Contraste cromatice1.Contrastulcomplementar.Rezulta din alaturarea culorilor complementare, care se cer reciproc. Juxtapuse, isi maresc puterea destralucire pana la maxim.HENRI MATISSE "TANGER"GRAZIA CANCIULLO "COMPOZITIE" - GAMA R- VGAMA GALBEN - VIOLETALFRED SISLEY "BARCA IN TIMPUL INUNDATIEI" - GAMA A - O

2.Contrastul inchis- deschis (clarobscur)se obtine prin alaturarea unor culori cu valori tonale diferite. Acest contrast mai este cunoscut si sub denumirea de perspectiva tonala.3.Contrastul de calitaterezulta din alaturarea unor culori stralucitoare cu unele stinse. Calitatea unei culori este data de gradul ei de puritate. Culorile se pot tulbura cu alb, negru, gri.4. Contrastul de cantitaterezulta din alaturarea unor culori ce acopera suprafete de marimi diferite.5. Contrastul simultan si succesivare la baza legea complementaritatii si se manifesta atunci cand o culoare pura cere fiziologic culoarea ei complementara.6. Contrastul culorii in sineapare prin alaturarea unor culori pure, curate.7. Contrastul cald-receapare in situatia in care culorile calde sunt alaturate celor reci.ALEXANDRU CIUCUREANU "CAPITE DE FAN"(culori calde in prim plan si culori reci in planul indepartat)

Pentru o descriere mai amanuntita aculoarii exista trei unghiuri de abordare:1.in sens fizic, obiectiv-culoarea este proprietate naturala, in doua variante:culoare-lumina, componenta sau element structural al luminii solare, raza de o anumita lungime de unda, emisa monocromatic direct din soare sau de alta sursa prin fenomenul numit dispersia luminii sau reflectata prin fenomenul numit absorbtie-reflexie.culoare-substanta, materie naturala, substanta de o anumita calitate cromatica(pigment natural) prezenta si la suprafata obiectului, dar si ca rezultat al ambitiei omului de a descoperii sau de a produce echivalente substantiale ale culorilor-lumina (pigment de sinteza chimica)2.in sens psiho - fiziologic culoarea este raport sau perceptie conditionata simultan de mai multi factori, intre care - si cel mai important lumina.deci, "variabila de lumina", sursa si calitatea ei (naturala, artificiala), predominant calda/rece;momentul optim (teoretic): la pranz in miezul verii -> intensitatea maxima a emisiei si luminozitatea atmosferei/ luminiscenta ambiantei: cand galbenul este situat la aproximativ mijlocul benzii spectrale vizibile;suprafata obiectului calitatea acestuia (mata, lucioasa, rugoasa etc.);acuitatea vizuala(sanatatea ochiului; boli: acromatism, discromatism, daltonism etc.);distanta(+luminozitatea atmosferei+acuitate); de aici : culoare proprie ->culoare - impresie, ton local3. In sens gramatical - element de limbaj cu diverse roluri: creeaza spatiu = rol constructiv de spatiu vizual cu doua dimensiuni (spatiu decorativ) sau cu trei dimensiuni(a treia dimensiune = sugerata), deci spatiul pictural, plastic;Contraste cromaticeContrastele cromatice sunt determinate de: stralucire, luminoziate, puritate, intindere ca suprafata, valente expresive, etc.Contrastul presupune existena a dou elemente opuse : zi noapte, var iarn, mare mic, uor greu, etc. Contrastele cromatice sunt determinate de : strlucirea unei culori, cantitatea ei, luminozitatea i puritatea ei. Contrastul cromatic se obine cnd ntre culori sunt diferene puternice. Johannes Itten a fundamentat teoria culorilor i a stabilit apte contraste cromatice : 1. Contrastul culorilor n sine se obine prin juxtapunerea tentelor de culori pure, strlucitoare, de primare i binare. Puterea acestui contrast scade cu ct culorile folosite se ndeprteaz de culorile primare. Prezena albului i negrului amplific expresivitatea acestui contrast deoarece intervin efectele caracteristice de cretere a luminozitii i strlucirii culorilor. Acest contrast transmite un sentiment de optimism, de bucurie.

2. Contrastul nchis deschis, sau clar obscur se obine prin alturarea unei culori cu valori tonale diferite (luminoziti diferite). Acest contrast genereaz unele efecte de uor greu i aproape departe. Contrastele cromatice sunt determinate de: stralucire, luminoziate, puritate, intindere ca suprafata, valente expresive, etc. Culoarea 24 Proiectul pentru nvmntul Rural 3. Contrastul cald - rece se realizeaz prin alturarea culorilor calde i reci. Pentru a obine efectul maxim de cald rece se juxtapune culoarea cea mai rece (albastrul) cu cea mai cald (oranjul). ntr-o compoziie culorile calde dau impresia de aproape iar cele reci impresia de departe. 4. Contrastul complementar se obine prin alturarea culorilor complementare. ntr-o compoziie plastic se pot dezvolta dou sau trei perechi de complementare care prin juxtapunere i mresc strlucirea. 5. Contrastul de calitate rezulta din alturarea culorilor strlucitoare cu cele stinse, amestecate, tulburate. Prin calitatea unei culori se nelege gradul ei de puritate. Acest contrast este cel mai subtil, mai rafinat n contextul unei armonii cromatice. Culoarea Proiectul pentru nvmntul Rural 25 6. Contrastul de cantitate se refer la raportul de mrime a dou sau mai multe suprafee colorate. Este contrastul mult puin sau de proporie. 7. Contrastul simultan i succesiv are la baz legea complementarelor i se produce atunci cnd o culoare pur solicit complementara ei. Dac complementara lipsete din context atunci ochiul o produce. Este un efect optic simultan. Astfel cnd privim mai mult timp o pat de culoare verde i apoi nchidem ochii aceeai pat ne apare n rou.