 erau finalizate \n pro-por]ie de 80-90%.

Consultan]ii au concluzionat c`firmele de construc]ii din Romånia, cele chi -mi ce [i de servicii urmeaz` s` \nregistreze

silvania), l-a numit pe Mike Swinford \n func]ia dedirector de proiect, \n locul lui Mike Mix. Anteriornumirii, Swinford a fost director de proiect pentruautostrada din Albania construit` de Bechtel [i com-pania turc` Enka.

prima vånzare a unei locuin]e construit`de anl \n cadrul programului de \nchiriere destinattinerilor s-a \ncheiat la jum`tatea lunii noiembrie,cump`r`torul pl`tind 62.137 de lei pentru un aparta-ment cu dou` camere \n ora[ul Nehoiu, jude]ulBuzù.

Constam Buzù, cu activit`]i \n principal dedistribu]ie \n construc]ii, a estimat c` afacerile con-solidate se vor \njum`t`]i \n 2009, de la 65 de mili -oane de euro, ar`tånd \ns` c` pia]a [i-ar putea reveni\n prima parte a anului 2010, dac` vor fi deblocateproiectele de infrastructur`.

Oamenii de afaceri niculae [i Ion Du[u,proprietarii produc`torului de materiale de con-struc]ii Celco Constan]a, au anun]at c` vor investicinci milioane de euro \n modernizarea a treihoteluri \n Neptun – Sulina, Delta [i Dobrogea - cufonduri ale UE, proiectul urmånd s` fie finalizat \ntrei ani.

DeCeMBRIe 2009

Grupul austriac Strabag, cu activit`]i \nindustria construc]iilor, a estimat c` afacerile con-soli date din Romånia vor sc`dea cu 34% \n 2009, la180 de milioane de euro, un rulaj similar fiind prog-nozat [i pentru 2010.

produc`torul de materiale deconstruc]ii Siceram Sighi[oara aprognozat c` afacerile companiei arputea cre[te u[or \n 2010, de la 54 de mil-ioane de lei la 55 de milioane de lei, dup`ce rulajul s-a diminuat cu 17% \n 2009.Compania a adoptat \nc` din 2008 m` -suri determinate de criz`, printre carereducerea personalului, \nchidereacapa cit`]ilor neprofitabile, o politicìnves ti]ional` mult mai prudent` [i opolitic` comercial` mai agresiv`.

produc`torul german de utila-je pentru construc]ii [i alteindustrii Beyer [i-a anun]at planurilede a deschide \n 2010 o reprezentan]` \nRomånia, unde ar putea construi [i o fa bric`, cel maidevreme \n 2012. Compania german` a ar`tat c`


este cifra cucare pia]a detåmpl`rie termoizolant` asc`zut \n 2009,de la 1,2 miliardeeuro la 700 demilioane euro.

40%

CRONOLOGIE12

Compania de proiectare [iconsultan]` Search Corporationdin Bucure[ti [i-a anun]at obiectivulde a extinde opera]iunile \n str`in`tateprin participarea la licita]ii, precum [iestim`rile de a reveni \n 2010 la cifra deafaceri din urm` cu doi ani, de peste 73de milioane de lei, dup` o sc`dere de20% \n 2009.

Marian p\rvu, fost director generalal ArcelorMittal Construction Romånia,parte a grupului ArcelorMittal, a pre luatpozi]ia de vicepre[edinte al sub-sidiarelor din Romånia [i Bulgaria aleproduc`torului finlandez de compo-nente [i sisteme metalice Rautaruukki.

Institutul na]ional de Sta -tistic` a anun]at c` volumul lucr`rilorde construc]ii a coboråt \n 2009 cu 15,1%ca serie brut` [i cu 12,2% ca serie ajus-

tat`, \nregistråndu-se sc`deri la toate compo-nentele, respectiv repara]ii capitale, construc]iinoi [i \ntre]inere.

Afacerile din Romånia ale produc`toruluigerman de materiale de construc]iiHei del bergCement au sc`zut cu 20% \n 2009trecut, la 312,5 milioane de euro, nivel estimat [ipentru 2010, potrivit lui Mihai Rohan, [efulopera]iunilor locale, reunite sub denumireaCarpatcement Holding.

HeidelbergCement este prezent \n Romåniaprin trei divizii, specializate \n produc]ia deciment, agregate [i betoane, care au consemnat\n 2008 vånz`ri totale \n cre[tere cu 3%, la 375de milioane de euro.

volumul vånz`rilor de ciment alelafarge \n Romånia a coboråt anul trecut cu34,4% din cauza sc`derii cererii ca urmare acrizei economice, dar pre]urile au avut oevolu]ie stabil`, a anun]at grupul francez.

Efectele mixului de produse [i clien]i, pre-cum [i impactul modific`rilor de pre]uri, auavut un efect cumulat de -0,4% asupra activit`]iiLafarge \n Romånia, se arat` \ntr-un raport alproductorului de ciment [i materiale de con-struc]ii.

Grupul piritex, cu activit`]i \n special \ndomeniul distribu]iei de materiale de con-struc]ii [i finisaje, a prognozat afaceri de aproxi -mativ 58 de milioane de euro \n 2010, nivel sim-ilar celui din anul anterior, cånd rulajul s-a com-

\n 2010 [i 2011, pe fondul recesiunii,redu ceri ale afacerilor [i lichidit`]ilor,produc]ia de bunuri industriale, sectorulauto [i b`ncile nu vor consemna sc`deri,\n IT fiind posibil` chiar o cre[tere.

Firma Horvath & Parteners a realizatun studiu privind efectele recesiuniiasupra indicatorilor economici, fiindintervieva]i 248 de manageri din cadrulunor corpora]ii interna]ionale sau \ntre-prinderi mici [i mijlocii din diferitedomenii din Germania, Austria, Elve]ia,Ungaria [i Romånia.

Compania italian` eclisse, spe-cializat` \n produc]ia de sisteme metalicede glisare a u[ilor [i ferestrelor, a intratpe pia]a romåneasc` prin \nfiin]area uneifirme, Eclisse Est, \n parteneriat cu furni-zorul de materiale de construc]iiMenatwork Est Prefabricate, parte agrupului Menatwork.

FeBRuaRIe 2010

Grupul german de construc]ii Max Bögl aanun]at c` este interesat s` participe la mai multeproiecte \n Romånia, precum centura Deva-Or`[tie,magistrala V a metroului sau unele lucr`ri de mediu.

Afacerile consolidate ale Max Bögl \n Romånia s-au majorat \n 2009 de la 50 de milioane de euro laaproape 75 de milioane de euro, estim`rile pentru2010 fiind de 110-120 de milioane de euro.


Volumulvånz`rilor deciment aleLafarge \nRomånia acoboråt anultrecut cu 34,4%din cauzasc`derii cereriica urmare acrizei econom-ice, dar pre]urileau avut oevolu]ie stabil`,a anun]atgrupul francez.

34,4%


afacerile produc`torului de materiale de construc]ii Holcim (Romånia),parte a grupului elve]ian Holcim, au sc`zut \n2009 cu 33%, de la 372 de milioane de euro la250 de milioane de euro, iar profitul din exploa -tare a coboråt cu 29%, la 54 de milioane de euro,

de la 76 milioane de euro \n 2008.

apRIlIe 2010

Companiile Dafora Media[ [iHidro construc]ia Bucure[ti au\nceput lucr`rile de reabilitare [i extin-dere a re]elelor de ap` [i canalizare dinora[ul Media[, proiect \n valoare de 67,2milioane de lei. Din valoarea total` acontractului, suma de 54,3 milioane delei reprezint` contribu]ia UniuniiEuropene prin Fondul de coeziune.

produc`torul german de BCaXella a deschis oficial prima fabric` dinRomånia, la Pùle[ti, jude]ul Prahova,realizat` \n urma unei investi]ii de


primat cu 28% fa]` de 2008. Compania Piritex dinPloie[ti, distribuitor de mochete, parchet [i materialede construc]ii, a avut o pondere de peste 80% \ntotalul afacerilor grupului.

Retailerul de materiale de construc]ii [iamenaj`ri interioare Dedeman a anun]at c`mizeaz` pe majorarea afacerilor cu 15% \n 2010, de la250 de milioane de euro, pe fondul extinderii re]eleicu patru magazine.

Retailerul inten]ioneaz` s` extind` re]eaua la 30de unit`]i pån` \n 2015.

produc`torii de BCa critic` lipsa unei strate-gii guvernamentale de dezvoltare pe termen mediu[i lung, apreciind c` orice plan al Romåniei trebuie sàib` printre domeniile prioritare sectorul construc -]iilor [i al produc]iei de materiale.

MaRTIe 2010

produc`torul de materiale de con-struc]ii adeplast Oradea a anun]at cìnten]ioneaz` s` \nceap` exportul \n Bulgaria,ar`tånd c`, raportat la costurile de transport, expor-tul r`måne profitabil la produse cu marje mici pe oraz` de 1.000 km [i de 2.000 de km pentru cele cumarje mai mari. AdePlast a \nceput \n februarie sèxporte \n Slovacia, iar \n 2009 exporturile companieidin Ungaria au fost de circa 400.000 de euro.

Federa]ia Operatorilor Romåni deTransport a cerut Guvernului ca firmele de con-struc]ii de drumuri s` pl`teasc` un impozit supli-mentar pentru marjele de profit care dep`[esc 5%,\ntrucåt comenzile de la stat asigur` ran-damente de pån` la 40%, iar calitatealucr`rilor este de multe ori proast`.

Totodat`, Federa]ia a solicitat Executivului s` se implice urgent,prin autorit`]ile competente, \n verif-ic`ri asupra dep`[irilor de greutate latransportul materialelor de construc]ii,impuse de c`tre companiile care exe-cut` lucr`ri de infrastructur` rutier`,construc]ii [i reabilit`ri de drumuri,poduri, viaducte [i tronsoane de caleferat`.

Compania de construc]ii me -ta lice Remco Romånia a anun]at c`va realiza la Baia Mare o hal` industrial`pentru subsidiara produc`torului olan-dez de membrane [i \nvelitori din cauci-uc Hertalan.

Afacerile produc`toruluide materiale deconstruc]iiHolcim(Romånia) ausc`zut \n 2009cu 33%, de la372 de milioane de euro la 250 de milioanede euro.

33%

CRONOLOGIE14

reprezint` prejudiciul creat de produc`torul deciment, prin major`ri succesive de pre] \n decur-sul anului 2008. Reprezentan]ii Lafarge Ciment(Romånia) au respins preten]iile formulate dePrefab [i s-au declarat surprin[i de anun].

ac]ionarii Transilvania Construc ]iiCluj-napoca au aprobat pentru 2010 investi]iide 36,9 milioane de lei, echivalentul a nou` mili -oane de euro, precum [i bugetul de venituri [icheltuieli, care prevede o dublare a cifrei deafaceri, de la 28,8 milioane de lei \n 2009 la 60 demilioane de lei. Fondurile necesare investi]iilorurmau s` fie asigurate din credite bancare.Bugetul prevede un profit net de 3,4 milioane delei, fa]` de un cå[tig de 303.000 de lei \n 2009.

Ministrul Dezvolt`rii Regionale [iTurismului, elena udrea, a declarat c` spe-ciali[tii institu]iei lucreaz` la o nou` lege a con-struc]iilor \ntrucåt exist` foarte multe imobileridicate ilegal, nu doar pe litoral, ci [i \n restul]`rii, care reprezint` un „dezastru urbanistic“.

MaI 2010

produc`torul de materiale de con-struc]ii Baumit Romånia a investit 20 demilioane de euro \n construc]ia unei fabrici demortare uscate la Bolintin Deal, jude]ul Giurgiu.Unitatea produce mortare uscate, iar con-struc]ia a durat 10 luni, a declarat directorulcomercial al Baumit Romånia, RollandMlenajek.

produc`torul de materiale de con-struc]ii adeplast a estimat pentru 2010cre[ terea veniturilor cu 15%-30%, de la 123 demilioane de lei \n 2009, pe baza restrångeriicompeti]iei din cauza crizei [i a reducerilor depre].

Grupul austriac de materiale deconstruc]ii Schmid Industrie Holding a

aproximativ 32 de milioane de euro. Reprezentan]iisubsidiarei romåne[ti, Xella Ro, au estimat c` pån` lasfår[itul anului firma va comercializa aproximativ285.000 de metri cubi de BCA, \nsemnånd o cot` depia]` estimativ` de 13% pe segmentul de BCA [i 7%pe cel de zid`rie.

Consor]iul vinci-aktor a renun]at la contrac-tul de construc]ie \n concesiune a tronsonului deautostrad` Comarnic-Bra[ov, \n valoare de 1,5 mi li -arde de euro. Consor]iul a invocat un articol al con-tractului potrivit c`ruia oricare din p`r]i poaterenun]a la contract \n termen de 90 de zile de la datasemn`rii.

Compania de construc]ii Delta aCM 93Bucure[ti, specializat` \n lucr`ri de infrastructur`,a intrat pe segmentul reziden]ial prin construc]ia decase ieftine, la comand`, estimånd c` va contractaaproximativ 100 de unit`]i \n 2010 [i 200-250 \n 2011.Afacerile Delta s-au redus cu 10-15% \n 2009, de la417 milioane de lei \n 2008, iar compania a mizat pestagnarea rulajului \n 2010 [i o cre[tere de minim 5%\n 2011.

produc`torul de materiale de con-struc]ii prefab a solicitat, in instan]`, desp`gubiride 5,03 milioane de lei subsidiarei romåne[ti agrupului francez Lafarge, sus]inånd c` suma


Produc`torul de materiale de construc]ii BaumitRomånia a investit 20 de milioane de euro \n con-struc]ia unei fabrici de mortare uscate la BolintinDeal, jude]ul Giurgiu.

20 de milioane de euro


IunIe 2010

pia]a construc]iilor ar putea sc`dea \n2010 cu 35-40%, de la 12,6 miliarde de euro \n2009, [i ar putea stagna anul viitor, \n cel maioptimist scenariu, a declarat pre[edintele

Asocia]iei Romåne a Antreprenorilor deConstruc]ii (ARACO), Lauren]iu Plos -ceanu. El a revizuit \n sens negativ prog-noza anun]at` \n ianuarie, cånd estimac` pia]a construc]iilor ar putea stagnasau sc`dea cu 8-9%.

Serviciile [i construc]iile auavut cel mai important efect negativasupra evolu]iei PIB din primultrimestru, celor dou` sectoare revenin-du-le cåte 1,2 puncte procentuale dinsc`derea total` de 2,6% fa]` de primeletrei luni din 2009, potrivit datelorInstitutului Na]ional de Statistic`.

estim`rile asocia]iei produc`torilorde Materiale de Construc]ii dinRomånia au ar`tat c` pia]a materialelor de


prognozat c` afacerile din Romånia ar putea stagnasau chiar cre[te u[or \n 2010, de la circa 100 de mil-ioane de euro \n anul anterior.

Grupul policolor-Orgachim a \nregistratafaceri consolidate de 70 de milioane de euro \n 2009,din care peste 60% au fost generate de vånz`rile delacuri [i vopsele, [i a preconizat o majorare a rulaju-lui total cu 15% \n 2010, a declarat directorul generalexecutiv al grupului, Achille Bardelli.

Ministrul dezvolt`rii regionale [i turis-mului, elena udrea, a declarat c` \n Romåniasunt [antiere deschise pentru proiecte \n valoare decirca 40 de miliarde de euro, cel mai vechi datånd dinanul 1974.

Den Braven Romånia, parte a produ c`toru-lui olandez de izolan]i Den Braven, a estimat omajorare cu 15% a cifrei de afaceri \n 2010, la peste35 de milioane de euro, \n condi]iile \n care \ninterva lul ianuarie-aprilie vånz`rile au crescut cuaproape 40%, sus]inute de dublarea exporturilor.

Consor]iul format din aedificia Carpa]i[i Romest electronic a cå[tigat licita]ia pentrureabilitarea Teatrului Na]ional, valoarea contractuluifiind de 48 de milioane de euro, f`r` TVA.

Inspectoratul de Stat \n Construc]ii afost trecut de Guvern, prin ordonan]` deurgen]`, din coordonarea premierului \n subordineaMinisterului Dezvolt`rii Regionale [i Turismului.

pia]a construc]iilor continu` s` scad`, iarinvesti]iile \n acest sector nu mai reprezint` o priori-tate nici pentru mediul privat, nici pentru stat, care alimitat alocarea fondurilor doar pentru proiectele

„absolut necesare“, a declarat Cristian Erba[u,pre[edintele Patronatului Societ`]ilor din Construc]ii[i ac]ionar la grupul Erba[u.

Pia]a construc]iilor continu` s` scad`, iar investi]iile \nacest sector nu mai reprezint` o prioritate nici pentrumediul privat, nici pentru stat, care a limitat alocarea fon-durilor doar pentru proiectele „absolut necesare“.

CRISTIan eRBa{upre[edintele Patronatului Societ`]ilor din Construc]ii

CRONOLOGIE16

Grupul COn-a din Sibiu, specializat \nindustria construc]iilor, a \nregistrat afaceri de25 de milioane de euro \n primele [ase luni, \nstagnare fa]` de aceea[i perioad` din 2009, cuun rulaj \n sc`dere pe segmentul vånz`rilor demateriale, compensat \ns` de lucr`rile de con-struc]ii, a declarat proprietarul grupului, MirceaBulboac`.

Fostul ministru al transporturilor,Radu Berceanu, le-a cerut constructorilorsprijin pentru refacerea infrastructurii afectatede inundan]ii, asiguråndu-i c` „va veni operioad` \n care foarte multe proiecte vor fi lici-tate“ [i c` „toat` lumea va avea de lucru“.Oficialul a spus c` firmele de construc]ii potdona sume de bani, materiale de construc]ii sauutilaje, [i \mpreun` cu sumele colectate de lasalaria]ii companiilor din subordinea ministeru-lui [i cu redirec]ionarea unor fonduri de lalucr`ri deja \ncepute s` reconstruiasc` infra-structura afectat` de inunda]ii.

produc`torul de lacuri [i vopseleFabryo Corporation a anun]at c` \[i pro pu -ne s` r`mån` pe profit \n acest an, s` men]in`cifra de afaceri la nivelul din 2009 [i s`-[imajoreze cota de pia]` la 24%.

|n 2009, compania a avut o cifr` de afaceri \nsc`dere cu 7%, de la 162,3 milioane de lei la 151de milioane de lei, [i a revenit pe profit, cu uncå[tig de 5,7 milioane de lei, dup` pierderile deaproximativ un milion de lei din anul anterior.

num`rul autoriza]iilor de construirepentru cl`diri reziden]iale eliberate \nprimul semestru a sc`zut cu 16,9% fa]` de

construc]ii ar putea sc`dea cu 15-20% \n 2010, de la5,1 miliarde de euro \n 2009, ]inånd cont de evolu]iavånz`rilor \n primele luni.

produc]ia de ciment din Romånia a sc`zut\n primul trimestru, fa]` de ianuarie-martie 2009, cu29,9%, de la un milion de tone la 704.000 de tone, iarvånz`rile interne s-au comprimat \n acela[i intervalcu 37%, de la 1,08 milioane de tone la 682.300 de tone,a anun]at patronatul de profil CIROM.

produc`torul de materiale deconstruc]ii Teraplast Bistri]an`sùd a anun]at c` a finalizatmutarea tuturor capacit`]ilor de pro-duc]ie din Bistri]a la S`r`]el, investi]iilerealizate \n acest parc industrial ridicån-du-se la circa 26 de milioane de euro.Mutarea la S`r`]el [i noile investi]ii \ntehnologie [i consultan]` ar urma sàduc` reduceri de costuri de cel pu]in3%, iar capacit`]ile de produc]ie au cres-cut cu procente cuprinse \ntre 20% [i100%.

IulIe 2010

ac]ionarul majoritar al prefab Bucu -re[ti, Marian Milu], a afirmat c`, prin transferulac]iunilor companiei de pe pia]a RASDAq la catego-ria \ntåi a Bursei de Valori Bucure[ti, compania vadeveni vizibil` pentru fonduri strìne [i locale, dar aexclus cedarea controlului \n urm`torii cinci ani.


Va veni o perioad` \n care foarte multe proiecte vor fi licitate [i toat` lumea va avea de lucru. Firmele de construc]ii pot dona sume de bani, materiale de construc]ii sau utilaje, [i \mpreun` cu sumele colectatede la salaria]ii companiilor din subordinea ministerului [i cu redirec]ionarea unor fonduri de la lucr`ri deja \ncepute se va putea reconstrui infrastructura afectat` de inunda]ii.

RaDu BeRCeanufost ministru al transporturilor


OBI a deschis cel de-al [aselea magazin dinRomånia, la Sibiu, pe o suprafa]` total` de zecemii de metri p`tra]i, \n urma unei investi]ii deaproape cinci milioane de euro. Retailerul debricolaj face parte din grupul germanTengelmann.


aceea[i perioad` a anului trecut, la 19.827, iar \n iuniereducerea a fost de 4,2% fa]` de iunie 2009, potrivitdatelor anun]ate de Institutul Na]ional de Statistic`.

asocia]ia produc`torilor de BCa a solicitatGuvernului s` elaboreze [i s` anun]e public strate-

gia fiscal-bugetar` pentru perioada 2011-2013, nece-sar` companiilor pentru definitivarea planurilor deafaceri.

auGuST 2010

Consiliul Concuren]ei a autorizat concen-trarea economic` realizat` de fondul de investi]ii Do-Fi South-East Holding din Austria prin preluareaunui pachet de ac]iuni tranzac]ionate pe pia]aRASDAq reprezentånd 50% din capitalul Societ`]iide Construc]ii \n Transporturi Bucure[ti.

Compania de foraj [i construc]ii DaforaMedia[, controlat` de Gheorghe C`lburean, a ar`tatc` va contracta lucr`ri pe segmentul de construc]iidoar pentru proiecte care au asigurat`finan]are din fonduri europene.Construc]iile au o pondere de 20% \nafacerile companiei, restul fiindreprezentat de lucr`rile de foraj.

Ministerul Dezvolt`riiRegionale [i Turismului a sus-pendat unele programe, inclusiv con-struc]ia de locuin]e prin ANL, dup` cebugetul ministerului a fost redus cu 10%,a declarat ministrul de resort, ElenaUdrea. Printre investi]iile suspendate senum`r` construc]ia de locuin]e, proiect prin careGuvernul \[i propusese s` realizeze aproximativ100.000 de locuin]e pån` la sfår[itul mandatului, con-struc]ia de s`li de sport [i a drumurilor jude]ene deinteres local.

Ministerul Dezvolt`rii Regionale [i Turismului a suspendat unele programe, inclusiv construc]ia delocuin]e prin ANL, dup` ce bugetul ministerului a fostredus cu 10%.

elena uDReaministrul dezvolt`rii regionale [i turismului

Produc`torul de materiale de construc]ii TeraplastBistri]a a finalizat mutarea tuturor capacit`]ilor deproduc]ie la S`r`]ei, investi]iile realizate \n acestparc industrial ridicåndu-se la circa 26 de milioanede euro.


Nume de cod:supravie]uirePia]a construc]iilor a consemnat sc`deri puternice anul trecut [i a continuat pe o linie descendent` \n 2010, cei mai mul]ijuc`tori fiind fie pesimi[ti, fie rezerva]i \n privin]a momentului \ncare acest sector ar putea reveni pe cre[tere.

Unii au identificat 2011 drept anul revenirii, al]ii 2012, \ns` to]iadmit c` o serie de coordonate pentru un r`spuns \nchegatlipsesc, \n joc fiind multe variabile.

ANALIZ~18


ANALIZ~20

R[i cu 21,4% \n serie ajustat` \n func]ie denum`rul de zile lucr`toare [i sezonalitate,lucr`rile de construc]ii noi cu 13,8%, respectiv8%, [i lucr`rile de \ntre]inere [i repara]iicurente, cu 13,2% [i 11,9%. Pe tipuri de con-struc]ii, volumul lucr`rilor de construc]ii asc`zut astfel: cl`dirile reziden]iale cu 20,2% \nserie brut`, 13,3% \n serie ajustat`, cl`dirilenereziden]iale cu 15,7%, respectiv 12,5%, [i con-struc]iile inginere[ti cu 12,2%, respectiv 12,6%.

Sc`derea a continuat [i \n primul trimestru.Astfel, \n primele trei luni, comparativ cu ia -nuarie-martie 2009, volumul lucr`rilor de con-struc]ii a sc`zut cu 20,9%, \n serie brut`. Pe ele-mente de structur` s-au \nregistrat sc`deri lalucr`rile de repara]ii capitale (-36,1%) [i lalucr`rile de construc]ii noi (-28,9%), dar lalucr`rile de \ntre]inere [i repara]ii curente, volu-mul lucr`rilor de construc]ii a crescut cu 25,4%.Pe obiecte de construc]ii, volumul lucr`rilor deconstruc]ii a sc`zut la toate componentele. \naceast` perioad`, volumul lucr`rilor de con-struc]ii s-a diminuat cu 19,5% ca serie ajustat` \nfunc]ie de num`rul de zile lucr`toare [i desezonalitate, sc`dere eviden]iat` la urm`toareleelemente de structur`. S-a \nregistrat \ns` o

eprezentan]ii firmelor de profil arat` adesea cudegetul spre autorit`]i, de la care sunt a[teptatem`suri, proiecte [i bani, \n condi]iile \n careinvesti]iile private s-au diminuat drastic.

Ultimul an a \nsemnat pentru multe companiiafaceri mai mici, concedieri, t`ieri de costuri, redu ceride produc]ie sau chiar perspectiva falimentului.Poate singurul motiv pentru a fi optimist este faptulc` \n Romånia exist` un deficit real de construc]ii, \nspecial pe segmentul infrastructurii.

Cu toate acestea, pån` [i cei mai optimi[ti juc`torisus]in c` punctul de apogeu, consemnat \nainte de\nceperea crizei, va fi greu - dac` nu imposibil – deatins foarte curånd.

Cifre reci [i o statistic`dureroas`

Raport`rile Institutului Na]ional de Statistic`indic` un regres al volumului lucr`rilor de con-struc]ii cu 15,1% ca serie brut` [i cu 12,2% ca serieajustat` anul trecut fa]` de 2008, fiind \nregistratesc`deri la toate componentele, respectiv repara]iicapitale, construc]ii noi [i \ntre]inere. Astfel, lucr`rilede repara]ii capitale au sc`zut cu 24,1% \n serie brut`



Pre[edintele Uniunii Na]ionale a Practi -cienilor \n Insolven]` din Romånia (UNPIR),Arin St`nescu, a declarat la jum`tatea lui 2010c` num`rul procedurilor noi de insolven]` dinacest an ar putea dep`[i nivelul din 2009, cåndau fost deschise 20.000 de dosare.

Printre cauzele intr`rii \n insolven]` senum`r` criza economic`, dar [i managementuldefectuos.

„Sunt firme importante, firme serioase, careau intrat \n investi]ii imobiliare f`r` ca acesta s`fie domeniul lor de activitate. Foarte multefirme au solicitat ele \nsele deschiderea proce-durii de insolven]`. Pentru anul 2009, mai multde un sfert din dosarele respective au fostdeschise la cererea unor companii pentruob]inerea protec]iei tribunalului“, a ad`ugatSt`nescu.

Practicienii \n insolven]` nu au \ns` decå[tigat din aceast` situa]ie, pentru c` majori-tatea dosarelor sunt de faliment, ]inta acestorafiind recuperarea crean]elor din valorificarea deactive.

„Valorificarea activelor, chiar [i \n procedu-ra falimentului, sufer` de aceea[i criz` de caresufer` vånz`rile \n general. Nu avem cui vinde,


cre[tere la lucr`rile de \ntre]inere [i repara]ii curentecu 29,5%. Pe obiecte de construc]ii au fost sc`deri lacl`dirile reziden]iale (-43,4%) [i la cl`dirile nerezi-den]iale (-29,7%), iar la construc]iile inginere[ti s-a\nregistrat o cre[tere cu 1,2%.

La jum`tatea anului, volumul lucr`rilor de con-struc]ii ca serie brut` a sc`zut cu 15,7%, iar ca serieajustat` \n func]ie de num`rul de zile lucr`toare [i desezonalitate a coboråt cu 16%, fa]` de aceea[iperioad` din 2009. Pe de alt` parte, num`rul autor-iza]iilor de construire pentru cl`diri reziden]iale elib-erate \n primul se mestru din acest an a sc`zut cu16,9% fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut, la19.827, iar \n iunie reducerea a fost de 4,2% fa]` deiunie 2009, potrivit INS.

Primii [i ultimii \n EuropaLa nivelul Uniunii Europene, datele Eurostat

indic` c` \n decursul acestui an, sectorul construc -]iilor din Romånia a condus atåt topul sc`derii, cåt [icel al cre[terii, raportat la evolu]iile altor state mem-bre. Astfel, Romånia a \nregistrat \n iulie 2010 cea maiaccentuat` sc`dere a activit`]ii din construc]ii, de28,3%, comparativ cu luna anterioar`, dup` un avansde 24,9% \n iunie, cel mai rapid din Uniune, potrivitEurostat, care nu prezint` \ns` date pentru to]i mem-brii UE.

|n luna mai, Romånia \nregistrase cel mai puter-nic declin al produc]iei din acest sector. Pe de alt`parte, \n ultimul trimestru al anului trecut, Romånia[i Spania au fost singurele state din Uniune \n careactivitatea din construc]ii a crescut cu 2,7% [i respec-tiv 2,6%, \n raport cu trimestrul anterior, la nivelulblocului comunitar indicatorul sc`zånd cu 1,2%.

Cresc insolven]eleNum`rul firmelor care se aflau \n diverse stadii

de insolven]` \n primul semestru a crescut cu 7,5%comparativ cu aceea[i perioad` din 2009, la 11.221 decompanii, iar comer]ul, construc]iile [i transporturileau fost cele mai afectate sectoare de activitate, potri -vit unui studiu al agen]iei de rating Coface.

|n primele [ase luni, 6.255 de firme se reg`seau \nprocedur` general` de insolven]`, 2.235 \n procedur`simplificat` de insolven]`, 2.717 \n faliment [i 14 \nreorganizare judiciar`. |n aceea[i perioad` a anuluitrecut, au fost \nregistrate \n total 10.435 de dosare deinsolven]`. |n studiul realizat de Coface Romånia aufost luate \n eviden]` firme care [i-au deschis proce-dura de faliment, firme aflate \n reorganizare judi-ciar` [i firme pentru care a fost \nchis` procedura defaliment din lips` de active, indiferent de anuldeschiderii acestor proceduri.

|n ciuda sc`derii pie]ei, unele firmeactive \n sectorul construc]iilor aucontinuat investi]iile \n extinderea produc]iei [i chiar au anun]at proiectenoi, opera]iunile de acest tip fiind \ns`mult reduse fa]` de anii de boom.Printre cei care au inaugurat \n acestan unit`]i de produc]ie noi se num`r`grupul german Xella (fabric` de BCA\n jude]ul Prahova) [i grupul austriacSchmid Industrie Holding prin compania Baumit Romånia (fabric`de mortare uscate \n jude]ul Giurgiu).Totodat`, Soceram a anun]at c` va\ncepe \n 2010 construc]ia unei fabricide BCA la Roman, iar reprezentan]iicompaniei de construc]ii Apasco audeclarat c` vor s` \nceap` \n 2011construc]ia unei fabrici de tuburi dinpoliester \n jude]ul Giurgiu.

Fabrici noi

ANALIZ~22

iarde euro \n 2009, [i ar putea stagna \n 2011, \ncel mai optimist scenariu.

„Subfinan]area [i stagnarea finan]`rilorconduc c`tre o prognoz` de comprimare apie]ei mai mare decåt cea din 2009”, a afirmatel. Astfel, prognoza anun]at` \n ianuarie, careindica o stagnare sau sc`dere cu 8-9% \n acestan, a fost revizuit` \n sens negativ.

Printre problemele cu care se confrunt`sectorul construc]iilor se num`r` lipsa fon-durilor private [i de la buget, reticen]a definan]are a b`ncilor, dar [i nivelul ridicat aldatoriilor c`tre firmele de profil. „Ceea ce s-alicitat [i s-a decontat \n prima parte a anului

nu a putut s` fie decuplat de ceea ce s-a numitsprijinul \n campaniile electorale de anul tre-cut pentru diversele partide politice“, a spusPlosceanu.

|n aceste condi]ii, dac` legea privind parte -neriatele de tip public-privat - o alternativ` via-

a[a c` nu suntem deloc bucuro[i“, a precizatreprezentantul UNPIR.

Un alt motiv care conduce la sc`derea afacerilor [ila intrarea \n lichidare a firmelor cu capital romånesceste lipsa sus]inerii financiare. Pe de alt` parte, foartemulte companii au de suferit din cauza \ntårzieriirecuper`rii pl`]ilor de la stat, autorit`]ile oferindsprijin mai mult la nivel declarativ.

Printre juc`torii importan]i din sectorul con-struc]iilor [i cel imobiliar intra]i \n insolven]` \n acestan se num`r` compania de construc]ii SedesaConstructions and Services Rom, retailerul de brico-laj Interhome Décor [i dezvoltatorii Impact [i CefinReal Estate Alpha.

Mai optimi[ti \n 2011Pre[edintele Asocia]iei Romåne a Antre -

prenorilor de Construc]ii (ARACO), Lauren]iuPlosceanu, estimeaz` c` pia]a construc]iilor arputea sc`dea \n acest an cu 35-40%, de la 12,6 mil-


Indicii lucr`rilor de construc]ii, pe elemente de structur`

procente2005=100 activitate aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar apr. mai iun. iul. r) aug. p)

2009 2010Total construc]ii B 172,9 194,3 183,3 206,3 233,3 84,6 81,1 109,0 117,3 123,5 185,1 131,0 138,7

S 153,4 157,8 146,9 162,9 175,6 164,4 140,0 141,4 141,4 139,6 174,4 126,2 124,5

lucr`ri de construc]ii noi B 190,3 195,1 193,6 202,8 215,4 79,3 77,1 115,7 120,5 129,8 190,4 131,2 135,5

S 174,0 161,8 153,9 155,7 163,7 150,2 131,7 142,9 142,5 141,2 176,0 125,7 121,8

lucr`ri de repara]ii capitale B 154,9 172,0 169,5 200,1 230,0 65,5 64,5 105,6 120,9 128,3 218,7 107,7 162,5

S 126,3 128,7 144,4 159,5 175,0 135,2 115,1 134,8 148,2 145,4 196,8 92,9 125,2

lucr`ri de \ntre]inere [i repara]ii curente B 136,2 203,8 163.2 218,9 282,8 109,1 100,7 93,0 106,7 104,0 153,1 142,9 134,7

S 121,4 149,1 136,9 182,5 197,6 209,7 171,9 140,9 135,3 118,6 141,7 142,3 127,6

B= serie brut`; S=serie ajustat` \n func]ie de num`rul de zile lucr`toare [i de sezonalitateNot`: r) date rectificate; p) date provizorii

Sursa: INS


tate, organizare li ci ta]ie, comisie de licita]ie,dup` care gestioneaz` execu]ia proiectului [i \nfinal face recep]ia. E nevoie de o Companie deDrumuri care s` urm`reasc` pån` la recep]ieexecu]ia lucr`rilor, dup` care, odat` recep ]io na -te, ele nu mai pot fi \n gestiunea celui care a or -ganizat [i derulat licita]ia, ci trebuie s` fie pre-luate de Ministerul Administra]iei [i In -ternelor, care se ocup` de gestiunea bunuluipublic“, a adùgat Plosceanu.

Pe de alt` parte, Guvernul ar trebui s` facùn inventar al proiectelor \ncepute dup`Revolu]ie pentru a selecta pe cele necesare, celecare trebuie conservate [i cele care vor fi aban-donate. Ministrul dezvolt`rii regionale [i turis-mului, Elena Udrea, a declarat \n mai c` \nRomånia sunt [antiere deschise pentru proiecte\n valoare de circa 40 de miliarde de euro, celmai vechi fiind un baraj care apar]ine Minis -terului Mediului [i dateaz` din anul 1974. Eaa explicat c` este dificil de finan]at lucr`ri \nva loare de 40 de miliarde de euro, adùgånd c`multe dintre ele sunt inutile.

Pe minus [i la materiale|n primele nou` luni din acest an, pia]a

materialelor de construc]ii a avut un regres de18%, iar la nivelul \ntregului an sc`derea arputea fi de pån` la 20%, de la 5,1 miliarde deeuro \n 2009, sus]ine pre[edintele Asocia]ieiProduc`torilor de Mate riale de Construc]ii dinRomånia (APMCR), Claudiu Georgescu.

Anul trecut, pia]a s-a diminuat cu 28% iar\n 2011 ar putea stagna \n cel mai optimist sce-na riu.

|n primele patru luni pia]a a sc`zut cu 8%fa]` de acela[i interval din 2009, iar \n aprilie


bil` pentru finan]area proiectelor - ar fi fost adoptat`\n vara acestui an, aceasta nu ar fi putut produceefecte decåt din 2011.

Secretarul de stat \n Ministerul Economiei KarolyBorbely a declarat la finele lui septembrie c` legea vafi aprobat` \n maximum o lun` de c`tre Parlament. Ela explicat c` aceast` lege \nsumeaz` diferite articoledin alte acte normative, precizånd c` exist` un cadrulegal astfel \ncåt parteneriatele s` poat` fi aplicatepån` la aprobarea acesteia.

Firmele sunt nevoite s` \[irevizuiasc` strategiile bugetare pe ter-men scurt, s` flexibilizeze timpul delucru, s` regåndeasc` proiectele deinvesti]ii [i s` recurg` la alian]e cuparteneri locali sau strìni.

„Strategiile de care discut`m suntstrategii de supravie]uire pentru mareamajoritate a firmelor, iar pentru celecare au avut [ansa s` aib` o stabilitategenera t` de resurse sau de clien]i care s`le permit` decont`ri rezonabile pentru operioad` vorbim de o repozi]ionare [i oeventual` diversificare a activit`]ii, cares` le permit` confruntarea cu urm`torii3-4 ani, pentru c` la noi exist` un cumulde crize“, a adùgat reprezentantulARACO. Cu toate acestea, interesul pen-tru Romånia se va men]ine [i este posibil ca peste 4-5ani ritmul de dezvoltare de aici s` revin` la o cot`care s`-i asigure o pozi]ionare peste media euro-pean`.

Una dintre solu]iile pentru sprijinirea proiecteloreste atragerea de investitori din zona Asiei, Rusia sauOrient.

„Cred c` nu trebuie s` ne limit`m la fondurilestructurale pentru c` nu avem capacitatea s` cofi-nan]`m \n mod corespunz`tor. A[a cum ]`ri precumPo lo nia, Slovenia, Slovacia, Unga ria, Serbia, Mol -dova, Bulgaria utilizeaz` \n proiectele de dezvoltareintern` bani care au ca surs` Republica Popular`Chinez`, cred c`, sigur, cu o selec]ie riguroas` [inegociind cu Bruxellesul, pe anumite parteneriatepublic-private ar trebui [i noi s` gener`m o rela]ie“, aspus reprezentantul asocia]iei.

Domeniul principal care ar trebui s` atragìnvesti]iile \n domeniul construc]iilor ar trebui s` fie\n continuare cel al infrastructurii, \n baza uneistrategii coerente [i asumate, care s` nu fie schimbat`de la o guvernare la alta, potrivit sursei citate.

„|n opinia noastr` noastr`, \n condi]ii de criz`,nu e nevoie de atåtea ministere \n Romånia. Nu enevoie de Ministerul Dezvolt`rii Regionale [i nu enevoie de Ministerul de Transporturi. E nevoie deun singur minister, care s` fie al lucr`rilor publice.Nu e nevoie de Compania Na]ional` de Drumuri,care s` preia proiectul din faza de studiu fezabili-

Sunt firme importante, firme serioase, care au intrat \ninvesti]ii imobiliare f`r` ca acesta s` fie domeniul lor deactivitate. Foarte multe firme au solicitat ele \nseledeschiderea procedurii de insolven]`. Pentru anul 2009,mai mult de un sfert din dosarele respective au fostdeschise la cererea unor companii pentru ob]inerea pro-tec]iei tribunalului

aRIn ST~neSCupre[edintele UNIPIR

ANALIZ~24


2010 vånz`rile au consemnat o cre[tere de 13,6%fa]` de luna precedent`.

Ulterior, pe fondul situa]iei politice, evolu]iapie]ei a revenit pe trend descendent. Georgescu esti-ma la jum`tatea anului c` pia]a va continua s` scad`\n semestrul al doilea, cu excep]ia intervalului sep-tembrie-octombrie, cånd va avansa u[or, pe fondulvalorific`rii recoltelor, care va genera o cre[tere ainvesti]iilor private, \n special \n mediul rural.

Pe segmentul reziden]ial, reprezentantul APMCRapreciaz` c` \n 2010 nu vor fi finalizate decåt 35.000-37.000 de locuin]e, comparativ cu peste 60.000 deunit`]i anul trecut. Potrivit datelor INS, \n primul

semestru din acest an au fost finalizate 18.600 delocuin]e, dintre care 17.400 au fost finan]ate dinfonduri private [i 1.200 din fonduri publice.

Segmentele pie]ei materialelor de construc]iicu ponderile cele mai importante sunt cimentul,tåmpl`ria termoizolant`, corpurile de zid`rie,mortarele [i adezivii, \nvelitorile [i pl`cileceramice.

Pia]a construc]iilor nu poate fi ajutat` decåtprin infuzii de capital, iar statul ar trebui s` con-tribuie prin programe de construc]ie delocuin]e, coordonate de autorit`]ile locale \nfunc]ie de necesit`]ile reale ale localit`]ilor

Indicii lucr`rilor de construc]ii

-procente-

august 2010 fa]` de PerioadaIulIe 2010 auGuST 2009 1.I-31.VIII.2010/

perioada1.I- 31.VIII. 2009

Construc]ii - total B 105,9 80,2 82,8S 98,6 81,2 83,9

pe eleMenTe De STRuCTuR~:

Construc]ii noi B 103,3 71,2 75,3S 96,9 70,0 73,9

Repara]ii capitale B 150,9 104,9 89,7S 134,8 99,1 85,4

|ntre]inere [i repara]ii curente B 94,3 98,9 107,9S 89,7 105,1 115,5

pe OBIeCTe De COnSTRuC}II:

Cl`diri reziden]iale B 109,0 60,6 62,6S 101,9 62,2 61,9

Cl`diri nereziden]iale B 120,4 86,9 78,4S 112,8 86,0 77,4

Construc]ii inginere[tiB 99,6 84,6 96,1S 91,8 86,7 97,7

B= serie brut`; S=serie ajustat` \n func]ie de num`rul de zile lucr`toare [i de sezonalitatesursa: INS


statul se limiteaz` la cele absolut nece-sare“, a declarat Cristian Erba[u,pre[edintele PSC [i ac]ionar la grupulErba[u, cu activit`]i \n principal \ndomeniul construc]iilor.

Conform datelor Institutului Na -]ional de Statistic`, investi]iile \neconomia na]ional` au sc`zut \n primulse mestru cu 18,7%, fa]` de perioada si -milar` a anului trecut, la 22,48 mi liardede lei.

Astfel, \n primele [ase luni, indus-tria a atras 38,2% din totalul in -vesti]iilor, sectorul comer]/servicii -36,6%, iar la polul opus s-au situat con-struc ]iile, cu 17,9%, [i agricultura, cu5,5%.

Totodat`, bugetele ministerelorDezvolt`rii Regionale [i Turismului [icel al Transporturilor, doi dintre princi-palii contractori de lucr`ri publice \nconstruc]ii la nivel na]ional, au fost rec-tificate \n sens negativ la jum`tatealunii august. Astfel, bugetul de laDezvoltare a fost diminuat cu 168,6milioane de lei, iar de la Transporturi s-au t`iat 121,7 milioane de lei.

Dup` rectificare, ministrul dezvolt`rii ElenaUdrea a anun]at c` institu]ia a suspendat uneleprograme. Astfel, printre investi]iile suspendatese num`r` construc]ia de locuin]e, proiect prin


respective. Totodat`, autorit`]ile ar trebuis` creeze un fond special prin care s` spri-jine investi]iile \n domeniul materialelorde construc]ii, axate pe utilizarea detehnologii noi [i avånd la baz` resurselocale. Acest tip de investi]ii ar trebui\ncurajat [i de c`tre b`nci.

|n actualul context, \n care firmele mici[i mijlocii adopt` strategii de supra -vie]uire, unii dintre juc`tori mari, printrecare companiile multina]ionale, \[i permits`-[i continue politicile de dezvoltare,avånd sus]inere financiar`.

|n condi]iile \n care Romånia va reu[is`-[i respecte angajamentele stabilite prinacordul cu Fondul Monetar Interna]ional[i s` \[i echilibreze indicatorii macroeco-nomici, \n pia]` va exista o cre[tere a\ncrederii, care va permite relansarea eco-nomic`, a punctat Georgescu.

|n plan secund|n acest an investi]iile \n sectorul con-

struc]iilor nu mai reprezint` o prioritatenici pentru mediul privat, nici pentru stat,

care a limitat alocarea fondurilor doar pentruproiectele „absolut necesare“, potrivit PatronatuluiSociet`]ilor din Construc]ii (PSC). „Investi]iile numai reprezint` o prioritate \n domeniul privat, iar

Anul trecut,pia]a materialelor deconstruc]ii s-a diminuat cu28%, iar \n2011 ar puteastagna \n celmai optimist scenariu. |nprimele patruluni pia]a asc`zut cu 8%,iar \n aprilie2010 vånz`rileau consemnat ocre[tere de13,6% fa]` deluna precedent`.

28%

Investi]iile realizate \n economia na]ional` peelemente de structur` \n semestrul I 2010 (%)

Sursa: INS

9,2%

Alte cheltuieli

Lucr`ri de

construc]ii noi

Utilaje

(inclusiv mijloace

de transport)39,6%

51,2%

ANALIZ~26

care Guvernul \[i propusese s` realizezeaproximativ 100.000 de locuin]e pån` lasfår[itul mandatului, construc]ia de s`lide sport [i a drumurilor jude]ene deinteres local.

„Vom limita anumite investi]ii pecare, de la \nceputul anului, le redusesemoricum pentru c`, de la \nceput, amavut un buget mai mic pe 2010, cu 31%,decåt cel din 2009, cum ar fi investi]iile\n s`lile de sport. Anul acesta se f`ceaudoar s`lile de sport \ncepute anul tre-cut, acum probabil c` vom face [i maipu]ine decåt ne propusesem. Dinp`cate nu am avut posibilitatea s`avem bani pentru drumuri jude]ene,


Indicii investi]iilor realizate [i ai lucr`rilorde construc]ii (%)

85,0

trim. II trim. III trim. IV trim. I trim. II

78,4

82,879,1 88,4

90,2

71,9

60,169,4

70,3

2009 2009 2009 2010 2010

Construc]ii

Investi]ii

Sursa: INS

Cred c` nu trebuie s` ne limit`m la fondurile structuralepentru c` nu avem capacitatea s` cofinan]`m \n modcorespunz`tor. A[a cum ]`ri precum Po lo nia, Slovenia,Slovacia, Unga ria, Serbia, Mol dova, Bulgaria utilizeaz`\n proiectele de dezvoltare intern` bani care au ca surs`Republica Popular` Chinez`, cred c`, sigur, cu oselec]ie riguroas` [i negociind cu Bruxellesul, pe anumite parteneriate public-private ar trebui [i noi s`gener`m o rela]ie.

lauRen}Iu plOSCeanupre[edintele ARACO


O alt` op]iune este cùtarea de proiecte \nafara Romåniei, \n zona Asiei sau Africii.

„|n ]ar`, proiectele cofinan]ate de UE suntcele mai importante, cele mai sigure, dar [i cuexigen]ele cele mai ridicate“, adaug` Erba[u. Dealtfel, mai multe companii de construc]ii au

cùtat \n ultima perioad` \n special pro -iecte cu finan]are european`.

Gheorghe C`lburean, principalulac]ionar al companiei de foraj [i con-struc]ii Dafora Media[, a declarat c`firma va contracta lucr`ri pe segmentulde construc]ii doar pentru proiecte careau asigurat` finan]are din fondurieuropene.

„Altfel nu putem. Ne e team`. Suntfirme care au mari probleme, iar noi nulucr`m cu prim`rii care nu au asigurat`finan]area“, a afirmat C`lburean.

Conform datelor furnizate de secre-tarul de stat \n Ministerul Finan]elorPublice Bogdan Dr`goi, Romånia aveaaprobate la finele lunii septembrie unnum`r de 5.300 de proiecte finan]ate dinfonduri structurale, \n valoare de 11,5miliarde euro, prin [apte programeopera]ionale, care nu includ [i domeniulagriculturii.

El a ar`tat c` pån` la 24 septembrieau fost depuse 20.899 de proiecte de 43,2 mili -arde euro, dintre care au fost aprobate 5.300, \nvaloare de 11,5 miliarde euro. Dintre acestea,3.759 de proiecte, cu o valoare de 7,5 miliarde deeuro, erau deja semnate.

Oficialul a precizat c` proiectele au fostaprobate prin [apte programe opera]ionale cupeste 40 de axe prioritare, iar aproximativ 60%din bani se duc c`tre infrastructur`.

Pentru ca pia]a s` aib` o evolu]ie mai bun`\n 2011, autorit`]ile va trebui s` restructurezecåt mai rapid cheltuielile bugetare, s` diminu -eze pia]a neagr`, iar fondurile pentru investi]iis` fie orientate c`tre proiectele cu efect rapid \neconomie.

Astfel, \n 2011 sectorul infrastructurii ar tre-bui s` fie prioritar pentru investi]iile publice dinpia]a construc]iilor.

Referindu-se la anii trecu]i, cånd domeniulconstruc]iilor \nregistra cre[teri spectaculoase,Erba[u a afirmat c` foarte multe investi]ii, \nspecial imobiliare, au fost f`cute f`r` suportlogic, dup` principiul c` tot ce este construit seva vinde.

|n plus, foarte multe firme de construc]ii nu[i-au gestionat bine fondurile [i s-au \ndatorat,unul dintre exemple fiind extinderea parculuide utilaje peste nivelul optim.


am sperat pentru c` toat` lumea a[teapt` s` se fac`construc]ii de drumuri jude]ene, dar nu s-au prim-it bani pentru acest fel de lucr`ri. Nu am pututfinan]a lucr`ri de ap` mai mult decåt ne-am pro-pus la \nceputul anului“, a declarat Udrea.Totodat`, ea a precizat c` este suspendat [i progra-

mul de reabi litare termic` a locuin]elor, \ns` \nacest caz s-a g`sit o alternativ`, aceea prin care pro-prietarii se pot angaja s` ia credite de la CEC, pe operioad` de cinci ani, din care vor pl`ti doar ratele,dobånda fiind suportat` \n \ntregime de c`tre mi nis- ter, iar statul va fi garant.

Pe de alt` parte, conform strategiei fiscale apro-bat` de Guvern pentru perioada 2011-2013, cheltu-ielile de investi]ii ale Ministerului Dez volt`rii asigu-rate de la bugetul de stat vor cre[te cu 7% anul viitor,de la 1,87 miliarde lei \n 2010 la circa dou` miliardede lei. |n 2012, suma va urca la 2,82 miliarde lei, iar \n2013 va ajunge la 2,71 miliarde lei, apropiindu-se denivelul din 2009, de 2,69 miliarde lei.

Acela[i document prevede c` MinisterulTransporturilor va avea la dispozi]ie \n acest an 6,82miliarde de lei pentru investi]ii, sumele urmånd s`creasc` \n fiecare an.

Pentru anul viitor cheltuielile de investi]ii suntestimate la 8,11 miliarde de lei, la 10,11 miliarde lei \n2012 [i la 11,16 miliarde lei \n 2013. Erba[u mai spunec` \n aceast` perioad` dificil` pentru pia]a de profilpatronii fac eforturi „s` men]in` companiile \nvia]`“. Pentru a se adapta, firmele de construc]ii tre-buie s`-[i restrång` personalul [i s` rentabilizezeproduc]ia, s` fie flexibile [i s`-[i extind` portofoliulde activit`]i chiar \n dauna sc`derii profitului.

Vom limita anumite investi]ii pe care, de la \nceputulanului, le redusesem oricum pentru c`, de la \nceput, amavut un buget mai mic pe 2010, cu 31%, decåt cel din2009, cum ar fi investi]iile \n s`lile de sport. Anul acestase f`ceau doar s`lile de sport \ncepute anul trecut, acumprobabil c` vom face [i mai pu]ine decåt ne propusesem. Din p`cate nu am avut posibilitatea sàvem bani pentru drumuri jude]ene, am sperat pentru c`toat` lumea a[teapt` s` se fac` construc]ii de drumurijude]ene, dar nu s-au primit bani pentru acest fel delucr`ri. Nu am putut finan]a lucr`ri de ap` mai mult decåtne-am propus la \nceputul anului.

elena uDReaministrul dezvolt`rii

|ntr-un an de criz`

investi]iile publicesta]ioneaz`

Firmele de construc]ii \[i puneau speran]a anul trecut, cåndproiectele private au \nceput s` se diminueze semnificativ, \ninvesti]iile publice realizate \n mare parte de MinisterulTransporturilor [i Infrastructurii (MTI). |ns` criza financiar` care i-a afectat pe constructori nu a ocolit nici bugetul alocat de MTIpentru investi]ii.

ANALIZ~28

INFRASTRUCTUR~

A


construiasc` autostrada Comarnic-Bra[ov.Proiectul era måndria oficialilor din MTI [i afost prezentat ca prima reu[it` a unei licita]ii deconcesiune. Valoarea lucr`rilor era de 1,5 mili -arde de euro, \ntr-adev`r unul dintre cele maiscumpe proiecte de autostrad` din Romånia,care avea ca termen de finalizare anul 2014.

Grupul francez Vinci trebuia s` construiasc`tronsonul de autostrad` \nc` din 2005, darautorit`]ile de la acea vreme au reziliat contrac-tul pentru c` modul de atribuire a contractuluicontravenea normelor aplicate \n UniuneaEuropean`.

Poate cea de-a treia strigare la licita]ie pentruacest sector va fi cu noroc sau, cel pu]in, a[asper` reprezentan]ii ministerului. Secretarul destat Eusebiu Pistru a anun]at la sfår[itul luniiseptembrie c` licita]ia va fi reluat` \n cel maiscurt timp.

„Inten]ion`m s` scoatem la licita]ie pentruconcesiune tronsonul Comarnic-Bra[ov, sper`mc` cel mai tårziu anul viitor pentru a fi realizatpån` \n 2014. O s` schimb`m unele condi]ii, cas` nu mai avem problemele de la primaatribuire“, a spus el. |n acela[i timp MTIpromite c` va scoate la licita]ie \n acest an alte

stfel, lucr`rile la primele dou` mari proiecte de anultrecut, cu o valoare cumulat` de 865,24 milioane deeuro, respectiv autostr`zile Transilvania Bor[ -Bra[ov [i Bucure[ti – Ploie[ti, aproape c` au fostoprite. Constructorii au \ncetinit lucrul pe unele seg-mente [i au introdus lucrarea \n conservare, \ncondi]iile \n care nu au mai primit bani de la MTI.

Prioritatea ministerului a fost sub mandatul fos-tului ministru, Radu Berceanu, proiectele dezvoltatecu bani nerambursabili de la Uniunea European`,apoi cele finan]ate din \mprumuturi externe [i abia laurm` lucr`rile efectuate exclusiv cu bani de la buge-tul de stat, cum este [i cazul celor dou` autostr`zimen]ionate.

Actualul ministru Anca Boagiu spune c` baniiministerului se vor \ndrepta cu prec`dere c`treCoridorul Pan-European IV de Transport N`dlac-Arad-Timi[oara-Lugoj-Deva-Bra[ov-Bucure[ti-Constan]a, doar c` pentru multe tronsoane UniuneaEuropean` nici nu a aprobat m`car proiectele.

F`r` bani [i cu proiecte pierduteTot lipsa banilor a fost [i motivul invocat de com-

paniile Vinci [i Aktor pentru care au renun]at s` mai

INFRASTRUCTUR~

ANALIZ~30

patru sectoare de autostrad`, respectiv N`dlac-Arad,Timi[oara-Lugoj, Lugoj-Deva [i Or`[tie-Sibiu,investi]ii de aproximativ 670 milioane de euro, cu ter-men de finalizare de trei ani.

Promisiunile au fost f`cute [i \n aceast` var` deRadu Berceanu, cånd i-a adunat pe reprezentan]iifirmelor de construc]ii ceråndu-le dona]ii pentrurefacerea infrastructurii afectate de inundan]ii. |n

schimbul sprijinului, fostul [ef de la Transporturi i-aasigurat c` „va veni o perioad` \n care foarte multeproiecte vor fi licitate“ [i c` „toat` lumea va avea delucru“.

Totu[i cåteva lucr`ri continu`Pån` una alta, cert este c` \n prezent se desf`[oar`

lucr`ri de construc]ii de drumuri doar pe 165 de kilo-metri, mai precis autostr`zile Cernavod`-Constan]a(51 kilometri), Arad-Timi[oara (32 kilometri),autostrada Transilvania (10 kilometri) [i centurileocolitoare Bucure[ti Nord (21 kilometri), Constan]a(22 kilometri), Arad (12 kilometri) [i Sibiu (17,5 kilo-metri).

Nou instalat` \n scaunul de ministru, AncaBoagiu anun]` schimb`ri \n politica ministerului. Eavrea s` fixeze pre]uri maxime [i minime pentrudiferite tipuri de investi]ii publice ale ministerului, s`controleze contesta]iile firmelor \mpotrivaCompaniei Na]ionale de Autostr`zi [i DrumuriNa]ionale din Romånia (CNADNR) \n cadrullicita]iilor derulate \n perioada 2009-2010 [i s` recu-pereze \ntårzierile de absorb]ie a fonduriloreuropene cu care se puteau construi sute de kilometride autostr`zi.

Pån` cånd schimb`rile anun]ate se vor materia -liza, Boagiu continu` seria pelerinajelor prin ]ar`al`turi de premierul Emil Boc, \nceput` de predece-sorul s`u, \ncercånd s` struneasc` constructorii s`termine m`car la timp lucr`rile, dac` nu mairepede.

INFRASTRUCTUR~

Inten]ion`m s` scoatem la licita]ie pentru concesiunetronsonul Comarnic-Bra[ov, sper`m c` cel mai tårziuanul viitor pentru a fi realizat pån` \n 2014. O s`schimb`m unele condi]ii, ca s` nu mai avem problemelede la prima atribuire.

euSeBIu pISTRusecretar de stat

ANALIZ~32

råndul premieri [i diver[i mini[tri ai transpor-turilor tunau \n declara]ii c` investi]iile \n infra-structur` „sunt prioritatea zero” a Romåniei,alocarea bugetar` a r`mas neschimbat` (circa1,5% din PIB).

Lipsa banilor \mpreun` cu incapacitateaangaja]ilor de la Compania de Drumuri de aelabora proiecte eligibile pentru UE au f`cut ca]ara noastr` s` aib` \n prezent doar vreo 300 dekilometri de autostrad` dintr-o re]ea posibil` decåteva mii de kilometri.

A[adar, se pare c` [i \n anul 2010 investi]iile\n infrastructur` au r`mas doar \n declara]iilepoliticienilor [i \n slide-urile prezent`rilor

diver[ilor oficiali din Ministerul Transporturilor[i Infrastructurii din cadrul con ferin]elor depres` sau seminariilor, realitatea ne-a ar`tat c`\nc` o dat` constructorii au pierdut pariul culucr`rile de infrastructur`.

F`r` autostr`zi finalizate [i \nurm`toarea perioad`

Dac` anul trecut, Berceanu a reu[it s` taie pangli-ca la 42 de kilometri din autostrada Transilvania,probabilitatea pentru Boagiu ca la finele anului s`inaugureze vreo lucrare este destul de sc`zut`.

Totu[i, sunt [anse s` se finalizeze centura de norda Capitalei, un sector de 14,8 kilometri din [oseauaocolitoare a Sibiului [i 10 kilometri din autostradaTransil vania, deci un total de aproape 46 de kilometride drum.

Greu de crezut totu[i c` ritmul de lucru al con-structorilor se va accelera \n urm`toarea perioad`,

dac` lu`m \n considerare c` la nivelul lunii octombriedatoriile MTI c`tre firme era de 1,4 miliarde de lei.Suma, care reprezint` facturi neachitate \nc` din2009, va fi pl`tit` integral \n cursul anului 2011, iaracest scenariu se repet` an de an. Chiar dac` ani de-a

INFRASTRUCTUR~


PROIECTARE {I ARHITECTUR~

INFORMA}II COMPANII34

PROIECTARE {I ARHITECTUR~

MATERIALE DE

CONSTRUC}II

„Tat`l cimentului“:Anul 2012 va fiprimul an de cre[terede la debutul crizeiPia]a construc]iilor vastagna anul viitor, iar2012 va fi primul an decre[tere de la debutulcrizei, condi]iaesen]ial` pentruredresarea pie]ei fiinddemararea m`surilorde relansare economic` [i a marilorproiecte de infrastructur`, declar`

\ntr-un interviu Mihai

Rohan, [efulopera]iunilor grupuluigermanHeidelbergCement \nRomånia [i pre[edin-tele CIROM, supranumit [i „tat`lcimentului“.

INTERVIU46


demar`rii marilor proiecte de infrastructurànun]ate de stat. |n cazul \n care condi]iilemeteo vor fi mai aspre \n aceast` iarn`, iarsezonul rece va veni mai devreme decåt \n modobi[nuit, atunci sc`derea ar putea fi chiar de20%. Suntem de p`rere c` anul 2011 ar trebui sàduc` o cre[tere u[oar`, dac` vom avea stabili-tatea politic` [i succesul m`surilor de austeri-tate atåt de necesare adoptate de Guvern.Probabil c` abia din 2012 vom putea vorbi de orevenire pe cre[tere s`n`toas` a pie]ei.

Cånd [i-ar putea reveni pia]a local` aconstruc]iilor [i ce factori vor con-tribui semnificativ \n acest sens? Cem`suri ar trebui s` ia autorit`]ile?

Cu toate c` \n prezent contextul macroeco-nomic face foarte dificil` realizarea de estim`ri,am putea spune c` 2012 va fi primul anadev`rat de cre[tere dup` perioada de criz`, \ncondi]iile \n care 2011 va fi foarte probabil operioad` marcat` de stagnarea pie]ei. Cu privirela acest aspect, trebuie totu[i s` ]inem cont defaptul c` anul viitor evolu]ia pie]ei va fi la fel deincert` ca \n ultimii doi ani. Condi]ia esen]ial`pentru ca redresarea pie]ei s` \nceap` cuadev`rat este demararea m`surilor de relansareeconomic` [i a marilor proiecte de infrastruc-tur` anun]ate de stat. Numai acestea vor puteaaduce Romånia pe un trend de revenire similarcu cel \nregistrat pe alte pie]e din Europa.

6. Cu ce probleme se confrunt` \nprezent produc`torii de materiale deconstruc]ii [i ce strategii ar trebui sàplice pentru dep`[irea actualeiperioade?

Criza economic` continu` s` aib`, \n ciudaunor mici cre[teri punctuale - pe o perioad`scurt`, bine definit`, cum a fost cazul lunii iunie -,efecte negative \nsemnate asupra industriei mate-rialelor de construc]ii. Acest lucru face ca man-agerii companiilor produc`toare s` se confruntecu mult mai multe provoc`ri \n conducerea [imen]inerea afacerii. Sc`derea \nsemnat` a cereriide materiale de construc]ii, ca urmare a \ntårzieriidemar`rii marilor proiecte de infrastructur`,sc`derea pre]ului la aceste produse - \n \ncercareade a contracara mic[orarea cererii [i de a atrageclien]i -, al`turi de accesul greu la credite suntprintre cele mai \nsemnate probleme pe care le\ntåmpin` produc`torii de materiale de con-struc]ii. Ultimul aspect men]ionat genereaz` laråndul lui un efect de natur` s` fac` lucrurile maidificile pentru companii: lichidit`]i mai pu]ine ceantreneaz` \ntårzieri de plat`, cre[terea durateicircuitului bani – materii prime – produs – bani.

Ce evolu]ie a cifrei de afaceri consolidateestima]i \n acest an, comparativ cu 2009,[i care sunt factorii care vor influen]aevolu]ia rulajului?

Dup` prima jum`tate a acestui an am revizuitestim`rile legate de evolu]ia afacerii, pentru a co -respunde rezultatelor \nregistrate \n primul semes-tru, adic` mai pu]in cu 20% fa]` de nivelul prev`zutini]ial. |n ceea ce prive[te perioada care va urma,estim`m c` vom reu[i s` ne men]inem \n trendul datde evolu]ia general` a pie]ei.

Cu datele actuale, ce nivel al vånz`rilorpreconiza]i \n 2011?

Contextul macroeconomic, care dup` cum putemvedea este foarte volatil [i fluctuant, face dificil`realizarea unor estim`ri, de orice fel ar fi ele. Suntmul]i factori de care depinde evolu]ia vånz`rilor depe pia]a materialelor de construc]ii [i de aceeapredic]iile legate de acest lucru pot deveni de multeori hazardate. \n ciuda acestor lucruri, ceea ce putemspune este c` \n 2011 estim`m men]inerea business-ului Carpatcement la nivelul actual, cu atåt mai multcu cåt este foarte probabil ca anul viitor s` fie operioad` marcat` de stagnarea pie]ei.

Ce investi]ii a]i planificat \n 2010 [i caresunt proiectele vizate? Ce investi]ii viza]ipe termen mediu \n Romånia?

Carpatcement continu` derularea de proiecte [irealizarea de investi]ii [i \n acest an \n ciuda contex-tului de pia]` dificil prin care trecem, \n care preocu-parea general` ]ine mai mult de men]inerea niveluluiafacerii. Bugetul de investi]ii al Carpatcement alocatpentru acest an, de aproximativ 8 milioane de euro,este orientat pe realizarea de diferite investi]ii strate-gice, concentråndu-se \n principal \ns` pe partea demodernizare a echipamentelor. Fondurile prev`zutepentru investi]ii au \ns` o structur` flexibil`, pentru ase putea adapta la situa]ia \n care vor ap`rea alteoportunit`]i de pia]` pån` la final de an. Legat depunctele \n care suntem prezen]i \n ]ar`, respectivfabrici, cariere, sta]ii de betoane, \n prezent avemcapacit`]ile de produc]ie necesare pentru a satisfacecererea pie]ei pentru urm`torii 5 ani. Cu toate acestea\ns`, pe viitor avem \n vedere deschiderea a 3-5 sta]iide betoane \n zonele \n care nu suntem prezen]i.

Care va fi evolu]ia principalelor pie]e pecare activa]i - ciment, betoane, agregate -\n acest an, comparativ cu 2009? Cumexplica]i?

Estim`m c` \n acest an se va \nregistra un declinde aproximativ 15% al vånz`rilor de ciment \nRomånia, lucru favorizat [i de situa]ia destul deschim b`toare din mediul de guvernare, de incertitu-dinile legislative [i de probabilitatea mic` a

MATERIALE DE CONSTRUC}II

Cre[tere amånat`

pentru 2012Vånz`rile de ciment s-au comprimat cu 30% \n 2009 [i au continuat s` scad` \n acest an, influen]ate atåt de condi]iilemeteorologice nefavorabile construc]iilor, cåt [i de lipsaproiectelor. Previziunile produc`torilor indic` o reducere a sc`derii \n acestan [i stagnarea pie]ei \n 2011, iar momentul revenirii pe plus esteprognozat \n 2012. Pia]a local` a cimentului este disputat` detrei dintre cei mai importan]i produc`tori la nivel mondial, Lafarge(Fran]a), HeidelbergCement (Germania) [i Holcim (Elve]ia).

ANALIZ~48

CIMENT

ANALIZ~50

Consumul de ciment a sc`zut cu 30% anul trecut, la 8milioane tone, iar produc]ia de ciment a sc`zut cu27,8%, la 7,8 milioane tone, potrivit informa]iilorfurnizate \n luna martie de Ion Crånga[u, directorulexecutiv al Patronatului din industria cimentului [i aaltor produse minerale pentru construc]ii dinRomånia CIROM.

El a afirmat c` sc`derea consumului de anul tre-cut este echivalentul produc]iei anuale a mai mult dedou` fabrici de ciment. „Anul 2010 va fi mai prostdecåt 2009. Nu vom atinge nivelul din 2008 maidevreme de trei-cinci ani“, a ad`ugat reprezentantulpatronatului.

|n primul trimestru, produc]ia de ciment a sc`zutcu 29,9% fa]` de ianuarie-martie 2009, de la un milionde tone la 704.000 tone, iar vånz`rile interne s-aucomprimat \n acela[i interval cu 37%, de la 1,08 mili -oane tone la 682.300 tone, a anun]at patronatul deprofil, care citeaz` datele Institutului Na]ional deStatistic`.

Fa]` de primele trei luni din 2008, produc]ia s-adiminuat cu 58%, iar vånz`rile interne au avut un

CIMENT

regres de 63,8%. Romånia nu a exportat ciment[i clincher (semifabricat din care se ob]inecimentul) \n primul trimestru din 2009 [i din2010. Pe de alt` parte, importurile de ciment [iclincher au totalizat 20.500 de tone \n primeledou` luni din 2010. Comparativ, \n primultrimestru din 2009 importurile au fost de 76.900de tone.

La [ase luni, produc]ia de ciment s-a dimi -nuat cu 16%, la 2,94 milioane tone, iar vånz`riletotale au sc`zut cu 17%, la 2,99 milioane de tone,conform CIROM. Produc]ia de clincher asc`zut cu 16% \n perioada ianuarie-iunie, la2,19 mi lioane de tone. Totalul vånz`rilor pro-duc`torilor de ciment din Romånia, excluzåndimporturile, s-au comprimat cu 20% \n primulsemestru, la 2,88 milioane de tone.

Scenarii revizuite \n 2010

Produc`torii [i-au revizuit \n decursul aces-tui an previziunile legate de revenirea pie]ei sauvånz`rile proprii, \n unele cazuri scenariul negativ luat \n calcul dovedindu-se cel corect.

„La \nceputul anului 2010, estim`rile noastreprevedeau o descre[tere a pie]ei de minus 5-10%,cu o eventual` tendin]` de revenire \n cea de-adoua jum`tate a anului, dar [i un scenariu pesi -mist, \n care pia]a putea sc`dea pån` la -20%. |ncondi]iile actuale, evolu]ia pie]ei va urma sce-

ANALIZ~52

construc]ii nu sunt demarate, iar statisticilena]ionale, precum [i estim`rile privind cre[ -terea economic` general` \n Romånia r`mån\nc` rezervate. Prin urmare, [i \n 2010 oper`mdoar cu 2 din 3 cuptoare, adic` sub capacitate”,a spus reprezentantul Lafarge.

Cererea sc`zut` a determinat conducereaCarpatcement s` opreasc` produc]ia fabricilorde ciment la finele anului trecut, acestea fiindrepornite \n perioada martie-aprilie.

|n prezent, unit`]ile produc la aproximativ60% din capacitate, potrivit datelor comunicate\n septembrie.

Afaceri mai mici

Reprezentan]ii HeidelbergCement au fostnevoi]i s` revizuiasc` \n sens negativ prog-nozele privind evolu]ia afacerilor din Romånia\n acest an. Mihai Rohan, [eful opera]iunilordin Ro månia ale produc`torului german de ma -te riale de construc]ii, reunite sub denumirea

Carpatcement Holding, declara la jum`tatealunii februarie c` afacerile CarpatcementHolding au sc`zut cu 20% anul trecut, la 312,5milioane euro, [i ar putea \nregistra un nivelsimilar [i \n 2010, iar \n septembrie, el a revizuitprognoza \n sc`dere, indicånd o comprimare de

nariul pesimist. Primul trimestru a fost afectat decondi]iile meteorologice nefavorabile prelungitepån` \n luna aprilie, iar ulterior blocarea investi]iilor[i amånarea \nceperii unor proiecte noi au condus lamen]inerea condi]iilor grele de pia]`. Lunile de var`au cunoscut o anumit` revigorare, \ns` 2010 r`måne\n continuare un an dificil”, spune Markus Wirth,directorul general al Holcim (Romånia).

Philippe Questiaux, pre[edinte [i director generalal Lafarge Ciment (Romånia), estima \n februarie c`pia]a construc]iilor din Romånia va reveni pe cre[tere\n a doua parte a acestui an, influen]at` printre altelede m`surile luate de autorit`]i pentru stimulareaeconomiei [i \nceperea proiectelor mari de con-struc]ii. |n luna septembrie el a afirmat c` vånz`rileau \nregistrat unele cre[teri, \ns` sub nivelul de anultrecut, iar compania produce sub capacitate.

„|n Romånia, dup` cum am precizat [i \n altepuncte de vedere de pån` acum, prima diferen]` 2010versus 2009 a fost generat` de condi]iile atmosfe ricede la \nceputul acestui an – am avut o iarn` lung` [irece. Vånz`rile au \nceput s` creasc` la mijloculprim`verii, dar mai pu]in decåt cele din 2009. Un alt

aspect semnificativ \l constituie fragilitatea mediuluieconomic, ceea ce a dus la lipsa proiectelor de con-struc]ii semnificative din cauza problemelor definan]are. {i din aceast` perspectiv`, vizibilitateanoastr` pe perioada care urmeaz` continu` s`r`mån` extrem de sc`zut`: proiecte semnificative de

CIMENT

Nr. crt. Indicatori 2008 2009* 2010 10/09(%)

1. Produc]ia de ciment 1.677.628 1.004.880 704.086 70,1

2. Vånz`ri ciment pia]a intern` 1.887.854 1.083.499 682.375 63,0

3. Export ciment(ciment + clincher) 66.405 - - -

4. Import ciment(ciment + clincher) 114.937 76.973 20.514** 27

(ian.-feb. 2010)* - date confirmate de INS pentru Trim. I 2009

** - ciment alb = 2.748 t- alte cimenturi = 16.917 t- cimenturi aluminoase = 274 t- clincher = 575 t Sursa: CIROM, pe baza datelor solicitate de la INS

EVOLU}IA PRODUC}IEI {I A VÅNZ~RILOR DE CIMENT |N TRIMESTRUL I 2008 – 2010 (tone)


criz` (anul 2011 este probabil s` fie o perioad`marcat` de stagnarea pie]ei). Cu privire la acestaspect trebuie totu[i s` ]inem cont de faptul c`anul viitor evolu]ia pie]ei va fi la fel de incert`ca \n ultimii doi ani“, a spus el.

Investi]iile nu s-au oprit

Produc`torii au continuat \n acest an uneleproiecte de investi]ii \n ciuda restrångerii con-siderabile a consumului. Carpatcement a finali -

zat \n 2009 un program de m`rire de capacitatede produc]ie, \n valoare de peste 100 de mili -oane euro, iar bugetul din 2010, de aproximativopt milioane euro, vizeaz` \n principal moderni -zarea echipamentelor.

Fondurile prev`zute pentru investi]ii au \ns`o structur` flexibil` \n cazul \n care vor ap`reaalte oportunit`]i de pia]` pån` la final de an,potrivit lui Rohan.

„Lafarge Ciment (Romånia) continu` s`deruleze planul investi]ional 2006-2011 \n va -loare de 90 de milioane de euro pe care [i l-aasu mat [i anun]at. Acum acesta se afl` \ntr-unmoment al execu]iei bugetare \n care pune accentpe investi]iile industriale pentru materiale [iresurse alternative, situåndu-se \ntre 15-20

CIMENT

20% a rulajului. HeidelbergCement activeaz` \nRomånia [i \n domeniul betoanelor [i agregatelor,prin companiile Carpat Beton [i Carpat Agregate.

Afacerile Holcim (Romånia) au sc`zut anul trecutcu 33%, de la 372 milioane de euro la 250 milioane deeuro, potrivit datelor anun]ate la jum`tatea luniimartie.

„|n condi]iile \n care pia]a este \n continu`sc`dere [i vizibilitatea este redus` \n ceea ce prive[teproiectele de investi]ii care vor fi realizate \n semes-trul doi, cifra de afaceri pe 2010 va depinde deevolu]ia pie]ei”, a declarat Wirth \n luna septembrie.Holcim (Romånia) produce ciment,betoane [i agregate.

Cifra de afaceri consemnat` \nRomånia de produc`torul francez demateriale de construc]ii Lafarge a sc`zutanul trecut cu 43%, de la 480 milioaneeuro la 270 milioane de euro. Rezultateleinclud vånz`rile de ciment, cu pondereacea mai important`, agregate, betoane [igips.

Pe plus din 2012

„Consider`m c` anul 2011 va fi unulde stagnare, pentru c` nu avem vizibili-tate pe termen scurt \n ceea ce prive[teinvesti]iile pe care le va realiza statul \ninfrastructur`, un domeniu \n care neafl`m cu mult sub media european`.Speran]ele noastre sunt c` \ncepånd cu2012, vom avea din nou o cre[tere, avånd\n vedere unele m`suri de relansare eco-nomic` ce sunt absolut necesare [i carear putea aduce Romånia pe acela[i trendde revenire cu alte pie]e din restulEuropei”, a declarat reprezentantulHolcim.

Rohan estimeaz` c` \n 2010 vånz`rile de cimentdin Romånia vor \nregistra un declin de aproximativ15%, influen]ate, printre altele, de situa]ia „destul deschimb`toare“ din mediul de guvernare, de scumpi -rile anun]ate pentru aceast` toamn`, care favorizeaz`sc`derea cererii de materiale de construc]ii [i de„probabilitatea mic`“ a \nceperii marilor proiecte deinfrastructur` anun]ate de stat. |n plus, \n cazul \ncare condi]iile meteo vor fi mai aspre \n aceast` iarn`,sc`derea vånz`rilor ar putea fi chiar de 20%.

Reprezentantul Carpatcement, care este [ipre[edintele CIROM, sus]ine c` pia]a local` a con-struc]iilor ar putea reveni pe cre[tere cel maidevreme \n 2012.

„De[i contextual actual face foarte dificil`realizarea de predic]ii, am putea spune c` 2012 va fiprimul an adev`rat de cre[tere dup` perioada de

|n Romånia, prima diferen]` 2010 versus 2009 a fostgenerat` de condi]iile atmosferice de la \nceputul acestuian – am avut o iarn` lung` [i rece. Vånz`rile au \nceputs` creasc` la mijlocul prim`verii, dar mai pu]in decåtcele din 2009. Un alt aspect semnificativ \l constituiefragilitatea mediului economic, ceea ce a dus la lipsaproiectelor de construc]ii semnificative din cauza problemelor de finan]are. {i din aceast` perspectiv`, vizibilitatea noastr` pe perioada care urmeaz` continu`s` r`mån` extrem de sc`zut`: proiecte semnificative deconstruc]ii nu sunt demarate, iar statisticile na]ionale,precum [i estim`rile privind cre[terea economic` general` \n Romånia r`mån \nc` rezervate. Prin urmare,[i \n 2010 oper`m doar cu 2 din 3 cuptoare, adic` subcapacitate.

PhILIPPE QUESTIAUxpre[edinte [i director general al Lafarge Ciment

ANALIZ~54

sta]iei de m`cinare de la Turda se ridic` la 20 demilioane de euro. |n plus, \n luna august a anu-lui acesta a fost aprobat` \nceperea unei in -vesti]ii \n valoare de 14 milioane de euro \ntr-unproiect de eficien]` energetic` la fabrica de laAle[d, care va genera aproximativ 15% din

necesarul de energie electric` al fabricii,folosind c`ldura generat` \n timpul pro-cesului de fabricare a cimentului”, adeclarat Wirth.

Posibile solu]ii

Autorit`]ile ar trebui s` aib` o vizi -une pe termen mediu [i lung la nivelpolitic [i administrativ, pentru stabili-tate, [i s` dezvolte un mecanism de pre-venire a crizelor astfel \ncåt economia s`se dezvolte constant, apreciaz` [efulCarpatcement Holding [i pre[edinteleCIROM, Mihai Rohan.

„La nivelul statului ar trebui s` existeo viziune pe termen mediu [i lung atåt lanivel politic, cåt [i administrativ. Ar tre-bui s` existe o preocupare pentrumen]inerea unui mediu politic stabil [ipentru dezvoltarea unui mecanism deprevenire a crizelor/problemelor prinidentificarea poten]ialelor zone de risc lanivel macroeconomic [i prin g`sirea, dintimp, a unor solu]ii care s` aduc` o dez-

milioane de euro (anul \n curs [i, par]ial, \n primaparte a anului viitor)”, a precizat Questiaux.

{i reprezentan]ii Holcim au anun]at investi]ii \nacest an, orientate \n principal pentru moderniz`ri.

„|n 2010, bugetul alocat pentru modernizareafabricilor de la Cåmpulung [i Ale[d, precum [i a

CIMENT

La nivelul statului ar trebui s` existe o viziune pe termenmediu [i lung atåt la nivel politic, cåt [i administrativ. Ar trebui s` existe o preocupare pentru men]inerea unuimediu politic stabil [i pentru dezvoltarea unui mecanismde prevenire a crizelor/problemelor prin identificareapoten]ialelor zone de risc la nivel macroeconomic [i pring`sirea, din timp, a unor solu]ii care s` aduc` o dezvoltare constant` a economiei.

Resursele exist` [i a[ teapt` doar s` fie accesate. Elereprezint` o alternativ` viabil` pentru ob]inerealichidit`]ilor necesare pentru demararea [i finalizareaproiectelor \ncepute. De aceea, dezvoltarea de proiectecoerente [i concentrarea pe atragerea acestor fonduri artrebui s` fie una dintre priorit`]ile existente atåt \n mediulprivat, cåt [i \n mediul institu]ional

MIhAI ROhAN[eful Carpatcement Holding [i pre[edintele CIROM


CIMENT

voltare constant` a economiei“, a declarat Rohan. Ela afirmat c` pentru a putea \ncuraja o redresare mairapid` a pie]ei construc]iilor, care a consemnatsc`deri importante de la declan[area crizei, estefoarte important s` existe un dialog permanent \ntrestat [i mediul privat, precum [i implicare din parteaambelor p`r]i.

Relansarea credit`rii este un alt factor cheie pen-tru redresarea pie]ei construc]iilor [i implicit a mate-rialelor de construc]ii, iar juc`torii importan]i dinmediul bancar ar trebui s` faciliteze accesul com-paniilor la produsele de finan]are. Acest lucru aravea un impact direct asupra consumului [i asupraredres`rii pie]ei, \ntrucåt ar face posibil` finalizarea

proiectelor deja \ncepute,lansarea unor obiective \ntoate cele trei sectoare (con-struc]ii reziden]iale, nerezi-den]iale [i inginere[ti) [i,implicit, cre[terea cererii demateriale. Totodat`, capaci-tatea statului [i a compani-ilor locale de a absorbi fon-durile puse la dispozi]ie deUniunea European` este unalt aspect care va juca unrol important \n dez-voltarea economiei locale [i\n dinamica pie]ei con-struc]iilor.

„Resursele exist` [i a[ -teapt` doar s` fie accesate.Ele reprezint` o alternativ`viabil` pentru ob]inerealichidit`]ilor necesare pen-tru demararea [i finalizareaproiectelor \ncepute. Deaceea, dezvoltarea de pro -iecte coerente [i concen-trarea pe atragerea acestorfonduri ar trebui s` fie unadintre priorit`]ile existenteatåt \n mediul privat, cåt [i\n mediul institu]ional“,apreciaz` Rohan.

Pe de alt` parte, reduce -rea taxelor ar ajuta la\mbun`t`]irea situa]iei existente pe pia]` [i la stimu la-rea investi]iilor. „|n lipsaaccesului facil la creditare,companiile ar putea utiliza

resursele p`strate \n urma reducerii fiscalit`]ii pentrudezvoltarea propriei afaceri. Aceast` m`sur` ar fiuna dintre solu]iile cele mai la \ndemån` pentru\ncurajarea investi]iilor [i pentru dezghe]areasitua]iei de pe pia]`“, a mai spus Rohan.

La [ase luni,produc]ia deciment s-adiminuat cu16%, la 2,94milioane tone,iar vånz`riletotale au sc`zutcu 17%, la 2,99milioane detone, conformCIROM.Produc]ia declincher asc`zut cu 16%\n perioada ianuarie-iunie,la 2,19 milioanede tone. Totalulvånz`rilor produc`torilorde ciment dinRomånia,excluzåndimporturile, s-aucomprimat cu20% \n primulsemestru, la2,88 milioanede tone.

16%

Minus 16% \n volum,

regres de 18% \n valoarePia]a prefabricatelor din beton, unul dintre cele mai afectate sectoare de la \nceputul crizei, va sc`dea \n acest an cu 16% \nvolum [i cu 18% \n valoare, potrivit unei analize a companiei decercetare InterBiz research & consulting.

ANALIZ~56

PREFABRICATE

P


timp ce \n 2008 a reprezentat 2%”, sus]inanali[tii. Din punct de vedere valoric, sis-temele de pavaj [i elementele pentru cl`diride]in aproximativ 50% din totalul pie]ei.

Principalele canale de vånzare suntfirmele de construc]ii [i distribuitorii, \n spe-cial \n cazul sistemelor de pavaj [i de \nveli-

tori. |n Romånia sunt activi aproxi-mativ 870 de produc`tori de prefab-ricate din beton, care au \n jur de8.800 de angaja]i.

Capacitatea de produc]ie a pre-fabricatelor din beton a fost estimat`de InterBiz la aproximativ 2,4 mil-ioane de metri cubi, gradul de uti-lizare fiind de numai 25%.

Compania de cercetare noteaz`cre[terea num`rului de investitoristrìni din acest sector, precum AsaCons, Ergon (grupul CRH), Bramac,SW Umwelltechnick, Magnetti,Euroholding, Lupp, SemmelrockStein-Design (grupul Wie ner berger),Fruhwald, Tiviere, G&D Pre -fabbricati sau Railone, dar [i faptulc` din ce \n ce mai multe firme deconstruc]ii au \nceput s` investeasc`\n facilit`]i de produc]ie a prefabri-

catelor din beton pentru a oferi servicii de con-struc]ii la cheie (Max Boegl, Alpine - Granitul,Con-A Sibiu, Baupartner-Bauelemente, ICIMArad, Build Corp).

|n ultimii trei ani au intrat pe acest sectorfondurile de investi]ii Enterprise Investors \ncazul Macon – Simcor [i Oresa Ventures \ncazul a trei puncte de produc]ie a Somaco, dela Buzù, Roman [i Adjud.

De asemenea, CRH Irlanda a cump`ratElpreco Craiova, iar Build Corp, partenerulIulius Group, a cump`rat filiala Somaco Ia[i,men]ioneaz` InterBiz.

Potrivit sursei citate, pe acest segmentactiveaz` mai mul]i produc`tori locali care auca domeniu principal de activitateconstruc]iile sau produc]ia betoanelor [imortarelor, matri]ele fiind realizate \n func]iede cerin]ele beneficiari lor.

Totodat`, mai multe firme care deruleaz`lucr`ri de construc]ii au \nceput s` produc`prefabricatele din beton chiar pe [antier,motivul principal fiind costul mai mic.

ia]a prefabricatelor din beton a fost printre celemai afectate sectoare de la \nceputul crizei \nRomånia. Acest lucru survine dup` o dinamicàccelerat` pån` \n 2008, principalul vector decre[tere reprezentåndu-l construc]iile green-field.Cu toate acestea, pia]a este \nc` \n faza incipient`de dezvoltare \n Romånia”, sus]in autorii anal-izei.

Conform acestora, principalul atu alprefabricatelor din beton este faptul c`sunt produse industriale care trebuie s`respecte anumi]i indicatori de calitate [iperforman]`.

|n 2010, pia]a prefabricatelor dinbeton va sc`dea cu 16% \n volum, pån` lacirca 580.000 de metri cubi, [i cu 18% \nvaloare, pån` la aproximativ 169 milioanede euro. Totodat`, pia]a prefabricatelordin beton armat va ajunge la nivelul dinanul 2005, iar cea a prefabricatelor dinbeton simplu [i mortar va fi aproape devolumul din 2006. \n perioada 2005 –2010, cea mai bun` performan]` este\nregistrat` de pavelele din beton, \n timpce segmentul elementelor din betonarmat pentru cl`diri a fost cel mai afectatde criz`.

Printre factorii care au influen]atacest sector se num`r` sc`derea investi]iilor \nparcuri de retail (hipermarketuri, mall-uri), pre-fabricatele fiind solu]ii constructive pentru cl`diricu amprent` mare la sol, precum [i diminuareain vesti]iilor strìne \n centre logistice [i spa]iiindustriale. |n plus, investi]iile realizate \nperioada 2009 – 2010 s-au axat pe spa]ii mai mici,solu]ia constructiv` mai eficient` fiind structurametalic`.

Al]i factori au fost \nghe]area investi]iilor \ninfrastructur` (construc]ii [i reabilit`ri de drumuri,

poduri, cì ferate), \n special \n anul 2010, [i ritmulgreoi de atragere a fondurilor europene pentrureabi lit`rile urbane.

„|n 2009 sectorul prefabricatelor din beton areprezentat numai 1% din pia]a construc]iilor, \n

PREFABRICATE

|n 2010, pia]aprefabricatelordin beton vasc`dea cu 16%\n volum, pån`la circa 580.000de metri cubi, [icu 18% \n valoare, pån` laaproximativ 169milioane deeuro.

16%

Capacitatea de produc]ie a prefabricatelor din betona fost estimat` de InterBiz la aproximativ 2,4 milioane de metri cubi, gradul de utilizare fiindde numai 25%.

2,4 milioane mc

Sc`dere de 10% \n 2010Pia]a materialelor de zid`rie (BCA [i blocuri ceramice) va sc`dea cu 10% \n acest an, pån` la 3,6 milioane de metricubi, aproape de nivelul anului 2005, potrivit unei analize a companiei de cercetare InterBiz research & consulting.

ANALIZ~58

ZID~RIE

L


cera mice dependen]a este mai mare fa]` defurnizorii de energie”, precizeaz` InterBiz.

Anali[tii noteaz` c` firmele de BCA \ncearc`s` ia din cota celor de blocuri ceramice [i invers,\n condi]iile sc`derii vånz`rilor de profil. Astfel,produc`torii de c`r`mizi \ncearc` s` vin` pepia]` cu un format de c`r`mid` cåt mai mare, \n

timp ce produc`torii de BCA au avantajulpre]ului mai mic [i al unei greut`]i mai reduse.

Competi]ia va deveni extrem de dur` anulviitor, urmånd s` cå[tige juc`torii care vor aveastrategii mai bune.

„Devine aproape evident c` \n 2011 pia]amaterialelor de zid`rie va \nregistra cel maiprobabil o stagnare fa]` de 2010. Varia]ia va fide -2%/+5%. Consumul record din 2008 nu vamai fi atins mai devreme de anul 2014.Poten]ialul de consum de materiale de zid`riese ridic` la 9,3 milioane de metri cubi, dar nu vafi \nregistrat decåt \n perioada 2018 – 2021”,potrivit companiei de cercetare.

Legat de programul „Prima Cas`”, anali[tiinoteaz` c` acesta nu aduce o cre[tere a cererii demateriale de construc]ii, pentru c` majoritateacump`r`torilor s-au orientat tot c`tre locuin]elevechi, iar \n aceste condi]ii o variant` mai bunàr fi fost utilizarea de cupoane la achizi]ia mate-rialelor.

|n mod normal, Romånia nu ar fi trebuit s`fie \n criz` imobiliar`, fiind o ]ar` mult r`mas`\n urma altora. Pre]urile mari au dus la blocajulinevitabil din pia]`.

„Nevoia de cl`diri noi r`måne \n starelatent`, iar cererea nu va ap`rea decåt dacèxist` pre]uri corelate cu puterea de cump`rarea romånilor”, concluzioneaz` reprezentan]iicompaniei de cercetare.

a blocurile ceramice se va consemna o sc`dere de11% \n acest an, pån` la 1,6 milioane de metri cubi, \ntimp ce BCA-ul se va diminua cu 9%, pån` la 2 mili -oane de metri cubi.

„|n prezent \n Romånia sunt capacit`]i de pro-duc]ie ce \nsumeaz` 8,5 milioane de metri cubi, multpeste necesarul actual. Planurile investi]ionale alefirmelor ar aduce un plus de 2-2,5 mili -oane de metri cubi de zid`rie. |n anul2010 cele dou` materiale vor de]ine 77%din total pia]` de zid`rie (pere]i exteri-ori), excluzånd \nchiderile cu panourisand wich. |n anul 2009, 76% din lo -cuin]ele finalizate au avut pere]i exteri-ori din blocuri ceramice [i BCA”, afirmànali[tii InterBiz.

Din punct de vedere al aplicabilit`]ii,BCA-ul are avantajul unei arii mai largide utilizare atåt pe segmentul reziden]ial, cåt [i pe cel ne-reziden]ial, \nvreme ce c`r`mida a cå[tigat foarte multpe segmentul construirii de case. |n2010, ponderea importurilor de blocuricerami ce \n total consum va sc`dea la16%, de la 35% anul trecut.

Principalele ]`ri de provenien]` ablocurilor ceramice sunt Ungaria, Serbia [i Croa]ia,iar importuri de BCA semificative vor mai veni doardin Turcia, dup` ce Xella a deschis fabrica dinRomånia. Liderul pie]ei de BCA este grupul Macon,cu peste 20%, iar pe segmentul de blocuri ceramiceWienerberger va ajunge din nou s` de]in` aproxima-tiv o treime din pia]`, dup` ce \n 2009 pierduse dou`procente, se arat` \n studiu.

„Pre]urile la BCA [i blocuri ceramice sunt relativapropiate, de[i \n S2 2008 – S1 2009 pre]ul era chiarmai mic \n cazul blocurilor ceramice. La ambele pro-duse pre]urile \n retail variaz` \ntre 220 [i 360

lei/metru cub, \n func]ie de tipul materialului, dezon` [i de retailer. |n cazul BCA, produc`torii suntdependen]i de pre]urile la materii prime (ciment,var, nisip, alumin`), \n timp ce \n cazul blocurilor

ZID~RIE

Devine aproape evident c` \n 2011 pia]a materialelor dezid`rie va \nregistra cel mai probabil o stagnare fa]` de2010. Varia]ia va fi de -2%/+5%. Consumul record din2008 nu va mai fi atins mai devreme de anul 2014.Poten]ialul de consum de materiale de zid`rie se ridic`la 9,3 milioane de metri cubi, dar nu va fi \nregistratdecåt \n perioada 2018 – 2021.

InterBiz research & consultingcompanie de cercetare

Din punctul de vedere al aplicabilit`]ii, BCA-ul areavantajul unei arii mai largi de utilizare atåt pe segmentul reziden]ial, cåt [i pe cel ne-reziden]ial, \nvreme ce c`r`mida a cå[tigat foarte mult pe segmentul construirii de case. |n 2010, pondereaimporturilor de blocuri ceramice \n total consum vasc`dea la 16%, de la 35% anul trecut.

16%

50 milioane euro,

„izola]i“ \n 2010

Pia]a materialelor izolante se va diminua \n acest an cu circa17%, la 240 milioane de euro, de la 290 milioane de euro \n2009, iar aproximativ 65% din vånz`rile din acest an vor fiacoperite de produsele termo-fonoizolante, potrivit unei analize acompaniei de cercetare InterBiz research & consulting.

ANALIZ~60

IZOLA}II


C

termo-fonoizola]iilor va \nregistra un ritm anualde cre[tere de 13% \n perioada 2010 - 2014, \ntimp ce pia]a polistirenului (EPS+XPS) va cre[tecu 14-15% pe an. Pia]a hidroizola]iilor, domi-nat` de segmentul de membrane bituminoase(54%) va avea un ritm anual de cre[tere de 17%\n perioada amintit`”, conform firmei de cerce -tare.

InterBiz anticipeaz` c` pia]a vatei mineralepoate cre[te pån` la valoarea maxim` de 140milioane euro, care reprezint` punctul de matu-ritate, \n timp ce pia]a polistirenului poateajunge pån` la cel mult 360 milioane de euro.Totodat`, pia]a hidroizola]iilor poate cre[te demaximum dou` ori, pån` la 200 milioane deeuro. „Dac` facem compara]ie \ntre con-sumurile medii din Romånia [i cele din UE 27,cel mai mare poten]ial de cre[tere \l are vata de

sticl` (de trei ori mai mic \n Romånia),urmat` de vata bazaltic` (de dou` orimai mic \n Romånia)”, mai arat` compa-nia. Produc]ia de materiale izolante dinRomånia este concentrat` \n cåtevaregiuni: Bucure[ti–Ilfov, jude]eleCovasna-Buz`u-Prahova-Dåmbovi]a,jude ]ele Cluj-Mure[-S`laj, Neam] [ijude]ul Constan]a.

Pe pia]a vatei minerale cei mai maricompetitori sunt Saint-Gobain Isover,Ursa, Knauf Insulation, Gecsat,Rockwool, Macon, iar un alt juc`torimportant din Germania urmeaz` s`intre pe pia]` \n 2011. Totodat`, pe seg-mentul de EPS & XPS (polistiren extru-dat) cei mai mari juc`tori sunt Swisspor-

Isopor, Austrotherm, Arcon, Zentyss, HirschPorozell, Europlast, Thermopor, Atlas, Fibran,BASF [i Dow.

el mai important segment al pie]ei termoizola]iiloreste polistirenul, avånd o cot` de peste 50% din total.Totodat`, de[i pia]a vatei minerale a sc`zut cu 20% \nvolum anul trecut, pe termen mediu [i lung acest sec-tor are poten]ial de cre[tere cu peste 10% anual. |n2009, pia]a termoizola]iilor a fost de 6,3 milioane demetri cubi.

Evolu]ia pie]ei materi-alelor izolante va depinde[i \n urm`torii ani de pro-gramul guvernamental dereabilitare termic` acl`dirilor. Dup` ce anul tre-cut au fost eviden]iateprimele rezultate pozitiveale acestui program, \n 2010fondurile alocate s-auredus la mai pu]in dejum`tate, pån` la 35 mili -oane euro.

„Poten]ialul pie]ei dereabilit`ri termice cu ajutorguvernamental este decirca [apte miliarde deeuro. |n Romånia suntaproximativ 2,53 milioanede locuin]e \n circa 85.000de blocuri ce necesit` reabilitare termic`. Fondullocativ al Romåniei este de 8,4 milioane de locuin]e,dintre care numai 7-8% sunt izolate termic”, potrivitanalizei InterBiz.

Capacit`]ile totale de produc]ie de polistirenexpandat (EPS), de aproape 8,5 milioane metri cubi,dep`[esc cu mult cererea poten]ial` a pie]ei. Anali[tiiapreciaz` c` pån` \n 2011 o serie de produc`tori maimici vor disp`rea de pe aceast` pia]`, unii \ncetåndproduc]ia \nc` din 2009, \ns` adaug` c` au ap`rut [i

vor ap`rea firme noi. La sfår[itul anului 2009 pe pia]aEPS erau peste 80 de produc`tori. „De[i pia]a con-struc]iilor noi este \n continuare \n sc`dere, pia]a

IZOLA}II

Poten]ialul pie]ei de reabilit`ri termice cu ajutor guverna-mental este de circa [apte miliarde de euro. |n Romåniasunt aproximativ 2,53 milioane de locuin]e \n circa85.000 de blocuri ce necesit` reabilitare termic`. Fondullocativ al Romåniei este de 8,4 milioane de locuin]e, din-tre care numai 7-8% sunt izolate termic.

InterBiz research & consultingcompanie de cercetare

InterBiz anticipeaz` c`pia]a vatei minerale poatecre[te pån` lavaloareamaxim` de 140milioane euro,care reprezint`punctul dematuritate.

140 mil. euro


]ionale, investind \n acela[i timp \n direc]iaob]inerii unor materiale calitative, care s`r`spund` exigen]elor utilizatorilor, s` asiguresiguran]` [i eficien]` \n exploatare [i care s`poat` transfera clien]ilor finali o valoare cåt maimare la costuri cåt mai mici.

Ce m`suri ar trebui s` adopteautorit`]ile pentru sprijinirea pie]ei?

|n primul rånd, absen]a unei adev`raterestructur`ri la nivelul organismelor de stat nuva face decåt s` mai amåne problemele cu careast`zi se confrunt` Romånia, indiferent de par-ticula rit`]ile unui sector sau altul. De asemenea,modific`rile fiscale \n avalan[` care au caracte ri - zat anul 2010 [i care sunt dovada disfunctiona -lit`]ii existente \n actul de guvernare nu au f`cutdecåt s` confuzeze [i s` destabilizeze mediuleconomic, alungånd poten]ialii investitori carese v`d \n situa]ia de a abandona orice inten]ii deinvesti]ii \n spa]iul economic romånesc, orien-tåndu-se spre economii stabile, cu evolu]ii pre-dictibile care s` poat` asigura cadrul optim dez-volt`rii unor planuri de afaceri viabile. |n cåtevacuvinte am putea rezuma ceea ce este absolutnecesar pentru o evolu]ie viitoare pozitiv` aacestui sector, dar [i a \ntregii economii: stabili-tate, predictibilitate, transparen]`, eradicareaevaziunii [i aplicarea de strategii sectoriale \nfunc]ie de domeniile prioritare ale economieiromåne[ti.

Pentru ca pia]a construc]iilor [i economia \nansamblu s` aib` o evolu]ie pozitiv` \n viitor estenevoie de stabilitate, predictibilitate, transparen]`,eradicarea evaziunii [i aplicarea de strategii sectori-ale, a declarat \ntr-un interviu Marius DumitruMarin, vicepre[edinte [i directorul executiv al aso-cia]iei „PRO BCA“ [i CEO al produc`torului demateriale de construc]ii Macon Deva.

Care a fost nivelul pie]ei de BCA anul tre-cut [i ce evolu]ie estima]i \n 2010?

Volumul pie]ei de BCA \n 2009 s-a situat la circa2 milioane de metri cubi, iar sc`derea pre]urilor devånzare a fost cuprins` \ntre 15 [i 17%. Luånd \nconsiderare blocajele actuale [i concentrarea cererii\n continuare pe segmentul proiectelor mici, indivi -duale, pentru 2010 previzion`m o sc`dere de circa15% raportat` la nivelul volumelor din 2009.

Care sunt factorii care vor influen]avånz`rile \n acest an?

Un \nceput de an caracterizat de condi]ii climat-ice nefavorabile [i de extinderea efectelor crizei eco-nomi ce, cåt [i modific`rile fiscale care au fost operatede-a lungul acestei perioade [i m`surile de reducerea veniturilor de la nivelul sectorului bugetar au influ-en]at negativ nivelul cererii de materiale de con-struc]ii venit` \n mare parte din segmentul per-soanelor fizice.

Blocajul credit`rii, care a continuat, [i num`rulmic de proiecte de construc]ii noi datorit` lipsei definan]are, dar [i instabilit`]ii economice [i politice augenerat sc`deri [i la nivelul acestui an.

Cu datele disponibile \n acest moment, ceevolu]ie a pie]ei de zid`rie prognoza]i \n2011, \n valoare [i volum?

Este dificil s` apreciem \nc` de acum evolu]iapie]ei pentru 2011, dat fiind contextul economic.Bazåndu-ne pe elementele prezentate \n strategia fis-cal` pe 2011-2013, precum [i pe analiza datelor exis-tente \n pia]`, estim`m pentru anul 2011 o cre[terea pie]ei de zid`rie cu 5-6% \n volum [i cu 2-3% \nva loare.

Ce strategii au adoptat produc`torii pen-tru dep`[irea crizei?

|n general, dat fiind contextul economic, fiecarecompanie serioas` [i-a orientat eforturile \nspre efici-entizarea activit`]ii [i reducerea costurilor opera -


PRO BCA: Pia]a are nevoie de stabilitate,predictibilitate [i transparen]`


- 2008 au ap`rut foarte mul]i juc`tori de micidimensiuni, care acum nu mai rezist` pe pia ]` dincauza concuren]ei „la sånge” din acest sector,odat` cu diminuarea brusc` a consumului.

Ce impact au asupra pie]eiconstruc]iilor programele derulate deautorit`]i, precum cel de reabilitare termic` sau Prima Cas`?

Programul de reabilitare termic` [i „PrimaCas`“ vor influen]a consumul \n urm`torii ani,\ns` legile \n acest sector ar trebui s` fie mai clare[i mai constante. Multe din lucr`rile de re a bili -tare termic` derulate pån` \n prezent au \n tåm -pinat probleme de montaj [i s-au utilizat foartemulte materiale ieftine, pentru c` nu s-au f`cutcontroale privind corectitudinea lucr` rilor.

Dac` lu`m \n calcul programul na]ional dereabilitare termic` a locuin]elor \nceput deMinisterul Dezvolt`rii, la patru ani de la\nceperea lui au fost termoizolate sub 40.000 delocuin]e din 600 de blocuri, echivalentul a maipu]in de 1% din totalul de 83.000 de blocuri,construite \n perioada 1960 – 1990, care aunevoie de reabilitare termic`. Totu[i, cerereamare din ultimii ani a venit de la investitoriipriva]i, avånd \n vedere c` \n prezent circa 90%din toate cl`dirile nou-construite sunt termoizo-late. |n primii ani cånd am intrat pe pia]` ne-amluptat s` promov`m termoizolarea optim`, iaracum nimeni nu mai concepe s` tencuiasc` unperete f`r` s`-l izoleze. |n prezent promovarease \ndreapt` c`tre sf`tuirea proprietarilor \nvederea utiliz`rii unei termoizola]ii cu polis-tiren de mai mult de 10 centimetri.

Produc`torul de polistiren Austrotherm esti -meaz` c` pia]a de profil ar putea stagna sau sc`deau[or \n acest an din cauza contextului economicincert [i ia \n calcul construc]ia unei noi linii de pro-duc]ie \n momentul cånd va cre[te consumul, adeclarat \ntr-un interviu Serghei Negulescu, direc-torul general al companiei.

Ce cifr` de afaceri estima]i \n acest an,comparativ cu 2009, [i care va fi evolu]iapie]ei de profil?

Rezultatele din 2010 depind \n mare m`sur` deevolu]ia general` a situa]iei financiare [i economice.Obiectivul nostru principal const` \n ob]inerea unui

rezultat cåt mai bun pe pia]`. Perspectivele r`mån\ns` incerte [i \n 2010, f`cånd imposibil` o estimarecorect` a evolu]iei pie]ei de polistiren. Se a[teapt` ou[oar` sc`dere sau chiar o stagnare a situa]iei \n com-para]ie cu 2009. Pentru 2010 ne propunem o pro-movare continu` a produselor [i serviciilor \n vede -rea consolid`rii imaginii m`rcii [i a fideliz`riiclien]ilor. |n condi]iile \n care toate pie]ele \ntåmpin`dificult`]i, fiecare produc`tor sau prestator de ser-vicii va ac]iona \ntr-un mod propriu. Austrothermare produse de calitate [i nu va face rabat la acestcapitol doar pentru a oferi produse ieftine.

Ce investi]ii a]i realizat pån` \n prezent [icare sunt inten]iile din acest punct devedere, pe termen scurt, mediu [i lung?

Investi]iile realizate pån` \n prezent, contorizate\n cele trei linii de produc]ie, au \nsemnat 20 milioanede euro. Aproximativ 100 de angaja]i lucreaz` \n celetrei centre. Compania ia \n calcul [i construirea celeide-a patra linii de produc]ie pe pia]a romåneasc`, \nzona de vest a ]`rii, unde are deja terenul disponibil,cånd consumul de polistiren va ajunge la 3,5 mi li -oane de metri cubi pe an.

Care sunt cele mai mari probleme cu care v` confrunta]i din cauza crizei financiare?

Cea mai mare dificultate, cu care se confrunt` to]imarii juc`tori pe pia]` este lipsa de lichidit`]i, accesareadificil` a fondurilor. |n 2008 erau mai mult de 50 deproduc`tori pe pia]`, iar acum cred c` au mai r`masdoar 10-15 branduri. Capacitatea de produc]ie este \nprezent dubl` fa]` de cerere. |n perioada de boom 2007


Austrotherm: Pia]a de polistiren ar putea stagna \n 2010


INSTALA}II

Vånz`rile AdePlastcresc cu 10-30% \n 2010 [i 2011Vånz`rile AdePlast vor cre[te cu 10-30% \n 2010 [i s-ar puteamajora \ntr-un ritm similar \n 2011, an \n care companiapreg`te[te investi]ii cu care vrea s`-[i surprind` concuren]ii, adeclarat \ntr-un interviu proprietarul produc`torului de materialede construc]ii, Marcel B`rbu].

INTERVIU72


pierdere \n 2009 de pån` la 34% din cifra deafaceri, nu vor mai avea benzin` \n rezervor.Noi avem preg`tit` finan]area, am f`cut profitbunicel \n 2009, facem profit bun \n 2010, sun-tem cea mai modern` companie din domeniu.Avem personal bun, fiul meu mai mare a\nceput timid s` se implice \n via]a firmei.Avem cea mai bun` rentabilitate pe muncitordin domeniu. Dac` am externaliza complettransportul [i paza celor trei fabrici, rentabili-tatea ar s`ri \n ochi [i celor care sunt miopi.

Ce investi]ii planifica]i pe termenscurt [i mediu? Care sunt proiectelevizate?

Anul viitor avem un program investi]ionalspecial. El este secret \n acest moment, dar va fio surpriz` deosebit` pentru competitorii no[tri.

Cu ce probleme v-a]i confruntat \nultima perioad` [i ce m`suri a]i luat?

Cele mai mari probleme sunt legate denep`sarea celor care ne conduc [i de legisla]iaactual`, care este f`cut` parc` s` protejezeescrocii [i ]eparii, nu firmele serioase care con-tribuie la bugetul de stat. Nenum`rate firme iaumarf`, dau CEC-uri sau bilete la ordin pe marf`,vånd marfa la jum`tate de pre], banii se topescdin firm`, refuz` CEC-urile [i biletele la ordin,dup` care apeleaz` la insolven]` sau faliment.Nimeni nu \i ia la bani m`run]i: de ce au våndutsub pre]ul de achizi]ie, unde sunt banii dinfirm`? Administratorul judiciar culege ultimabrum` de cash din firm` pentru onorariu [i-lacoper` pe escroc, [i-l scap` de orice responsa -bilitate, dar scap` [i statul romån de 16% impo -zit pe profit, plus 16% impozit pe dividende [i obun` parte din TVA-ul care se tope[te prin vån-zarea sub pre]ul de achizi]ie. Dac` statul ar faceo lege corect`, care s` nu promoveze escroche -riile financiare, ar putea pl`ti multe salarii laprofesori sau doctorii care s`tui de s`r`cia din]ar` pleac` \n strìn`tate.

Cånd estima]i revenirea pie]ei con-struc]iilor din Romånia [i care suntfactorii decisivi \n acest sens?

Dac` vor \nceta \n acest an scandalurile depe TV [i din pres`, iar cet`]enii romåni nu vormai fi atåt de speria]i [i \[i vor \ndeplini celedou` visuri mari: cas` [i ma[in`, pia]a imobi -liar` [i-ar reveni din 2011. Totu[i, e greu decrezut c` se va \ntåmpla acest lucru. Repet,depindem foarte mult de hot`rårile celor care neconduc. |n 2012, \n mod sigur romånii vordeveni imuni la tot [i se vor apuca de treab`serios.

Cum vor evolua \n acest an afacerileAdePlast, fa]` de 2009, [i care sunt fac-torii care vor influen]a evolu]ia rulajului?

La sfår[itul lunii septembrie st`m bine compara-tiv cu aceea[i perioad` a anului trecut. Dac` la 30septembrie 2009 aveam våndute 165.792 de tone(7.895 de camioane de 21 de tone), \n primele nou`luni din acest an am livrat 217.262 de tone (10.345 decamioane de 21 de tone), \nregistrånd o cre[tere \nvolum a vånz`rilor de 31%. |n privin]a cifrei de afa -ceri, lucrurile se schimb` din cauza reducerilormasive de pre], cre[terea fiind de 18,75%. AdePlast afost obligat` s` r`spund` r`zboiului pre]urilor dindomeniu. Ne-a f`cut pl`cere s` r`spundem [i ne con-sider`m \nving`tori datorit` faptului c` reu[im s`cre[tem nu numai volumul livr`rilor, ci [i profitul.Unele firme au realizat \n 2009 pierderi de pån` la34% din cifra de afaceri [i tot societatea AdePlast afost anchetat` de c`tre Oficiul Concuren]ei. Dac` uniidintre competitorii no[tri au anun]at cre[teri de 45%,noi nu ne lùd`m cu asemenea cre[teri, dar suntemprofitabili [i sunt sigur c` ei nu au våndut tot anulnici m`car volumul cu care noi am crescut \n 2010comparativ cu 2009.

Care va fi dinamica vånz`rilor din 2010pentru principalele categorii de produsedin portofoliu?

|n anul 2010, pån` la aceast` dat` am avut cre[terispectaculoase la adezivii de faian]`, gresie, marmur`-granit [i cei pentru termosisteme, adezivul nostruPolistirol Premium devenind, \n opinia mea, cel maivåndut produs din pia]`. Pentru acest produs,cre[terea a fost de peste 70%. Clien]ii au optat pentruun produs ieftin [i bun \n detrimentul celor „noname” sau celor scumpe. A doua grup` de produsedin punctul de vedere al vånz`rilor, care a consemnato cre[tere de circa 30%, cuprinde [apele [i pardoselileindustriale. Firmele de construc]ii mici sau mari aurenun]at la importuri dup` ce au constatat c` „par-doseala industrial` colorat`” de la AdePlast este la felde bun` [i la jum`tate de pre]. Locul 3, cu o cre[terede numai 10%, este ocupat de gleturi, iar mortarelede finisaje [i repara]ii manuale au urcat cu 8%. Avemcontrac]ii de aproximativ 30% la mortarele cu apli-care mecanizat`, aici fiind normal s` sc`dem, avånd\n vedere faptul c` marile [antiere au murit. Lavopsele [i tencuieli decorative ne putem lùda cucre[ teri de 400%, dar suntem noi \n afacere [i cåndcre[ti de la cåteva mii de tone la zeci de mii este sim-plu.

Cum ar putea evolua vånz`rile companieianul viitor? Pe ce se bazeaz` prognoza?

Anul viitor va fi un an mai greu decåt 2010. Noine propunem s` cre[tem ca [i anul acesta, \ntre 10%[i 30%. Cå]iva produc`tori viteji, care au avut

INSTALA}II


INSTALA}II

FINISAJE&

AMENAJ~RI

Consumul intern de lacuri [i vopsele a sc`zut cu 21% anul trecut,\n 2010 va \nregistra o comprimare de 6%, pån` la 270 milioanede euro, iar anul viitor va stagna sau va avea un avans u[or,potrivit unei analize a companiei de cercetare InterBiz research &consulting.

ANALIZ~76

LACURI {I VOPSELE

Color`m de 270 milioane de euro

C


ea mai afectat` pia]` ]int` este cea a construc]iilor delocuin]e noi. |n anul 2010 num`rul autoriza]iilor deconstruire a cl`dirilor va sc`dea cu pån` la 20% [i seva reflecta \n consumul de vopsea din anul 2011, darva \nregistra o cre[tere u[oar` pe segmentul derepara]ii [i renov`ri. De altfel, \n perioada 2010-2014consumul de lacuri [i vopsele ar putea fi sus]inut derenov`ri, atåt finan]ate de stat, cåt [i de popula]ie, [iva compensa sc`derea dramatic` din segmentul con-struc]iilor de noi cl`diri. |n aceast` situa]ie, strategiilede dezvoltare ar trebui s` se axeze pe acoperirearegional` prin re]ele de distribu]ie [i prezen]a \npunctele DiY”, potrivit companiei de cercetare.

Pia]a local` de lacuri [i vopsele este competitiv` [iofer` \n continuare oportunit`]i mari de cre[tere. |nciuda evolu]iei favorabile de pån` \n al doilea semes-tru din 2008 [i a cre[terii puternice a produc]iei delacuri [i vopsele, capacitatea de produc]ie utilizat` ar`mas la un nivel foarte sc`zut (mai pu]in de 20% \n2009).

|n prezent, \n Romånia exist` capacit`]i de pro-duc]ie instalate de peste 800.000 de tone lacuri [ivopsele [i ar putea r`måne la acest nivel, \n condi]iile\n care poten]ialul maxim de consum local este de420.000 de tone.

Competi]ia este format` din 190 de produc`tori [i70-80 de importatori. Pia]a este dominat` de Fabryo,Policolor, Deutek, Köber, Daw Ben]a, Atlas, Sarcom[i Druckfarben. De asemenea, multina]ionale precumAkzo Nobel, Sigma Kalon-PPG, Sto, DuPont, BASF,Sniezka, Tikkurila, JUB, Helios, Jotun sau BeckerAcroma sunt prezente pe pia]` prin intermediulimporturilor. Al]i juc`tori noi pe pia]` sunt Adeplast,Duraziv [i Meffert.

„Dup` aceast` perioad` de recesiune,pia]a vopselelor va \ncepe s` evolueze c`trematuritate, \n sensul polariz`rii puternice acompeti]iei [i extinderii gamelor de pro-duse [i serviciilor oferite de c`tre firme”,sus]in autorii analizei.

Odat` cu dezvoltarea rapid` a re]elelorDIY, se dezvolt` [i m`rcile private. Astfel,Hornbach, bauMax, Dedeman sau Bri cos -tore au pe pia]` branduri proprii de lacuri[i vopsele. |n Romånia, cea mai puternic`marc` privat`, destinat` exclusiv re]elelorde bricolaj, este „Alpina”. M`rcile privatede vopsele ale re]elelor DIY sunt produse\n special \n Bulgaria, Ungaria, Germania [iRomånia.

|n condi]iile \n care preferin]ele de con-sum se schimb` rapid, unii produc`tori audez voltat game de produse „personali zate”pentru consumatorii mari. Totu[i, pe seg-mentul casnic consumul de vopsele eco-nomice s-a accentuat \n ultimul an. Potrivitestim`rilor InterBiz, num`rul aparatelor de

LACURI {I VOPSELE

colorare la punctele de vånzare a dep`[it nivelulde 2.600 de unit`]i, \nregistråndu-se cre[terianuale de peste 30% \n ultimii patru ani. Struc -tura pie]ei romåne[ti este apropiat` de cea din

Europa, vopselele [i tencuie lile deco-rative avånd o pondere de 62%, iardiferen]a este acoperit` de vop seleleauto [i industriale. |n anul 2009 con-sumul de lacuri [i vopsele din Romå -nia a fost de aproximativ 9 kg/locui - tor, \n timp ce media \n UniuneaEuropean` este de 14-15 kg/locuitor.

„O perioad` de corec]ie negativ`era de a[teptat chiar [i \n lipsa crizeieconomice, pentru c` \n ultimii anievolu]iile au dep`[it previziunile, iarpia]a era supra\nc`lzit`. Consumul delacuri [i vopsele din 2008 ar mai puteafi atins abia \n 2013-2014, iar tot \naceast` perioad` pia]a ar putea revenila cre[teri anuale de dou` cifre. Pelång` poten]ialul de consum semni-ficativ din segmentul reziden]ial, pia -]a de vopsele mai poate cre[te \n urmainvesti]iilor str`ine realizate, cum ar fi\n industria auto, electrice [i electro-casnice, industria lemnului sau na -val`”, mai arat` InterBiz.

Grupul olandez Akzo Nobel, celmai mare produc`tor de vopseluri dinlume, este \n discu]ii cu mai multefonduri de investi]ii pentru achizi]iaunei companii cu acela[i obiect deactivitate din Romånia, tranzac]ie careva avea loc cel mai devreme \n 2011,au anun]at la finele lunii iuniereprezentan]ii Akzo Nobel Coatings.

Compania, importator de vopsele,inten]iona s` intre pe segmentul produc]iei printr-o investi]ie \ntr-o fabric`, la Codlea, \n jude]ul Bra[ov,unde a achizi]ionat \n 2007 un terende trei hectare, dar proiectul a fostoprit \n contextul crizei. Astfel, grupula decis achizi]ia unui produc`tor, situat \ntre primii cinci dup` cota depia]`, terenul urmånd s` fie cel maiprobabil våndut, a declarat MariusPintea, market manager al AkzoNobel Coatings.

Liderul mondial vrea o achizi]ie \n Romånia

|n prezent, \nRomånia exist`capacit`]i deproduc]ie instalate depeste 800.000de tone lacuri [ivopsele [i arputea r`månela acest nivel, \ncondi]iile \n carepoten]ialulmaxim de consum localeste de 420.000de tone.

800.000de tone

Tåmpl`ria termoizolant`,jum`tate minus 10%Pia]a de tåmpl`rie termoizolant` a atins un nivel de aproximativ500 de milioane de euro anul trecut, sub 50% din nivelul \nregistrat \n 2008, [i ar putea sc`dea cu 10% \n acest an,potrivit Patronatului Produc`torilor de Tåmpl`rie Termoizolant`(PPTT).

ANALIZ~78

TÅMPL~RIE

|


dificil` se num`r` reducerea cheltuielilor deproduc]ie, diminuarea personalului, scurtareaprogramului de lucru, \nchi derea temporar` aactivit`]ii, aplicarea [omajului tehnic, sc`dereapre]ului de vånzare „pån` la limita de subzis-ten]`”. |n plus, unele firme angajeaz` „lanegru”.

Solu]ii a[teptate de laautorit`]i

Patronatul de profil apreciaz` c`solu]iile pe care ar trebui s` le adopteautorit`]ile pentru sprijinirea acesteipie]e sunt reducerea fiscalit`]ii [i\nceperea investi]iilor, precum [i dez-voltarea de programe care s` relansezeactivitatea companiilor de tåmpl`rie,pentru care PPTT a lansat deja unelepropuneri, precum „Programul Rabla”\n domeniul ferestrelor de blocuri sauFereastra Termoizolant` pentrulocuin]ele unifamiliale.

„Ambele programe au fost sus]inuteintens [i la Ministerul Dezvolt`riiRegionale [i Turismului [i la MinisterulMediului [i P`durilor cu exemplific`ri [icalcule concrete de eficien]`, cu efectepozitive \n reducerea [omajului, \n des-curajarea muncii la negru, \n cre[tereacontribu]iilor la bugetul statului [i \n

final la cre[terea nivelului de consum al acestuiprodus, contribuind implicit la reducereaimportant` a infla]iei”, a precizat Kilaitidis.

Credite cu garan]ia statului [i dobånd` subven]ionat`

Guvernul a decis, la \nceputul luniiiulie, c` proprietarii locuin]elor incluse\n programul de reabilitare termic`vor avea posibilitatea s` finan]ezelucrarea prin credit bancar contractatcu garan]ia statului [i dobånd` sub-ven]ionat`, dup` modelul programu-lui „Prima Cas`“.

Creditul va putea fi contractatpentru o perioad` de cinci ani.Lucr`rile de reabilitare termic` eligi-bile sunt reabilitarea termic` aanvelopei cl`dirii [i a insta la]iilor afe -rente, repararea, \nlocuirea/achi -

n 2009 valoarea realizat` \n domeniul tåmpl`riei ter-moizolante a atins circa 500 milioane de euro, sub50% din valoarea realizat` \n 2008. Pentru 2010, alc`rui \nceput a fost aproape inert, se mai estimeaz` osc`dere de circa 10%, cu tot saltul realizat \n lunaiunie, premerg`toare major`rii TVA-ului la 24%”, adeclarat Harilaus Kilaiditis, director executiv alPPTT.

El sus]ine c` lipsa investi]iilor noi, majorarea TVA[i derularea „anemic`” a programului guvernamen-tal de reabilitare termic` a cl`dirilor vor influen]anegativ atåt vånz`rile din acest an, cåt [i cele din2011.

„Cu datele prezente, dac` nu apar miracole \neconomia ]`rii noastre, evolu]ia pie]ei va continuas` se degradeze”, a completat reprezentantul pa -trona tului.

Tot mai pu]ini juc`tori

Kilaitidis sus]ine c` num`ruljuc`torilor activi pe pia]a de tåmpl`rieizolant` s-a diminuat \n 2009 [i primaparte a acestui an din cauza efectelor neg-ative ale crizei. Astfel, \n acest interval aufost lichidate peste 1.500 de firme mici [imijlocii, iar alte cåteva sute [i-au \ntrerupttemporar activitatea.

„Fluctua]ia num`rului de firme activeeste greu de controlat, dar apreciem c` \naceast` perioad` se men]in \n activitatecirca 2.000 - 2.500 de societ`]i comerciale lanivelul \ntregii ]`ri”, a spus el.

Potrivit sursei citate, printre solu]iileadoptate de companii \n aceast` perioad`

TÅMPL~RIE

Mai pu]in de 30% dintre blocurile intrate \n programul dereabilitare au fost predate, restul \ns` risc` s` nuprimeasc` \n urm`toarele 12 luni sau poate niciodat`banii necesari acestui proces. |n contextul \n care veni-turile popula]iei sunt \n sc`dere, iar costurile pentru\ntre]inere cresc semnificativ, oamenii nu mai pota[tepta. A[adar, este momentul ca asocia]iile de propri-etari, prin ini]iative private, s` coordoneze direct acesteproiecte, diminuånd astfel timpul de a[teptare [i sc`zåndtotodat` costurile finale.

AuGustiN Russudirectorul general [i proprietarul Baumix

Conform primului program dereabilitare termic`, deasemenea \nvigoare,Guvernulfinan]eaz` 50%,prim`riile 30%[i asocia]iile deproprietari 20%din costuri.

50%

ANALIZ~80

doneze direct aceste proiecte, diminuånd astfeltimpul de a[teptare [i sc`zånd totodat` costurilefinale“, a declarat Augustin Russu, directorulgeneral [i proprietarul Baumix.

Potrivit companiei, costurile bugetate pån`\n prezent \n proiectele de reabilitare erau de celpu]in dou` ori mai mari decåt dac` acestea ar fifost f`cute individual din cauza cheltuielilor deproiectare [i aprobare.

Totoda t`, avansul dat de c`tre asocia]iile depro prietari ar fi fost suficient pentru a pl`ti\ntreaga lucrare de anvelopare, conform surseicitate. |n ceea ce prive[te proiectul guvernamen-tal nou, care implic` finan]area reabi lit`rii dinresursele asocia]iei de locatari, cu participareastatului doar prin acoperirea dobånzii \mpru-mutului bancar, Augustin Russu a declaratc` exist` riscul derul`rii \ngreunate din cauza

formalit`]ilor. „Proiectul, l`udabil de altfel, este

supus riscului unei derul`ri greoaie dincauza formalit`]ilor de \n deplinit \nrela]ia beneficiar-fi nan ]ator-garant-con-structor. A[adar, \n pre zent, solu]ia nupoate fi decåt cea a ini]iativelor privateale fiec`rei asocia]ii de proprietari“, aafirmat Russu. Conform primului pro-gram, de asemenea \n vigoare, Guvernulfinan]eaz` 50%, pri m`riile 30% [i aso-cia]iile de proprietari 20% din costuri.„Cu datele prezente, dac` nu apar mi ra-cole \n economia ]`rii noastre, evolu]iapie]ei va continua s` se degradeze”, con-clu zioneaz` Harilaus Kilaiditis, directorexecutiv al PPTT.

zi]ionarea cu montaj a centralei termicede bloc/scar`, respectiv a centralei ter-mice aferente locuin]ei unifamiliale, pre-cum [i a instala]iilor aferente acesteia,precum [i introducerea unor sistemealternative pentru asigurarea par -]ial`/total` a energiei pentru preparareaapei calde de consum, iluminat [i/sau\nc`lzire.

Lucr`rile de interven]ie vor fifinan]ate din sursele proprii ale benefi-ciarilor, \n cuantum de minimum 10%din valoarea de execu]ie [i din creditebancare, \n lei, cu garan]ie guvernamen-tal` [i cu dobånd` subven]ionat`, con-tractate de beneficiari [i garantate \n pro-cent de 100% de Fondul Na]ional deGarantare a Creditelor pentru \ntre-prinderile Mici [i Mijlocii \n numele [i \ncontul statului, reprezentånd maximum90% din valoarea de execu]ie a lucr`rilorde interven]ie.

Pe cont propriu?

Produc`torul de materiale de construc]ii Baumix\ncurajeaz` asocia]iile de proprietari s` reabilitezetermic locuin]ele pe cont propriu, \ntrucåt ini]iativeleautorit`]ilor pe aceast` tem` nu au avut succes,avånd costuri [i timpi de a[teptare ridica]i.

„Mai pu]in de 30% dintre blocurile intrate \n pro-gramul de reabilitare au fost predate, restul \ns` risc`s` nu primeasc` \n urm`toarele 12 luni sau poateniciodat` banii necesari acestui proces. |n contextul\n care veniturile popula]iei sunt \n sc`dere, iar cos-turile pentru \ntre]inere cresc semnificativ, oameniinu mai pot a[tepta. A[adar, este momentul ca aso-cia]iile de proprietari, prin ini]iative private, s` coor-

TÅMPL~RIE

|n 2009 valoarea realizat` \n domeniul tåmpl`riei termoizolante a atins circa 500 milioane de euro, sub50% din valoarea realizat` \n 2008. Pentru 2010, al c`rui\nceput a fost aproape inert, se mai estimeaz` o sc`derede circa 10%, cu tot saltul realizat \n luna iunie, premerg`toare major`rii TVA-ului la 24%.

Fluctua]ia num`rului de firme active este greu de controlat, dar apreciem c` \n aceast` perioad` se men]in\n activitate circa 2.000 - 2.500 de societ`]i comerciale lanivelul \ntregii ]`ri.

HARiLAus KiLAiditisdirector executiv al PPTT

Proprietarii locuin]elor incluse \n programul de reabilitaretermic` au posibilitatea s` finan]eze lucrarea prin creditbancar contractat cu garan]ia statului [i dobånd` subven]ionat`, dup` modelul „Prima Cas`“.

Creditul poate fi contractat pe o perioad` de cinci ani.

Minus 10% \n 2010, stop \n 2011, plus din 2012


PL~CI CERAMICE

Pia]a de pl`ci ceramice a sc`zut \n valoare cu 40% anul trecut,la 110 milioane de euro, [i se va diminua cu 10% \n acest an,pån` la aproximativ 100 de milioane de euro. |n volum, pia]a seva diminua \n acest an de la 25 de milioane de metri p`tra]i lamaximum 23 de milioane de metri p`tra]i, potrivit estim`rilor produc`torului de pl`ci ceramice Lasselsberger Romånia, denumire sub care sunt reunite opera]iunile companiilorLasselsberger SA (fost` Cesarom) [i Sanex Cluj-Napoca, controlate de produc`torul austriac de pl`ci ceramiceLasselsberger.

ANALIZ~82

Dtribuitori [i prezen]a produselor \n toate maga-zinele de tip Do-It-Yourself”, a explicatM`c`rescu.

Investi]ii \n modernizare [ipromovare

Bugetul de investi]ii al grupului austriac \nRomånia totalizeaz` 1,5 milioane euro \n acest

an, din care 1,3 milioane de euro suntdirec]iona]i \n modernizarea fabricii[i extinderea centrului logistic de laCluj, dar [i \n promovarea colec]iiloractuale [i dezvoltarea de noi pro-duse.

Restul de 200.000 de euro dinbugetul de investi]ii sunt aloca]i pen-tru extinderea re]elei proprii de magazine specializate.

„Principalele motive pentru amdecis extinderea lan]ului propriu demagazine sunt posibilitatea deexpunere a tuturor colec]iilor com-paniei, cåt [i livrarea rapid`. |n plus,prin unit`]ile proprii, asigur`mclien]ilor o consiliere adecvat` prinintermediul personalului calificat \ndomeniu. Un alt avantaj pentruclien]ii care trec pragul magazinelornoastre este acela de a achizi]ionapl`ci ceramice la pre]uri de pro-duc`tor”, a precizat M`c`rescu.

Reamenaj`rile cu pl`ciceramice scad u[or

Lasselsberger Romånia estimeaz` c`num`rul locuin]elor din Romånia pentru care se

vor realiza reamenaj`ri cu pl`ci ceramice vasc`dea cu 3% \n acest an, de la 432.000 deunit`]i la 420.000 de unit`]i, din cauzadiminu`rii num`rului de proiecte [i situa]ieieconomice dificile.

„Sc`derea din acest an a num`rului delocuin]e amenajate prin placarea cu pl`ciceramice este determinat` de diminuareanum`rului de proiecte reziden]iale [i non-reziden]iale, dar [i de situa]ia economic`dificil`. Aceast` tendin]` va duce pån` lafinele anului [i la o sc`dere accentuat` aamenaj`rilor de locuin]e noi“, a declaratM`c`rescu. El a subliniat c` num`rul con-struc]iilor noi placate cu pl`ci ceramice va

iminuarea pie]ei de pl`ci ceramice a fost de la\nceputul anului influen]at` de comprimarea sec-torului construc]iilor, de sc`derea num`rului deproiecte reziden]iale [i nonreziden]iale, cåt [i de blo-carea credit`rii, probleme la care s-a ad`ugatcre[terea cotei TVA \n a doua jum`tate a anului – vår-ful de sezon pentru pl`ci ceramice”, a declaratEduard M`c`rescu, directorul comercial al Lassels -berger SA.

El estimeaz` c` pia]a va r`måne \n 2011 la valo-rile din acest an. „Consider c` pia]a de profil dinRomånia va reveni la valori pozitive cel maidevreme \n 2012 doar odat` cu reluareacredit`rii [i a revenirii cererii pe pia]a imo-biliar`. O evolu]ie pozitiv` a pie]ei de pl`ciceramice ar putea fi gr`bit` [i de proiectedin zona public`: reabilitarea spitalelor, a[colilor [i a institu]iilor”, a punctat M` -c`rescu.

Lasselsberger cre[teexporturile

Lasselsberger Romånia mizeaz` \n 2010pe o cifr` de afaceri de 38,5 milioane de euro,\n cre[tere cu 10% comparativ cu anul 2009.\n acest an, produc`torul de pl`ci ceramicevizeaz` majorarea exporturilor [i intrarea pemai multe pie]e externe. LasselsbergerRomånia a exportat, \ncepånd cu 2009, pepie]ele din Grecia [i Bulgaria.

„Men]inerea \n 2009 a afacerilor lanivelul anului 2008, \n condi]iile pr`bu[iriipie]ei cu circa 40%, s-a datorat m`suriloradministrative [i comerciale luate \n decursul anuluitrecut: reorganizarea Cesarom, prin relocarea pro-duc]iei din Bucure[ti la cealalt` fabric` de]inut` degrup, la Cluj-Napoca, optimizarea stocurilor prinlichidarea celor vechi, o politic` comercial` perfor-mant` care a permis triplarea nu m`rului de dis-

PL~CI CERAMICE

Consider c` pia]a de profil din Romånia va reveni la va lori pozitive cel mai devreme \n 2012 doar o dat` cu reluarea credit`rii [i a revenirii cererii pe pia]a imobiliar`.O evolu]ie pozitiv` a pie]ei de pl`ci ceramice ar putea figr`bit` [i de proiecte din zona public`: reabilitarea spitalelor, a [colilor [i a institu]iilor.

EduARd M~c~REscudirector comercial Lasselsberger SA

Bugetul deinvesti]ii algrupului austriac \nRomånia totalizeaz` 1,5 milioaneeuro \n acestan, din care 1,3 milioane deeuro suntdirec]iona]i \nmodernizareafabricii [i extin-derea centruluilogistic de laCluj.

1,5 mil. euro


este de 35%, \n timp ce magazinele specializatede]in o cot` de doar 10%, iar cele de tip chio[catrag aproximativ 55% dintre cump`r`tori.

Lasselsberger estimeaz` c` \n urm`torii treiani magazinele de bricolaj vor cå[tiga aproxi-

mativ 40% dintre cump`r`tori, maga-zinele specializate vor ajunge la 30%,aceea[i pondere urmånd s` revin` [iloca]iilor de tip chio[c.

„Clien]ii de pl`ci ceramice se vor\ndrepta, \n urm`torii trei ani, cuprec`dere c`tre magazine de profil \ncadrul c`rora pot g`si personal speciali -zat care s` \i \ndrume \n alegerea pro-duselor care li se potrivesc, dar [i o seriede alte servicii precum transportul saugaran]ia montajului“, a afirmatM`c`rescu.

Lasselsberger Romånia, singurul produc`tor local cu distribu]ie lanivel na]ional, a \nregistrat anul trecut ocot` de pia]` de 36% [i estimeaz` unavans la 38% \n acest an. Lasselsbergereste cel mai mare produc`tor din

Romånia, un alt juc`tor, de mici dimensiuni,fiind firma Laz`r din Reghin, iar peste 50% dinpia]a local` este sus]inut` de importuri. Printrecei care au anun]at \n ultimii ani c` ar putea con-strui fabrici de profil \n Romånia se num`r` KaiGroup din Bulgaria sau Cersanit Polonia.

PL~CI CERAMICE

sc`dea \n acest an cu aproximativ 15% comparativ cu2009, \n timp ce num`rul celor reamenajate se vamen]ine la nivelul anului trecut.

Potrivit reprezentantului companiei, ]inåndu-secont de estimarea privind volumul de pl`ci ceramice

achizi]ionate pån` la finele anului, aproximativ 16%din totalul locuin]elor care vor fi placate sunt amena-jate pentru prima dat`, \n timp ce 84% vor fi reame-najate. Conform datelor produc`torului de pl`ciceramice, din totalul de 420.000 de locuin]e care vorfi amenajate \n acest an cu pl`ci ceramice, circa dou`treimi sunt situate \n zone urbane, \n timp ce restul seg`sesc \n zone rurale. |n ceea ce prive[te utilizareapl`cilor ceramice achizi]ionate \n prima parte a aces-tui an, compania subliniaz` c` 70% din volumul degresie [i faian]` are ca destina]ie amenajarea b`ilor,\n timp ce 30% amenajarea buc`t`riilor.

„|n medie se folosesc pentru placarea b`ii aproxi-mativ 5 mp de gresie [i 15 mp de faian]`. Pentrubuc`t`rie \ns` sunt necesari aproximativ 8 mp de gre-sie [i 12 mp de faian]`, iar holul poate fi placat cuaproximativ 6 mp de gresie”, a spus M`c`rescu.

Cresc vånz`rile din magazinelespecializate [i de tip DIY

Magazinele de tip Do-it-Yourself (DIY) [i celespecializate cå[tig` treptat teren \n preferin]eleromånilor \n materie de achizi]ie de pl`ci ceramice, \ndetrimentul loca]iilor de tip chio[c, care vor pierde25% dintre cump`r`tori \n urm`torii trei ani, potrivitLasselsberger.

Produc`torul de pl`ci ceramice sus]ine c`\n prezent ponderea magazinelor de tip Do-it-Yourself \n procesul de achizi]ie al pl`cilor ceramice

Men]inerea \n 2009 a afacerilor la nivelul anului 2008, \ncondi]iile pr`bu[irii pie]ei cu circa 40%, s-a datoratm`surilor administrative [i comerciale luate \n decursulanului trecut: reorganizarea Cesarom, prin relocarea produc]iei din Bucure[ti la cealalt` fabric` de]inut` degrup, la Cluj-Napoca, optimizarea stocurilor prin lichi-darea celor vechi, o politic` comercial` performant` carea permis triplarea num`rului de distribuitori [i prezen]aproduselor \n toate magazinele de tip Do-It-Yourself.

EduARd M~c~REscudirector comercial Lasselsberger SA

Miliardul din sertarVånz`rile de mobil` ar putea cre[te \n acest an la 980 milioanede euro, de la 970 milioane euro \n 2009, cånd au sc`zut cu15%, estimeaz` Asocia]ia Produc`torilor de Mobil` din Romånia(APMR). Pentru 2011, asocia]ia prognozeaz` un avans al consumului de 2-3%, vånz`rile urmånd s` fie corelate cu evolu]ia\n ansamblu a economiei.

ANALIZ~84

MOBIL~

Realizarea indicatorilor tehnico-economici pentruprimul semestru din 2010

Produsul: Mobil` [i p`r]ile acesteia

Nr. indicatorul 2010 2009 2010/2009crt. (%)1. Volum produc]ie industrial` (mil. euro) 912,0 842,5 108,2

2. Volum export (mil. euro) 591,6 512,5 115,4

3. Volum import (mil. euro) 148,6 161,0 92,3

4. Consum aparent (mil. euro) 469,0 491,0 95,5

5. Num`r personal (mii pers.) 49,2 56,8 86,6

6. Cursul valutar (lei/euro) 4,1482 4,2294 98,1

Sursa: APMR, pe baza informa]iilor INS

|


Cele mai importante probleme cu care seconfrunt` companiile de profil sunt lipsa delichidate de pe pia]`, riscurile de neplat` sauaccesul dificil la finan]are.

Pentru a fi competitive pe pia]`, companiileau apelat \n acest an la promo]ii [i [i-au redusmarjele de profit. Evolu]ia pie]ei de mobil` estelegat` de cea a construc]iilor, \ns` depinde [i deal]i factori, precum puterea de cump`rare apopula]iei [i chiar num`rul de c`s`torii saudivor]uri.

„Avem convingerea c` tot mai mul]i romånise vor orienta \n anul 2010 s` achizi]ioneze pre-ponderent mobilier «fabricat \n Romånia»“, amai spus reprezentantul asocia]iei. Ea a explicatc` nivelul calitativ al produc]iei locale a crescut,\n condi]iile \n care companiile utilizeaz` \n

prezent tehnologii [i materiale la standardeinterna]ionale, iar for]a de munc` are un gradde calificare ridicat.

Asocia]ia este o organiza]ie profesional`,autonom`, neguvernamental` [i apolitic`, care afost \nfiin]at` \n anul 1992.

APMR are 450 de membri, care de]in o cot`de pia]` de peste 65% pe segmentul exporturilor[i de 60% \n sectorul produc]iei, potrivit datelorproprii.

Printre cei mai importan]i juc`tori dinretailul romånesc cu mobil` se num`r` Mob -expert, Elvila, IKEA, Staer, Lemet, Casa Rusu,Simex, Mobex, Alprom, Silvarom [i kika.

n primul semestru din acest an, vånz`rile (produc]ielocal` [i importuri, minus exporturi) au avut undeclin de 4%, la 469 milioane de euro, de la 491 mili -oane de euro \n intervalul ianuarie-iunie 2009.

„Din experien]a anilor trecu]i, semestrul al doileaeste \ntotdeauna mai bun decåt primul, din punctulde vedere al vånz`rilor. |n perioada de toamn`, pre-merg`toarte s`rb`torilor, lumea cump`r` mai mult”,a declarat Aurica Sereny, pre[edintele APMR. Ea aad`ugat c` se a[teapt` ca exportul de mobilier s`creasc` \n acest an cu 15%, dup` ce \n 2009 valoareaacestuia s-a ridicat la 996 milioane euro.

Principalele ]`ri \n care produc`torii localiexport` mobil` sunt Germania, Fran]a, Italia [i MareaBritanie. |n 2009, exportul de mobilier a sc`zut cuaproximativ 11% fa]` de anul anterior. |n ceea ceprive[te importul de mobil`, estim`rile indic` o

majorare cu 4% \n 2010, dup` ce \n anul precedentacesta s-a redus cu peste 40%, la aproape 305 mili -oane euro.

Cele mai importante importuri sunt realizate dinItalia, China, Polonia [i Germania. Totodat`, produc -]ia de mobil` ar putea cre[te \n acest an cu peste 7%,de la aproximativ 1,7 miliarde euro \n 2009. La sfår [i -tul anului trecut \n industria mobilei lucrau 53.300 desalaria]i, cu 21,3% mai pu]ini decåt la finele lui 2008.

Printre segmentele care au avut o evolu]ie pozi-tiv` \n acest an se num`r` mobilierul pentru locuin]e,de la clasa medie \n sus, cel de gr`din` [i decorativ,la polul opus situåndu-se produsele pentru segmen-tul de birouri.

MOBIL~

Evolu]ia principalilor indicatori tehnico-economici \n industria mobilei \n perioada 2002-2009

iNdicAtORi uM 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Volumul produc]iei mil. euro 1005,0 1110,0 1390,0 1530,0 1650,0 1890,0 1748,5 1661,0Ponderea fa]` de % 22,6 10,4 25,2 10,1 7,8 14,5 -7,5 -5,0 anul anteriorVolumul exportului mil. euro 653,0 698,8 833,0 895,0 964,6 1133,0 1117,5 996,2Ponderea fa]` de % 17,0 7,0 19,2 7,4 7,8 17,5 -1,4 -10,9anul anterior Ponderea exportului \n produc]ia total` % 65,0 63,0 60,0 58,5 58,5 59,9 63,9 60,0Total vånz`ri mil. euro 456,0 543,9 713,7 864,4 989,6 1.193,0 1.139,9 969,1pe pia]a intern`, din care :din produc]ia autohton` 352,0 411,2 557,0 635,0 685,4 757,0 631,0 664,8Importul de mobilier mil. euroCre[teri/descre[teri % 104,0 123,7 156,7 229,4 304,2 436,2 508,9 304,3fa]` de anul anterior 15,6 18,9 26,7 46,4 32,6 43,5 16,7 - 40,2

sursa: APMR, pe baza informa]iilor INS

Pariul pe extinderePia]a de bricolaj, evaluat` la circa dou` miliarde de euro \n 2009,a fost animat` \n acest an de inaugur`ri de magazine, mul]ijuc`tori anun]ånd continuarea procesului de extindere \n ciudasc`derilor [i situa]iei incerte din sectorul construc]iilor.

ANALIZ~86

BRICOLAJ

C


Compania a precizat c` prin adùgarea ma -ga zinului de la Boto[ani, valoarea investi]iilortotale realizate de grupul german Praktiker \nRomånia dep`[e[te pragul de 260 mil. euro.

Re]eaua magazinelor Praktiker din Romånia\nsumeaz` o suprafa]` de vånzare de peste180.000 metri p`tra]i, iar compania are aproxi-mativ 2.600 de angaja]i. Vånz`rile nete alePraktiker \n Romånia au sc`zut \n primulsemestru cu 12,4% fa]` de aceea[i perioad` aanului trecut, la 96,5 milioane euro.

Fondat \n 1978, grupul german PraktikerBau- und Heimwer kermärkte Holding de]inepeste 400 de magazine \n zece ]`ri din Europa:

Germania, Romånia, Bulgaria, Polonia, Ungaria,Turcia, Grecia, Luxemburg, Ucraina [i Albania.Grupul are aproape 22.500 de angaja]i, dintrecare peste 10.000 lucreaz` \n companiile\nfiin]ate \n afara Germaniei.

Afacerile Dedeman cresc,sus]inute de extindereare]elei

Retailerul de materiale de construc]ii [i pen-tru amenaj`ri interioare Dedeman Bacù a inau-gurat \n vara acestui an, la Timi[oara, al 20-leamagazin al re]elei, \n urma unei investi]ii de 17milioane euro.

„Odat` cu deschiderea magazinului Dede -man la Timi[oara, atingem obiectivul propus dea adùga re]elei noastre \nc` patru ma ga zinenoi \n acest an. R`månem optimi[ti [i datorit`faptului c`, \n primul semestru al acestui an, am\nregistrat [i cre[terea cu peste 15% a vån -z`rilor, f`r` a fi afectat` rentabilitatea. Astfel,suntem hot`rå]i s` continu`m extinderea re]eleiDedeman, fiind aten]i la evolu]ia pie]ei cu opor-tunit`]ile [i amenin]`rile acesteia“, a de -clarat Drago[ Pav`l, pre[edintele companiei [iunul dintre ac]ionari.

ompania de consultan]` imobiliar` Colliersestimeaz` c` ritmul deschiderilor de centre comer-ciale va r`måne redus pe termen scurt, dup` ce \nprimul semestru doar dou` proiecte au fost finali -zate, [i c` vor cre[te investi]iile pe segmentul big-box-urilor, respectiv construc]ii pentru magazine demobil`, bricolaj sau hipermarketuri.

„Spre deosebire de pia]a centrelor comerciale,segmentul de big-box-uri a avut o evolu]ie mai bun`\n ultima perioad`. Astfel, \n ciuda crizei economice,nu mai pu]in de 14 proiecte au fost deschise \n primajum`tate a anului, fa]` de 20 de proiecte livrate pe totparcursul anului precedent. Campionii livr`rilor dinacest an au fost Kaufland, cu 7 magazine deschise, [iDedeman, cu 3. Odat` cu sc`derea a[tept`rilor deprofitabilitate ale dezvoltatorilor, lan]urile mari deDIY [i hipermarketuri sunt acum \n mai marem`sur` s` se extind` [i s` \[i consolideze pozi]ia pepia]`”, au anun]at reprezentan]ii Colliers \n luna sep-tembrie.

Minus 25% \n 2009

Pia]a do-it-yourself din Romånia a sc`zut anultrecut cu 25%, la 2,1 miliarde de euro, de la 2,8 mili -arde de euro \n 2008, a anun]at la \nceputul acestui anPraktiker.

Potrivit retailerului german de bricolaj, cota com-paniei pe pia]a romåneasc` de profil a urcat de la11% \n 2007 la 13,6% la finele anului trecut. Grupulgerman a ar`tat c` \n 2009 a fost lider \n Romånia \nprivin]a cotei de pia]`, fiind urmat de Dedeman, cu11,8%, Bricostore, cu 8,7%, bauMax, cu 7,9% [i Am bi -ent, cu 5,5%. Pe urm`toarele locuri se afl` Hornbachcu 3,6%, Obi, cu 2,9% [i Mr. Bricolage cu 0,8%.

Investi]iile Praktiker \n Romånia:peste 260 mil. euro

Praktiker Romånia a deschis la finele lunii sep-tembrie, la Boto[ani, al 27-lea magazin al re]elei, \nurma unei investi]ii de 6,9 milioane de euro.

„Prin aceast` investi]ie adùg`m pe hartaPraktiker un nou ora[ cu peste 100.000 de locuitori.Este un pas prin care ne consolid`m mai departeprezen]a \n regiunea Moldovei. Noua deschiderereprezint` un pas important [i din punctul de vedereal moderniz`rii re]elei noastre. |n magazinul de laBoto[ani am implementat cåteva proiecte pilot cevizeaz` introducerea unor standarde noi de organi-zare a spa]iului [i de prezentare a ofertei de pro-duse“, a declarat Monica Hodor, director generalinterimar al Praktiker Romånia.

BRICOLAJ

Retailerul de materiale de construc]ii [i pentru amenaj`ri interioare Dedeman Bacù a inaugurat \nvara acestui an, la Timi[oara, al 20-lea magazin alre]elei, \n urma unei investi]ii de 17 milioane euro.

17 milioane de euro

ANALIZ~88

Retailerul, parte a grupului Dedeman, mizeaz` pecre[terea afacerilor cu 15% \n acest an, de la 252 mi li -oane euro anul trecut, pe fondul extinderii re]elei.

bauMax se concen-treaz` pe Romånia

Retailerul austriac de bricolajbauMax a anun]at \n septembriedeschiderea celui de-al 12-leamagazin din Romånia, laTimi[oara, urmånd ca pån` lafinele anului s` mai inaugureze ounitate la Constan]a.

„Romånia reprezint` ]ara dingrupul bauMax \n jurul c`reia s-aconcentrat politica de expansi-une a grupului \n anul 2010. |ntotal, au fost planificate patrunoi deschideri. Pe lång` maga-zinele din Bucure[ti \n Sun Plaza[i Pite[ti, inaugurate \n primajum`tate a anului [i deschidereabauMax Timi[oara pe 28 septem-brie, este planificat` pentrusfår[itul anului [i inaugurareabauMax Constan]a“, declar`reprezentan]ii companiei.

Prin deschiderea magazinuluidin Timi[oara, suprafa]a comer-cial` total` din Romånia a grupu-lui dep`[e[te 125.000 metrip`tra]i.

„Condi]iile economice ale acestui an au fost carac -terizate de criza global` financiar` [i economic`.M`surile luate de c`tre guvern pentru consolidareabugetar`, printre care cre[terea TVA sau reducereasalariilor bugetarilor au un efect imediat \n compor-tamentul de consum al clien]ilor. |n ciuda contextuluidefavorabil, bauMax continu` politica de expansi-une, luånd \n calcul pe termen lung o redresare asitua]iei economice [i a comportamentului de con-sum“, au adùgat reprezentan]ii retailerului.

Obi vrea pe primul loc

Obi continu` expansiunea \n Romånia [i are \nplan investi]ii de 20 milioane euro anul viitor, simi-lare celor din 2010, \n deschiderea mai multor maga-zine \n ora[e precum Timi[oara, Craiova, Constan]a,Cluj-Napoca [i Bra[ov, au anun]at \n septembriereprezentan]ii companiei controlate de grupului ger-man Tengelmann.

BRICOLAJ

„Investi]iile din 2011 se vor ridica la 20 mili -oane euro, sum` similar` celei din acest an.Vrem s` deschidem pån` la patru magazine \nRomånia, \n ora[e mari, cu poten]ial, ca Ti mi -[oara, Craiova, Constan]a, Cluj-Napoca [i Bra -

[ov, dar analiz`m [i ora[emai mici“, a declarat Ro -mano Quinzi, Country Ma -na ger Obi pentru Ro månia.

Totodat`, Obi analizeaz`[i posibilitatea deschideriide magazine noi \n Bucu -re[ti, unde \n prezent aredou` unit`]i. „Vrem maimulte magazine aici. Mi-arpl`cea s` mai deschidem\nc` dou`-trei unit`]i \nBucure[ti, depinde de ce seva \ntåmpla \n continuare.Bucure[tiul este un ora[interesant, depinde celoca]ii atractive vom g`si“, aafirmat Dieter Messner, ObiBoard Member la nivelinterna]ional. El a adùgatc` \n pre zent compania seafl` \n negocieri pentrudeschiderea de magazinenoi \n Romånia. La nivelmondial, compania are pla-nuri de investi]ii pentruanul viitor \n Rusia, Po -lonia, Republica Ceh` [i Ita -lia, principalele ]`ri pentru

companie. Totodat`, compania vrea s` devin` aldoilea juc`tor pe pia]a romåneasc` \n urm`toriicinci-[ase ani, iar pe termen lung s` devin` liderde pia]`. „Vrem s` fim lideri de pia]` \n toate]`rile unde suntem prezen]i, inclusiv \nRomånia. Acest lucru nu se va \ntåmpla \nurm`torii doi-trei ani pentru c` este imposibil, civorbim de termen lung, 20-30, chiar 40 de ani. |nprimii [ase ani, vrem s` ajungem al doileajuc`tor pe pia]`“, a adùgat Messner.

Referitor la afacerile Obi \n Romånia, potri vitconducerii companiei, \n acest an va fi atins`cre[terea de 60%, estimat` la \nceputul anului,fa]` de nivelul de 32 mil. euro din 2009, pe fon-dul deschiderii de magazine noi. Obi a intrat \nRomånia \n 2008 [i are \n prezent [apte maga-zine, dintre care dou` \n Bucure[ti [i cåte o uni-tate \n Arad, Oradea, Pite[ti, Ploie[ti [i Sibiu.

Al doilea magazin din Capital` a fost deschisla finele lunii septembrie, \n urma unei investi]iide circa cinci milioane euro. Unitatea are osuprafa]` total` de aproape 10.000 metri p`tra]i[i o gam` de peste 26.000 de articole.

Cåteva sute de persoane s-au c`lcat\n picioare la Ia[i, la inaugurareamagazinului Brico Expert, care a avutloc \n luna martie. Conducerea unit`]iia fost nevoit` s` apeleze la jandarmipentru a \nchide magazinul timp de ojum`tate de or`. Alte sute de per-soane s-au \nghesuit [i a doua zi lau[ile magazinului, oamenii \mbulzin-du-se pentru a cump`ra produseleoferite la promo]ii, iar pentru lini[tireaacestora a fost necesar` interven]iaagen]ilor de paz`. Brico Expert esteoperatorul magazinelor retaileruluifrancez Mr. Bricolage din Romånia.Cei mai mari ac]ionari ai Brico Expertsunt Cezar Rapotan, proprietarul dis-tribuitorului de materiale de construc]iiArabesque, cu o participa]ie de 80%,[i grupul francez, cu 13%.


FINISAJE {I AMENAJ~RI


TÅMPL~RIE TERMOIZOLANT~


MOBIL~


BRICOLAJ

AUTO&

UTILAJE

Sc`deri mai mici la utilajeSectorul utilajelor de construc]ii a fost unul dintre cele mai afec-

tate segmente ale pie]ei construc]iilor, consemnånd sc`deri

record \n 2009, cånd pia]a a sc`zut sub nivelul din 2006. De[i \n

prima parte din 2010 ritmul de sc`dere a vånz`rilor s-a diminuat,

perspectivele de revenire nu sunt vizibile.

ANALIZ~100

AUTO

ANALIZ~102

VSc`dere de peste 75% \n 2009

Anul trecut, vånz`rile membrilor ADUC s-au diminuat cu 76% fa]` de 2008, de la 3.300 la

780 de unit`]i. Pe segmentul utilajelorterasiere, vånz`rile de anul trecut s-audiminuat cu circa 80% fa]` de 2008.Astfel, num`rul excavatoarelor comer-cializate s-a diminuat de la 369 de unit`]ila 89 de unit`]i, iar cel al \nc`rc`toarelors-a comprimat de la 347 de unit`]i la 70de unit`]i.

Totodat`, num`rul utilajelor com-pacte våndute a sc`zut de la 370 deunit`]i la 85 de unit`]i, iar cel al buldoex-cavatoarelor s-a redus de la 1.344 deunit`]i la 269 de unit`]i.

Pe segmentul utilajelor comple-mentare, care includ, printre altele, macareletelescopice, betoniere sau concasoare, num`rulunit`]ilor comercializate a sc`zut cu circa 80% \n2009, la 81 de unit`]i.

Gre[eli din trecut

Cristian Erba[u, pre[edintele PatronatuluiSociet`]ilor din Construc]ii [i ac]ionar la grupulErba[u, a declarat \n mai, referindu-se la aniitrecu]i, cånd domeniul construc]iilor \nregistracre[teri spectaculoase, c` foarte multe investi]ii,

\n special imobiliare, au fost f`cute f`r` suportlogic, dup` principiul c` tot ce este construit seva vinde. |n plus, foarte multe firme de con-struc]ii nu [i-au gestionat bine fondurile [i s-au\ndatorat, unul dintre exemple fiind extindereaparcului de utilaje peste nivelul optim.

AUTO

ånz`rile de utilaje de construc]ii raportate de mem-brii Asocia]iei Distribuitorilor de Utilaje pentruConstruc]ii (ADUC), care controleaz` 80% din pia]`,au sc`zut \n primul semestru cu 22,6% fa]` de aceea[iperioad` din 2009, de la 384 la 297 de unit`]i.Comparativ, \n primele [ase luni din 2008 declinulvånz`rilor a fost de circa 80% fa]` de intervalul simi-lar al anului precedent.

|n primele [ase luni din 2010, cele mai solicitateutilaje au fost cele pentru proiectele din domeniulinfrastructurii sau pentru lucr`rile de mic` anver-gur`, potrivit secretarului general al asocia]iei, PetreMoroianu.

„Deocamdat` nu avem semnale care s` indice oalocare semnificativ` de fonduri pentru investi]ii \nsectorul construc]iilor [i ca urmare nu \ntrevedem ocre[tere a pie]ei“, a declarat Moroianu, referindu-sela perspectivele vånz`rilor pentru a doua perioad` aanului.

El a ad`ugat c` pia]a nu va \nregistra o reveniresemnificativ` nici \n 2011, pe fondul lipsei proiectelorcare s` permit` deschiderea de [antiere, precizånd c`unele companii de construc]ii au \n prezent multeutilaje care nu sunt folosite.

ADUC avea \n luna iulie 27 membri, dintre carejum`tate inactivi temporar, avånd dificult`]i \nachitarea obliga]iilor curente, fa]` de 30 companiiactive \n 2009. Totodat`, asocia]ia avea o cot` de circa80% pe pia]a utilajelor de construc]ii noi, de la peste85% anul trecut, potrivit lui Moroianu.

Deocamdat` nu avem semnale care s` indice o alocaresemnificativ` de fonduri pentru investi]ii \n sectorul construc]iilor [i ca urmare nu \ntrevedem o cre[tere a pie]ei.

PEtrE MoroiAnU

secretar general ADUC

Evolu]ia vånz`rilor raportate

de membrii ADUC

2006 2007 2008 2009 2009/2006 2009/2007 2009/2008

Total utilaje 1463 3120 3300 780 - 46,7% - 74,9% - 76,3%

Sursa: ADUC


AUTO {I UTILAJE

IMOBILIARE

CRONOLOGIE108

pasibili de insolven]` le-a fost refuzat` partici-parea.

Organizatorii tårgului imobiliar

na]ional timOn au anun]at c` vor organiza olicita]ie olandez`, \n sc`dere, pentru vånzarea acinci locuin]e, cu pre]uri pornind de la 45.000 deeuro - 150.000 de euro.

Dezvoltatorul israelian ArH Ven -

tures a anun]at c` va investi peste opt mili oanede euro \n construc]ia primului s`u proiect imo-biliar din Romånia, un ansamblu reziden]ial \nlocalitatea Balote[ti, jude]ul Ilfov.

GtC romånia a deschis la Piatra Neam]un centru comercial cu o suprafa]` de 15.000 demetri p`tra]i, investi]ie de 20 de milioane deeuro.

Aura europe a ar`tat c` are disponibilit`]ide 40 milioane euro pentru achizi]ia de terenuride la proprietarii cu probleme din EuropaCentral` [i de Est, dintre care jum`tate pentruRomånia, [i totodat` a decis \nghe]area con-struc]iei a 1.600 de locuin]e \n Bra[ov [i PiatraNeam].

Globe trade Center a anun]at c` vareproiecta un complex reziden]ial de aproape2.000 de unit`]i \n nordul Bucure[tiului, astfel\ncåt locuin]ele s` se \ncadreze ca pre] \n pro-gramul „Prima Cas`“ [i compania s` benefi-cieze [i de TVA redus, de 5%, la construc]iaproiectului.

Globe trade Center a \nceput negocieripentru achizi]ia unui teren de 10.000 metrip`tra]i \n nordul Bucure[tiului pentru con-

Septembrie 2009

Divizia imobiliar` a grupului italian

pirelli, Pirelli RE, [i UniCredit }iriac Bank au decislichidarea unui joint-venture, Pirelli RE Romånia,firm` specializat` \n administrarea [i investi]iile \nactive imobiliare, din cauza situa]iei nefavorabile dinpia]a de profil.

black Sea Global properties Limited,controlat` de Dinu Patriciu, [i-a majorat participa]iala fondul imobiliar Deutsche Land de la 29,9% la32,1% [i a lansat o ofert` de preluare a de]inerilorcelorlal]i ac]ionari pentru 31 milioane euro.

Cegis a anun]at c` a intentat \n iulie un

proces \mpotriva dezvoltatorului mall-ului

Grand Arena din bucure[ti, EuroinvestIntermed, pentru datorii de circa un milion de euro,\n urma contractului de comercializare a spa]iilor dincentrul comercial.

realizatorul tV Dan Diaconescu a pl`tit[apte milioane de euro pentru a cump`ra de la firmaLocic Imobiliare mai multe cl`diri [i un teren de15.000 de metri p`tra]i \n Bucure[ti pentru a mutasediul televiziunii OTV.

Unii dezvoltatori prezen]i la tårgul

imobiliar Na]ional (timOn) au oferit cum -p`r`torilor iahturi [i ma[ini cadou, abonamente laOper` [i la Teatrul Na]ional sau au acceptat ca avanslocuin]a sau ma[ina veche a clientului. Investitorilor

IMOBILIARE

Realizatorul TV Dan Diaconescu a pl`tit [apte

milioane de euro pentru a cump`ra de la firma

Locic Imobiliare mai multe cl`diri [i un teren de

15.000 de metri p`tra]i \n Bucure[ti pentru a muta

sediul televiziunii OTV.

7 milioane de euro


investi]ie de 50 de milioane de euro, pentru careare nevoie \ns` de o finan]are de 30 milioane deeuro.

europolis a anun]at c` va \ncepe \n 2010construc]ia primului proiect realizat \n calitatede dezvoltator \n Romånia, pentru care negociaun credit de 75 de milioane de euro, de[i a apre-ciat c` pia]a local` prezint` un risc mare pentruinvestitorii str`ini din cauza crizei economice [iinstabilit`]ii politice.

propriet`]ile romreal au pierdut 13%din valoare \n primele nou` luni, fiind cotate lafinele lunii septembrie la 52,06 milioane euro,fa]` de 60,16 milioane euro la sfår[itul anuluitrecut, dup` ce activele au sc`zut \n 2008 cu50%.

Conarg real estate a \nceputconstruc]ia celui de-al treilea proiect reziden]ialdin Bucure[ti, care va cuprinde \n prim` faz`200 de locuin]e, inten]ionånd s` vånd` \nurm`toarele [ase luni cele 247 de apartamentenevåndute din al doilea ansamblu din Capital`,care totalizeaz` 988 de unit`]i.

Cump`r`torii de locuin]e \n com-

plexul planorama din bucure[ti au fostpu[i \n situa]ia de a decide, \n dou` s`pt`måni,dac` renun]` la penalit`]ile pe care dezvolta-torul proiectului este obligat s` le achite pentru\ntårzierea pred`rii apartamentelor astfel \ncåts` fie reluate lucr`rile [i s` fie finalizate \n 2010.

IMOBILIARE

struc]ia unui complex de birouri, care ar putea atrageo investi]ie de 60 milioane euro.

river invest, dezvoltatorul Sema parc, ainvestit circa 30 milioane euro pentru faza a doua aproiectului imobiliar dintr-un total de 140 milioaneeuro, prev`zu]i pentru perioada 2009-2011, iar pen-tru restul fondurilor \ncearc` \nc` s` g`seasc` solu]iide finan]are.

proprietarii centrului comercial Gold

plaza din baia mare au anun]at c` proiectulurmeaz` s` fie inaugurat \n septembrie 2010 printr-oinvesti]ie de 100 milioane euro.

OCtOmbrie 2009

Fondul New europe property invest -

ments a preluat de la firma Belrom Real Estate par-cul comercial European Retail Park Br`ila, valoareatranzac]iei fiind de 63 milioane de euro.

Copper beech Capital a intrat \n insolven]`dup` ce Tribunalul Bucure[ti a aprobat solicitareafirmei care dezvolt` primul proiect imobiliar dinRomånia al grupului britanic Copper Beech.

Fostul director pentru Romånia al dezvoltatoruluiamerican Polimeni [i al fondului de investi]ii austri-ac Europolis, {tefan Gheorghiu, a preluat func]iade commercial director la compania WillbrookManagement, care dezvolt` mai multe proiecte imo-biliare pe pia]a local`.

NOiembrie 2009

Compania cipriot` de investi]ii Secure

investments ii a achizi]ionat 33 de locuin]e \nproiectul Doamna Ghica Plaza din Bucure[ti, dez-voltat de firma Romfelt Real Estate.

AFi europe a inaugurat centrul comercial AFICotroceni Park din Bucure[ti, investi]ie de circa 300milioane de euro.

AFI Europe a ar`tat c` vrea s` \nceap` construc]iacelui de-al doilea centru comercial din Bucure[ti,

CRONOLOGIE110

Residence din nordul Capitalei, a depus laTribunalul Municipiului Bucure[ti o cerere deintrare \n procedura de insolven]`.

tribunalul bucure[ti a aprobat cerereafirmei plus Development, dezvoltatorulcomplexului My Dream Residence din nordulCapitalei, de intrare \n insolven]`.

Firma Green City Construct, contro-lat` de familia omului de afaceri DumitruBuc[aru, ac]ionarul echipei de fotbal UnireaUrziceni, a finalizat primele 356 de locuin]e dinproiectul Green City, dezvoltat \n comuna 1Decembrie, våndute \n propor]ie de 50%, [i a\nceput a doua faz`, de 200 de case.

eFG Crevedia Development, adminis-trat` de investitori britanici care inten]ionau s`construiasc` circa 6.000 de locuin]e \n zonalocalit`]ii Buftea din apropierea Capitalei, aintrat \n lichidare, iar terenul de 124,16 hectare afost scos la licita]ie de c`tre lichidatorulPricewaterhouseCoopers. Terenul a fost våndutla pre]ul de pornire de 11,17 milioane de euro.

Omul de afaceri George p`dure asolicitat intrarea \n insolven]` a firmei SigmaProiect Development, ale c`rei datorii se ridicaula 18 milioane de euro la sfår[itul anului 2008.

iANUArie 2010

tribunalul bucure[ti a aprobat cerereade intrare \n insolven]` a firmei Cefin real

estate Alpha, prin intermediul c`reia grupulitalian Cefin [i fondul de investi]ii americanHeitman dezvolt` complexul Cortina Residencedin nordul Bucure[tiului.

pre]urile solicitate de proprietarii

locuin]elor din principalele [ase ora[e dinRomånia, inclusiv Bucure[ti, au sc`zut \n 2009\n medie cu 17%, cel mai redus nivel, de 927euro pe metru p`trat de suprafa]` util`, fiind\nregistrat \n Ia[i.

Tranzac]ia de aproximativ 100 milioane europrin care New europe property

pre]urile apartamentelor din bucure[ti

s-au redus \n ultimul an \n medie cu 45%, cea maimare sc`dere fiind \nregistrat` la locuin]ele noi cutrei camere din ansamblurile reziden]iale.

DeCembrie 2009

Compania italian` iGD, proprietarul cen-trelor comerciale Winmarkt, a f`cut public planul dea vinde \n 2010-2011 o parte din activele dinRomånia, pentru care ar putea \ncasa 20-25 milioaneeuro, [i [i-a confirmat expunerea pe pia]`,men]ionånd c` ar putea p`r`si ]ara „pentru un pre]corect“.

michael Lloyd, fost managing partner \n

cadrul proiectului b`neasa, a fost numit direc-tor non-executiv la compania imobiliar` RutleyEuropean Property Limited, controlat` de omul deafaceri Dinu Patriciu, cu active de 488 milioane liresterline \n Germania [i alte state europene.

Sparkassen immobilien, din grupul aus-

triac erste bank, [i firma emCt au ar`tat c`vor finaliza zona de birouri din cadrul centrului co -mercial Sun Plaza din Bucure[ti \n vara anului 2010,la cåteva luni dup` deschiderea spa]iilor comer ciale,prev`zut` pentru februarie 2010.

Firma plus Development, cu capital turcesc,dezvoltatorul complexului reziden]ial My Dream

IMOBILIARE


pie]e ar putea fi afectat` de diferen]ele de cursde schimb.

FebrUArie 2010

Fondul de investi]ii britanic tri

investments a finalizat tranzac]ia, \n valoarede 11,5 milioane de euro, prin care a achizi]ionatcele 69 de locuin]e din proiectul mixt EminescuView, dezvoltat \n Bucure[ti de RemaxImobiliare.

Firma meridian Land, care dezvolt`complexul imobiliar de lux Verdi Park dinBucure[ti, a cerut insolven]a, pe fondul incapaci -t`]ii de a pl`ti dobånzile la creditele contractate.

rompetrol a \ncheiat o tranzac]ie de 11milioane de euro cu firma Globe Trade Centerpentru \nchirierea pe o perioad` de cinci ani acelor [ase etaje, reprezentånd 9.300 de metrip`tra]i, \n complexul City Gate din Bucure[ti

Adama a finalizat construc]ia primului din-tre cele trei blocuri ale proiectului EvocasaArmonia, din cartierul bucure[tean Titan,investi]ia \n acest ansamblu urmånd s` totali -zeze 40-45 de milioane de euro.

New europe property investments a\ncheiat un acord de vånzare/cump`rare princare va prelua, \n 2010, un mare parc de retaildin Romånia, al c`rui principal chiria[ este unimportant lan] de hipermarketuri.

Avrig 35 [i Cascade Group au anun]atc` vor investi peste 80 milioane euro \ntr-uncentru comercial pe bulevardul TheodorPallady din Bucure[ti.

Alexander Hergan, fondator al Avrig

35, unul dintre cele mai active grupuri de pepia]a imobiliar` din Romånia, a declarat c` anul2009 a fost cel mai neproductiv din cariera sadin cauza lipsei de finan]are care a \mpiedicat\nceperea unor proiecte noi.

Valoarea tranzac]iilor cu propriet`]i

comerciale din romånia a sc`zut de

IMOBILIARE

investments urma s` preia dou` parcuri de retailde la BelRom Real Estate a fost anulat`.

edit Vesser a devenit director general alopera]iunilor din Romånia ale companiei franceze deservicii imobiliare BNP Paribas Real Estate, \n loculIoanei Momiceanu.

Grila pentru 2010 dup` care notarii calculeaz`taxele [i impozitele minime pentru tranzac]iile cuapartamente \n Bucure[ti a fost stabilit` la valori maimici cu 30-40%, ajustarea fiind urmarea sc`deriipie]ei imobiliare \n 2009.

bucharest City Gate, controlat` de

Globe trade Center din israel, a achizi]ionatpentru 9,8 milioane de euro participa]iile de]inute deStartmart Limited, \nregistrat` \n Cipru, la turnurilede birouri City Gate, dezvoltate \n parteneriat cuGTC \n Pia]a Presei Libere din Bucure[ti.

Flavus investi]ii a anun]at c` inten]ioneaz` s`\nceap` \n luna august construc]ia unui centru co -mer cial pe fosta platform` industrial` Tractorul dinBra[ov, investi]ie de 110 milioane euro, sus]inut`pentru \nceput din fonduri proprii, prima faz`reprezentånd un hipermarket Auchan.

parcul logistic europolis park bucharest

[i-a majorat capitalul social cu 33,6 milioane de lei, la54 milioane de lei, prin aport \n numerar al fonduluiaustriac de investi]ii Europolis, proprietarul proiec-tului.

Firma american` prime estates &

Developments, \nfiin]at` \n iulie 2009, [i-a manife-stat inten]ia de a cump`ra terenuri [i propriet`]i imo-biliare comerciale \n Romånia, Grecia, Bulgaria [iStatele Unite, anticipånd c` activitatea de pe aceste

Valoarea tranzac]iilor cu propriet`]i comerciale din

Romånia a sc`zut de aproape [ase ori \n 2009,

fa]` de anul precedent, la 203 milioane de euro,

peste 70% din sum` vizånd proiecte de retail.

203 milioane de euro

CRONOLOGIE112

Gijs Klomp, [eful biroului din Romånia alING Real Estate Investment Management, partea diviziei de investi]ii imobiliare a grupuluiolandez ING, a preluat [i conducereaopera]iunilor companiei din Ungaria.

proprietarii primului mall din Arad,

Atrium Center, au anun]at c` proiectul va fiinaugurat \n 23 martie, dup` o investi]ie de circa70 milioane euro.

Fondul norvegian de investi]ii

romania invest a anun]at c` are 40 milioaneeuro pentru achizi]ia de locuin]e \n stadiu deproiect \n Romånia.

Cei 130 de retaileri din centrul co -

mer cial Sun plaza, deschis \n zona

pia]a Sudului din Capital`, au investit 80milioane euro pentru amenajarea magazinelor[i \n stocuri, 80% din spa]ii urmånd s` fie gata lalansarea proiectului, cel mai mare din Romånia.

mArtie 2010

Sun plaza, cel mai mare mall din Romånia,a fost vizitat \n primele patru zile de 315.000persoane, adic` circa 15% din locuitoriiCapitalei.

aproape [ase ori \n 2009, fa]` de anul precedent, la203 milioane de euro, peste 70% din sum` vizåndproiecte de retail.

reuven Havar, directorul general execu-

tiv pentru romånia al dezvoltatorului

israelian AFi europe, a anun]at c` va renun]a lafunc]ie din luna martie, Shimon Ben Hamo, [efulcompaniei din Bulgaria, urmånd s` conduc` [i acti vi -tatea de pe pia]a local`.

Sparkassen immobilien [i firma emCt austabilit pentru 25 februarie data de deschidere a celuimai mare centru comercial din Romånia, Sun Plaza,\n sudul Bucure[tiului, investi]ie de 200 milioane deeuro.

Globe trade Centers a f`cut publice planuride investi]ii de 200-300 milioane euro atåt pentru\nceperea construc]iei unor proiecte noi, printre care[i un imobil de birouri \n Bucure[ti, cåt [i pentrufinalizarea celor aflate \n construc]ie [i achizi]ia dealte propriet`]i.

Firma de evaluare Darian a estimat c`pre]urile locuin]elor din Romånia vor continua s`scad` \n 2010, cu 10-15% la cele noi [i cu 15-20% pentrucele vechi, \n condi]iile \n care disponibilit`]ile b`ne[tiale poten]ialilor clien]i vor continua s` se reduc`.

Firma bSr, care asigur` managementulPlanorama, a prognozat c` va \ncepe procesul depredare a apartamentelor din complex \n perioadamai-iulie, ar`tånd c` a reu[it s` conving` 80% dintrecump`r`torii de locuin]e s` renun]e la penalit`]iledatorate de dezvoltator pentru \ntårzierea finaliz`riiproiectului.

IMOBILIARE

Cei 130 de retaileri din centrul comercial Sun Plaza,

deschis \n zona Pia]a Sudului din Capital`, au

investit 80 milioane euro pentru amenajarea maga-

zinelor [i \n stocuri, 80% din spa]ii urmånd s` fie

gata la lansarea proiectului, cel mai mare din

Romånia.



Grupul egiptean Orascom Deve -

lopment Holding a cump`rat dou` milioanede metri p`tra]i de teren \n Romånia pentru aconstrui 33.000 de locuin]e low-cost, pe care va\ncepe s` le vånd` \nainte de sfår[itul lui 2010.

ApriLie 2010

immoeast a ar`tat c` mai de]ine pe pia]alocal` un portofoliu de terenuri cu o suprafa]`total` de 181 de hectare.

Dezvoltatorul Adama a \nceputinvesti]ia de 20 milioane de euro \n primele fazea dou` proiecte imobiliare la Ploie[ti.

Suprafa]a de spa]ii de birouri tran-

zac]ionat` \n bucure[ti \n primultrimestru a fost de circa 63.000 de metri p`tra]i,\n cre[tere cu 20% fa]` de aceea[i perioad` aanului trecut, iar chiria medie s-a redus \nultimul an cu 15-25%.

Grupul bancar austriac Oster -

reichische Volksbanken ar putea vindedivizia de investi]ii imobiliare Europolis, cuopera]iuni \n Romånia [i alte state din EuropaCentral` [i de Est.

IMOBILIARE

Fondul New europe property

investments a preluat de la grupul Avrig 35 oparte din centrul comercial Iris Shopping Pite[ti,unde sunt deschise un hipermarket Auchan [i o uni-tate Bricostore, valoarea tranzac]iei fiind de circa 21milioane euro.

Valoarea terenurilor achizi]ionate de dezvolta-torul imobiliar Ablon Group \n perioada 2007-2008pentru construc]ia de spa]ii de birouri [i locuin]e s-aredus cu peste 40% \ntr-un an, de la 104 milioane deeuro la 60 milioane de euro la sfår[itul anului 2009.

michael Lloyd, fost managing partner \n

cadrul proiectului b`neasa, a renun]at lafunc]ia de director non-executiv la compania imobi - liar` Rutley European Property Limited, controlat`de omul de afaceri Dinu Patriciu, la patru luni de lanumirea pe post.

Compania belgian` de dezvoltare imo-

biliar` Atenor Group a ar`tat c` vrea s` \nceap`\n acest an construc]ia primei faze dintr-un complexde birouri din zona de nord a Bucure[tiului, cu osuprafa]` total` de circa 70.000 de metri p`tra]i,investi]ie de 150 milioane euro.

Aura investments a våndut c`tre GtC,parte a grupului Kardan, 37% din ac]iunile de]inutela centrele comerciale din Romånia dezvoltate \njoint-venture cu GTC, \n schimbul [tergerii unordatorii de 13,6 milioane euro

Firma Arcadom, parte a grupului

maghiar triGranit, a cump`rat jum`tate din mall-ul Atrium Center din Arad, pentru 6 milioane deeuro.

Fondul britanic Carpathian ar putearenun]a [i la celelalte proiecte dezvoltate de firmaAtrium Centers \n Baia Mare [i Satu Mare, dup` ce aie[it deja din cel construit la Arad [i dintr-unul careva fi realizat la Cluj-Napoca.

Grupul raiffeisen a cump`rat pentru 11 mili -oane euro un teren de 124 de hectare \n comunaCrevedia de lång` Bucure[ti, ca urmare a lichid`riifirmei EFG Crevedia Development.

CRONOLOGIE114

cinci pentru a prelua 75% din centrul comercialEuromall din Gala]i, aflat \n construc]ie.

Compania belgian` Liebrecht &

wooD a publicat planul de construc]ie a unuiparc de retail \n zona de sud-est a Capitalei,incluzånd un centru comercial de tip outlet.

iUNie 2010

Dezvoltatorii Sun plaza au inauguratpasajul subteran care asigur` o conexiunedirect` a centrului comercial cu sta]ia demetrou Pia]a Sudului, \n urma unei investi]ii detrei milioane de euro.

Accesul limitat la finan]are, precum [igradul de neocupare ridicat, vor duce lasc`derea volumului de birouri livrate \n 2011 cupeste 50% fa]` de 2010, estim`rile pentru anulviitor fiind de 135.000 de metri p`tra]i.

Compania Nova imobiliare, controlat`de investitori britanici, va \ncepe construc]iaunui proiect comercial \n sectorul 1 al Capitalei,Colosseum Shopping Centre, care presupune oinvesti]ie de 350 milioane euro.

investitorii imobiliari str`ini au adus\n primele trei luni circa 170 de milioane de eurola capitalul firmelor pe care le de]in \n Romånia,cel mai mare aport fiind realizat la dezvoltatorulde spa]ii de logistic` Prologis.

mall-ul tiago din Oradea a fost våndutcu 30,5 milioane euro unei firme cu sediul laaceea[i adres` cu grupul B`neasa Investments.

immoeast a pl`tit aproape cinci milioane deeuro pentru a r`måne singurul ac]ionar al firmeiKlyos Media, care dezvolt` mall-ul West Gate dinCraiova, investi]ie estimat` la 100 milioane euro.

Immoeast a anun]at c` va p`stra doar un sfert dinportofoliul de proiecte finalizate \n Romånia, \n va -loare total` de 636 milioane euro, \n condi]iile \n carevrea s` vånd` propriet`]i de 148 milioane euro, iarrestul au nevoie de „m`suri de \mbun`t`]ire“.

europolis Sema park \[i majoreaz` capitalulsocial cu 11 milioane de euro pån` la 26,17 milioanede euro, prin aport \n numerar al fondului austriacde investi]ii Europolis, proprietarul firmei care de -]ine dou` imobile de birouri \n proiectul Sema Parc.

mAi 2010

tiago Oradea a devenit primul mall dinRomånia intrat \n faliment, lichidatorul judiciarurmånd s` scoat` la licita]ie proiectul pentru un pre]de pornire de 35,5 milioane de euro.

Valoarea cl`dirii de birouri europe

House, din Pia]a Victoriei, a sc`zut \n 2009 cu 9,6%,la 44 milioane euro, de la 48,69 milioane euro la finelelui 2008.

Fondul austriac de investi]ii immoeast apl`tit 10 milioane de euro [i ar mai putea achita \nc`

IMOBILIARE

Immoeast a pl`tit aproape cinci milioane de euro

pentru a r`måne singurul ac]ionar al firmei Klyos

Media, care dezvolt` mall-ul West Gate din

Craiova, investi]ie estimat` la 100 milioane euro.

5 milioane de euro


iULie 2010

editorul Sanoma Hearst romånia a

preluat site-ul magazinulDeCase.ro,care public` anun]uri imobiliare direct de laproprietari, fondat \n 2006 de antreprenoriromåni.

Profiturile celor mai mari cinci firme de con-sultan]` imobiliar` au fost grav afectate \n 2009,cea mai mare deteriorare fiind raportat` deColliers, liderul pie]ei dup` rezultatele din2008, care a trecut pe pierderi de circa trei mili -oane lei, de la un profit de 10 milioane lei \n anulanterior.

pre]urile solicitate de proprietarii

locuin]elor din principalele [ase ora[e dinRomånia s-au redus \n medie cu 5,3% \n primulsemestru fa]` de sfår[itul anului 2009.

Fostul fotbalist Gic` popescu, 43 deani, a anun]at c` va dezvolta un centru comer-cial de tip bazar \n apropiere de pia]a Rahovadin Capital`, pe terenul fostei fabrici de vopselea produc`torului Fabryo Corporation, \n urmaunei investi]ii de 10 milioane de euro.

Alexander Hergan, fondator al Avrig

35, a fost \nlocuit din func]ia de director execu-tiv al grupului, unul dintre cele mai active de pe

pia]a imobiliar`, ca r`spuns la criza financiar` [ila condi]iile economice dificile din Romånia, \nlocul s`u fiind numit Haydn Wright.

Grupul spaniol Gea 21, care a preluatintegral proiectul Laguna Residence, ini]iat \n2007 \n parteneriat cu Grupo Prasa, a anun]at c`va relua lucr`rile de construc]ie a complexului,

IMOBILIARE

Omul de afaceri Dinu patriciu a adus \nechipa sa un director executiv din cadrul DeutschePfandbriefbank (fosta Hypo Real Estate Bank), JairajAmin.

Grupul CA immobilien Anlagen a ajuns laun acord pentru achizi]ia Europolis, divizia deinvesti]ii imobiliare a b`ncii austriece Volksbank,pentru 272 milioane de euro, cu scopul de a-[i \nt`riprezen]a \n Europa de Est.

Fondul austriac de investi]ii immoeast acump`rat 85% din proiectul de mall Polus Center dinConstan]a pentru pre]ul simbolic de un euro,urmånd s` preia datoriile de circa 40 milioane euroale firmei dezvoltatoare.

Conarg real estate a ar`tat c` va finaliza \nultimul trimestru primele 242 de apartamente dincadrul proiectului Quadra 2 situat \n cartierulMilitari din Bucure[ti, care va atrage o investi]ie de12 milioane de euro, locuin]ele fiind scoase la vån-zare de la 39.000 de euro f`r` TVA.

Compania israelian` euro Habitat, caredezvolt` de aproape cinci ani ansamblul reziden]ialPlanorama din Bucure[ti, format din 1.100 de aparta-mente, a intrat \n insolven]` la sfår[itul lunii iunie.

Pre]urile solicitate de proprietarii locuin]elor din

principalele [ase ora[e din Romånia s-au redus \n

medie cu 5,3% \n primul semestru fa]` de sfår[itul

anului 2009.

5,3%

CRONOLOGIE116

integral \nainte de pronun]area decizieiinstan]ei [i va face astfel recurs.

Divizia imobiliar` a omului de afa -

ceri Dinu patriciu a anun]at c` va dezvolta ocl`dire de birouri \ntr-unul din punctelefierbin]i ale Capitalei, \n Pia]a Roman`, pe unteren care \n perioada de boom imobiliar acostat 7.500 euro/metru p`trat.

Fondul de investi]ii interprime

properties, parte din grupul suedez Ikea, acump`rat platforma Timpuri Noi din Bucure[tipentru 34,6 milioane de euro.

AUGUSt 2010

Dezvoltatorii imobiliari israelieni

profit building industries, New Horizon

Group [i intercolony investments aufost soma]i de c`tre b`nci din Romånia s` ram-burseze credite \n valoare cumulat` de 6,6 mili -oane de euro.

pre]urile \n euro solicitate de pro-

prietarii locuin]elor din principalele [aseora[e din Romånia s-au redus de la \nceputulcrizei pe pia]a imobiliar`, martie 2008, cu pån`la 50%, raportat \ns` la valoarea \n lei, sc`dereaa ajuns pån` la 40%.

romtelecom a lansat o pagin` web pen-tru promovarea propriet`]ilor imobiliare aleoperatorului, unde au fost postate peste 150 deanun]uri de \nchiriere spa]ii de diferite tipuri.

Globe trade Centers a ob]inut un cre ditde 80 milioane euro de la un consor]iu de b`nci

primele apartamente din totalul de 500 urmånd s` fielivrate la sfår[itul anului.

r`zvan Sin a devenit director al departamentu-lui de retail al companiei de servicii imobiliare DTZEchinox, \nlocuind-o pe Aura Voiculescu, consultan-tul care a condus departamentul timp de 18 luni.

pre]urile de \nchiriere a apartamentelor

din bucure[ti s-au redus \n medie cu 8% de la\nceputul anului, cea mai mare sc`dere, de 15%, fiind\nregistrat` la locuin]ele cu patru camere.

Omul de afaceri Dinu patriciu a unitfirmele Black Sea Global Services [i Quintet, pe carele controleaz`, \ntr-o singur` structur`, denumit`DinuPatriciuGlobalServices, care va administraactive de 1,3 miliarde de euro \n Romånia [i \nEuropa de Vest.

Firma tower Center international, contro-lat` indirect de Avrig 35, a evitat insolven]a dup` ceTribunalul Bucure[ti a suspendat provizoriudeschiderea procedurii, pe care a admis-o ini]ial, lacererea unei firme de construc]ii, \n contul uneidatorii de aproape 2 milioane euro.

euro Habitat, dezvoltatorul planorama, ac`rei insolven]` a fost declarat` la sfår[itul lunii iuniede c`tre Tribunalul Bucure[ti, la cererea unui client, asus]inut c` suma datorat` acestuia a fost achitat`

IMOBILIARE

Divizia imobiliar` a omului de afaceri Dinu Patriciu

a anun]at c` va dezvolta o cl`dire de birouri \ntr-

unul din punctele fierbin]i ale Capitalei, \n Pia]a

Roman`, pe un teren care \n perioada de boom

imobiliar a costat 7.500 euro/metru p`trat.

7.500 euro/mp


Shopping Center Holding, cå[ti -

g`torul licita]iei de vånzare a tiago

mall din Oradea, \n faliment, a virat suma de30,5 milioane euro aferent` tranzac]iei, baniiprovenind dintr-un credit ob]inut de la

UniCredit }iriac Bank, principalulcreditor al MLS Proiect Oradea, dez-voltatorul proiectului.

Camera Notarilor publici bu -

cure[ti a anun]at c` va reduce taxelepentru tranzac]iile imobiliare cu zece lasut` \n Capital` [i \n jude]ele C`l`ra[i,Giurgiu, Ialomi]a, Ilfov [i Teleorman dela 1 septembrie, avånd \n vedereevolu]ia pie]ei din primele [apte luniale anului.

Cump`r`torii din ansamblul

planorama, \n insolven]`, au cerutimplicarea autorit`]ilor pentru a seputea muta \n apartamentele pe careunii le-au achitat integral [i schimbareaadministratorului judiciar, caresus]inea c` mai este nevoie de doar200.000 de euro ca primii locatari s` semute \n complex.

IMOBILIARE

format din Alpha Bank Group, Bank of Cyprus [iEurobank EFG Group pentru refinan]area complexu-lui de birouri City Gate din Bucure[ti.

Num`rul romånilor care opteaz` pentru

schimburi imobiliare, \n detrimentulvånz`rii, este \n cre[tere, aceast` solu]iede schimbare a locuin]ei implicånd sumemici de bani.

reuven Havar, fostul director

general executiv pentru romånia

al dezvoltatorului israelian AFi

europa, a fost numit [eful companiei deinvesti]ii a Atlas Estates Limited, carede]ine \n Bucure[ti dou` terenuri [i unhotel Golden Tulip.

investitorii imobiliari str`ini auadus \n primele [ase luni cei mai mul]ibani la capitalul firmelor pe care le de]in\n Romånia, pe pozi]ia a doua plasåndu-se b`ncile, urmate de companiile de retail.

Atrium european real estate aavut \n primul semestru venituri nete de3,3 milioane de euro din \nchirierea par-cului de retail Militari Shopping Centerdin Bucure[ti, fa]` de 1,59 milioane deeuro \n perioada similar` din 2009, \nurma extinderii complexului.

Grupul spaniol Gea 21 a ob]inut o finan]arede peste 10 milioane euro de la o banc` spaniol` pen-tru complexul reziden]ial Laguna Residence dinapropierea Lacului Tei din Bucure[ti.

Valoarea de pia]` a celor 15 centre

comerciale Winmarkt, de]inute de grupul italianImmobiliare Grande Distribuzione \n Romånia, asc`zut \n primul semestru cu 2%, la 183,8 milioaneeuro, iar veniturile s-au redus, fiind afectate de crizaeconomic`.

Valoarea portofoliului din romånia al

fondului austriac de investi]ii europolis asc`zut cu zece milioane de euro (3,5%) \n primele[ase luni, pån` la 267,8 mil. euro, \n condi]iile \n carepe parcursul anului trecut propriet`]ile de pe pia]alocal` s-au devalorizat cu 23 milioane euro (8%).

Valoarea de

pia]` a celor

15 centre

comerciale

Winmarkt,

de]inute de

grupul italian

Immobiliare

Grande

Distribuzione \n

Romånia, a

sc`zut \n primul

semestru cu

2%, la 183,8

milioane euro,

iar veniturile

s-au redus, fiind

afectate de

criza

economic`.

183 mil. euro

Insolven]a a lovit \n plin dezvoltatorii reziden]iali Sectorul reziden]ial r`måne cel mai „lovit“ de actuala situa]ie

economic` determinat` de criza interna]ional`, la care s-au

ad`ugat [i m`surile de austeritate adoptate de Guvernul romån

\n acest an. Astfel, [tirile privind intrarea \n incapacitate

de plat` a dezvoltatorilor reziden]iali au ]inut prima pagin` \n

ultimele 12 luni.

ANALIZ~118

REZIDEN}IAL

P


Alte companii care au avut probleme cuplata datoriilor au fost Euro Habitat, dezvolta-torul care a \nceput de peste cinci ani proiectulPlanorama din Colentina [i Impact Developer &Contractor. |n primul caz decizia a fost contes-

tat` de companie, \n timp ce Impact a anun]at \naugust suspendarea temporar` a procedurii.

Lucrurile par \ns` c` nu se opresc aici, datelecompaniei de consultan]` imobiliar` Colliersar`tånd o evolu]ie de tip W pe pia]a reziden]ial`.

„Pån` la sfår[itul lunii iunie 2008, pia]a aresim]it impactul crizei financiare. |n al doileasemestru din 2009 [i-a revenit u[or din [ocprintr-o scurt` perioad` de cre[tere, pentru caulterior s` \nregistreze o nou` sc`dere lasfår[itul primului semestru din 2010, provocat`

de criza economic` resim]it` la nivellocal”, consider` anali[tii Colliers.

Cererea are din ce \n cemai pu]ini bani

M`surile de austeritate aplicate dinacest an, precum [i accesul limitat lafinan]are continu` s` ]in` la nivelurisc`zute cererea eligibil`.

Criza financiar` a ar`tat atåt valoa -rea, cåt [i dimensiunea real` a pie]ei rezi-den]iale locale.

„Dup` o evolu]ie calm` pe parcursullui 2009, revitalizarea pie]ei era a[teptat`pentru 2010. |n schimb, activitatea din

primul semestru al lui 2010 s-a materializat \ntr-o recesiune extins`.

|n ianuarie [i februarie 2010 nu s-au \nregis-trat schimb`ri comparativ cu anul precedent.

roiecte care ar fi totalizat peste 2.700 de locuin]e, dac`ar fi fost construite, au intrat \n insolven]` \n ultimulan.

Sigma Proiect Development a continuat seriainsolven]elor care au \nceput \nc` din primele lunidin 2009. Firma ar fi trebuit s` construiasc` 1.500 deapartamente \n Colentina. Unul dintre ac]ionariifirmei este George P`dure, fost primar al sectorului 1din Bucure[ti.

Firma a intrat \n insolven]` de un an, fiinddatoare cu 14 milioane de euro c`tre Bank of Cyprus\n contul unui \mprumut pentru achizi]ia terenului.Un alt nume r`sun`tor este cel al Copper BeechCapital, firma care dezvolta proiectul Blue TowerColentina de 156 de apartamente.

Firma, controlat` de omul de afaceri de origineindian` Dinesh Dhamija, a intrat \n insolven]` tot \ntoamna anului trecut. Ac]ionarii firmei aveau \n planinvesti]ii de 2,5 miliarde de euro pentru construirea a17.000 de locuin]e, din care 575 milioane de euro ar fiurmat s` vin` dintr-o finan]are de la BCR.

Planurile Copper Beech vizau construirea a 17ansambluri reziden]iale, dintre care dou` proiecteerau de mari dimensiuni \n localit`]i situate la nordde Bucure[ti, cu cåte 5.000 de locuin]e.

La doar dou` luni distan]` au urmat PlusDevelopment, compania care a dezvoltat aproapeintegral proiectul My Dream din Pipera cu 174 deapartamente [i Gigant Construct cu dou` proiecte \nzona Colentina.

Aceea[i soart` a avut-o [i proiectul CortinaResidence din B` nea sa, dezvoltat de Cefin RealEstate.

Proiectul cu 271 de apartamente, dintre care peste100 erau antecontractate, a intrat \n insolven]` la cer-

erea dezvoltatorilor, firmele Heitman [i Cefin RealEstate. Ace[tia au cerut \n iarn` intrarea \n insol-ven]`, iar \n mai a fost pronun]at falimentul.

REZIDEN}IAL

Ora[ pre] (euro/mp)

Bucure[ti 1.170

Praga 2.000-3.000

Var[ovia 1.900

pre]uri locuin]e

\n regiune

Cre[terea TVA va afecta consumul [i cheltuielilepopula]iei. Ca urmare, politica b`ncilor de acordare acreditelor va r`måne strict`. Chiar [i f`r` o leg`tur`direct` cu pia]a reziden]ial`, cre[terea incertitudinii lanivel macroeconomic, m`surile de austeritate marcateprin sc`derea nivelului de salarizare \n sectorul publicvor influen]a \n urm`toarele luni deciziile poten]ialilorcump`r`tori.

Consultan]ii

Jones Lang LaSalle

ANALIZ~120

au fost finalizate \n primul semestru, reprezen-tånd peste 80% din cele 3.000 de apartamenteanun]ate.

A[adar, stocul de unit`]i livrate \n proiectelereziden]iale de mari dimensiuni a atins pragulde 13.500 de apartamente la finalul lunii iunie

2010, marcånd o cre[tere de 23% \n compara]iecu sfår[itul anului 2009.

„Avånd \n vedere c` cererea nu a ]inut pasulcu volumul livr`rilor din ultimele 18-24 de luni,stocul apartamentelor livrate dar nevåndute acrescut la 3.700 la sfår[itul primului semestrudin 2010, de la 2.500 de unit`]i \nregistrate lafinalul anului trecut”, arat` datele Colliers.

Sc`deri de pre] firave

Dezvoltatorii au continuat sc`derile de pre],ca o consecin]` a vånz`rilor din ce \n ce mai

Primele semne de \mbun`t`]ire ap`rute \n martie [iaprilie au fost anulate \ncepånd cu jum`tatea luniimai, cånd au fost anun]ate noile politici guverna-mentale”, men]io neaz` anali[tii Colliers. Astfel, volu-mul total al vånz`rilor a atins aproximativ 600 deunit`]i \n primele [ase luni din 2010.

Nici m`car programul „Prima Cas`” sus]inut \ncontinuare de autorit`]i nu a reu[it s` resuscitezetranzac]iile cu apartamente noi, \n condi]iile \n carecele mai multe achizi]ii au fost de locuin]e vechi.

„Avånd \n vedere c` dezvoltatorii nu suntdeschi[i s` acorde noi reduceri de pre]uri, vom asistacel mai probabil la o sc`dere [i mai pronun]at` acererii pentru noi spa]ii reziden]iale”, sus]in consul-tan]ii Jones Lang LaSalle.

|n acest context, ei estimeaz` pentru finalul anu-lui o activitate de tranzac]ionare limitat`, condi]ii \ncare unii dezvoltatori vor fi nevoi]i s`-[i revizuiasc`strategiile pentru a asigura lichidit`]ile necesare.Totodat` oferta nou` va r`måne limitat`.

Oferta cu mult peste cererea eli-gibil`

Dup` mai bine de un an \n care niciun dezvolta-tor nu a \nceput vånz`rile la vreun proiect nou, \nprimul semestru din 2010 s-a lansat primul proiect dela \nceputul crizei imobiliare, cu peste 200 unit`]i.

La sfår[itul lunii iunie 2010, pia]a reziden]ial` dinBucure[ti acumulase o ofert` estimat` la aproximativ8.000 de unit`]i nevåndute, dintre care 5.400 deapartamente erau disponibile la vånzare direct de ladezvoltatori. Majoritatea dezvoltatorilor au respectattermenele de livrare [i aproximativ 2.500 de unit`]i

REZIDEN}IAL

Planurile Copper Beech vizau construirea a

17 ansambluri reziden]iale, dintre care dou`

proiecte erau de mari dimensiuni \n localit`]i situate

la nord de Bucure[ti, cu cåte 5.000 de locuin]e.

17 ansambluri reziden]iale


direct` cu pia]a reziden]ial`, cre[terea incertitu-dinii la nivel macroeconomic, m`surile de aus-teritate marcate prin sc`derea nivelului desalarizare \n sectorul public vor influen]a \nurm`toarele luni deciziile poten]ialilorcump`r`tori”, explic` consultan]ii Jones LangLaSalle.

Reprezentan]ii Colliers apreciaz` \ns` c`previziunile se diferen]iaz` \n func]ie de clien]ii]int` ai fiec`rei categorii de proiecte.

Astfel, ei anticipeaz` c` proiectele care seadreseaz` segmentelor cu venituri sc`zute [imedii vor continua s` atrag` cerere, \n specialdatorit` pre]urilor practicate dar [i TVA de 5%,\n timp ce proiectele reziden]iale de lux vor finevoite s`-[i ajusteze considerabil pre]urile delist`.

Pre]uri \n regiune

Pre]urile din Bucure[ti sunt \ns` cu mult subcele practicate de dezvoltatorii imobiliari \nregiune, respectiv \n Praga sau Var[ovia.

Astfel, \n Praga (Cehia), cele mai multeoferte de pre] se situeaz` \n jurul valorii de50.000-75.000 de coroane cehe, ceea ce \nseamn`2.000-3.000 de euro pe metru p`trat, potrivitdatelor Jones Lang LaSalle.

De asemenea, \n Var[ovia (Polonia)pre]urile apartamentelor noi se situeaz` la circa7.600 de zlo]i polonezi pe metru p`trat, respec-tiv 1.900 de euro. Fa]` de primul trimestru dinacest an, acestea au sc`zut cu 100 de zlo]i, adic`cu 1,2%.

Astfel, nivelurile pre]urilor din Var[ovia s-au stabilizat \n jurul valorii de 7.600 de zlo]i,dar cu 1.500 de zlo]i sub nivelul dinaintea crizei.Asta \nseamn` c` \n 24 de luni, pre]urile \n mo -neda na]ional` din Var[ovia au sc`zut cu 16%.

REZIDEN}IAL

reduse. Sc`derile au fost \ns` firave avånd \n vederecondi]iile dificile cu care se confrunt` pia]areziden]ial` \n ultimii doi ani.

Colliers estimeaz` c` pre]ul mediu pe metrup`trat construit s-a diminuat cu 10% \n primulsemestru al acestui an, de la 1.300 euro/mp, f`r`TVA, \nregistrat la sfår[itul lunii decembrie 2009, la1.170 euro/mp \n iunie 2010.

Compara]ia cu punctul maxim atins pe pia]a rezi-den]ial` \n primul semestru din 2008, pre]ul mediu asuferit o sc`dere total` de 28%, pe par-cursul a 24 de luni.

Luånd \ns` \n considerare apreciereamonedei euro fa]` de leu corec]iapre]urilor in moneda na]ional` nu este lafel de pronun]at` ca \n euro. {i cum dez-voltatorii exprim` pre]urile aparta-mentelor \n euro, corec]ia descendent`din pia]` a fost par]ial absorbit` dedeprecierea monedei na]ionale.

Anali[tii imobiliari nu prev`d orevenire a pie]ei, avånd \n vedereevolu]ia economiei. Ace[tia estimeaz`pentru urm`toarele 6-12 luni o u[oar`sc`dere atåt a vånz`rilor, cåt [i apre]urilor, cauzat` de tendin]ele macro-economice [i de politicile guvernamentale imple-mentate la sfår[itul primului semestru.

„Cre[terea TVA va afecta consumul [i cheltuielilepopula]iei. Ca urmare, politica b`ncilor de acordare acreditelor va r`måne strict`. Chiar [i f`r` o leg`tur`

Avånd \n vedere c` cererea nu a ]inut pasul cu volumullivr`rilor din ultimele 18-24 de luni, stocul apartamentelorlivrate dar nevåndute a crescut la 3.700 la sfår[itulprimului semestru din 2010, de la 2.500 de unit`]i \nregistrate la finalul anului trecut.

COLLierS

Reloc`rile au revigorat u[orpia]a birourilorAnul 2010 a fost unul al reloc`rilor pe pia]a de birouri, foarte

pu]ine spa]ii fiind \nchiriate pentru extinderea activit`]ii.

Avånd \n vedere condi]iile de pe pia]`, companiile au \ncercat

s`-[i optimizeze costurile prin negocierea unor termeni mai

„prieteno[i“ cu proprietarii. Cu toate acestea, anali[tii estimeaz`

un grad de neocupare de aproape 21% \n 2010.

ANALIZ~122

BIROURI

A


Mai mult de 58% din tranzac]iile \ncheiateau fost pentru cl`diri de birouri clasa A.

„Chiria[ii sunt determina]i s` taie costurile [iacest lucru a avut ca rezultat renegocierea ter-menilor contractelor de \nchiriere, relocarea \nspa]ii cu o calitate crescut`, la costuri mai mici,precum [i facilit`]i mai importante din parteaproprietarilor. Chiria[ii sunt \nc` pe picior desuperioritate fa]` de proprietari \n negocieri”,consider` consultan]ii King Sturge.

Ace[tia estimeaz` c` suprafa]a de spa]ii debirouri \nchiriate pån` la sfå[itul anului vadep`[i nivelul din 2009.

Printre cele mai importante tranzac]ii cuspa]ii de birouri din acest an se num`r` cea princare Rompetrol a \nchiriat 9.300 de metri p`tra]i,reprezentånd [ase etaje, \ntr-unul dintre celedou` imobile ale proiectului City Gate, dez-voltat de Globe Trade Center \n Pia]a PreseiLibere din Capital`, unde vor fi relocate dinaprilie birourile grupului din Bucure[ti [iPloie[ti.

De asemenea, grupul Lidl [i compania deconstruc]ii Porr au \nchiriat 3.000 metri p`tra]i,respectiv 1.000 de metri p`tra]i \n cl`direa debirouri Pipera Business Tower dezvoltat` decompania austriac` S+B Gruppe.

nul 2010 a fost un an al reloc`rilor [i al deschideriiunui num`r important de clinici medicale sau spitale.Pe fondul unei cereri sc`zute \n ceea ce prive[teviitoare sedii de companii noi \nfiin]ate, proprietariiau devenit mult mai flexibili, \ncurajånd astfel corpo-ra]iile care st`teau \n cl`diri mai vechi sau unde nuaveau posibilitatea s` se extind` s` aleag` o loca]ienou`”, a declarat Monica Vasile, senior office con-sultant, DTZ Echinox.

La sfår[itul primului semestru, nivelul tranzac]iilor realizate pe pia]a de birouri a fost aproapedublu fa]` de aceea[i perioad` din 2009. |n Bucure[tiau fost \nchiria]i aproximativ 100.000 metri p`tra]i \n2010, comparativ cu acela[i interval din 2009, cånd s-au \nchiriat 53.000 metri p`tra]i, arat` datele CBRichard Ellis Eurisko.

Cererea a fost mai mare \n trimestrul al doileadecåt \n primul trimestru, iar aproape o treime dinsuprafa]a tranzac]ionat` este reprezentat` de un sin-gur contract de pre\nchiriere, respectiv cel alUniCredit. Grupul dore[te un sediu principal \ntr-ocl`dire nou` \n zona de nord.

Suprafa]a net` ocupat` \n primul semestru arezultat \n principal din tranzac]ii de relocare, care aureprezentat 67% din totalul volumului tranzac]ionat,\n timp ce pre\nchirierile au reprezentat 30%, iarsub\nchirierile 3%.

BIROURI

ANALIZ~124

Rate ridicate de neocupare se mai \nre -gistreaz` \n zona de est, unde din 35.000 demetri p`tra]i 24,7% nu au chiria[i, [i \n vest,unde mai mult de un sfert din cei 170.000 metrip`tra]i birouri este disponibil.

Livr`rile de birouri de clasa A \n primele[ase luni ale anului includ unul din turnurileCity Gate din Pia]a Presei Libere, HQ Victoriei,EuroTower, sediul Piraeus Bank, Lakeview,Nusco.

Chiriile continu` s` scad` \n zonele cu grad de neocupare mare

Cre[terea gradului de neocupare abirourilor a avut o influen]` direct`asupra nivelului chiriilor, dezvoltatoriirecurgånd la reduceri care au dep`[it [i10% \n unele cazuri. „Gradul de disponi-bilitate, care a atins 18,9% \n prima ju -m`tate a anului 2010, a influen]at nivelulchiriilor, acestea sc`zånd cu aproximativ6-7% \n zonele centrale [i semi-centrale[i pån` la 10-12% \n zonele periferice”, aafirmat reprezentantul DTZ.

Potrivit King Sturge, chiriile \n zonelecentrale din Bucure[ti se situau lajum`tatea anului la 252 euro/mp/an, \nsc`dere de la 264 euro/mp/an \n urm`cu un an.

Pe de alt` parte Oracle, unul dintre cei mai mariproduc`tori de software din lume, a \nchiriat unspa]iu de aproape 7.000 de metri p`tra]i de birouri \ncl`direa Nusco Tower de pe bulevardul BarbuV`c`rescu din Bucure[ti.

Tot mai multe birouri r`mån f`r` chiria[i

|n ceea ce prive[te oferta, \n Bucure[ti stocul despa]ii de birouri totalizeaz` aproape 1,9 milioane demetri p`tra]i. |n primele [ase luni au fost livrate \nBucure[ti aproximativ 120.000 de metri p`tra]i despa]ii noi de birouri.

„Pe fondul unor livr`ri semnificative de spa]ii noide birouri cumulånd aproximativ 120.000 metrip`tra]i \n semetrul unu din 2010, rata de disponibili-tate a crescut de la 16,6% la sfår[itul lui 2009 la 18,9%la finele lui iunie 2010, iar \n continuare, coroborat culivr`rile planificate pentru a doua jum`tate a anului,estim`m atingerea nivelului de 20-20,5% pån` lafinele anului \n curs”, a precizat Monica Vasile de laDTZ Echinox.

Potrivit estim`rilor DTZ, suprafa]a de birouriefectiv ocupat` la sfår[itul lui 2009 cumula 1,267 mili -oane metri p`tra]i, \n timp ce la finele lunii iunieaceasta a crescut cu 5% la 1,33 milioane de metrip`tra]i.

„Pån` la sfår[itul anului 2010, consider`m c` cere -rea pentru spa]ii noi de birouri se va p`stra la acela[inivel, gradul anual de ocupare net` putånd atinge [ichiar dep`[i 190.000- 200.000 metri p`tra]i”, con-sider` Vasile.

Cea mai mare parte a stocului de birouri dinBucure[ti se afl` \n zona Nord-Pipera, respectiv506.000 metri p`tra]i dintre care pentru un sfert pro-prietarii nu au g`sit \nc` chiria[i.

Aproape 500.000 de metri p`tra]i de birouri aufost construi]i \n zona ultracentral` a Capitalei, \naceast` arie 13,5% din suprafa]` fiind disponibil`.

BIROURI

Zona Stoc rata de

total (mp) neocupare

Nord 318.000 11,2%

Nord-Pipera 506.000 25,1%

CBD 497.000 13,5%

Centru 329.000 16,2%

Est 35.000 24,7%

Vest 170.000 25,5%

Sud 34.000 10,1%

Sursa: CB Richard Ellis Eurisko

rata de neocupare

bucure[ti

Chiria[ii sunt determina]i s` taie costurile [i acest lucru aavut ca rezultat renegocierea termenilor contractelor de\nchiriere, relocarea \n spa]ii cu o calitate crescut`, lacosturi mai mici, precum [i facilit`]i mai importante dinpartea proprietarilor. Chiria[ii sunt \nc` pe picior desuperioritate fa]` de proprietari \n negocieri.

Consultan]ii

King Sturge


„Accesul limitat la finan]are, precum [igradul de disponibilitate ridicat vor duce lasc`derea volumului de spa]ii de birouri livrate\n 2011, cånd estim`m c` nu se vor livra maimult de 135.000 de metri p`tra]i pån` la sfår[itulanului, \n sc`dere cu 53%, comparativ cu 2010“,potrivit DTZ.

|n regiune, gradul de neocupare ajunge la 20,7%

Bucure[tiul se situeaz` pe primele locuri\ntre capitalele din regiune (Praga, Budapesta,Var[ovia [i Zagreb) dup` gradul de neocupare acl`dirilor de birouri.

Astfel, potrivit companiei Jones LangLaSalle, cel mai redus grad al spa]iilor neocu-pate se reg`se[te \n Zagreb, situa]ie explicat` [iprin num`rul foarte redus de proiecte finalizate.Astfel, \n Zagreb stocul total de spa]ii de birouriajunge la circa 600.000 de metri p`tra]i, dintrecare doar 5% nu au chiria[i.

Cel mai bine st` Var[ovia, unde gradul deneocupare este de 8%, ceea ce \nseamn` c` dinstocul de 3,38 milioane de metri p`tra]i de lasfår[itul lunii iunie, doar pu]in peste 270.000 demetri p`tra]i sunt disponibili.

{i situa]ia din Praga este superioar` celeidin Bucure[ti, \n condi]iile \n care din stoculde 2,5 milioane de metri p`tra]i, proprietariinu au g`sit chiria[i doar pentru 13,8% dinspa]ii. Cu acest nivel, Praga a atins cel maimare grad de neocupare al birourilor dinultimii cinci ani.

Budapesta, cu un stoc de 3,06 milioane demetri p`tra]i de birouri, \nregistreaz` 20,7%spa]ii vacante, \n unele zone periferice din capi-tala ungar` nivelul ajungånd chiar [i la 30,5%.

BIROURI

„Chiriile se pot men]ine sub presiune[i \n a doua parte a anului, avånd \nvedere c` urmeaz` s` fie livrate noiproiecte, iar chiria[ii vor r`måne pepozi]ie dominant`. |n aceste condi]ii,proprietarii vor fi for]a]i s` ofere redu -ceri pentru a evita cre[terea gradului despa]ii ne\nchiriate”, estimeaz` consul-tan]ii King Sturge.

Pe de alt` parte, reprezentantul DTZestimeaz` pentru a doua jum`tate a anu-lui men]inerea chiriei \n zonele centrale.

„Chiria \n aceste zone nu va prezentavaria]ii foarte mari, pentru c` gradul dedisponibilitate \n cl`dirile clasa A estedin ce \n ce mai sc`zut \n aceste arii. |nzonele semi-centrale [i periferice, unde gradul dedisponibilitate este \n continuare mare, nivelul chiri-ilor va continua trendul descendent, proprietariifiind, de asemenea, flexibili \n a propune chiria[ilorpachete de beneficii sub form` de luni de chirie gra-tuit`, dar [i contribu]ie la amenajarea spa]iului, a[acum \[i dore[te clientul”, a ad`ugat consultantulDTZ.

Proiectele de birouri care urmeaz` s` fie finalizate\n perioada iulie-decembrie totalizeaz` 191.000 demetri p`tra]i, astfel c` \n 2010 livr`rile vor ajunge lapeste 300.000 de metri p`tra]i.

Fa]` de anul trecut, livr`rile din acest an vor fimai reduse cu circa 13%, potrivit estim`rilor DTZ.

Dezvoltatorii au devenit mai precau]i \n dez-voltarea proiectelor, lucru care se va vedea [i maimult \n livr`rile de anul viitor.

Ora[ Stoc rata de

total (mp) neocupare

Zagreb 600.000 5%

Var[ovia 3.380.000 8%

Praga 2.500.000 13,79%

Budapesta 3.060.000 20,7%

Bucure[ti 1.900.000 18,9%

Sursa: Jones Lang LaSalle

rata de neocupare

\n regiune

Pe fondul unor livr`ri semnificative de spa]ii noi debirouri cumulånd aproximativ 120.000 metri p`tra]i \nsemestrul unu din 2010, rata de disponibilitate a crescut de la 16,6% la sfår[itul lui 2009 la 18,9% lafinele lui iunie 2010, iar \n continuare, coroborat culivr`rile planificate pentru a doua jum`tate a anului,estim`m atingerea nivelului de 20-20,5% pån` la fineleanului \n curs.

mONiCA VASiLe

DTZ Echinox

Contrastepe pia]a de retaildin RomåniaUn faliment – Tiago Mall Oradea [i un mall cump`rat cu un euro

– Polus Center Constan]a, pe de o parte, deschiderea celor mai

mari centre comerciale din Romånia – Sun Plaza [i AFI

Cotroceni - [i mult a[teptata venire a retailerului suedez H&M, pe

de alt` parte, sunt punctele cheie ale pie]ei de retail din ultimele

12 luni.

ANALIZ~126

COMERCIAL

«punct de diferen]`», care \l va transforma \ntr-o investi]ie de succes. Dac` aceste criteriisunt \ndeplinite, pia]a poate absorbi noi spa]iide retail modern”, se arat` \n cel mai recentraport de pia]` al CB Richard Ellis.

Dac` ne referim \ns` doar la livr`rile dinacest an, vom constata c` \n prima jum`tate aanului doar dou` centre au fost finalizate,respectiv Sun Plaza [i Atrium Center Arad.

Dezvoltarea de noi proiecte de retail adevenit din ce \n ce mai dificil`, \ncepånd cu adoua jum`tate din 2008, ca o consecin]` a maimultor factori, precum lipsa finan]`rii, redu ce -rea cererii din partea retailerilor [i sc`dereachiriilor.

B`ncile au fost \n continuare reticente lafinan]area dezvolt`rii de proiecte de retail, astfelc` dezvoltatorii care ob]inuser` fonduri bancare\nainte de \nceperea crizei au reu[it s` finalizezesau s` continue investi]iile.

Deschiderea mall-urilor AFI Controceni[i Sun Plaza, ambele \n Bucure[ti, aufost cele mai importante evenimente pepia]a de dezvoltare de centre de retaildin Romånia \n perioada analizat`,

acestea aducånd pe pia]` \n total peste 150.000 demetri p`tra]i de spa]ii noi.

Pe lång` acestea au mai fost deschise centre comer -ciale de dimensiuni mai mici, unul \n Arad – AtriumCenter [i cel`lalt la Piatra Neam] – Galleria.

Astfel, stocul total de spa]ii de retail din Romåniaa ajuns la peste 1,3 milioane de metri p`tra]i, dintrecare aproape 800.000 \n Bucure[ti.

„Odat` cu deschiderea Sun Plaza (\n luna martie2010 - n.r.), stocul total de spa]ii moderne de retaildin Bucure[ti este dominat de centrele comercialemari, cele cu peste 40.000 metri p`tra]i suprafa]`\nchiriabil`. |n viitor ne a[tept`m ca orice centru careurmeaz` s` fie livrat s` fie pozi]ionat foarte clar, s`]inteasc` o zon` de atrac]ie foarte clar` [i s` ofere acel


la \nceputul anului 2012, rata de neocupare seva diminua \n viitorul apropiat”, consider`Georgiana Andrei.

Printre brandurile noi care au intrat deja pepia]a romåneasc` prin deschiderea deja de mag-azine se num`r` Camaieu, Pieces, BriocheDoree [i Six.

Cel mai important anun] al acestui an a fostintrarea pe pia]` a brandului suedez H&M, careva deschide primele magazine \n Bucure[ti la\nceputul anului 2011.

„Intrarea H&M este logic`. Ei oricum voiaus` intre \n Romånia \n urm`torii 2-3 ani. Auvenit acum pentru c` sunt condi]ii bune pe pia]`[i \n plus sunt disponibile [i loca]ii bune. Aufost retaileri care [i-au restråns activitatea dincauza crizei [i astfel H&M a avut loc \n mall-uri\n care \nainte nu prea mai puteai intra“, a expli-cat Simina Istrate, senior associate ColliersInternational Romånia.

Flexibilitatea – cheia rela]ieidintre dezvoltatori [i chiria[i

|n 2010, flexibilitatea a r`mas cuvåntul debaz` \n rela]ia dintre dezvoltatori [i chiria[i. \ngeneral, chiriile renegociate [i agreate \n 2009,au r`mas la acela[i nivel, iar \n cazul centrelorcomerciale neperformante chiriile au sc`zut \ncontinuare.

Impactul crizei financiare asupra activit`]iiretailerilor s-a resim]it [i \n procesul decolectare a chiriilor, acesta \nregistrånd din ce \nce mai multe \ntårzieri.

|n cele mai importante proiecte din Bu -cure[ti, chiriile au r`mas \ntre acelea[i marje, 60-80 de euro pe metru p`trat la parter. |n cele-lalte ora[e din ]ar`, pre]urile variaz` substan]ialde la un centru la altul, f`cånd irelevant` calcu-larea unei valori medii a chiriei.

„Chiriile se vor stabiliza \n perioadaurm`toare, \ns`, pentru ca noile proiecte comer-ciale s` devin` fezabile din punctul de vederefinanciar, chiriile trebuie s` \[i reia trendulascendent pe termen mediu, mai ales \n ora[elesecundare”, previzioneaz` Georgiana Andrei.

Fondul austriac de investi]ii Immoeast acump`rat 85% din proiectul de mall PolusCenter din Constan]a pentru un euro [i va pre-lua datoriile de circa 40 milioane euro ale firmeidezvoltatoare.

Tiago Oradea, primul mall din Romånia carea intrat \n faliment, a fost våndut firmeiShopping Center Holding de c`tre lichidatoruljudiciar pentru 30,5 milioane de euro.

Spre deosebire de pia]a centrelor comerciale, seg-mentul de big boxuri (unit`]i individuale de dimen-siuni mari, ocupate de un singur retailer) a avut oevolu]ie mai bun` \n ultima perioad`.

Anali[tii Colliers au cuantificat deschiderea a 14astfel de proiecte \n prima jum`tate a anului, fa]` de20 de unit`]i finalizate \n tot anul 2009.

Campionii livr`rilor din acest an au fost Kauf landcu [apte magazine deschise [i Dedeman cu trei.

„Odat` cu sc`derea a[tept`rilor de profitabilitateale dezvoltatorilor, lan]urile mari de bricolaj [i hiper-marketurile sunt acum \n mai mare m`sur` s` seextind` [i s`-[i consolideze pozi]ia pe pia]`”, adeclarat Georgiana Andrei, director divizia de\nchiriere spa]ii comerciale Colliers.

Pe termen scurt, volumul livr`rilor de centrecomer ciale va r`måne sc`zut, doar trei proiecte fiindprogramate pentru deschidere \n ultima parte a anu-lui. Acestea sunt Gold Plaza, dezvoltat de Futureal [iImmoeast \n Baia Mare, un parc comercial dezvoltatde firma belgian` Belrom la Drobeta-Turnu Severin[i magazinul Cocor.

„Pån` cånd b`ncile nu vor relaxa condi]iile definan]are [i nu vor deveni mai receptive \n acordareacreditelor, dezvoltatorii vor \ntåmpina dificult`]i \ndemararea construc]iei proiectelor lor”, apreciaz`anali[tii Colliers.

Retailerii au reluat extindereaDup` un an 2009 dificil, marcat de restructur`ri [i

reorganiz`ri, \n prima jum`tate a acestui an, mul]iretaileri [i-au reluat planurile de expansiune. Prinurmare, cererea de spa]ii comerciale a crescutsim]itor \n compara]ie cu 2009, \nregistråndu-senumeroase semn`ri de contracte de \nchiriere \n cen-trele existente \n special din Bucure[ti [i principaleleora[e din ]ar` – Constan]a, Cluj-Napoca, Timi[oara [iIa[i.

„Pe parcursul ultimelor 3-6 luni, pia]a spa]iilorcomerciale a ar`tat tendin]e \mbucur`toare prinapetitul anumitor retaileri interna]ionali fie de a seextinde, fie de a intra pe pia]a romåneasc`, cåt [iprintr-o stabilizare a nivelului chiriei solicitate”, adeclarat R`zvan Sin, [eful diviziei de retail al DTZEchinox.

Astfel, \n primul semestru, retaileri precum C&A,Takko, New Yorker, Deichman [i-au extins re]eauade magazine din Romånia, unele dintre acestea chiar\n ora[e de mici dimensiuni.

|n condi]iile extinderii retailerilor, rata de neocu-pare la nivel na]ional a crescut doar u[or \n acest ande la 12% \n 2009 la 15% \n iunie 2010. „Mai mult,datorit` contractelor semnate de c`tre m`rci impor-tante precum Decathlon, H&M, Inditex sau C&Apentru suprafe]e comerciale mari atåt \n Bucure[ti,cåt [i \n alte ora[e, contracte care vor intra \n vigoare

COMERCIAL

Parcurile industriale nu se mai construiescspeculativ, ci doar la cerere Anul 2010 a adus o revenire modest` a pie]ei industriale [i de

logistic` din punctul de vedere al cererii. Cu toate acestea, \n

acest an, aproape niciun proiect nu a mai fost dezvoltat \n scop

speculativ, ci doar la cererea clien]ilor.

ANALIZ~128

LOGISTIC~

dintre care 30% \n Ploie[ti [i restul \n Bu cu re[ti,iar \n perioada ianuarie-septembrie \n chirierileau totalizat 70.000 metri p`tra]i.

Dintre ace[tia 45.000 metri p`tra]i \nBucure[ti [i circa 25.000 metri p`tra]i \nTimi[oara, Cluj [i Bra[ov.

DTZ a intermediat anul trecut contracte \nsuprafa]` de aproximativ 11.000 mp din total,iar 34.000 metri p`tra]i au reprezentat tranzac]iidirecte – chiria[i-proprietar, restul fiind tran-zac]ionate de celelalte companii de profil.

„|n acest an, pia]a a fost mai fragmentat`\ntre diferite companii de consultan]`,tranzac]iile directe cumulånd 17.000 mp (24%din total) atåt \n Bucure[ti, cåt [i \n ]ar`. Sper`mca \n urm`toarele luni s` asist`m la finalizarea

Dezvoltatorii [i chiria[ii continu` s` fiefoarte precau]i pe acest sector. Astfel,dezvoltatorii men]in proiectele pe„hold”, \n timp ce chiria[ii sunt pru-den]i \n ceea ce prive[te mi[c`rile pe

care urmeaz` s` le fac`. „|n 2010, pia]a industrial` [i de logistic` s-a

carac terizat prin tranzac]ii de dimensiuni mici [imedii, cererea fiind generat` de firmele de distribu]iesau de produc]ie. Num`rul tranzac]iilor de \nchirierea fost mai mare decåt \n anul 2009, \ns` suprafa]atotal` \nchiriat` \n primele nou` luni nu a dep`[itvolumul din anul precedent”, a declarat RodicaTårcavu, [eful departamentului industrial al DTZEchinox. Astfel, \n anul 2009 au fost tranzac]iona]i100.000 metri p`tra]i spa]ii industriale [i de lo gistic`,


King Sturge apreciaz` c` procentul spa]iilorvacante se va majora doar \n cazul reloc`rilorchiria[ilor existen]i care caut` chirii mai joase [ise mut` \n cl`diri construite la cerere.

„Prognoz`m tranzac]ii mai mult pe segmen-tul manufactur` [i distribu]ie decåt pe logistic`,deoarece segmentul retail [i \nclina]ia spre con-sum a sc`zut fa]` de anii trecu]i. Exist` interesdin partea companiilor interna]ionale de a-[istabili puncte de produc]ie \n Romånia, care s`deserveasc` regiunea Europei Centrale [i deSud-Est. Romånia e interesant` ca loca]ie pen-tru produc]ie nu doar pentru exportul \nEuropa de Vest, ci [i c`tre Rusia, Turcia, prindeschiderea la portul Constan]a”, a ad`ugatIrina Iliescu.

Cererea redus`, efect directasupra chiriilor

Chiria medie prime din Bucure[ti sesitueaz` \n jurul valorii de patru europe metru p`trat pe lun`, la care seadaug` o serie de faci lit`]i pe caredezvoltatorii continu` s` le acordepentru a atrage chiria[i.

„Nivelul chiriilor a sc`zut pe fon-dul unei cereri diminuate [i a situa]ieieconomice dificile din Romånia. |nindustrial [i logistic`, chiriile neavåndvalori mari, ca pe alte segmente, iarstocul fiind relativ echilibrat \n raportcu cererea, sc`derile nu au fost foartesemnificative”, consider` reprezen-tantul DTZ Echinox.

Datele companiei arat` c` pentrudepozitele de clasa A, nivelul chirieise situeaz` \ntre 3,8 [i 4,3 euro pentrusuprafe]e \ntre 5.000 [i 10.000 mp \nBucure[ti.

Pentru suprafe]e mai mici, chiriilesunt \n intervalul 4-5 euro, depinde de

zon`, specifica]ii tehnice. Acest nivel se \nreg-istreaz` la dezvolt`rile mai mici, cu spa]ii de1.000-2.000 mp din apropierea Capitalei careinclud \n chirie [i serviciile adiacente - paza,mentenan]a tehnic`, impozitul pe cl`dire.

La depozitele din cadrul marilor parcurilogistice, dezvoltate \n principal \n zona de vesta Bucure[tiului, pe lång` chirie, companiilepl`tesc [i o tax` pentru servicii, cu valori de0,75-0,85 euro/mp/lun`.

|n alte ora[e din ]ar`, chiriile pot fi maireduse, \n func]ie de calitatea depozitului,facilit`]ile oferite, pozi]ionarea geografic` etc.

Depozitele de clasa B au chirii \ntre 2,8 [i 3,5euro/mp/lun`.

altor tranzac]ii de \nchiriere, care ar putea aducevolumul total \nchiriat la nivelul celui de anul tre-cut”, a ad`ugat Tårcavu.

Printre cele mai importante tranzac]ii din acest anse num`r` cea prin care compania Antalis a \nchiriat10.000 de metri p`tra]i \n Bucharest West [i pre-\nchirierea a 10.000 metri p`tra]i \n A1 Business Parkde c`tre Augsburg.

Dezvoltatorii bat mai mult pasulpe loc

Primul semestru al anului a adus livrarea de49.500 mp de spa]ii logistice [i industriale noi, dintrecare 85% este reprezentat` de unit`]i clasa A.

|n general, dezvoltatorii sunt destul de reticen]i laconstruirea pe o baz` speculativ`, prin urmaredoresc s` ofere un spa]iu care este deja cel pu]in 50%pre\nchiriat.

Este cazul proiectului Ploie[ti West Park, primafaz`, pre\nchiriat` de c`tre Unilever \nc` de lamijlocul anului 2009 [i inaugurat` \n aldoilea trimestru al anului 2010. Spa]iullivrat \n Ploie[ti, plus prima faz` aTimi[oara Airport Park sunt spa]ii de clasaA, „\n ton” cu cerin]ele chiria[ilor.

„|n cazul cererilor noi de spa]ii de pro-duc]ie, vorbim doar de construc]ii la cerere,deci construc]iile speculative sunt aproapede zero. De asemenea, construc]iile specu-lative de spa]ii logistice au fost aproapeinexistente”, a declarat Irina Iliescu, con-sultant \n cadrul companiei de servicii imo-biliare King Sturge.

De asemenea, datele CB Richard EllisEurisko arat` c` stocul de spa]ii de depozi -tare din Romånia clasa A [i B a ajuns la 1,27mi lioane de metri p`tra]i, dintre careaproximativ 70%, adic` aproape 900.000 demetri p`tra]i, sunt \n zona Bucure[ti. Ratade neocupare este de aproximativ 14% \nBucure[ti [i peste 16% pentru proiectele si -tuate \n restul ]`rii.

Asta \nseamn` c` pentru aproape 188.000 demetri p`tra]i din stocul total la nivel na]ional propri-etarii nu au g`sit \nc` chiria[i, ceea ce explic` [i reti-cen]a dezvoltatorilor de a \ncepe noi proiecte f`r` aavea suficiente pre\nchirieri.

„Condi]iile dificile care au caracterizat pia]a audeterminat dezvoltatorii s` fie foarte precau]i [i auevitat proiectele speculative”, consider` consultan]iiimobiliari de la compania The Advisers.

Ei men]ioneaz` c` \n prezent, exist` doar dou`proiecte \n curs de construc]ie, ceea ce ar aduce pepia]` circa 20.000 de metri p`tra]i spa]ii dezvoltatespeculativ. Ambele proiecte sunt localizate \n sud-estul Bucure[tiului. Pe de alt` parte, consultantul

LOGISTIC~

Datele DTZ

Echinox arat`

c` pentru

depozitele de

clasa A, nivelul

chiriei se

situeaz` \ntre

3,8 [i 4,3 euro

pentru

suprafe]e \ntre

5.000 [i 10.000

mp \n Bucure[ti.

3,8 euro/mp

Pia]a terenurilor d` semne timide de dezghe] Primul semestru al anului 2010 a adus o evolu]ie pozitiv` a pie]ei

terenurilor, \nregistråndu-se unele dintre cele mai mari tranzac]ii

de pe acest segment din ultimii doi ani, realizate de compania

texan` Lufkin Industries [i de grupul suedez Ikea.

ANALIZ~130

TERENURI

de milioane de euro pentru 53.000 metri p`tra]idin platforma fabricii Timpuri Noi dinBucure[ti, doar tranzac]ii cu valoare sc`zut`,care nu au dep`[it zece milioane euro.

„Cu toate acestea, interesul pentru terenuriexist`, cererea fiind reprezentat` \n principal dedezvoltatorii de parcuri de retail [i de retaileride tip «big box», de cei de locuin]e pentru pro-gramul Prima Cas` sau de persoane individualesau companii care vor s` construiasc` \n numepropriu”, apreciaz` consultan]ii Colliers.

Ca [i anul trecut, operatorii do-it-yourself,magazinele de tip discounter [i hipermarke-turile au fost cei mai activi juc`tori pe pia]`.Astfel, dac` \ntre 2004 [i 2007 hipermarketurileau avut campanii agresive de extindere, urmatede o perioad` de stagnare \n urm`torii doi ani,\ncepånd cu ultimele luni din 2009 ace[tia [i-au

Cele dou` tranzac]ii reprezint` \ns` doaro timid` reluare a activit`]ii pe pia]aachizi]iilor de terenuri, pia]a suferind \ncontinuare \n urma dezechilibrului \ntrepreten]iile proprietarilor de astfel de

active [i poten]ialii cump`r`tori.Lipsa cump`r`torilor se men]ine chiar dac`,

potrivit celor mai recente studii, pre]urile au ajuns lanivelurile din 2005-2006.

„Mul]i dintre poten]ialii cump`r`tori au conside -rat pre]urile terenurilor suficient de mici pentru caviitoarele proiecte s` fie fezabile, ceea ce a condus lareluarea negocierilor [i chiar la finalizarea anumitortranzac]ii”, apreciaz` reprezentan]ii ColliersInternational.

Cu toate acestea num`rul tranzac]iilor \ncheiate\n primele [ase luni ale anului a fost redus. De aseme-nea, au fost finalizate, cu excep]ia Ikea care a pl`tit 35


juc`torii importan]i de pe pia]a imobiliar`. Spreexemplificare, grupul Raiffeisen a cump`rat \nacest an pentru 11 milioane de euro un teren de124 de hectare \n comuna Crevedia dinapropierea Bucure[tiului, ca urmare a lichid`riifirmei EFG Crevedia Development. |n urm` cutrei ani, Raiffeisen Bank a finan]at firma,administrat` de investitori britanici, pentruachizi]ia terenului \n vederea dezvolt`rii unuiproiect imobiliar de mari dimensiuni.

|n contextul pruden]ei manifestate deinvestitori sau poten]iali cump`r`tori [i deter-minate de semnalele negative din economie [iincertitudinile privind evolu]ia acesteia,pre]urile [i-au continuat trendul descendent.

„O parte dintre juc`torii prezen]i pe pia]` auconsiderat c` pre]urile au sc`zut suficient demult, \n timp ce al]ii \nc` a[teapt` ca minimul s`fie atins c`tre sfår[itul lui 2010 sau \nceputulanului 2011.

|n aceste condi]ii, tranzac]iile s-au \ncheiat \nprimul semestru al anului la pre]uri mai mici cu20-30% fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut,adic` la un nivel de pre] similar cu cel dinperioada 2005 – 2006”, consider` consultan]iiimobiliari.

Investitorii stau cu ochii pe pia]`

|n primele [ase luni ale lui 2010, investitoriis-au dovedit activi pe pia]`, au cùtat terenurilecele mai potrivite pentru nevoile lor, iar o partedintre ei sunt \n prezent \n negocieri foarteavansate. |n acest context, speciali[tii din acestsector anticipeaz` o intensificare a activit`]ii detranzac]ionare \n restul anului, cånd mai multetranzac]ii semnificative ar putea fi \ncheiate.

„Cu toate acestea, nu ne a[tept`m \nc` la sta-bilizarea pre]urilor, \ntrucåt incertitudinileprivind evolu]ia economiei persist`. Mai mult,condi]iile nesigure de valorificare a produselorfinale pe pia]a imobiliar` \n perioada imediaturm`toare fac ca investi]iile \n terenuri s` fieconsiderate mai riscante”, cred anali[tii imobili -ari de la Colliers.

|n opinia lor, cererea va fi \n continuaregene rat` \n principal de utilizatorii finali [i dez-voltatorii care au deja securizate ancorele \nproiecte. Investi]iile [i dezvolt`rile \n scop speculativ vor fi rare [i realizate doar la pre]uri foartereduse.

Cele mai mari dou` tranzac]ii cu terenuri dinacest an au totalizat peste 40 de milioane deeuro, fiind achizi]ionate \n total peste 380.000 demetri p`tra]i.

reactivat planurile de expansiune. Aten]ia retailerilors-a \ndreptat atåt c`tre Bucure[ti, cåt [i c`tre marileora[e din provincie, de[i loca]iile periferice nu au maifost luate \n considerare.

Loturile de teren situate \n apropierea zonelordens populate au fost cele alese de retaileri, ace[tia\ncercånd s` se pozi]ioneze \naintea competi]iei.

|n cazul dezvoltatorilor sau investitorilor \ncùtare de terenuri cu destina]ie reziden]ial` pentruprogramul „Prima Cas`”, interesul este pentruterenuri mici de 1.500 pån` la 10.000 mp, \n vedereadezvolt`rii unor proiecte de scar` redus`, de obicei osingur` cl`dire de apartamente. Pentru aceste tipuride investi]ii, poten]ialii cump`r`tori de terenuri ofer`sub 100 euro/mp construit \n zonele semi-centrale [imaximum 200-250 euro/mp construit \n centru.

Pe de alt` parte, noile condi]ii de pe pia]a deterenuri au determinat companiile s` ia \n conside -rare relocarea din spa]iile \nchiriate \n cl`diri debirouri sau industriale [i achizi]ionarea de terenuripe care s`-[i dezvolte sediul propriu.

|n ceea ce prive[te persoanele fizice, acestea aucùtat terenuri mici, pentru nevoile reziden]iale pro-prii, atåt \n Bucure[ti, \n loca]ii centrale, cåt [i \n jurulBucure[tiului, \n zonele reziden]iale tradi]ionale.

Pre]urile terenurilor disponibile acum \n zoneprecum Sise[ti, B`neasa sau Pipera au ajuns lanivelul celor cerute de proprietari \n perioada deboom \n Corbeanca, Ciolpani sau Snagov.

O categorie de investitori inactiv` practic pe pia]aterenurilor a fost cea care se uit` la propriet`]i \namplasamente exclusiviste din centrul ora[ului.„Ace[tia au fost extrem de pruden]i, oportuni[ti [isensibili la orice semnal negativ pe pie]ele financiaresau \n economia global` \n general, precum criza dinGrecia, anun]urile privind reducerile salariale [icre[terea taxelor, evolu]ia burselor”, men]ioneaz`consultan]ii Colliers.

Oferta mai diversificat`, pre]uriletot mai jos

Dac` \n anii trecu]i terenurile bune erau greu deg`sit, acum oferta de propriet`]i disponibile la vån-zare a devenit mult mai variat`. De[i mul]i propri-etari \ncearc` s` valorifice unele dintre propriet`]ilede]inute pentru a face rost de lichidit`]i, num`rulterenurilor „distress” este \n continuare foarte limi-tat.

Pe de alt` parte, b`ncile au \nceput s` scoat` lalicita]ie terenuri interesante, \ns` foarte pu]ine dintreacestea [i-au g`sit cump`r`tor, deoarece pre]ul a fostconsiderat \nc` ridicat. Reducerea de pre] acceptat`de b`nci a fost de doar 25% din suma finan]at`, la adoua licita]ie, arat` datele Colliers.

|n aceste condi]ii, din cauza lipsei cump`r`torilor,b`ncile de pe pia]a local` \ncep s` devin` unii dintre

TERENURI


DEZVOLTATORI IMOBILIARI


AGEN}II IMOBILIARE


ASIGUR~TORI


LEASING

INDEXUL GENERAL AL COMPANIILOR142

Companie pagina

Abatech 94

ABC Asigur`ri Reasigur`ri 136

Abstract 35

Acvatot 35

AD Concept 2000 33

Adama Management 132

Adeplast 64

AFI Europe Management 132

Alfa Cluj 103

Allianz-}iriac Asigur`ri 136

Alma Lux Lighting 70

Alpha Leasing Romånia IFN 139

Alprom 96

Alubel Expo 35, 64

Aluplast 94

A-MED 89

AMRO Electronic Grup 70

Anchor Grup 3

Apolodor 35

Arabesque 98

ArcelorMittal

Construction Romånia 35

Arcon Constructions 36

Argecom 36

Arhi Sign 89

Arhi-Art 2000 33

Arxtudio-Architecture 33

ASA Cons Romånia 36

Asigurare Reasigurare Ardaf 136

Asigurarea Romåneasc` - Asirom

Vienna Insurance Group 136

Asigurare-Reasigurare Astra 136

Asito Kapital 136

ATE Insurance Romånia 136

Atelier Arhitectur` Axa 33

Atrium Centers Management 132

Austrotherm Com 61, 64, 67

Axial Acustic 70

Baduc 98

B`neasa Business & Technology

Park 132

BASF 89

Baum Cas Fibres 36

Baumax Romånia 98

Baumeister 36

Baumit Romånia Com 64

Baumix 64

Baupartner 36

Baxi Romånia 70

BBM-Grup 33

Companie pagina

BCR Asigur`ri Vienna Insurance

Group 137

BCR Leasing IFN 139

Beyler 94

Bima Consulting Management 64

BM Real International 89

BNP Paribas Lease Group IFN 139

BNP Paribas Real Estate

Advisory 134

Bona Romånia 89

Bouygues Romånia 37

Bramac Sisteme de |nvelitori 64

Bravo Group 89

BRD Sogelease IFN 139

Bricostore Romånia 98

BT Leasing Transilvania IFN 139

Build Corp Prefabricate 37

Carpatcement Holding 46, 47, 64

Carpatica Asig 137

Casa Color 90

Case Utilaje Construc]ii 103

Caterpillar Financial Services

Poland Sp z o. o. - Sucursala

Romånia IFN 139

Cavi Imexco 37

CB Richard Ellis Romånia 134

CDC Imobiliare Grup 134

Cefin Real Estate Romånia 132

Cemps 103

Certasig Asigurare [i

Reasigurare 137

Chimtitan 90

Coifer Impex 37

Coilprofil 66

Colliers International 134

Con-A 37

Conarg 37

Conexpert Group 94

Constam Ambient 98

Construc]ii Erba[u 38

Construma Design 90

Contranscom Benta 38

Corina Gealan 94

Credit Europe Asigur`ri-

Reasigur`ri 137

Credit Europe Leasing IFN 139

Cushman & Wakefield 134

Cyclon Tech 70

D.S. Birou de Arhitectur` 33

DA Vinci 66

Companie pagina

Dafora 38

Danya Cebus Rom 38

DAV East Consulting 38

Daw Ben`a Romånia 90

Decora Stil 90

Dedal Bahamat 39

Dedeman 98

Deko Professional Services 66, 91

Delta Antrepriza de

Construc]ii [i Montaj 93 39

Deutek 90

Deutsche Leasing Romånia IFN139

Deutsche Leasing Romånia

Opera]ional 140

Doka Romånia 39

Drumuri Bihor 39

DTZ Echinox 134

Dunapref 39

E.G.S. Building Construct 92

EFG Eurolife Asigur`ri

Generale 137

EFG Leasing IFN 140

Elba 71

Electromatic-Systems 71

Elmas 103

Elpreco 66

Elvila 96

Energoconstruc]ia 40

Ermes Holding 132

Esop Consulting 134

Eureko Asigur`ri 137

Euro Metropola Estate 134

Euroest Invest 135

Euroins Romånia Asiguarare

Reasigurare 137

Eurovia-Conctruct

Interna]ional 40

Everest Management Group -

Homelife 19

EVW Holding 103

Eximod 103

Fabryo Corporation 92

Fata Asigur`ri 138

Finder Klass 66

Flavus Investi]ii 132

Forastero 96

Garanta Asigur`ri 138

Gealan Romånia 94

Generali Asigur`ri 138

Gero Tools 104

INDEX


Companie pagina

Global City Business Park 132

Global Trade Centre 133

Graphic Studio 34

Grawe Romånia Asigurare 138

Grup de Lux 135

H2O International 92

Heberger Construc]ii 40

Helco Leasing IFN 140

Henkel Romånia 66

Hilti Romånia 104

Hitch & Mosher 135

Hîrmann Romånia 92

Hornbach Centrala 98

Immorent Romånia IFN 11, 140

Imoleasing IFN 140

Impact Developer &

Contractor 133

ING Lease Romånia 140

Innova Com 96

Intesa Sanpaolo Leasing

Romånia 140

Iptana 34

Italo Romena Leasing IFN 140

Jones Lang Lasalle 135

Kika Mobilier 96

King Sturge 135

Kinnarps 96

Klîckner Romånia 40

Knauf Gips 66

Koram Construc]ii RO 40

Kronospan Romånia 49, 66

KTM Procons 41

Lafarge Arcom Gips 66

Land Development Proiect 133

Leaseplan Romånia 140

Lemet 97

Liebrecht & Wood Romånia 133

Limak Import Export 104

Lindab Romånia 41

Loggia Industria Vopselei 92

Loreto Exim 104

Macon 65, 68

Makita Romånia 104

Marcom R.M.C.'94 104

Maurer & Kasper Imobiliare 133

Maytech 104

Megaprofil 41

MEM Impex 105

Menatwork Construct 41

Companie pagina

Menatwork Est Prefabricate 68

Metal Work Industry 68

Metalurgica Cavatorta 41

Metroul 42

Mivan Development 133

Mobex 97

Mobexpert 97

Mobilux 97

Modul Design 97

MS - Ma[ini pentru

Fabricarea Mobilei 105

NBC-Arhitect 34

NBG Leasing IFN 141

Necesar Prod 71

Neocasa 135

Neoland Real Estate 135

Nord Arin International 97

Nordic Investments Fund Retail

(magazinele JYSK) 98

Oltchim - Ramplast 95

Omilos Oradea 133

Omniasig Vienna Insurance

Group 138

Onduline Materiale de

Construc]ii 68

Pazo Grup 93

Pinum Doors and Windows 93

Piraeus Leasing Romånia IFN 141

Piritex 93

Platinum Asigur`ri Reasigur`ri 138

Policolor 93

Porr Construct 42

Porsche Leasing Romånia IFN 141

Powertek Company 105

Powertek Industry 105

Praktiker Romånia 98

Probel Instal 71

Proiect Bucure[ti 34

Proinvest Group 42

Prometal 42

Protruck 105

Quattro Pavimente Tehnice 42

Raiffeisen Evolution 133

Raiffeisen Leasing IFN 141

Renault Trucks Romånia 105

RAP Development 42

Rapterm 71

Recon 43

Rehau Polymer 95

Companie pagina

Remco Romånia 6, 7, 9, 43

Robert Bosch 74

Rockwool Romånia 68

Romstal Imex 74

Romstal Leasing IFN 141

Romstiv TM 106

Romstrade 43

Rotary Construc]ii 43

Ruukki Romånia 43

Saqqara 106

Sarcom 93

Scania Romånia 106

Schiedel Sisteme de Co[uri 68

Search Corporation 34

Selina 44

Selina Invest 133

Semmelrock Stein + Design 68

Siceram 69

Siemens 74

Sika Romånia 69

Sima Group 44

Simex Grup 97

Soceram 69

Somaco Grup Prefabricate 69

Sommering Install 74

Sorin Mihai Utilaje pentru

Prelucrarea Lemnului 106

Sortilemn 97

Starh A.C.D. 34

Suki Group 95

Summa Europe Contracting 44

Svelt Profesional 106

Symmetrica 69

TBI Leasing IFN 141

Tekzen Rom 98

Terminvest 95

Termotec 95

The Advisers/Knight Frank 135

TIAB 74

TOP Leasing IFN 141

Total Vehicule 106

Trameco 44

Transilvania Leasing IFN 141

Ulma Cofraje 44

Unimat 69

Uniqa Asigur`ri 138

Vectra Eurolift Service 106

Velux Romånia 95

Wopfinger Transportbeton 69

Xella Ro 69

INDEX

Co

ns

tr

uc

]i

i

[i

I

mo

bi

li

ar

e

20

10

Constructii & Imobiliare 2010

Documents

Transcript of Constructii & Imobiliare 2010