CONSILIUL LOCAL PROCEDUARA OPERAŢIONALĂ S.P.A.S Ediţia … operationala... · - ancheta socială...

CONSILIUL LOCAL AL ORAŞULUI

HÂRŞOVA

SPAS

PROCEDUARA OPERAŢIONALĂ S.P.A.S PRIVIND SERVICIILE DE ÎNGRIJIRE ŞI

ASISTENŢĂ LA DOMICILIU PERSOANE VÂRSTNICE

Ediţia nr. I Nr. De ex: 2 Revizia: 0 Nr. De ex:

Cod P.O. SPAS 03/2015 of 24 Exemplarul nr. 1

1

1. Lista responsabililor cu elaborarea, verificarea şi aprobarea ediţiei sau, după caz, a

reviziei în cadrul ediţiei procedurii operaţionale

Elemente privind responsabilii/ operaţiunea

Numele şi prenumele Funcţia Data Semnătura

1 2 3 4 5

Elaborat Stratulat Florica Inspector 20.10.2015

Verificat Bulgaru Aurelia Şef Serviciu SPAS 20.10.2015

Aprobat Primar 20.10.2015


HÂRŞOVA

SPAS





2

2. Situaţia ediţiilor şi a reviziilor în cadrul ediţiilor procedurii operaţionale

Ediţia/ revizia în cadrul ediţiei

Componenţa comisiei Modalitatea

reviziei

Data de la care se aplică prevederile ediţiei sau reviziei

ediţiei

1 2 3 4

2.1 Ediţia 1 x x


HÂRŞOVA

SPAS





3

3. Lista cuprinzând persoanele la care se difuzează ediţia sau, după caz, revizia din

cadrul ediţiei procedurii operaţionale

Scopul difuzării

Exemplar nr.

Compartiment Funcţia Nume şi prenume Data primirii

Semnătura

1 2 3 4 5 6 7

3.1

Aplicare Evidenţă Arhivare

1

SPAS

InspectorSPAS

Stratulat Florica

3.2

Verificare

1

SPAS

Şef Serviciu

Bulgaru Aurelia

3.3

Aprobat

1

SPAS

Primar


HÂRŞOVA

SPAS





4

4. Scopul procedurii operaţionale

Stabilirea modului de organizarea a obiectivelor şi atribuţiilor care revin SPAS în procesul de

furnizare a serviciilor de îngrijire şi asistenţă la domiciliu pentru persoane vârstnice.

4.1. Stabileşte modul de realizare al activităţii în domeniul îngrijirii la domiciliu a

persoanelor în vârstă

4.2. Dă asigurări cu privire la existenţa documentaţiei specifice activităţii

4.3. Asigură continuitatea activităţii, inclusiv în condiţii de fluctuaţie a personalului

4.4. Sprijină auditul şi/sau alte organisme abilitate în acţiuni de auditare şi/sau control, iar pe

manager, în luarea deciziei

4.5. Alte scopuri specifice procedurii operaţionale


HÂRŞOVA

SPAS





5

5. Domeniul de aplicare a procedurii operaţionale

1. Procedura descrie activităţile care se desfăşoară în cadrul Serviciului Public de Asistenţă

Socială Hârşova pentru furnizarea serviciilor de îngrijire şi asistenţă la domiciliu pentru persoane

vârstnice.

2. Procedura prezintă etapele şi documentaţia necesară furnizării serviciilor de îngrijire şi

asistenţă la domiciliu pentru persoane vârstnice.

3. Lista structurilor, compartimentelor implicate în procesul activităţii:

S.P.A.S - Serviciul Public de Asistenţă Socială

Registratura

Primar

Secretar

A.J.P.I.S - Agenţia Judeţeană de Prestaţii Sociale

Poliţia Locală Hârşova

Poliţia oraşului Hârşova

SPCLEP - Serviciul Public Local Comunitar de Evidenţă a Persoanelor

Spitalul orăşenesc Hârşova

Medici de familie


HÂRŞOVA

SPAS





6

6. Documente de referinţă (reglementări) aplicabile activităţii procedurate

6.1. Legislaţie primară 6.1.1 Constituţia României

6.1.2 Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală

6.1.3 Legea nr. 292 din 20 decembrie 2011 a asistenţei sociale

6.1.4 Legea nr. 17 din 6 martie 2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice, republicată

6.1.5 Legea nr.197/2012 privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale

6.1.6 Ordinul MMFPSPV nr.424/2014 privind aprobarea criteriilor specifice care stau la baza acreditării furnizorilor de servicii sociale

6.1.7 H.G. nr.118/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.197/2012 privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale

6.1.8 Hotărârea nr. 886 din 5 octombrie 2000 pentru aprobarea Grilei nationale de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice

6.1.9 Ordinul MMSSF nr.392/2000 privind Metodologia de acreditare a persoanelor care acordă îngrijire vârstnicilor la domiciliu

6.2.Legislaţie secundară

6.2.1 Legea nr. 71 din 8 aprilie 2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 16/2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional al Persoanelor Vârstnice

6.2.2 Hotararea de Guvern nr. 499 din 07 aprilie 2004 privind infiintarea, organizarea si functionarea comitetelor consultative de dialog civic pentru problemele persoanelor varstnice, in cadrul prefecturilor

6.2.3 Legea nr. 16 din 06 martie 2000 privind infiintarea, organizarea si functionarea Consiliului National al Persoanelor Varstnice

6.2.4 Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății

6.3.Alte documente, inclusiv reglementări interne

6.3.1. Regulamentul de organizare şi Funţionare al SPAS Hârşova;

6.3.2. Carta drepturilor beneficiarilor de servicii de asistenţă socială

6.3.3. Codului Etic al personalului care oferă servicii sociale

6.3.4. Hotărârea Consiliului Local nr. 3/2012 privind realizarea programului social local de ajutorare a persoanelor aflate în dificultate.


HÂRŞOVA

SPAS





7

7. Definiţii şi abrevieri ale termenilor utilizaţi în procedura operaţională

7.1. Definiţii ale termenilor

7.1.1. Asistenţa socială, prin măsurile şi acţiunile specifice, are scop dezvoltarea capacităţilor individuale, de grup sau colective pentru asigurarea nevoilor sociale, creşterea calităţii vieţii şi promovarea principiilor de coeziune şi incluziune socială.

7.1.2. Măsurile şi acţiunile de asistenţă socială se realizează astfel încât:

- beneficiile de asistenţă socială şi serviciile sociale să constituie un pachet unitar de măsuri corelate şi complementare;

- serviciile sociale să primeze faţă de beneficiile de asistenţă socială, în cazul în care costul acestora şi impactul asupra beneficiarilor este similar;

- să fie evaluate periodic din punctul de vedere al eficacităţii şi eficienţei lor pentru a fi permanent adaptate şi ajustate la nevoile reale ale beneficiarilor;

- să contribuie la inserţia pe piaţa muncii a beneficiarilor;

- să prevină şi să limiteze orice formă de dependenţă faţă de ajutorul acordat de stat sau de comunitate;

7.1.3. Beneficiile de asistenţă şi serviciile sociale sunt reglementate prin legi speciale.

7.1.4. În sensul Legii nr. 292/2011, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:

- acreditarea reprezintă un proces de certificare a îndeplinirii de către furnizori şi serviciile sociale acordate a criteriilor, indicatorilor, precum şi a standardelor de calitate reglementate pentru fiecare tip de serviciu;

- ancheta socială este o metodă de investigaţie întemeiată pe diferite tehnici de culegere şi de prelucrare a informaţiei, în scopul analizei situaţiei sociale şi economice a persoanelor, familiilor, grupurilor sau comunităţilor;

- beneficiile de asistenţă socială sunt măsuri de redistribuire financiară/materială destinate persoanelor sau familiilor care întrunesc condiţiile de eligibilitate prevăzute de lege;

- beneficiarul reprezintă persoana care primeşte beneficii de asistenţă socială şi/sau, după caz, servicii sociale;

- comunitatea locală reprezintă membrii organizaţi ai colectivităţii locale, formele de asociere a acestora, instituţiile administraţiei publice locale, precum şi alte instituţii şi servicii publice ori private de interes local;

- contractarea serviciilor sociale reprezintă procedura de achiziţionare/concesionare a serviciilor sociale, în baza unui contract, încheiat în condiţiile legii, de către autorităţile administraţiei publice locale;

- deficienţa este consecinţa pierderii sau a unei anormalităţi a structurii corpului ori a unei funcţii fiziologice;

- dizabilitatea este termenul generic pentru afectări, limitări ale activităţii şi restricţii în participare, în contextul interacţiunii dintre individul care are o problemă de sănătate şi factorii contextuali în care se regăseşte, respectiv factorii de mediu şi personali;


HÂRŞOVA

SPAS





8

- costul standard reprezintă suma minimă aferentă cheltuielilor anuale necesare furnizării serviciilor sociale, calculată pentru un beneficiar/ tipuri de servicii sociale, potrivit standardelor minime de calitate şi/ sau altor criterii prevăzute de lege. În legislaţia actuală se utilizează ca termen echivalent standardul minim de cost;

- dezvoltarea comunitară reprezintă procesul prin care o comunitate îşi identifică anumite probleme prioritare, se implică şi cooperează în rezolvarea lor, folosind preponderent resurse interne;

- domiciliul reprezintă adresa la care persoana declară că are locuinţa principală, trecută şi în documentul de identitate;

- economia socială reprezintă un sector ce cuprinde activităţi economice care, în subsidiar şi cu condiţia menţinerii performanţei economice, includ obiective de tip social;

- eligibilitatea reprezintă setul de condiţii obligatorii care trebuie să fie îndeplinite de către potenţialul beneficiar pentru a putea fi selectat în vederea acordării beneficiilor de asistenţă socială şi serviciilor sociale;

- găzduirea reprezintă asigurarea de către instituţiile furnizoare de servicii sociale a condiţiilor de locuit şi odihnă pe o perioadă mai mare de 24 de ore;

- gospodăria reprezintă unitatea formată din mai multe familii şi/sau persoane care locuiesc împreună, contribuie împreună la achiziţionarea sau realizarea unor bunuri şi a unor venituri din valorificarea acestora ori la consumul lor;

- grupul vulnerabil desemnează persoane sau familii care sunt în risc de a-şi pierde capacitatea de satisfacere a nevoilor zilnice de trai din cauza unor situaţii de boală, dizabilitate, sărăcie, dependenţă de droguri sau de alcool ori a altor situaţii care conduc la vulnerabilitatea economică şi socială;

- incapacitatea reprezintă reducerea parţială a posibilităţilor de a realiza o activitate motrică, cognitivă sau un comportament;

- invaliditatea este o noţiune medico-juridică ce exprimă statutul particular al unei persoane care are limitată capacitatea de muncă şi este asigurată în sistemul public de pensii şi care beneficiază de drepturi conform legii;

- îngrijitorul formal este persoana calificată, certificată profesional, care asigură îngrijirea personală, respectiv ajutorul pentru efectuarea activităţilor de bază şi instrumentale ale vieţii zilnice de către persoana care şi-a pierdut autonomia funcţională;

- îngrijitorul informal este persoana necalificată, membru al familiei, rudă sau orice altă persoană, care asigură îngrijirea personală, respectiv ajutorul pentru efectuarea activităţilor de bază şi instrumentale ale vieţii zilnice de către persoana care şi-a pierdut autonomia funcţională;

- locuirea reprezintă faptul de a trăi pe raza unei unităţi administrativ-teritoriale fără a deţine o locuinţă principală sau secundară;

- managementul serviciilor sociale reprezintă gestionarea de către conducerea desemnată legal a activităţilor şi resurselor materiale, umane şi financiare ale serviciului/ instituţiei/ unităţii de asistenţă socială;

- managementul de caz reprezintă o metodă de coordonare şi integrare a tuturor activităţilor destinate grupurilor vulnerabile, de organizare şi gestionare a măsurilor de asistenţă socială specifice, realizate de către asistenţii sociale şi/ sau diferiţi specialişti, în acord cu obiectivele stabilite în planurile de intervenţie;


HÂRŞOVA

SPAS





9

- mediul social de viaţă reprezintă ansamblul condiţiilor de trai în familia şi/sau gospodărie, al relaţiilor sociale personale, inclusiv mediul în care persoana lucrează, este educată şi îşi desfăşoară activităţile sociale obişnuite;

- nevoia socială reprezintă ansambulul de cerinţe indispensabile fiecărei persoane pentru asigurarea condiţiilor strict necesare de viaţă, în vederea asigurării participării sociale sau, după caz, a integrării sociale;

- nevoia specială reprezintă ansamblul de cerinţe indispensabile pentru asigurarea integrării sociale a persoanelor care, din cauza afecţiunilor de sănătate, genetice sau dobândite pe parcursul vieţii, prezintă o dizabilitate, precum şi a persoanelor care, din diverse motive de natură socială, sunt dezavantajate în dezvoltarea personală;

- planul individualizat de asistenţă şi îngrijire este documentul elaborat de o echipă multidisciplinară cu participarea beneficiarului/ reprezentantului său legal, în care sunt precizate serviciile furnizate beneficiarului;

- persoanele fără adăpost reprezintă o categorie socială formată din persoane singure ori familii care, din motive singulare sau cumulate de ordin social, medical, financiar-economic, juridic ori din cauza unor situaţii de forţă majoră, trăiesc în stradă, locuiesc temporar la prieteni sau cunoscuţi, se află în incapacitate de a susţine o locuinţă în regim de închiriere ori sunt în risc de evacuare, se află în instituţii sau penitenciare de unde urmează ca, în termen de 2 luni, să fie externate, respectiv eliberate şi nu au domiciliu ori reşedinţă;

- persoanele cu dizabilităţi reprezintă acele peroane care au deficienţe fizice, mentale, intelectuale sau senzoriale de durată, deficienţe care, în interacţiune cu diverse bariere, pot îngrădi participarea deplină şi efectivă a persoanelor în societate, în condiţii de egalitate cu ceilalţi;

- persoanele vârstnice sunt persoanele care au împlinit vârsta de pensionare stabilita de lege;

- nevoile persoanelor varstnice se evalueaza prin ancheta sociala care se elaboreaza pe baza datelor cu privire la afectiunile ce necesita ingrijire speciala, capacitatea de a se gospodari si de a indeplini cerintele firesti ale vietii cotidiene, conditiile de locuit, precum si veniturile efective sau potentiale considerate minime pentru asigurarea satisfacerii nevoilor curente ale vietii.

- procesul de incluziune socială reprezintă ansamblul de măsuri şi acţiuni multidimensionale din domeniile protecţiei sociale, ocupării forţei de muncă, locuirii, educaţiei, sănătăţii, informării-comunicării, mobilităţii, securităţii, justiţiei şi culturii, destinate combaterii excluziunii sociale şi asigurării participării active a persoanelor la toate aspectele economice, sociale, culturale şi politice ale societăţii;

- procesul de integrare socială reprezintă interacţiunea dintre individ sau grup şi mediul social, prin intermediul căreia se realizează un echilibru funcţional al părţilor;

- protecţia socială se defineşte în contextul principiilor, valorilor şi tradiţiilor ce guvernează relaţiile sociale dintre indivizi, grupuri, comunităţi şi instituţii în statele Uniunii Europene şi reprezintă un ansamblu de măsuri şi acţiuni care au ca scop asigurarea unui anumit nivel de bunăstare şi securitate socială pentru întreaga populaţie şi în mod special pentru anumite grupuri sociale. Protecţia socială cuprinde două componente de bază: asigurările sociale în sistem contributiv şi asistenţă socială noncontributivă;

- reşedinţa reprezintă adresa la care persoana fizică declară că are locuinţă secundară, alta decât cea de domiciliu;


HÂRŞOVA

SPAS





10

- sărăcia reprezintă starea unei/unui persoane/familii/ grup/ comunităţi manifestată prin lipsa resurselor stric necesare cumpărării bunurilor şi serviciilor considerate a asigura nivelul minim de trai într-o anumită perioadă de timp, raportat la condiţiile socioeconomice ale sociatăţii. Pragul de sărăcie reprezintă cuantificarea resurselor, iar standardele utilizate pentru stabilirea acestuia sunt influenâate de nivelul general al costului vieţii, precum şi de specificul politicilor sociale adoptate;

- serviciile comunitare sunt serviciile sociale organizate într-o unitate administrativ-teritorială organizată la nivel de comună, oraş, municipiu şi privesc serviciile acordate la domiciliu şi în centre de zi, precum şi serviciile rezidenţiale adresate exclusiv cetăţenilor din unitatea administrativ-teritorială respectivă; sunt similare cu serviciile acordate în comunitate;

- situaţia de dificultate este situaţia în care se află o persoană care, la un moment dat, pe parcursul ciclului de viaţă, din cauze socioeconomice, de sănătate şi/ sau care rezultă din mediul social de viaţă dezavantajat, şi-a pierdut sau limitat propriile capacităţi de integrare socială; în situaţia de dificultate se pot afla familii, grupuri de persoane şi comujnităţi, ca urmare a afectării majorităţii membrilor lor;

- societatea civilă este formată din persoane asociate sub diferite forme, pe baza unor interese comune, şi care îşi dedică timpul, cunoştinţele şi experienţa pentru a-şi promova şi apăra drepturile şi interesele; formele asociatie pot fi, în principal, asociaţii şi fundaţii, organizaţii sindicale şi patronate, organizaţii culturale şi de cult, precum şi grupuri comunitare informale;

- standardul de cost este costul minim aferent cheltuielilor anuale necesare furnizării serviciilor sociale, calculat pentru un beneficiar pe tipuri de servicii sociale, potrivit standardelor minime de calitate şi/sau altor criterii prevăzute de lege;

- standardul minim de calitate este un set de criterii aprobate prin acte normative obligatorii la nivel naţional a căror aplicare asigură un nivel minim acceptabil de performanţă al procesului de furnizare a serviciilor sociale;

- structurile comunitare consultative reprezintă asocierea formală sau informală a unor oameni de afaceri locali, preoţi, cadre didactice, medici, consilieri locali, poliţişti, alţi membri ai comunităţii, în vederea sprijinirii autorităţilor administraţiei publice locale şi furnizorilor de servicii sociale în soluţionarea nevoilor de servicii sociale ale comunităţii;

- testarea mijloacelor de existenţă a potenţialilor beneficiari de servicii sociale reprezintă procedura de evaluare a veniturilor realizate şi a bunurilor mobile şi imobile deţinute de persoană sau familie, necesare acoperirii nevoilor de consum ale acestora;

- venitul reprezintă totalitatea sumelor pe care persoana sau membrii familiei le realizează/primesc ca urmare a unei activităţi salarizate, independente sau agricole, aşa cum sunt definite de Codul fiscal, din valorificarea, folosirea, cedarea unor bunuri aflate în proprietate, precum şi cele care provin din drepturi de asigurări sociale de stat, asigurări de şomaj, asistenţă socială, obligaţii legale de întreţinere, alte indemnizaţii, alocaţii şi ajutoare cu caracter permanent ori creanţe bugetare;

- victima traficului de persoane reprezintă persoana fizică, subiect pasiv al faptelor de ameninţare, violenţă sau al altor forme de constrângere, răpire, fraudă, înşelăciune şi abuz de autoritate, indiferent dacă pariticpă sau nu în procesul penal în calitate de parte vătămată;

- violenţa în familie se referă la orice acţiune fizică sau verbală, săvârşită cu intenţie de către un membru de familie împotriva altui membru al aceleiaşi familii, care provoacă o suferinţă fizică, psihică, sexuală sau un prejudiciu materiale.


HÂRŞOVA

SPAS





11

7.2.Abrevieri ale termenilor

Nr.crt. Abrevierea Termenul abreviat

7.2.1. AJPIS Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială

7.2.2. MMFPSPV Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice

7.2.3. DSP Direcţia de Sănătate Publică

7.2.4. HG Hotărâre de Guvern

7.2.5. L Lege

7.2.6. OUG Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului

7.2.7. PO Procedură Operaţională

7.2.8. SPAS Serviciul Public de Asistenţă Socială

8. Descrierea procedurii operaţionale

8.1. Generalităţi.

Organizarea serviciilor comunitare orientate, în special, în soluţionarea nevoilor individuale ale persoanelor dezavantajate, constituie o prioritate civică pentru administraţia publică locală. Pe lângă faptul că aceste servicii de îngrijire răspund nevoilor reale ale fiecărei persoane în parte, ele se realizează cu cheltuieli reduse comparativ cu cele necesare instituţionalizării.

Aceste servicii sunt un liant între persoană, familie, comunitate şi instituţii publice.

Vârstnicii constituie cel mai numeros grup social care – datorită vulnerabilităţii şi stării de dependenţă în care ajung, au nevoie de protecţia celorlalţi, în primul rând de protecţia “grupului familial” din care fac parte, a comunităţii şi vecinătăţii umane şi, în ultima instanţă de protecţia ansamblului social (pentru care trebuiesc alocate resurse financiare).

Cea mai bună şi eficientă îngrijire este – şi în cazul persoanelor vârstnice – îngrijirea rezidenţială (în propria familie) şi cea comunitară (adică în mediul social de origine, între vecinii şi concetăţenii pe care îi cunosc şi cu care au trăit de-a lungul vremii). Există dificultăţi în asigurarea unei asemenea îngrijiri: familiile de origine s-au destrămat, copii s-au răspândit în diferite regiuni, chiar dacă unii copii sunt “aproape” din punct de vedere geografic, sunt în schimb foarte departe din punct de vedere afectiv – uman (îşi refuză proprii părinţi, îi internează în unităţi de asistenţă sau pur şi simplu îi dă afară din propriile locuinţe).

Situaţia persoanelor în vârstă s-a înrăutăţit în ultimii 10 ani. În perioada 1990 – 2000 s-a înregistrat o scădere continuă a nivelului de trai la peste 84% dintre pensionarii de asigurări sociale de stat. Veniturile acestora s-au degradat continuu, ele marcând scăderi semnificative atât faţă de salariul net pe economie dar mai ales faţă de indicele mediu de creştere al preţurilor şi terţelor servicii.

Dependenţa aproape totală a pensionarilor de fondul de asigurări sociale de stat a făcut ca, în condiţiile declinului economic al ţării, care a marcat sever perioada de după 1989, să se mărească decalajul dintre veniturile şi nevoile de consum al vârstnicilor. Insuficienţa veniturilor şi grija zilei de mâine reprezintă problemele principale ale vieţii lor.

O problemă importantă a unor vârstnici o constituie inexistenţa unei locuinţe sigure şi


HÂRŞOVA

SPAS





12

adecvate, adaptată vieţii persoanelor dependente. Statisticile arată că, mai mult de jumătate dintre persoanele vârstnice au mari dificultăţi în ceea ce priveşte achitarea facturilor la serviciile curente: întreţinere, telefon, electricitate, etc., ca urmare, cei mai mulţi dintre pensionari au redus cheltuielile pentru hrană la mai puţin de un sfert din necesarul caloric zilnic specific vârstei, au renunţat la telefon, la televizor, la radio pentru a-şi putea cumpăra medicamentele necesare şi a-şi achita măcar cheltuielile de întreţinere şi electricitate.

O parte din vârstnici, care au urmaşi în viaţă, se bucură de un anumit sprijin din partea acestora. Ajutorul sub formă bănească, la fel ca şi cel în produse alimentare, are un caracter întâmplător şi nu este mare. Sunt şi cazuri în care vârstnicii se află în postura de a oferi ajutor celor mai tineri, unii dintre ei fiind şomeri, nu au venituri sau acestea sunt modeste.

Cea mai vulnerabilă categorie o reprezintă vârstnicii singuri, mai ales când singurătatea se asociază cu lipsa mijloacelor materiale şi dependenţă.

Există deci o mare nevoie a acestui grup de populaţie care nu mai poate fi neglijat, acesta reprezentând un segment important din populaţia ţării şi vom avea frecvent persoane în vârstă, cu vârste înaintate, a căror servicii medicale şi sociale vor fi din ce în ce mai scumpe.

Lucrul cel mai important este crearea unui sistem de servicii cu o ofertă care să fie preventivă, orientată către viitorul beneficiar şi care să se bazeze pe principiul: este mai uşor ( şi mai ieftin ) să previi o situaţie de risc social / marginalizare decât să oferi serviciile corespunzătoare în situaţii grave ( care de departe sunt mai scumpe şi mai greu de rezolvat ).

Aspectul esenţial în astfel de situaţii este ca, odată identificate, persoanele marginalizate, aflate în situaţie de risc social, trebuie ajutate/îngrijite, iar serviciile trebuie să fie complexe şi să răspundă nevoilor lor. A avea un sistem de evaluare a riscului şi un personal antrenat în a detecta şi a preveni precoce situaţiile de risc social este un element important pe care se poate dezvolta un serviciu de succes.

Un principiu de bază în furnizarea serviciilor este acela că, serviciile sociale şi medicale vor trebui să rezolve în acelaşi timp nu numai situaţiile apărute, care cer o intervenţie rapidă şi scumpă, dar vor trebui ( cel puţin ) să încerce să le şi prevină.

8.2. Documente utilizate

Ancheta sociala

Fisa de luare in evidenta

Fişa de evaluare socio – medicală

Contract de servicii de ingrijire

Planul individualizat de ingrijire si asistenta

Fisa de sistare a serviciilor

Fisa de post

Chestionar de evaluare a gradului de satisfactie a beneficiarului

8.2.1. Lista şi provenienţa documentelor utilizate


HÂRŞOVA

SPAS





13

LISTA DOCUMENTELOR PROVENIENŢĂ/EMITENT

Ancheta socială SPAS

Fisa de luare in evidenta SPAS

Fişa de evaluare socio – medicală SPAS

Contract de servicii de ingrijire SPAS

Planul individualizat de ingrijire si asistenta SPAS

Fisa de sistare a serviciilor SPAS

Fisa de post SPAS

Chestionar de evaluare a gradului de satisfactie a beneficiarului SPAS

Acte de identitate - xerocopii SPAS

Adeverinţe medicale Medic familie

Adeverinţe de venit ale familiei Familia

8.2.2 Documentele servesc la furnizarea serviciilor serviciilor de îngrijire şi asistenţă la

domiciliu pentru persoane vârstnice.

8.2.3 Circuitul documentelor

Scopul, elaborarea, verificarea, aprobarea, arhivarea, compartimentele/instituţiile la care circulă şi termenele de întocmire/predare sunt prezentate în anexa 1.

8.3.Resurse necesare

8.3.1. Resurse materiale

birouri, mobilier, mijloc auto pentru deplasări în teren

echipamente şi tehnică de calcul adecvată (calculatoare, imprimante, scanner, reţea, posibilităţi pentru stocarea datelor şi informaţiilor)

fotocopiator

materiale rechizite, dosare, bibliorafturi

8.3.2. Resurse umane

Personal calificat şi instruit, încadrat conform statului de funcţii aprobat de Consiliul Local Furnizarea de servicii de îngrijire la domiciliu se face în cadrul unei echipe multidisciplinare ce conţine personal competent, bine pregătit si cu experienta in domeniul protectiei sociale si a


HÂRŞOVA

SPAS





14

serviciilor de ingrijire la domiciliu pentru persoanele in varsta. Aceasta este formata din :

- ingrijitori la domiciliu, din cadrul carora sunt desemnati si managerii de caz; - asistent social; - psiholog; - asistent medical /mediator sanitar/asistent medical comunitar;

Personalul angajat în cadrul echipei multidisciplinare îşi desfăşoară activitatea conform fişei postului şi este în mod direct responsabil de asigurarea şi menţinerea calităţii serviciilor pe perioada îngrijirii. Ingrijitorii la domiciliu sunt examinati psihologic si atestaţi profesional pentru desfasurarea activitatii de catre AJPIS Constanta, potrivit metodologiei Ministerului Muncii Solidaritatii Sociale si Familiei.

8.3.3. Resurse financiare

conform bugetului anual aprobat prin hotărâre de Consiliu Local.

8.4.Modul de lucru

Procesul care descrie activităţile desfăşurate în cadrul furnizării serviciilor de îngrijire şi asistenţă la domiciliu pentru persoane vârstnice de către Primăria oraşului Hârşva – SPAS se desfăşoară conform celor descrise mai jos.

8.4.1. Planificarea operaţiunilor şi acţiunilor activităţii

Procesul de furnizare de servicii se desfăşoară respectând anumite etape, care astfel asigură un bun control asupra serviciilor oferite:

a). Informarea beneficiarilor despre gama de servicii oferite, în cât timp se poate primi serviciul, care sunt criteriile prin care beneficiarii pot fi eligibili pentru un serviciu sau nu, dacă serviciile sunt plătite sau nu, contractul în care se vor specifica drepturile şi responsabilităţile fiecărei părţi.

Informarea se face nu numai pentru ca beneficiarii să poată face o alegere între un serviciu sau altul, ci, mai ales, pentru a putea da cuvânt de spus celui care îl primeşte şi, în acest fel, beneficiarul să fie tratat ca un adevărat partener de-a lungul întregului proces.

b). Luarea în evidenţă – procedeul prin care se face o luare în evidenţă a nevoilor şi, astfel, să putem aprecia care ar trebui să fie nivelul de evaluare pentru a se potrivi cu nevoile fiecărui beneficiar.

Asistentul social va furniza viitorului beneficiar toate informaţiile necesare şi, în acelaşi timp, va întreba şi va descoperi adevăratele nevoi ale acestuia.

După ce ne-am asigurat că cel care solicită ajutorul nostru a înţeles ce facem (ce servicii furnizăm) completăm rapid fişa de luare în evidenţă pentru serviciile de îngrijire la domiciliu, după care vom face evaluarea pe “teren”.

Aceasta este o etapă importantă prin care practic are loc o primă evaluare a nevoilor viitorilor beneficiari; pentru unii este nevoie ulterior de o evaluare simplă, pentru alţii, care au nevoi complexe, este nevoie de o evaluare complexă. Fişa de luare în evidenţă poate fi pusă, de


HÂRŞOVA

SPAS





15

asemenea, la dispoziţia cadrelor medicale din spitale. Vor fi clarificate astfel, toate nelămuririle pentru cel care este în nevoie, stabilind dacă este o urgenţă sau nu.

c). Evaluarea integrată a nevoilor – este procesul prin care înţelegem nevoile fiecărui beneficiar şi, funcţie de acestea şi de priorităţi, oferim serviciile conform unui plan de îngrijire.

Procesul de evaluare al nevoilor are loc la domiciliul beneficiarilor pentru a avea o imagine completă asupra mediului în care aceştia trăiesc şi a descoperi alte nevoi.

Evaluarea este un proces cheie de care depinde oferirea serviciilor pe viitor, o evaluare corectă va avea ca rezultat un plan de îngrijire corespunzător. Evaluarea se face în echipa interdisciplinară. Este de preferat ca cel mult două persoane (din domeniul medical şi social) să participe la evaluare, pentru ca evaluarea să nu devină un proces greoi şi obositor atât pentru profesionişti cât şi pentru beneficiar.

Rezultatele procesului de evaluare:

La sfârşitul evaluării, beneficiarul trebuie să ştie:

- când va fi informat asupra deciziei cu privire la planul lui de îngrijire;

- dacă este sau nu eligibil;

- ce tipuri de servicii vor răspunde nevoilor identificate;

- când poate să solicite o nouă evaluare;

- care este procedura de reclamaţie/contestaţie şi cui i se adresează în cazul în care este nemulţumit de procesul de evaluare sau, mai târziu, de serviciile de care beneficiază.

d). Planul de îngrijire – pe baza nevoilor identificate, se elaborează planul individualizat de ingrijire si asistenta. Acest plan variază în funcţie de complexitatea nevoilor fiecărei persoane. După ce am identificat nevoile, planul de îngrijiri înseamnă să definim exact ce servicii sunt necesare pentru a rezolva aceste nevoi.

Scopul planului de îngrijire este de a promova independenţa beneficiarilor noştri.

Este foarte important ca în momentul furnizării serviciilor de îngrijire, să existe o balanţă între ceea ce putem oferi, între nevoile persoanei şi ceea ce aceasta cere/solicită, astfel încât:

- să fie respectate şi dorinţele beneficiarului şi ale familiei;

- serviciul oferit să fie eficient;

- să nu se creeze dependenţa persoanei îngrijite de un anumit serviciu;

- să se încerce oferirea de servicii care să sprijine familia în procesul de îngrijire;

- să se urmărească recuperarea persoanei îngrijite;

- resursele umane, financiare din cadrul centrului să fie alocate astfel încât să existe o continuitate a îngrijirilor şi serviciilor atât pentru persoana care primeşte servicii cât şi pentru alţi potenţiali beneficiari.

Când optam pentru un serviciu, acesta este discutat cu beneficiarul şi, eventual, persoana care îl mai îngrijeşte (soţie, vecin). In functie de nevoile si evolutia situatiei persoanei varstnice, Planul individualizat de ingrijire si asistenta va fi revizuit semestrial si oricand este necesar.

Beneficiarul/reprezentantul sau legal va primi o copie a Planul individualizat de ingrijire si asistenta, in formatul initial si ori de cate ori acesta este revizuit, prezentata intr-o forma accesibila.

Centrul de servicii de ingrijire si asistenta la domiciliu, prin managerul de caz si cu acordul


HÂRŞOVA

SPAS





16

personalului implicat in acordarea ingrijirilor, va stabili in scris Programul si orarul activitatilor desfasurate la domiciliul beneficiarului; programul si orarul activitatilor, redactat intr-o forma accesibila, va fi semnat de managerul de caz si de beneficiar sau reprezentantul sau legal si va fi pastrat in dosarul personal al beneficiarului; acesta va putea fi revizuit cu acordul partilor.

In situatia in care programul si/sau orarul nu vor putea fi respectate, SPAS va contacta in timp util beneficiarul/reprezentantul acestuia si vor stabili, de comun acord, modalitatea de rezolvare a situatiei; aceeasi obligatie va reveni si persoanei varstnice ingrijite.

e). Implementarea planului de îngrijire – este procesul prin care planul de îngrijire este pus în practică şi sunt furnizate efectiv serviciile de îngrijire. Un fapt deosebit este că cel care oferă îngrijirile şi cel care le primeşte, deci împreună, să participe la implementarea planului de îngrijire.

Serviciile oferite după evaluarea nevoilor şi definirea unui plan de îngrijire vor fi alocate de o manieră prin care să ofere un suport minim necesar pentru a asigura persoanei îngrijite o maximă independenţă.

Vor fi acordate servicii de ingrijire la domiciliu care vor avea in vedere:

- ajutor pentru activitatile de baza ale vietii zilnice: igiena corporala, imbracare si dezbracare; igiena eliminarilor, hranire si hidratare, transfer si mobilizare, deplasarea in interior, comunicare;

- ajutor pentru activitati instrumentale ale vietii zilnice: prepararea hranei, efectuarea de cumparaturi, activitati de menaj, insotirea in mijloacele de transport, facilitarea deplasarii in exterior, companie, activitati de administrare si gestionare a bunurilor, activitati de petrecere a timpului liber.

Ingrijitorul şi asistentul medical/asistentul medical comunitar/mediatorul sanitar vor asigura persoanelor in varsta activitati de supraveghere si mentinere a sanatatii cum ar fi:

- indrumare, sprijin si consiliere pe probleme de sanatate;

- educatie pentru sanatate

- igiena si ingrijiri medicale

- evaluari periodice la nevoie

- asistare pentru respectarea prescriptiilor medicale si efectuarea de tratamente, dupa caz;

- nutritie si dieta, etc.

Totodata vor sprijini accesul persoanelor in varsta la serviciile medicului de familie sau medicului specialist si vor realiza o colaborare permanenta cu medicul de familie; se va asigura monitorizarea in scop preventiv si terapeutic a starii de sanatate somatica si psihica a beneficiarilor.

De asemenea vom sprijini persoanele varstnice pentru a-si mentine statutul de membru deplin si activ al comunitatii. In acest scop vom asigura participarea persoanelor varstnice la activitati de petrecerea timpului liber, evenimente culturale, vom sarbatori impreuna zilele de nastere sau zilele onomastice, vom sarbatori ziua persoanelor in varsta, vom organiza excursii, vizitarea unor manastiri, etc.

Personalul de ingrijire va fi instruit asupra necesitatii de a respecta pe cat posibil dorintele beneficiarului si de a adopta un comportament adecvat pntru a dezvolta relatii de incredere si intelegere. De asemenea, vor fi luate toate masurile necesare si in conformitate cu legislatia in vigoare pentru a proteja personalul de ingrijire fata de riscurile la care va fi supus in cursul derularii activitatii, inclusiv fata de abuzurile din partea beneficiarului sau familiei/reprezentantului legal.


HÂRŞOVA

SPAS





17

f). Monitorizarea serviciilor – este o formă de supraveghere proactivă a implementării şi constă în asigurarea implementării obiectivelor propuse şi adaptarea planului de îngrijiri nevoilor mereu în schimbare ale beneficiarilor.

Monitorizarea se face prin vizite la domiciliu, telefoane şi va urmări dacă obiectivele propuse în planul de îngrijiri sunt îndeplinite de o manieră cost eficientă şi dacă este asigurată calitatea îngrijirilor.

Monitorizarea va urmari daca:

- obiectivele propuse in planul de ingrijiri sunt indeplinite intr-o maniera eficienta;

- avem asigurata calitatea ingrijirilor noastre;

- inregistram fiecare modificare, chiar minora, in starea clientilor nostri sau a celor care pot contribui la planul de ingrijiri si sa tinem cont de ea la bilant.

g). Examenul de bilanţ – reanalizarea periodică a nevoilor şi, astfel, reajustarea planului de îngrijire. Frecvenţa cu care se face bilanţul depinde de complexitatea nevoilor – de obicei, se face cu atât mai des cu cât dinamica nevoilor este mai mare.

Dacă persoana îngrijită devine independentă, vom reduce programul/vom scoate din evidenţă, vom explica beneficiarului de ce, nevoile sunt în continuă schimbare, iar noi, în această etapă, va trebui să ne concentrăm pe nevoile actuale şi nu pe cele iniţiale şi, drept urmare, va trebui să adaptăm serviciul la nevoile noi ale beneficiarului, dezvoltând un nou plan de îngrijire.

8.4.2. Derularea operaţiunilor şi acţiunilor activităţii

- Derularea operaţiunilor se desfăşoară conform planificării.

- Persoanele din cadrul S.P.A.S care întocmesc documentele poartă întreaga răspundere asupra datelor şi conţinutului acestora iar în cazul inserării unor date sau informaţii eronate, vor răspunde civil, administrativ sau penal pentru acestea, conform legii.

- Toate documentele întocmite de ieşire vor fi semnate de primar, şeful de serviciu şi cel care întocmeşte documentul.

- Pentru a se asigura reuşita implementării serviciilor de îngrijire la domiciliu persoane vârstnice şi a stabili metodologia s-a analizat piaţa actuală pentru acest tip de servicii sociale.

- Metodologia este in concordanta cu Standardele minime specifice de calitate pentru serviciile de ingrijire la domiciliu pentru persoanele varstnice.

- Monitorizarea cu atentie a activitatilor care detin chiar si elemente minime de nesiguranta si asigurarea unui bun sistem de comunicare in cadrul echipei multidisciplinare sunt elemente de baza ale activitatii de implementare. Astfel, ca metode de implementare a serviciilor mentionam:

- Corelarea stransa intre obiective si rezultate. Obiectivele se vor realiza in cadrul activitatilor, iar rezultatele se concretizează în numărul de persoane in varsta care beneficiază de serviciile de ingrijire la domiciliu.

- Cresterea initiativei si colaborarii in procesul de punere in practica a obiectivelor se realizează prin valorificarea cunostintelor, experientei si dedicarii echipei manageriale pentru servicii de succes.

- Urmarirea permanenta a realizarii obiectivelor va duce la implementarea cu succes a tuturor activitatilor serviciului.


HÂRŞOVA

SPAS





18

8.4.3. Valorificarea rezultatelor activităţii

Activitatile sunt orientate spre obtinerea de rezultate in beneficiul persoanelor deservite, familiilor sau reprezentantilor legali ai acestora si comunitatii. Impactul serviciilor este monitorizat si evaluat in permanenta, reprezentand un element important al proceselor de imbunatatire continua, transparenta si responsabilizare.

Serviciile sociale isi vor dovedi eficienta in asistarea si ingrijirea persoanelor varstnice. Cele mai importante aspecte cuprinse in evaluarea eficientei serviciului sunt:

- numarul de ore alocat unui caz;

- tipul de specialisti implicati;

- numarul si natura resurselor folosite;

- numarul de persoane care sunt pe lista de asteptare a centrului;

- numarul de cazuri noi;

- numarul beneficiarilor;

- gradul de multumire al persoanelor asistate fata de serviciile oferite;

- calitatea vietii beneficiarilor.

Populatia varstnica inregistreaza o crestere rapida si constanta in intreaga lume, consecintele socio-economice ale acestui fenomen afectand tara noastra, orasul nostru.

In mod deosebit, la fenomenul de imbatranire a populatiei si de crestere a ponderii bolilor cronice se adauga si costurile ridicate ale perioadei de tranzitie.

Astfel, si in comunitatea noastra se constata o crestere a numarului de persoane varstnice care traiesc singure, schimbarile inregistrate in structura familiei, a stilului de viata, transferul populatiei tinere din orasul nostru catre orasele mari sau chiar catre tari straine, saracia, determinand limitarea suportului familial si scaderea numarului de ingrijitori traditionali.

Totodata, asistam si la o schimbare de atitudine in cadrul familiei, disponibilitatea copiilor de a avea grija de generatiile mai varstnice reducandu-se continuu.

De aceea, in orasul Harsova vor exista mereu persoane in varsta, cu varste inaintate, singure, bolnave, pentru care singura solutie o constituie sprijinul comunitatii, prin asigurarea in continuare a serviciilor de ingrijire la domiciliu

In urma serviciilor acordate de SPAS se va imbunatati starea generala de sanatate a persoanelor in varsta. Aceasta va fi posibilă prin acordarea de asistenta medicala la domiciliul acestora, colaborarea cu institutiile sanitare de specialitate si educarea sanitara a beneficiarilor, in scopul preventiei imbolnavirilor cauzate de alimentatie necorespunzatoare, fumat, alcoolism, mizerie, neglijenta, ignoranta.

In urma consilierii psihologice, persoanele asistate isi vor imbunatati imaginea de sine si se vor detasa de sentimentul de persoane bolnave, marginalizate, dependente.


HÂRŞOVA

SPAS





19

Serviciile asigură cresterea gradului de socializare a persoanelor in varsta, prin asigurarea participarii acestora la evenimente culturale, religioase, organizarea unor excursii, serbarea zilelor de nastere, onomastice, etc.

Prin serviciile de ingrijire la domiciliu vom evita institutionalizarea persoanelor in varsta – ingrijirea la domiciliu constituind o alternativa mult mai eficienta si mai putin costisitoare la institutionalizare.

Printre beneficiile serviciilor de ingrijire la domiciliu se numara nu numai starea de bine a pacientilor, costurile mult mai reduse decat intr-o institutie, dar si diminuarea impactului nedorit asupra familiei indus de existenta unei persoane dependente. De cele mai multe ori, unul dintre membrii familiei renunta la locul de munca sau la alte activitati, inclusiv cele de petrecere a timpului liber, pentru a asigura ingrijirile necesare varstnicului dependent. Pe langa faptul ca serviciile pe care membrii familiei le furnizeaza nu se ridica la calitatea serviciilor oferite de profesionistii serviciului, se produce si un stres marcant asupra familiei, asupra celui care isi asuma ingrijirea, ceea ce determina deteriorarea starii de sanatate a acestuia, precum si posibila deteriorare a relatiilor familiale.

Comunitatea va lua cunostinta de problemele cu care se confrunta unii semeni si se va implica in gasirea unor solutii care sa-i sprijine.


HÂRŞOVA

SPAS





20

9. Responsabilităţi şi răspunderi în derularea activităţii

9.1.Şef serviciu SPAS

9.1.1. Primeşte corespondenţa de la mapă şi o direcţionează către persoanele responsabile

9.1.2. Asigură resursele necesare desfăşurării activităţii în cadrul procedurii

9.1.3. Vizează/ aprobă după caz, documentele emise de SPAS

9.1.4. Monitorizează furnizarea serviciilor, atingerea obiectivelor si rezultatele obtinute si impactul asupra grupurilor tinta.

9.2.Angajaţii

9.2.1. Răspund de întocmirea documentelor conform fişei postului

9.2.2. Personalul angajat în cadrul echipei multidisciplinare îşi desfăşoară activitatea conform fişei postului şi este în mod direct responsabil de asigurarea şi menţinerea calităţii serviciilor pe perioada îngrijirii.

9.2.3. Răspund de respectarea procedurii


HÂRŞOVA

SPAS





21

10. Anexe, înregistrări, arhivări

Nr.

anexă Denumirea anexei Elaborator Aprobat

Nr. de

exemplare Difuzare

Arhivare Altele

loc perioada

0 1 2 3 4 5 6 7 8

10.1

CIRCUITUL DOCUMNTELOR – ANEXA 1

S.P.A.S

10.2 FORMULARE TIPIZATE UTILIZATE

Legislaţie A.J.P.I.S S.P.A.S

Primar Şef serviciu SPAS

FORMULARE TIPIZATE

- Ancheta sociala

- Fisa de luare in evidenta

- Fişa de evaluare socio – medicală

- Contract de servicii si ingrijire

- Planul individualizat de ingrijire si asistenta

- Fisa de sistare a serviciilor

- Fisa de post îngrijitor la domiciliu

- Chestionar de evaluare a gradului de satisfactie a beneficiarului


HÂRŞOVA

SPAS





22

11. CUPRINS

Numărul componentei

în cadrul procedurii

operaţionale

Denumirea componenţei din cadrul procedurii operaţionale Pagina

Coperta

1 Lista responsabililor cu elaborarea, verificarea şi aprobarea ediţiei sau, după caz, a reviziei în cadrul ediţiei procedurii operaţionale

1

2 Situaţia ediţiilor şi a reviziilor în cadrul ediţiilor procedurii operaţionale

2

3 Lista cuprinzând persoanele la care se difuzează eduţia, sau, după caz, revizia din cadrul ediţiei procedurii operaţionale

3

4 Scopul procedurii operaţionale 4

5 Domeniul de aplicare a procedurii operaţionale 5

6 Documentele de referinţă aplicabile activităţii procedurale 6

7 Definiţii şi abrevieri ale termenilor utilizaţi în procedura operaţională

7

8 Descrierea procedurii operaţionale 11

9 Responsabilităţi şi răspunderi în derularea activităţii 20

10 Anexe, înregistrări, arhivări 21

11 Cuprins 22


HÂRŞOVA SPAS

PROCEDUARA OPERAŢIONALĂ PRIVIND CIRCUITUL DOCUMENTELOR



23

Anexa nr. 1 – Circuitul documentelor

Nr.

crt.

Denumirea

documentului

Nr.

ex. Se utilizează la

Compartimentul

/ persoana care

îl întocmeşte/

gestionează

Data/ perioada

întocmirii Termen de predare

Persoanele

care vizează

documentul

Circulă

la

Locul de

arhivare/

destinatar

1 Cerere acordare servicii de îngrijire la domiciliu

1 Acordare servicii de îngrijire la domiciliu

Solicitantul Permanent După înregistrare Primar

SPAS SPAS

2 Ancheta socială 1 Acordare servicii de îngrijire la domiciliu

SPAS

SPAS

SPAS SPAS

3 Fişa de luare în evidenţă/ Fişa de evaluare socio – medicală


SPAS

SPAS

SPAS SPAS

4 Plan individual de servicii 1 Acordare servicii de îngrijire la domiciliu

SPAS

După acordarea serviciilor

SPAS Echipa

multidisciplinară

Beneficiar

SPAS SPAS

5 Contract pentru acordare servicii sociale


SPAS

După acordarea serviciilor

Primar Sef serviciu SPAS

SPAS Beneficiar

SPAS


HÂRŞOVA SPAS

PROCEDUARA OPERAŢIONALĂ PRIVIND CIRCUITUL DOCUMENTELOR



24

Nr.

crt.

Denumirea

documentului

Nr.

ex. Se utilizează la

Compartimentul

/ persoana care

îl întocmeşte/

gestionează

Data/ perioada

întocmirii Termen de predare

Persoanele

care vizează

documentul

Circulă

la

Locul de

arhivare/

destinatar

Beneficiar

6 Fisa de sistare a serviciilor

1 Sistarea serviciilor de îngrijire la domiciliu

SPAS

SPAS

SPAS SPAS

7 Chestionar de evaluare a gradului de satisfactie a beneficiarului


SPAS

SPAS

SPAS SPAS

8

Anexe la dosar acte de identitate, acte medicale, venituri, etc.

1

Întocmirea dosarului persoanelor care beneficiază de servicii de îngijire la domiciliu

Forurile emitente

La orice modificare apărută

SPAS SPAS SPAS

CONSILIUL LOCAL PROCEDUARA OPERAŢIONALĂ S.P.A.S Ediţia … operationala... · - ancheta socială...

Documents

Transcript of CONSILIUL LOCAL PROCEDUARA OPERAŢIONALĂ S.P.A.S Ediţia … operationala... · - ancheta socială...