Consiliul European în 2010 - consilium.europa.eu · stabilității zonei euro în ansamblu și...

Consiliul European în 2010

IANUARIE 2011

RO

kg_RO_012083_cover_b.indd 1 14/03/11 08:23

kg_RO_012083_cover_b.indd 2 14/03/11 08:23


IANUARIE 2011

kg_RO_012083_inside_b.indd 1 14/03/11 09:10

Această broșură este publicată de Secretariatul General al Consiliului.www.european-council.europa.eu

Luxemburg: Ofi ciul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2011

ISBN 978-92-824-2815-3doi:10.2860/7222

© Uniunea Europeană, 2011

Reproducerea este autorizată cu condiția menționării sursei.

Printed in BelgiumTipărit pe hârtie ecologică


3

Consiliul European în 2010 Președintele Consiliului European

Împreună la aceeași masă 5

Menținerea stabilității zonei euro 6

Crearea de locuri de muncă și creșterea economică 9

Stabilirea cursului Uniunii în lume 11

Conlucrarea 14

În perspectivă 19

Concluziile Consiliului Europeanși declarațiile șefi lor de stat sau de guvern 21

Cuprins


4

Consiliul European, octombrie 2010


5

În urmă cu mai bine de un an am devenit primul președinte permanent al Consiliului European. Instituția noastră reunește, la aceeași masă, cei mai importanți lideri executivi ai Uniunii: cei 27 șefi de stat sau de guvern ai statelor membre, președintele

Comisiei și președintele Consiliului European. Acest organism strategic nu exercită funcții legislative. Împreună stabilim prioritățile politice, decidem cursul strategic al Uniunii și ne asumăm responsabilitatea în situații de criză.

Broșura „Consiliul European în 2010” acoperă activitățile noastre din 2010. Acest an a fost bogat în evenimente. Stabilitatea zonei euro, starea economiilor noastre și rolul Uniunii Europene în lume ne-au solicitat întreaga atenție.

La 1 decembrie 2009, odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, Consiliul European a devenit în mod ofi cial o instituție cu drepturi depline. De asemenea, a dobândit un președinte permanent, ales pe baza unui mandat de doi ani și jumătate care poate fi reînnoit o singură dată. Noua structură a fost decisă pentru a oferi o coerență și o continuitate sporite în activitatea Uniunii. Primul an a dovedit că această idee a fost deosebit de valoroasă.

În timpul reuniunilor noastre, la lucrări participă numai liderii și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate. Acest lucru permite o dezbatere deschisă și animată. Fiind aproximativ treizeci de persoane așezate în jurul unei mese ovale, (aproape că) ne putem privi în ochi. Un schimb de opinii cu președintele Parlamentului European precede adesea reuniunea. Uneori este invitat și președintele Băncii Centrale Europene. Cu timpul, ajungem să ne cunoaștem foarte bine. În cursul anului 2010, am întâmpinat șase colegi noi și ne-am luat rămas bun de la predecesorii lor, în urma schimbărilor de guvern ce au avut loc în Regatul Unit, Ungaria, Finlanda, Republica Cehă, Slovacia și Țările de Jos. Aceste întâlniri sunt esențiale pentru construirea relațiilor între șefi i de stat sau de guvern ai Europei. Numai prin încredere între persoane se poate stabili o cale de urmat acceptată de toți.

În anul 2010, între 11 februarie și 16-17 decembrie au avut loc șase reuniuni ale Consiliului European, dintre care una informală și cinci formale. De asemenea, au avut loc două reuniuni ale șefi lor de stat sau de guvern din zona euro, pe care le-am prezidat, una având loc în perioada Consiliului European din martie, iar cealaltă fi ind organizată ca reuniune de sine-stătătoare în luna mai. Nu voi uita niciodată prima reuniune pe care am prezidat-o, nu în sediul obișnuit al Consiliului, ci la Biblioteca Solvay: zăpadă afară, decizii ferme înăuntru. Numărul anual de reuniuni poate varia, tratatul specifi când obligativitatea a patru reuniuni; în anul 2009 au avut loc șase reuniuni, iar în 2008 – șapte. Datorită frecvenței lor relativ reduse și a intensității politice deosebite, reuniunile atrag foarte multă atenție publică. Ele conferă o vizibilitate puternică Uniunii celor 27. Din aceleași motive sunt necesare pregătiri atente. Acestea implică un număr mare de persoane și instituții din Bruxelles și din cele 27 capitale. Rolul Consiliului Afaceri Generale este important în cumularea rezultatelor obținute în cursul diverselor reuniuni ministeriale.

Sarcina președintelui constă în pregătirea, prezidarea și conducerea Consiliului European, în încercarea de a obține un consens în rândul membrilor și în garantarea punerii în practică ulterioare a deciziilor adoptate de noi. Împreună cu președintele Comisiei, Consiliul European acționează la nivelul său ca reprezentant al Uniunii în relație cu țările terțe.

Chiar dacă instituția nu exercită funcții legislative, autoritatea politică a concluziilor Consiliului și a declarațiilor șefi lor de stat sau de guvern este recunoscută.

La fel ca un vârf atins doar la capătul unei lungi călătorii, o reuniune „la vârf” a Consiliului European poate deschide pe neașteptate priveliști noi. Aceasta reprezintă în același timp fi nalul unui proces și un nou început.

Împreună la aceeași masă


6

Anul 2010 a fost dominat de crizele datoriei publice în zona euro. Această problemă s-a afl at pe ordinea de zi a tuturor reuniunilor noastre. Deși numai șaisprezece state membre folosesc moneda unică (devenite între timp șaptesprezece, prin aderarea Estoniei la zona euro la 1 ianuarie 2011), toți cei 27 de membri sunt pe deplin convinși că stabilitatea zonei euro este în interesul primordial al întregii Uniuni. Deciziile adoptate de noi, în special în lunile mai, octombrie și decembrie constituie cea mai cuprinzătoare reformă a uniunii economice și monetare de la crearea monedei euro.

Crizele datoriei publice din zona euro au reprezentat o turnură neașteptată pe fundalul turbulențelor economice și fi nanciare mondiale mult mai extinse, care au debutat în august 2007 și au atins o dimensiune internațională prin prăbușirea Lehman Brothers. Deși riscul unei depresiuni economice în întreaga Europă a fost de scurtă durată – în urma unor intervenții energice și coordonate, majoritatea statelor membre au revenit pe calea creșterii într-un an – o altă amenințare s-a ivit odată cu problemele de fi nanțare ale guvernului elen, spre sfârșitul anului 2009.

În februarie 2010, la reuniunea Consiliului European ne-am exprimat acordul asupra principiului de a acționa, dacă este necesar, în vederea protejării stabilității zonei euro în ansamblu și pentru a ajuta Grecia. În martie am convenit asupra caracteristicilor principale ale unui posibil sprijin de acest tip. Numai la sfârșitul lunii aprilie – succesiunea evenimentelor merită reamintită având în vedere procesul decizional presupus lent – colegii noștri greci au solicitat pentru prima dată sprijin. Din acel moment, lucrurile au evoluat rapid. La 2 mai, miniștrii de fi nanțe au ajuns la o înțelegere, care a fost aprobată la 7 mai de către șefi i de stat sau de guvern ai zonei euro. Aceasta prevedea un împrumut de 110 miliarde EUR ca pachet de siguranță

(80 de miliarde de la UE și 30 de miliarde de la Fondul Monetar Internațional). Împreună cu măsurile de austeritate curajoase adoptate de guvernul elen, acesta a stabilizat situația pentru Grecia.

Un dineu decisiv

Până în prima săptămână din mai, evenimentele se precipitaseră. Era evident că trebuie să depășim stadiul adoptării unei decizii ad-hoc pentru o anumită țară și că avem nevoie de un mecanism sistemic. Problema unei țări devenea o problemă a zonei euro în ansamblu, și chiar o amenințare la adresa redresării mondiale. De aceea, reuniunea la nivel înalt a celor șaisprezece șefi de stat sau de guvern ai zonei euro – programată pentru 7 mai pentru adoptarea pachetului grec și a unei perspective pentru viitor – a devenit pe neașteptate unul dintre acele dineuri decisive care par a fi secretul succesului Uniunii. După miezul nopții, liderii celor șaisprezece țări ale zonei euro au convenit să utilizeze „toate mijloacele disponibile” pentru protejarea stabilității zonei euro. Nu erau vorbe goale. În termen de 48 ore, în urma solicitării șefi lor de stat sau de guvern, Comisia Europeană a făcut o propunere, iar miniștrii de fi nanțe au convenit asupra unui mecanism de criză ad-hoc: un sistem de împrumuturi condiționate în valoare de 750 miliarde EUR, operațional în prezent și care va dura până la jumătatea anului 2013. Câteva state membre au anunțat măsuri suplimentare pe lângă măsurile bugetare și reforme economice imediate. Banca Centrală Europeană a luat măsura fără precedent de a cumpăra obligațiuni de pe piețele secundare pentru a preveni perturbările la nivelul pieței. Acest efort comun a arătat că Uniunea dispune de o capacitate de acțiune mai presus de orice îndoială.

În timpul crizei din primăvară, după cum am afi rmat în cadrul discursului din 25 mai, „am construit o barcă de salvare în timp ce ne afl am pe mare”. Să reușim acest

Menţinerea stabilităţii zonei euro


7

lucru pe furtună, nu a fost puțin lucru. Cu toate acestea, era clar pentru fi ecare dintre noi că trebuie să tragem învățămintele corecte pentru viitor: atât pentru a preveni pe cât posibil astfel de crize, cât și pentru a ne dezvolta capacitatea de a reacționa în caz de criză. Acest dublu obiectiv a constituit prioritatea Consiliului European în cea de a doua jumătate a anului 2010. Am procedat așa cum se impunea.

În timpul reuniunii din martie, Consiliul European a instituit deja un grup operativ privind guvernanța economică care să extragă lecțiile crizei și să prezinte propuneri înainte de sfârșitul anului. În calitate de președinte al Consiliului European mi s-a cerut să prezidez acest grup, lucrând în strânsă cooperare cu reprezentanții statelor membre, Banca Centrală Europeană și președintele Eurogrupului. Contribuția Comisiei a fost esențială. În mai, întrucât era și necesar și urgent, activitatea grupului operativ a demarat. Astfel, Consiliul European a putut fi consultat cu privire la progresele înregistrate în iunie și septembrie. Apreciez ca un lucru pozitiv faptul că în cursul reuniunii noastre din 28-29 octombrie Consiliul European a aprobat raportul complet al grupului operativ. Este un pas enorm înainte.

O datorie comună

Două categorii de decizii se remarcă cu privire la prevenirea crizelor. În primul rând, un Pact de stabilitate și de creștere consolidat: acesta va întări în mod substanțial responsabilitatea fi scală. Sancțiunile vor fi aplicate mai curând și în mod progresiv, din mai multe motive (ținând seama de datoria publică și de defi citul anual) și vor fi adoptate mai ușor, datorită așa-numitului vot prin majoritate inversată (prin care o propunere a Comisiei este adoptată dacă nu este respinsă prin majoritatea califi cată a statelor membre). În al doilea rând, o nouă formă de supraveghere macroeconomică: aceasta ne va permite să monitorizăm mai efi cient

economiile țărilor noastre, competitivitatea acestora, riscurile de bule imobiliare și alte puncte vulnerabile. Vom acționa și corecta, dacă este necesar. Urmarea legislativă a acestor recomandări se va produce prin procedurile obișnuite, care implică Comisia, Consiliul de Miniștri și Parlamentul European, dar într-un ritm mai accelerat, astfel încât noul mecanism de supraveghere să fi e instituit până în vara anului 2011. Avem această datorie comună.

A treia decizie importantă derivată din activitatea grupului operativ privește capacitatea noastră de a reacționa în caz de criză. În octombrie, Consiliul European a decis să stabilească un mecanism de criză permanent pentru a proteja stabilitatea fi nanciară a întregii zone euro. Mecanismul asupra căruia s-a decis în luna mai este temporar. În cursul ultimei reuniuni din an, am convenit asupra textului modifi cării limitate care va fi adusă tratatului pentru a permite îndeplinirea acestui obiectiv. Aceasta va oferi un temei juridic puternic pentru mecanismul permanent. De asemenea, Consiliul European a aprobat caracteristicile generale ale mecanismului, sub forma în care a fost convenit de miniștrii de fi nanțe. Mai mult, în decembrie 2010, cei șaisprezece șefi de stat sau de guvern din zona euro și instituțiile Uniunii Europene și-au reafi rmat hotărârea de a face tot ce este necesar pentru a asigura stabilitatea zonei euro în ansamblu.

În momentele difi cile, forțele invizibile și adesea subestimate care asigură liantul Uniunii ies la iveală, după cum a dovedit-o încă o dată criza datoriilor suverane. Toți membrii Consiliului European și-au apărat cu hotărâre deciziile colective în fața parlamentelor naționale. Am acționat pe baza principiilor solidarității și responsabilității consacrate prin Tratatul de la Lisabona, spre binele cetățenilor noștri. Puternicele legături politice dintre membrii Uniunii au fost confi rmate.


8

Dalia Grybauskaitė, Angela Merkel, Iveta Radičová, Mari Kiviniemi, Catherine Ashton


9

Numeroase probleme pe termen scurt apar deoarece nu se acordă sufi cientă atenție reformei structurale pe termen lung. În alte economii mari, competitivitatea, cercetarea și califi cările profesionale avansează într-un ritm galopant. Ocuparea forței de muncă și creșterea economică în Europa sunt într-un moment critic. De aceea, Consiliul European a consacrat reuniunile sale din martie și iunie pregătirii Strategiei Europa 2020, o strategie ambițioasă pe zece ani privind ocuparea forței de muncă și creșterea economică.

La locurile de muncă de pe întregul continent, oamenii simt atât incitarea, cât și presiunea concurenței internaționale: iată provocarea globalizării. În orașe și sate, din Finlanda până în Italia, casele de îngrijire pentru vârstnici înlocuiesc grădinițele: iată provocarea demografi că. În sudul continentului, Sahara e pe cale să pătrundă în Spania, în nord, tundra se dezgheață, iar în centru, ghețarii alpini se topesc: iată provocarea schimbărilor climatice.

Orice strategie economică trebuie să țină seama de această triplă provocare. Cel mai cuprinzător răspuns în acest sens, Strategia Europa 2020, implică reforme structurale în statele membre și o coordonare consolidată a politicilor economice și a supravegherii macroeconomice. Obiectivul general îl constituie realizarea creșterii economice și ocuparea forței de muncă în mod durabil, odată cu asigurarea unor fi nanțe publice durabile. Politicile care trebuie puse în aplicare sunt în mare măsură de domeniul responsabilităților naționale. Cu toate acestea, este foarte important să existe o strategie comună și o abordare coerentă, nu în ultimul rând pentru a spori presiunea inter pares și a consolida voința politică.

Consiliul European din luna iunie a adoptat această strategie europeană. Am hotărât să stabilim cinci

obiective principale, realiste și cuantifi cabile pentru întreaga Uniune Europeană, care să fi e îndeplinite până în 2020:

– rata de ocupare a forței de muncă pentru femei și bărbați;

– nivelul investițiilor în cercetare și dezvoltare;

– eforturi de reducere a riscului încălzirii globale;

– nivelurile educaționale, din punctul de vedere al diminuării părăsirii timpurii a școlii și al creșterii numărului diplomelor universitare;

– numărul persoanelor salvate din ghearele sărăciei și ale excluziunii.

Angajamentul în viața de zi cu zi

Fiecare guvern își va prezenta propriile propuneri pentru a-și aduce contribuția națională în vederea îndeplinirii celor cinci obiective principale. Fiecare va identifi ca, de asemenea, obstacolele în calea creșterii economice și va încerca să le elimine. Implicarea profundă a autorităților regionale și locale precum și a organizațiilor profesionale și salariale și a societății civile vor spori sentimentul de apartenență și de responsabilitate. Aceasta ne va permite să avansăm de la obiectivele scrise la angajamentul în viața de zi cu zi. Reuniunea la nivel înalt pe teme sociale desfășurată la Bruxelles în zilele Consiliului European din martie și noiembrie s-a dovedit a fi , în anul 2010, un forum de dialog important pentru astfel de teme.

Pentru a îmbunătăți în continuare rezistența economiilor noastre, valorifi când învățămintele de pe urma crizei fi nanciare, Consiliul European a dat un impuls puternic reformei ambițioase a supravegherii și a reglementării sistemului fi nanciar. Aceasta a presupus

Crearea de locuri de muncă și creșterea economică


10

crearea unui Comitet european pentru riscuri sistemice și a trei noi autorități europene de supraveghere, care și-au început activitatea la 1 ianuarie 2011. În iunie 2010, am decis că statele membre ar trebui să introducă sisteme de taxe și impozite pentru instituțiile fi nanciare, pentru a contribui în mod echitabil la costul limitării riscului sistemic în sectorul fi nanciar. În cursul aceleiași reuniuni am decis că testele de rezistență ale marilor bănci europene, afl ate în derulare în momentul respectiv, ar trebui făcute publice pentru a spori transparența.

Destinele economiilor principale ale lumii sunt mai interconectate ca oricând. O serie de aspecte cu impact asupra economiei europene vor continua să necesite atenție la nivel mondial. Acestea includ riscuri asociate sustenabilității fi nanțelor publice, nivelului ridicat al șomajului, prețurilor volatile de consum și dezechilibrelor macroeconomice. Pentru a răspunde

acestor provocări, Consiliul European a pregătit cu atenție poziția UE la reuniunile la nivel înalt G20 de la Toronto (iunie) și Seoul (noiembrie).

Creșterea economică ecologică

Abordarea schimbărilor climatice – aspect de interes public major – reprezintă un alt element important al strategiei Uniunii pentru o creștere durabilă. Înaintea Conferinței Organizației Națiunilor Unite de la Cancún din decembrie, Consiliul European a defi nit o poziție ambițioasă și constructivă, care a contribuit la succesul acesteia. De asemenea, am încurajat inițiativele regionale pentru a aborda schimbările climatice și pentru a promova creșterea economică ecologică. Pe de altă parte, mai rămân multe lucruri importante de făcut acasă în domeniul creării de locuri de muncă „ecologice” și al creșterii economice ecologice.


11

Prin implicarea tuturor actorilor la cel mai înalt nivel, Consiliul European poate încuraja sinergiile naționale dintre diplomația națională și serviciul nostru extern comun, constituind treptat o cultură diplomatică europeană. Este imperativ să transmitem mesaje-cheie comune, ceea ce în etapa actuală este mai important decât rituala expresie „a vorbi cu o singură voce”.

În cursul discuțiilor din luna septembrie, toți colegii au convenit și asupra faptului că trebuie să milităm pentru reciprocitate și să găsim interese comune în relațiile cu partenerii globali. UE dispune de câțiva ași pe care îi putem valorifi ca numai împreună, precum acordarea accesului sporit pe piață sau un regim al vizelor mai atractiv.

Reuniunile bilaterale la nivel înalt dintre Uniunea Europeană și partenerii-cheie au benefi ciat de implicarea mai profundă a Consiliului European. Datorită unei

Șefi i de stat sau de guvern joacă un rol major în relațiile externe: împreună defi nim interesele strategice, decidem asupra priorităților și oferim orientări strategice, atât legate de „politica externă și de securitate, cât și [de] alte domenii ale acțiunii externe a Uniunii”, după cum se specifi că în Tratatul UE.

Nu pornim de la zero. Uniunea Europeană este o mare putere comercială și reprezintă cel mai mare donator de ajutor pentru dezvoltare din lume, ea joacă un rol stabilizator în vecinătate, iar în ultimii ani a lansat un număr de misiuni de gestionare a crizelor civile și militare din lume. Cu toate acestea, prin conlucrare am putea face mai mult pentru a transforma infl uența noastră fi nanciară și economică în infl uență politică. De aceea, Consiliul European din septembrie a fost dedicat politicii externe și în special parteneriatelor noastre globale strategice. În decembrie, am continuat refl ecția strategică, concentrându-ne în special asupra Statelor Unite, Rusiei și Chinei, pe baza muncii desfășurate până în prezent de Înaltul Reprezentant.

Stabilirea cursului Uniunii în lume

Operațiunea „Atalanta” a Uniunii Europene

de combatere a pirateriei


12

mai bune pregătiri la acest nivel și în urma unui acord pe care l-am încheiat personal cu președintele Comisiei privind modul în care Uniunea poate fi cel mai bine reprezentată în diverse reuniuni internaționale, președintele Comisiei și cu mine putem cu adevărat vorbi (și asculta) în numele celor 27.

Avantaje reciproce

Ne afl ăm numai la începutul unui proces, dar cu toate acestea, reuniunile bilaterale la nivel înalt din toamnă au început să dea rezultate. La 6 noiembrie am instituit un parteneriat strategic cu Coreea de Sud, la scurtă vreme după încheierea unui acord comercial important cu această țară. La reuniunea UE-SUA din 20 noiembrie, am reconfi rmat împreună cu președintele Obama semnifi cația relației transatlantice și am deschis noi căi de cooperare în domeniul creșterii economice, ocupării forței de muncă și securității. Un progres semnifi cativ în cursul reuniunii din 7 decembrie cu președintele Medvedev a fost acordul cu Rusia privind aderarea acesteia din urmă la OMC; acesta va ajuta țara vecină în planurile sale de modernizare, care sunt în interesul strategic al UE. În cursul reuniunii la nivel înalt cu Ucraina, am reușit să facem un pas în direcția liberalizării vizelor și să înregistrăm progrese cu privire la un acord de asociere. Reuniunea la nivel înalt cu India din 10 decembrie a arătat perspective pozitive privind un acord de liber schimb ambițios și echilibrat. Chiar o reuniune considerată mai puțin fructuoasă, precum reuniunea la nivel înalt UE-China de la începutul lunii octombrie, s-a dovedit interesantă datorită determinării noastre de a asigura reciprocitate și benefi cii reciproce.

De asemenea, am participat la reuniunea la nivel înalt a NATO din 19-20 noiembrie de la Lisabona, în cursul căreia a fost subliniată importanța relațiilor UE-NATO, precum și la reuniunea la nivel înalt a OSCE de la începutul lunii decembrie, desfășurată la Astana.

În cursul anului, o serie de evenimente cu un impact considerabil ne-au solicitat atenția. În cursul Consiliului European din iunie s-a ajuns la un acord între cei 27 cu privire la sancțiunile menite să garanteze caracterul strict civil al programului nuclear iranian. Înlăturarea îngrijorărilor legate de natura acestui program este în interesul strategic central al Europei. Sancțiunile asupra cărora am convenit au consolidat infl uența rezoluției Consiliului de Securitate al ONU. Nu a fost o sarcină ușoară. Rezultatul a fost remarcabil. Decizia noastră a convins și alte economii majore să urmeze aceeași cale, consolidând astfel stimulentele pentru ca Iranul să revină la masa negocierilor.

În cursul reuniunii din septembrie, la o lună de la inundațiile devastatoare care au lovit țara, am decis să acordăm Pakistanului sprijinul nostru maxim. Prin accesul sporit la piață, Uniunea poate oferi „mai mult ajutor și mai mult comerț”.

În septembrie, Consiliul European a discutat relațiile cu vecinii de la estul și sudul Uniunii. În viitorul apropiat, Consiliul European se va ocupa de relațiile Uniunii cu Balcanii de Vest, regiune pe care am vizitat-o de două ori în 2010; am confi rmat perspectiva europeană asupra Balcanilor de Vest, de exemplu prin oferirea statutului de țară candidată Muntenegrului în cursul reuniunii noastre din decembrie. În cursul anului, am avut patru întâlniri cu președintele ucrainean, inclusiv cu ocazia reuniunii la nivel înalt din noiembrie. Cât despre cei câțiva vecini pe care îi avem în nord-vestul continentului, Islanda a bătut la ușa noastră, iar Consiliul European din iunie a adoptat decizia majoră de a deschide negocierile de aderare.

Pe baza noilor mijloace politice și diplomatice puse la dispoziție de Tratatul de la Lisabona, Consiliul European și-a dovedit în 2010 disponibilitatea de a acționa în domeniul relațiilor externe.


13

Reuniuni la nivel înalt cu țări terțe


14

Tratatul de la Lisabona a oferit Uniunii Europene un cadru instituțional reînnoit. Comisia continuă să joace rolul central de inițiator de propuneri legislative și de gardian al tratatelor. Parlamentul a devenit un partener egal al Consiliului în cadrul procesului legislativ, jucându-și rolul îndreptățit de reprezentant al cetățenilor. Consiliul European, care inițial oferea orientări strategice dintr-o poziție tangențială cadrului instituțional formal, a trebuit să își redefi nească un nou loc sub soarele de la Lisabona. Provocarea de la 1 decembrie 2009 a constituit-o transpunerea într-o realitate concretă a dispozițiilor care timp de doi ani existaseră numai pe hârtie. Acest lucru necesită timp. Este nevoie de o atenție sporită pentru a încorpora funcții noi, a dezvolta noi obiceiuri și a umple zone gri. Niciun tratat, oricât ar fi de detaliat, nu poate defi ni anticipat toate căile de urmat.

Principalele elemente ale relației dintre instituția noastră și celelalte sunt stabilite de tratat. De exemplu, faptul că președintele Comisiei este membru al Consiliului European creează o legătură vitală între instituțiile noastre, între avântul din capitale și ideile și specializarea din interiorul instituțiilor de la Bruxelles. Tratatul mai prevede faptul că președintele Parlamentului European poate fi invitat pentru a fi audiat de către Consiliul European și că președintele Consiliului European trebuie să prezinte un raport Parlamentului după fi ecare reuniune a Consiliului European. Aceste elemente au condus la o serie de dezbateri animate în cursul anului 2010. De asemenea, în funcție de uzanțele naționale, membrii individuali ai Consiliului European raportează parlamentelor lor naționale. Toate acestea asigură legitimitate democratică vitală acțiunilor noastre. Întâlnirea noastră seamănă cu țeserea unor fi re

Conlucrarea

Primul semestru al anului 2010, Spania deține președinția Consiliului de Miniștri al UE


15

instituționale care îmbină într-o țesătură unică politicile naționale și europene.

Bunele relații personale dintre principalii actori sunt întotdeauna esențiale pentru asigurarea succesului. De aceea, din prima zi a mandatului meu, m-am angajat să stabilesc contacte informale și structurale cu Comisia și președintele acesteia, José Manuel Barroso, cu Înaltul Reprezentant Catherine Ashton și cu Parlamentul European și președintele acestuia, Jerzy Buzek. De asemenea, a fost o plăcere să lucrez cu cele două președinții ale Consiliului asigurate prin rotație în anul 2010 – primele șase luni alături de prim-ministrul spaniol José Luis Rodríguez Zapatero, care a sprijinit asigurarea unei tranziții line către noul sistem, iar ultimele șase luni împreună cu prim-ministrul belgian Yves Leterme. Într-un spirit de cooperare, respect și simț

al responsabilității împărtășite între instituții și statele membre și instituții, Tratatul de la Lisabona poate fi ceea ce a fost gândit a fi : un instrument menit să consolideze capacitatea Uniunii Europene de a proteja securitatea și prosperitatea cetățenilor noștri. Deciziile epocale pe care le-am putut adopta în anul 2010 privind uniunea monetară arată că acest lucru este posibil.

Cu toate acestea, în anumite cercuri din Bruxelles s-a afi rmat că noul rol al Consiliului European a sporit infl uența guvernelor naționale în detrimentul instituțiilor UE, ceea ce presupune o slăbire a efi cacității și legitimității deciziilor Uniunii. Acest punct de vedere este ciudat, din mai multe motive. Consiliul European cuprinde 27 șefi de stat sau de guvern care se bucură de legitimitate democratică. În prezent, el face parte integrantă din cadrul formal, cu toate mecanismele de

Al doilea semestru al anului 2010, Belgia deține președinția Consiliului de Miniștri al UE


16

control ale acestuia. Așa-numita „metodă comunitară” este și va rămâne principala modalitate de adoptare a politicii și a legislației europene. Dar această metodă, cu toate variațiile sale, poate fi aplicată numai în domeniile în care Uniunea deține competența de acțiune și nu poate fi aplicată în domeniile de competență națională. Cu toate acestea, uneori coordonarea europeană este indispensabilă și în aceste domenii. Criza economică și fi nanciară a arătat clar acest lucru.

Geniul european

De aceea, adesea nu se pune problema unei alegeri între metoda comunitară și metoda interguvernamentală, ci între o poziție europeană coordonată și nimic. Consiliul European, în calitate de organism care îmbină principalele atuuri ale statelor membre și ale instituțiilor noastre comune, se afl ă într-o postură privilegiată

pentru a contribui la această poziție europeană comună, conlucrând cu toate instituțiile Uniunii și ținând seama de faptul că statele membre nu se afl ă în afara acestora, ci reprezintă o parte integrantă a lor.

În Uniunea Europeană, ne afl ăm adesea prinși la mijloc între „unitate” și „pluralitate”, între „un tot unitar” și „părțile componente”. Tensiunea face parte din identitatea noastră. Geniul european constă în inventarea perpetuă a unor noi modalități de a face față acestei tensiuni. Aceasta este esența politicii. În cadrul discursului său din luna noiembrie susținut la Colegiul Europei de la Bruges, cancelarul Angela Merkel a caracterizat modul nostru de lucru împreună drept „metoda Uniunii”. În spiritul autentic al Tratatului de la Lisabona, este necesară mobilizarea tuturor energiilor și competențelor Uniunii. Este singurul mod în care putem face față provocărilor cu care ne confruntăm, în anul 2011 și pe mai departe.

Președintele Consiliului European și președintele Comisiei Europene

Președintele Consiliului European în Parlamentul European


17

Membri ai Consiliului European în parlamentele lor naționale


18

Consiliul European, decembrie 2010


19

În anul 2011, Consiliul European va începe prin abordarea perspectivelor de creștere economică. La 4 februarie, vom organiza o dezbatere privind temele înrudite ale inovației și energiei. Aceste teme abordează provocările societale majore ale timpurilor noastre: locuri de muncă atractive, îmbătrânirea în condiții de sănătate, o economie ecologică și cu emisii scăzute de dioxid de carbon și aprovizionarea sigură cu energie. În cursul reuniunii din martie vom evalua pentru prima dată progresele realizate de fi ecare țară cu privire la punerea în aplicare a Strategiei UE 2020 pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă. Ca urmare a noii supravegheri macroeconomice decise în anul 2010, vom oferi de asemenea orientări strategice privind politicile economice. Aștept cu interes să colaborez cu prim-miniștrii Ungariei și Poloniei, țări care vor prezida Consiliul de Miniștri în prima și, respectiv, în a doua jumătate a anului 2011.

În ceea ce privește relațiile internaționale, vom continua dialogurile strategice cu partenerii noștri globali, valorifi când experiența recentă și având la dispoziție un Serviciu European de Acțiune Externă perfect operațional. O întrebare importantă în acest an va fi dacă transferul global de putere spre economiile emergente

care au cunoscut deja un grad de dezvoltare va fi însoțit de un transfer al responsabilităților globale. Europa poate fi puternică numai dacă suntem uniți. În domeniul afacerilor externe, în care geografi a și istoria joacă un rol important, va fi nevoie de încredere – și, prin urmare, de timp – pentru a avansa cu un număr de 27 state. Dar în geopolitică, la fel ca și în viață, răbdarea poate fi o virtute. De aceea, prioritatea pentru următorii ani este să stabilim o cale de urmat acceptată de noi toți.

Dincolo de agenda noastră economică pe termen lung și de cursul economic general, nu putem prevedea evenimente singulare. Din acest motiv, în 2011, Uniunea Europeană va trebui cu siguranță să demonstreze, atât în chestiunile interne cât și în cele externe, că prin Tratatul de la Lisabona s-a consolidat o calitate politică esențială: capacitatea noastră de a face față neprevăzutului. Consiliul European este pregătit să o facă.

Herman Van Rompuy

În perspectivă


21

Declarația șefi lor de stat sau de guvern ai Uniunii Europene, 11 februarie 2010 23

Declarația șefi lor de stat sau de guvern ai zonei euro, 25 martie 2010 24

Consiliul European, 25-26 martie 2010 25

Declarația șefi lor de stat sau de guvern ai zonei euro, 7 mai 2010 29

Consiliul European, 17 iunie 2010 30

Consiliul European, 16 septembrie 2010 35

Consiliul European, 28-29 octombrie 2010 40

Consiliul European, 16-17 decembrie 2010 42

Concluziile Consiliului European și declaraţiile șefi lor de stat sau de guvern


23

Invităm Consiliul Ecofi n să adopte, în cadrul reuniunii sale din

16 februarie, recomandările adresate Greciei pe baza propunerii

Comisiei, precum și măsurile suplimentare anunțate de Grecia.

Comisia va monitoriza îndeaproape punerea în aplicare a reco-

mandărilor, în colaborare cu BCE, și va propune măsurile supli-

mentare necesare, valorifi când expertiza FMI. Prima evaluare va

fi efectuată în luna martie.

Statele membre ale zonei euro vor acționa coordonat și cu hotărâre,

dacă este necesar, pentru a proteja stabilitatea fi nanciară în ansam-

blul zonei euro. Guvernul elen nu a solicitat niciun sprijin fi nanciar.

Toate statele membre ale zonei euro trebuie să aplice politici

naționale robuste, în conformitate cu normele convenite. Aceste

state răspund în comun de stabilitatea economică și fi nanciară din

zonă.

În acest context, sprijinim întru totul eforturile guvernului elen

și angajamentul acestuia de a face tot ceea ce este necesar, inclu-

siv de a adopta măsuri suplimentare pentru a garanta atingerea

ambițioaselor ținte stabilite în cadrul programului de stabilitate

pentru 2010 și pentru anii următori. Facem apel la guvernul elen

să pună toate aceste măsuri în aplicare în mod riguros și hotărât,

pentru a reduce efectiv defi citul bugetar cu 4 % în 2010.

Declaraţia șefi lor de stat sau de guvern ai Uniunii Europene –

11 februarie 2010


24

Obiectivul acestui mecanism nu va fi de a furniza fi nanţare la ratele

medii ale dobânzii din zona euro, ci de a crea stimulente pentru

o reîntoarcere la fi nanţarea pe pieţe cât de curând posibil printr-o

stabilire a preţurilor în funcţie de riscuri. Ratele dobânzilor vor fi

lipsite de condiţii preferenţiale, adică nu vor conţine niciun element

de subvenţie. Deciziile din cadrul acestui mecanism vor fi luate în

conformitate deplină cu cadrul instituit prin tratat și cu legislaţia

naţională.

Ne reafi rmăm angajamentul de a pune în aplicare politici menite

să restaureze o creștere economică solidă, durabilă și stabilă, în

scopul stimulării ocupării forţei de muncă și a coeziunii sociale.

Mai mult, ne angajăm să promovăm o coordonare strânsă a poli-

ticilor economice în Europa. În opinia noastră, Consiliul Euro-

pean trebuie să îmbunătățească guvernanța economică a Uniunii

Europene și propunem extinderea rolului acestuia în domeniul

coordonării economice și al defi nirii strategiei de creștere econo-

mică a Uniunii Europene.

Situaţia actuală demonstrează necesitatea consolidării și a com-

pletării cadrului existent pentru a garanta sustenabilitatea fi scală

din zona euro și pentru a consolida capacitatea sa de a acţiona în

perioade de criză.

În viitor, trebuie consolidate supravegherea riscurilor economice

și bugetare și instrumentele de prevenire a acestora, inclusiv pro-

cedura defi citului excesiv. Mai mult, avem nevoie de un cadru solid

pentru soluţionarea crizei, care să respecte principiul răspunderii

bugetare a fi ecărui stat membru.

Solicităm președintelui Consiliului European să instituie, în coo-

perare cu Comisie, un grup de acţiune alcătuit din reprezentanţi ai

statelor membre, ai președinției turnante și ai BCE, care să prezinte

Consiliului, până la fi nalul anului în curs, măsurile necesare în vede-

rea atingerii acestui obiectiv, cu explorarea tuturor modalităţilor de

consolidare a cadrului juridic.

Reafi rmăm faptul că toţi membrii zonei euro trebuie să desfășoare

politici naţionale conforme cu normele convenite și că ar trebui

să fi e conștienţi de responsabilitatea pe care o partajează pentru

stabilitatea economică și fi nanciară în acest domeniu.

Sprijinim pe deplin eforturile guvernului elen și salutăm măsu-

rile suplimentare anunţate la 3 martie, care sunt sufi ciente pentru

a garanta obiectivele bugetare pentru 2010. Recunoaștem faptul că

autorităţile elene au adoptat măsuri ambiţioase și decisive, care ar

trebui să permită Greciei să recâștige încrederea deplină a pieţelor.

Măsurile de consolidare adoptate de Grecia reprezintă o contri-

buţie importantă pentru consolidarea sustenabilităţii fi nanţelor

publice și a încrederii pieţelor. Guvernul elen nu a solicitat niciun

sprijin fi nanciar. Prin urmare, astăzi nu s-a luat nicio decizie pentru

a activa mecanismul menţionat în continuare.

În acest context, statele membre ale zonei euro își reafi rmă dispo-

nibilitatea de a adopta măsuri hotărâte și coordonate, dacă este

necesar, pentru a garanta stabilitatea fi nanciară în zona euro în

ansamblu, astfel cum s-a decis la 11 februarie.

Ca parte a unui pachet care implică o fi nanţare considerabilă din

partea Fondului Monetar Internaţional și o fi nanţare europeană

majoritară, statele membre ale zonei euro sunt pregătite să contri-

buie la împrumuturi bilaterale coordonate.

Acest mecanism, care completează fi nanţarea din partea Fondului

Monetar Internaţional, trebuie să fi e considerat drept ultima ratio,

ceea ce înseamnă, în special, că fi nanţarea pe pieţe este insufi cientă.

Orice plată pentru împrumuturile bilaterale ar urma să fi e decisă

de statele membre ale zonei euro în unanimitate, sub rezerva unei

importante condiţionalităţi și pe baza unei evaluări din partea

Comisiei Europene și Băncii Centrale Europene. Ne așteptăm ca

statele membre ale zonei euro să participe pe baza cheii de repar-

tizare pentru subscrierea la capitalul BCE.

Declaraţia șefi lor de stat sau de guvern ai zonei euro –

25 martie 2010


25

I. EUROPA 2020: O NOUĂ STRA TEGIE EUROPEANĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ ȘI CREȘTERE ECONOMICĂ

1. Pe parcursul ultimilor doi ani, ne-am confruntat cu cea

mai gravă criză economică mondială din 1930 și până în

prezent. Din cauza acestei crize, multe dintre progresele

realizate începând cu anul 2000 au fost anulate. În acest

moment, ne confruntăm cu niveluri excesive ale datorii-

lor, cu o creștere structurală lentă și cu un nivel ridicat al

șomajului. Situația economică se îmbunătățește, însă redre-

sarea este încă fragilă.

2. Restabilirea stabilității macroeconomice și redirijarea

fi nanțelor publicelor către o cale durabilă sunt esențiale pentru

creșterea economică și ocuparea forței de muncă. Astfel cum

s-a convenit în decembrie 2009, va fi importantă în acest sens

renunțarea la timp la măsurile excepționale de sprijin adoptate

în scopul combaterii crizei, odată ce redresarea va fi fost pe

deplin asigurată.

3. Reformele structurale sunt esențiale pentru o redresare

puternică și durabilă, precum și pentru păstrarea viabilității

modelelor noastre sociale. În joc se afl ă locurile de muncă

și bunăstarea socială. Dacă nu acționăm, Europa va pierde

teren. Consiliului European îi revine responsabilitatea de

a arăta care este calea de urmat.

4. UE are nevoie de o strategie nouă, bazată pe o coordonare

extinsă a politicilor economice, pentru a genera o creștere

economică și o ocupare a forței de muncă sporite. În urma

comunicării Comisiei „Europa 2020: O strategie euro-

peană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă

incluziunii” și a discuțiilor care au avut loc în cadrul Consi-

liului, Consiliul European a convenit asupra următoarelor

elemente ale acestei noi strategii, care va fi adoptată în mod

ofi cial în luna iunie.

5. Eforturile noastre trebuie să fi e mai bine orientate pentru

a da un impuls competitivității, productivității, potențialului

său de creștere și convergenței economice europene:

a) Noua strategie se va concentra asupra domeniilor-cheie în

care este nevoie de acțiune: cunoaștere și inovare, o econo-

mie durabilă, un nivel ridicat de ocupare a forței de muncă

și incluziune socială.

b) Consiliul European a convenit asupra următoarelor obiec-

tive principale, care reprezintă obiective comune care orien-

tează acțiunea statelor membre și a Uniunii:

– obiectivul de a se ajunge la rata de ocupare a forței de

muncă de 75 % pentru femeile și bărbații cu vârste

cuprinse între 20 și 64 de ani, inclusiv printr-o mai

mare participare a tinerilor, a lucrătorilor în vârstă,

a celor mai puțin califi cați și printr-o mai bună integrare

a migranților legali;

– îmbunătățirea condițiilor pentru cercetare și dezvoltare,

în special pentru ca nivelurile combinate ale investițiilor

publice și private din acest sector să ajungă la 3 % din

PIB; Comisia va elabora un indicator menit să refl ecte

intensitatea cercetării-dezvoltării și a inovării;

– reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20 %

față de nivelurile din 1990; creșterea ponderii surselor

regenerabile în consumul fi nal de energie până la 20 %

și urmărirea unei creșteri de 20 % a efi cienței energetice;

UE se angajează să decidă trecerea la o reducere cu

30 % până în 2020 față de nivelurile din 1990, aceasta

reprezentând oferta sa condiționată în vederea stabi-

lirii unui acord global și cuprinzător pentru perioada

de după 2012, cu condiția ca și celelalte țări dezvoltate

să se angajeze să efectueze reduceri comparabile ale

emisiilor și ca țările în curs de dezvoltare să contribuie

în mod adecvat în conformitate cu responsabilitățile și

capacitățile lor proprii;

– îmbunătățirea nivelurilor de educație, în special prin fi xa-

rea obiectivului de reducere a părăsirii timpurii a școlii

și prin creșterea numărului absolvenților de învățământ

terțiar sau echivalent acestuia; ținând seama de propu-

nerea Comisiei, Consiliul European va stabili valorile

numerice ale acestor obiective în iunie 2010;

– promovarea incluziunii sociale, în special prin reduce-

rea sărăciei. Pentru stabilirea indicatorilor corespunză-

tori sunt necesare demersuri suplimentare. Consiliul

European va reveni asupra acestei chestiuni în cadrul

reuniunii sale din iunie 2010.

Aceste obiective acoperă principalele domenii în care se

impun eforturi imediate. Acestea sunt corelate și se con-

solidează reciproc. Obiectivele vor contribui la evaluarea

progreselor înregistrate în punerea în aplicare a strategiei.

CONSILIUL EUROPEAN – 25-26 MARTIE 2010

CONCLUZII

Consiliul European a discutat noua strategie pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică a Uniunii Europene. Consiliul a convenit asupra principalelor elemente, inclusiv obiectivele-cheie care vor orienta punerea în aplicare și modalitățile de monitorizare îmbunătățită a strategiei. Șefi i de stat sau de guvern au avut, de asemenea, un schimb de opinii privind competitivitatea, un aspect esențial pentru perspectivele de creștere economică ale Europei și au discutat stadiul de pregătire a următorului summit G20. Cu privire la schimbările climatice, Consiliul European a convenit că este necesară în prezent dinamizarea negocierilor și a trasat etapele următoare.


26

În timp ce unele dintre aceste obiective se reflectă în

legislația UE, altele nu au un caracter normativ și nu implică

partajarea sarcinii; acestea reprezintă un obiectiv comun

care trebuie urmărit printr-un complex de acțiuni la nivel

național și la nivelul UE.

c) Având în vedere obiectivele principale, statele membre își

vor stabili propriile obiective naționale, luând în considerare

situația lor inițială și circumstanțele naționale. În acest scop,

statele membre vor acționa în conformitate cu procedurile

decizionale naționale, precum și în dialog cu Comisia pen-

tru a verifi ca concordanța cu obiectivele principale ale UE.

Rezultatele acestui dialog vor fi analizate de Consiliu până

în luna iunie 2010.

d) Noua strategie va aborda principalele blocaje care limi-

tează creșterea economică la nivel național și la nivelul

UE, inclusiv cele referitoare la funcționarea pieței interne

și a infrastructurii.

e) Statele membre vor elabora programe naționale de reformă,

stabilind în detaliu acțiunile pe care trebuie să le întreprindă

pentru a pune în aplicare noua strategie, subliniind în

mod special eforturile în vederea îndeplinirii obiectivelor

naționale, precum și măsurile de eliminare a blocajelor care

limitează creșterea economică la nivel național.

f) Comisia va continua să elaboreze și să înainteze Consiliului

acțiunile pe care propune să le întreprindă la nivelul UE, în

special prin inițiativele emblematice.

g) Toate politicile comune, inclusiv politica agricolă comună

și politica de coeziune, vor trebui să sprijine strategia.

Un sector agricol durabil, productiv și competitiv va

aduce o contribuție importantă la noua strategie, având

în vedere potențialul de creștere economică și ocupare

a forței de muncă al zonelor rurale, asigurând în același

timp o concurență loială. Consiliul European subliniază

importanța promovării coeziunii economice, sociale și

teritoriale, precum și a dezvoltării infrastructurii, pentru

a contribui la succesul noii strategii.

h) Strategia va cuprinde o importantă dimensiune externă,

pentru a asigura că instrumentele și politicile UE sunt elabo-

rate în scopul promovării intereselor și a pozițiilor noastre

pe scena internațională, prin participarea pe piețe globale

deschise și echitabile.

6. Mecanismele efi ciente de monitorizare sunt esențiale pen-

tru punerea în aplicare cu succes a strategiei:

a) Pe baza monitorizării efectuate de Comisie și a activității

desfășurate în cadrul Consiliului, Consiliul European va

face o evaluare globală anuală a progreselor înregistrate, atât

la nivelul UE, cât și la nivel național, în punerea în aplicare

a strategiei. Dezvoltarea productivității reprezintă un indi-

cator esențial de evaluare a progresului. Evoluțiile macro-

economice, structurale și concurențiale vor fi examinate

simultan, împreună cu o evaluare a stabilității fi nanciare

globale, pe baza informațiilor transmise de Comitetul euro-

pean pentru riscuri sistemice.

b) Consiliul European va organiza periodic dezbateri con-

sacrate evoluțiilor economice și principalelor priorități

ale strategiei. În octombrie 2010, acesta va lua în discuție

cercetarea și dezvoltarea, în special urmărind modalitățile

de impulsionare a potențialului de inovare al Europei în

contextul actualelor difi cultăți. La începutul anului 2011,

Consiliul European va lua în discuție politica energetică,

inclusiv cele mai bune modalități prin care aceasta poate

sprijini trecerea la o economie cu emisii reduse de dioxid de

carbon și o mai bună securitate a aprovizionării cu energie.

c) Coordonarea de ansamblu a politicilor economice va fi

consolidată printr-o mai bună utilizare a instrumentelor

prevăzute la articolul 121 din tratat (TFUE).

d) Coordonarea la nivelul zonei euro va fi consolidată pen-

tru a aborda difi cultățile cu care se confruntă zona euro. În

acest sens, până în luna iunie 2010, Comisia va prezenta

propuneri, prin utilizarea noilor instrumente de coordonare

economică pe care le pune la dispoziție articolul 136 din

tratat (TFUE).

e) UE trebuie să se concentreze asupra provocărilor presante

ale competitivității și evoluțiilor balanței de plăți. Consiliul

European va reveni asupra acestei chestiuni în iunie 2010.

f) Momentul raportării și al evaluării programelor naționale

de reformă și a programelor de stabilitate și de convergență

ar trebui să fi e mai bine coordonate, în vederea consolidării

coerenței globale a consultanței privind politicile, destinate

statelor membre. Aceste instrumente își vor păstra, însă,

distincția clară între ele. Integritatea Pactului de stabi-

litate și de creștere va fi pe deplin conservată, asemenea

responsabilităților specifi ce ale Consiliului ECOFIN în

supravegherea punerii sale în aplicare.

g) Desfășurarea unui dialog strâns între statele membre și

Comisie va contribui la îmbunătățirea calității supraveghe-

rii și la promovarea schimbului de cele mai bune practici.

Acest dialog ar putea presupune, printre altele, reunirea

unor experți ai Comisiei și ai statelor membre pentru a exa-

mina situația.

h) Asigurarea calității, a fi abilității și a promptitudinii datelor

statistice furnizate de institutele naționale de statistică va fi

esențială pentru asigurarea unei monitorizări credibile și

efi ciente. Se impune o decizie rapidă cu privire la propu-

nerea Comisiei în acest domeniu.

i) Va fi menținută cooperarea strânsă cu Parlamentul Euro-

pean și cu alte instituții ale UE. Vor fi implicate parlamentele

naționale, partenerii sociali, regiunile și alte părți interesate,

pentru a crește asumarea strategiei.

7. Consiliul European solicită Președintelui Consiliului să

instituie, în cooperare cu Comisia, un grup de acțiune

împreună cu reprezentanți ai statelor membre, președinția

turnantă și BCE, care să prezinte înainte de sfârșitul aces-

tui an, măsurile necesare pentru a atinge obiectivul unui

cadru îmbunătățit de soluționare a crizelor și o mai bună

disciplină bugetară, explorând toate opțiunile pentru con-

solidarea cadrului legal.


27

8. Este necesar un progres rapid în consolidarea reglementă-

rilor fi nanciare și a supravegherii fi nanciare, atât în cadrul

UE, cât și în cadrul forurilor internaționale cum ar fi G20,

asigurându-se în același timp o concurență loială la nivel

global. Progresul este necesar, în special cu privire la ches-

tiuni precum cerințele de capital; instituțiile de importanță

sistemică; instrumentele de fi nanțare pentru gestionarea

crizelor; creșterea transparenței pe piețele de instrumente

financiare derivate și luarea în considerare a măsurilor

specifi ce în legătură cu CDS (credit default swaps) suve-

rane și punerea în aplicare a principiilor aprobate la nivel

internațional privind bonusurile în sectorul serviciilor

fi nanciare. Comisia va prezenta în curând un raport pri-

vind posibile surse inovatoare de fi nanțare, precum taxa

pe tranzacțiile fi nanciare la nivel global.

9. Pentru aceasta, este nevoie ca UE să înregistreze progrese

rapide cu privire la toate aceste aspecte la nivel intern. În

special, trebuie încheiate la timp lucrările referitoare la noile

cadre privind supravegherea la nivel european, pentru a per-

mite Comitetului european pentru riscuri sistemice și celor

trei autorități europene de supraveghere să își înceapă acti-

vitatea la începutul anului 2011.

10. Consiliul și Comisia vor prezenta Consiliului European din

iunie 2010, înainte de reuniunea la nivel înalt de la Toronto,

un raport cu privire la aceste chestiuni.

II. SCHIMBĂRI CLIMATICE: REDIRECȚIONAREA EFORTURILOR NOASTRE DUPĂ COPENHAGA

11. Un acord juridic global și cuprinzător rămâne singura

modalitate efi cientă de a atinge obiectivele convenite de

a menține sub 2° C creșterea temperaturilor globale în

raport cu nivelurile preindustriale. Pe baza concluziilor

adoptate de Consiliu la 15-16 martie 2010 și cu luarea în

considerare a comunicării Comisiei din 9 martie 2010, în

acest moment este necesară imprimarea unei noi dinamici

procesului internațional de negociere.

12. Ar trebui urmată o abordare pe etape, pe baza Acordului

de la Copenhaga, care ar trebui pusă rapid în aplicare:

a) Într-o primă etapă, următoarele reuniuni de la Bonn ar

trebui să stabilească foaia de parcurs pentru continuarea

negocierilor. Acestea ar trebui să se axeze pe integrarea

orien tărilor politice ale Acordului de la Copenhaga în

diferite texte care fac obiectul negocierii.

b) Cea de a 16-a Conferință a părților (COP-16) reunită la

Cancún ar trebui să adopte, cel puțin, decizii concrete care

să ancoreze Acordul de la Copenhaga în procesul de nego-

ciere al ONU și să abordeze lacunele rămase, inclusiv în

ceea ce privește adaptarea, silvicultura, tehnologia, precum

și monitorizarea, raportarea și verifi carea.

13. UE este pregătită să ia parte la acest proces:

a) UE și statele sale membre își vor pune în aplicare angaja-

mentele de a asigura 2,4 miliarde de euro anual pe peri-

oada 2010-2012 pentru o fi nanțare inițială rapidă, pe lângă

contribuțiile altor actori importanți și în cadrul punerii în

aplicare a Acordului de la Copenhaga. Punerea în aplicare

rapidă a acestor angajamente va fi crucială. În acest scop,

UE va iniția consultări privind modalitățile practice de

punere în aplicare a fi nanțării rapide în domenii specifi ce.

UE și statele sale membre vor prezenta o situație prelimi-

nară a propriilor angajamente la următoarea reuniune a

CCONUSC din mai-iunie 2010 și vor înainta la Cancún

și, ulterior, în fi ecare an rapoarte coordonate cu privire la

punerea în aplicare.

b) UE și alte țări dezvoltate s-au angajat să mobilizeze în

comun 100 miliarde USD pe an până în 2020 pentru a ajuta

țările în curs de dezvoltare să combată efectele schimbări-

lor climatice. Contribuțiile fi nanciare pe termen mai lung

trebuie să fi e analizate în contextul acțiunilor pertinente și

transparente care trebuie întreprinse de țările în curs de

dezvoltare pentru a atenua schimbările climatice, precum

și pentru a îmbunătăți echilibrul general al efortului global

de abordare a schimbările climatice.

c) Consiliul European își menține angajamentul față de pro-

cesul desfășurat în cadrul CCONUSC. Consiliul European

sprijină eforturile în curs pentru efi cientizarea acestui pro-

ces. Având în vedere timpul scurt rămas până la reuniunea

de la Cancún, acest proces ar putea fi completat în mod

util și sprijinit prin discuții în alte confi gurații și cu privire

la aspecte specifi ce.

d) UE își va consolida implicarea față de țările terțe. Aceasta va

însemna abordarea schimbărilor climatice în cadrul tutu-

ror reuniunilor regionale și bilaterale, inclusiv la nivel înalt,

precum și în cadrul altor foruri precum G20. Președinția și

Comisia se vor angaja în consultări active cu alți parteneri

și vor înainta cu rapiditate rapoarte Consiliului.

e) Posibilitățile de cooperare, inclusiv cu partenerii

industrializați, trebuie să fi e exploatate în domenii cum ar

fi tehnologiile și normele ecologice și tehnicile de verifi care.

Ar trebui să fi e identifi cate rapid interese comune cu țările

emergente cu privire la aspecte care ar putea genera mobi-

lizare în dezbaterile privind schimbările climatice.

14. Este imperios necesar să se inverseze tendințele continue

de pierdere a biodiversității și de degradare a ecosistemelor.

Consiliul European se angajează să răspundă viziunii 2050

privind biodiversitatea pe termen lung și să atingă obiectivul

stabilit în Concluziile Consiliului din 15 martie 2010.

15. Președintele Consiliului European a anunțat că va convoca

o reuniune specială a Consiliului European în septembrie

2010, în prezența miniștrilor afacerilor externe, pentru a dis-

cuta modalitățile prin care Uniunea se poate angaja mai

bine alături de partenerii săi strategici cu privire la chestiuni

globale.

—


28

Consiliul European l-a numit pe dl Vítor Constâncio în calitate de

vicepreședinte al BCE.

Acesta a aprobat, de asemenea, strategia de securitate internă.

—

ANEXĂ

NOUA STRA TEGIE EUROPEANĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ ȘI CREȘTERE ECONOMICĂ ETAPELE URMĂTOARE

a) Având în vedere obiectivele principale ale UE, Comisia

va prezenta rapid, în conformitate cu tratatul, propune-

rile sale privind orientări integrate mai bine direcționate,

inclusiv linii directoare privind ocuparea forței de muncă

și orientări generale ale politicilor economice. Aceste orien-

tări vor fi discutate în cadrul Consiliului astfel încât, după

consultarea Parlamentului European și a altor instituții cu

privire la liniile directoare privind ocuparea forței de muncă,

acestea să poată fi aprobate până la Consiliul European din

iunie 2010.

b) Comisia identifică principalele blocaje care limitează

creșterea economică la nivelul UE, iar Consiliul va purta

discuții cu privire la acestea; statele membre vor proceda la

fel, la nivel național, în strânsă cooperare cu Comisia. Con-

siliul European din iunie 2010 va evalua această activitate,

astfel încât să poată fi luată în considerare în elaborarea

programelor naționale de reformă.

c) Obiectivele naționale, astfel cum sunt prevăzute la punctul

5 c) din prezentele concluzii, ar trebui să fi e înaintate la timp

pentru a fi luate în considerare în elaborarea programelor

naționale de reformă.

d) În acest prim an de aplicare a noii strategii, statele membre

vor prezenta, în toamna anului 2010, propriile programe

naționale de reformă, stabilind în detaliu acțiunile pe care le

vor întreprinde pentru a pune în aplicare strategia. Acestea

ar trebui să fi e pe deplin sprijinite prin mobilizarea tuturor

instrumentelor relevante ale UE, inclusiv a instrumentelor

de fi nanțare inovatoare în cooperare cu grupul BEI, ca sti-

mulente pentru reformă.

e) Până în octombrie 2010, Comisia va prezenta acțiunile

necesare la nivelul UE pentru a pune în aplicare noua stra-

tegie, în special prin inițiative emblematice.

f) Consiliul va alinia mai bine calendarul proceselor, în vede-

rea consolidării coerenței globale a consultanței privind

politicile, destinate statelor membre.


29

1. Punerea în aplicare a pachetului de sprijin pentru Grecia

În lunile februarie și martie ne-am angajat să întreprindem acțiuni

hotărâte și coordonate pentru a garanta stabilitatea fi nanciară în

zona euro în ansamblu.

În urma solicitării din partea guvernului elen din 23 aprilie și a acor-

dului la care a ajuns Eurogrupul la 2 mai, vom pune la dispoziția

Greciei 80 de miliarde EUR într-un pachet comun cu FMI, în

valoare de 110 miliarde EUR. Grecia va primi prima tranșă în

următoarele zile, înainte de 19 mai.

Programul adoptat de guvernul elen este ambițios și realist. Acesta

abordează dezechilibrele fi scale serioase, va spori competitivitatea

economiei și va pune bazele unei creșteri mai puternice și mai sus-

tenabile, precum și creării de locuri de muncă.

Primul ministru elen a reiterat angajamentul deplin al guvernului

elen pentru punerea în totalitate în aplicare a acestor reforme vitale.

Deciziile pe care le luăm refl ectă principiile responsabilității și

solidarității, consfi nțite în Tratatul de la Lisabona, care reprezintă

esența uniunii monetare.

2. Reacția la criza actuală

Dată fi ind criza actuală, ne reafi rmăm angajamentul pentru asigu-

rarea stabilității, unității și integrității zonei euro. Toate instituțiile

din zona euro (Consiliul, Comisia, BCE), precum și toate statele

membre din zona euro convin să utilizeze întreaga gamă de mij-

loace disponibile în vederea asigurării stabilității în zona euro.

Astăzi am convenit următoarele:

– În primul rând, consolidarea fi nanțelor publice este o pri-

oritate pentru noi toți și vom lua toate măsurile necesare

pentru a ne atinge obiectivele fi scale anul acesta și în anii

următori, în conformitate cu procedurile de defi cit exce-

siv. În funcție de circumstanțele specifi ce din țările noas-

tre, fi ecare dintre noi este pregătit să ia măsurile necesare

pentru a accelera consolidarea și a asigura sustenabilitatea

fi nanțelor publice. Situația va fi reanalizată de Consiliul

Ecofi n pe baza unei evaluări a Comisiei, cel târziu până la

sfârșitul lunii iunie. Am solicitat Comisiei și Consiliului să

aplice cu strictețe recomandările adresate statelor membre

în conformitate cu Pactul de stabilitate și de creștere.

– În al doilea rând, sprijinim întru totul acțiunile BCE în vede-

rea asigurării stabilității în zona euro.

– În al treilea rând, ținând seama de situația excepțională,

Comisia va propune un mecanism european de stabili-

zare în vederea menținerii stabilității fi nanciare în Europa.

Acesta va fi înaintat în cadrul unei reuniuni extraordinare

ECOFIN, care va fi convocată de președinția spaniolă

duminică, 9 mai, în vederea adoptării unei decizii.

3. Consolidarea guvernanței economice

Am decis să consolidăm guvernanța zonei euro. În contextul

grupului operativ condus de Președintele Consiliului European,

suntem pregătiți:

– să extindem și să consolidăm supravegherea economică și

coordonarea politicilor din zona euro, inclusiv prin acorda-

rea unei atenții deosebite nivelurilor datoriilor și evoluțiilor

în ceea ce privește competitivitatea;

– să consolidăm normele și procedurile de supraveghere

a statelor membre din zona euro, inclusiv printr-o conso-

lidare a Pactului de stabilitate și de creștere și prin sancțiuni

mai efi ciente;

– să creăm un cadru robust pentru gestionarea crizelor, în

condițiile respectării principiului responsabilității bugetare

proprii statelor membre.

Președintele Consiliului European a decis să accelereze activitatea

grupului operativ. Comisia își va prezenta propunerile săptămâna

viitoare, la 12 mai.

4. Reglementarea piețelor fi nanciare și combaterea speculațiilor

În fi ne, am convenit că tulburările actuale de pe piață subliniază

necesitatea de a înregistra progrese rapide în ceea ce privește

reglementarea și supravegherea piețelor financiare. Creșterea

transparenței pe piața instrumentelor financiare derivate și

a supravegherii acesteia, precum și abordarea rolului agențiilor de

rating se numără printre prioritățile-cheie ale Uniunii Europene.

De asemenea, am convenit cu privire la intensifi carea activității

în domeniul gestionării și soluționării crizelor din sectorul fi nan-

ciar și la o contribuție corectă și substanțială a sectorului fi nanciar

la costurile crizelor. Ar trebui accelerată activitatea de evaluare

a necesității altor măsuri având în vedere recentele speculații care

afectează debitorii suverani. Prin urmare, Președintele Consiliului

European intenționează să discute aceste subiecte cu ocazia Consi-

liului European din iunie, pe baza propunerilor Comisiei, după caz.

Declaraţia șefi lor de stat sau de guvern din zona euro –

7 mai 2010


30

I. O NOUĂ STRA TEGIE EUROPEANĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ ȘI CREȘTERE ECONOMICĂ

Finalizarea și punerea în aplicare a strategiei Europa 2020

1. Consiliul European a fi nalizat noua strategie economică

a Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă

și o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă inclu-

ziunii. Strategia va ajuta Europa să se redreseze după

criză și să devină mai puternică, atât la nivel intern, cât

și la nivel internațional, prin creșterea competitivității,

a productivității, a potențialului de creștere, a coeziunii soci-

ale și a convergenței economice. Noua strategie răspunde

provocării de reorientare a politicilor de la gestionarea crizei

la introducerea unor reforme pe termen mediu și lung care

să promoveze creșterea economică și ocuparea forței de

muncă și să asigure sustenabilitatea fi nanțelor publice, inter alia prin reformarea sistemelor de pensii.

2. Statele membre sunt hotărâte să asigure sustenabilitatea fi s-

cală și să atingă fără întârziere obiectivele bugetare. Acestea

vor continua să adopte ritmuri diferențiate de consolidare

fi scală, luând în considerare atât riscurile fi scale, cât și pe

cele non-fiscale. Recent, mai multe state membre și-au

sporit și și-au concentrat în prima parte a perioadei conso-

lidarea bugetară. Dacă este necesar, toate statele membre

sunt pregătite să ia măsuri suplimentare pentru accelerarea

consolidării fi scale. Ar trebui să se acorde prioritate strate-

giilor de consolidare bugetară favorabile creșterii, axate în

principal pe limitarea cheltuielilor. Mărirea potențialului de

creștere ar trebui considerată factorul esențial de facilitare

a consolidării fi scale pe termen lung.

3. Consiliul European confi rmă cele cinci obiective princi-

pale ale UE (a se vedea anexa I) care vor constitui obiective

comune în funcție de care se vor orienta acțiunile statelor

membre și ale Uniunii cu privire la: promovarea ocupării

forței de muncă; îmbunătățirea condițiilor pentru inovare,

cercetare și dezvoltare; îndeplinirea obiectivelor referitoare

la schimbările climatice și la energie; îmbunătățirea nivelu-

lui de educație și promovarea incluziunii sociale, în special

prin reducerea sărăciei. Consiliul European este de acord

cu cuantifi carea indicatorilor privind educația și incluziu-

nea socială/sărăcia, astfel cum a fost convenită de Consiliu.

Consiliul European acordă sprijinul său politic orientărilor

integrate privind politicile economice, precum și orientă-

rilor integrate privind ocuparea forței de muncă, care vor

fi adoptate în mod formal în urma avizului Parlamentului

CONSILIUL EUROPEAN – 17 IUNIE 2010

CONCLUZII

Uniunea Europeană a întâmpinat criza fi nanciară globală cu o atitudine hotărâtă și conjugată și a luat măsurile necesare pentru a garanta stabilitatea uniunii economice și monetare. În special, în luna mai s-a ajuns la un acord cu privire la un pachet de sprijin pentru Grecia, precum și cu privire la un mecanism european de stabilizare fi nanciară și la o facilitate fi nanciară, care au fost fi nalizate în luna iunie. Am pus bazele unei guvernanțe economice mult mai puternice. Ne menținem angajamentul de a întreprinde toate acțiunile necesare pentru a reașeza economiile noastre pe calea unei creșteri durabile și care favorizează crearea de locuri de muncă.

În acest scop, în momentul de față:

− adoptăm „Europa 2020”, noua noastră strategie economică pentru ocuparea forței de muncă și o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii. Aceasta reprezintă un cadru coerent care permite Uniunii să își mobilizeze toate instrumentele și politicile și statelor membre să întreprindă acțiuni coordonate și consolidate. Strategia va promova concretizarea reformelor structurale. Accentul trebuie pus la acest moment pe punerea în aplicare, iar noi vom ghida și monitoriza acest proces. În lunile care vor urma, vom analiza în detaliu modul în care pot fi mobilizate politici specifi ce pentru a debloca potențialul de creștere al UE, pornind de la politicile în materie de inovare și de energie;

− ne reafi rmăm hotărârea colectivă de a asigura sustenabilitatea fi scală, inclusiv prin accelerarea planurilor pentru consolidare fi scală, acolo unde acest lucru se justifi că;

− ne confi rmăm angajamentul de a garanta stabilitatea fi nanciară prin abordarea lacunelor existente la nivelul reglementării și supravegherii piețelor fi nanciare, atât la nivelul UE, cât și la nivelul G20. Suntem de acord să avansăm în mod rapid în ceea ce privește măsurile legislative-cheie, astfel încât noile organisme de supraveghere să își poată începe activitatea de la începutul anului viitor și să poată stabili o poziție ambițioasă pentru UE la Summitul de la Toronto;

− suntem întru totul de acord cu privire la necesitatea urgentă de a consolida coordonarea politicilor noastre economice. Convenim asupra primelor orientări în ceea ce privește Pactul de stabilitate și de creștere și supravegherea bugetară, precum și supravegherea macroeconomică mai largă. Așteptăm cu interes raportul fi nal al grupului operativ în octombrie.


31

European cu privire la acestea din urmă. Orientările vor fi

în continuare baza oricăror recomandări specifi ce fi ecărei

țări pe care Consiliul ar putea să le adreseze statelor mem-

bre. Aceste recomandări sunt în conformitate deplină cu

dispozițiile relevante ale tratatului și cu normele UE și nu

modifi că competențele statelor membre, de exemplu în

domenii precum educația.

4. Statele membre trebuie acum să ia măsuri pentru a pune în

practică aceste priorități ale politicilor la nivelul lor. Statele

membre ar trebui, menținând un dialog intens cu Comisia,

să își stabilească rapid obiectivele naționale, ținând cont de

pozițiile lor inițiale și de circumstanțele la nivel național și în

conformitate cu procedurile naționale de luare a deciziilor.

Acestea ar trebui să identifi ce, de asemenea, principalele

blocaje în calea creșterii economice și să indice, în progra-

mele lor naționale de reformă, modul în care intenționează

să le abordeze. Progresele către obiectivele principale ar

trebui evaluate periodic.

5. Toate politicile comune, inclusiv politica agricolă comună

și politica de coeziune, vor trebui să sprijine strategia. Un

sector agricol durabil, productiv și competitiv va aduce

o contribuție importantă la noua strategie, având în vedere

potențialul de creștere și de ocupare a forței de muncă din

zonele rurale și asigurând totodată o concurență echita-

bilă. Consiliul European subliniază importanța promovării

coeziunii economice, sociale și teritoriale, precum și a dez-

voltării infrastructurii, pentru a contribui la succesul noii

strategii. Ar trebui să fi e utilizată pe deplin dimensiunea

externă a strategiei, în special prin strategia comercială pe

care Comisia o va prezenta până la sfârșitul anului. Ar trebui

depuse eforturi în direcția abordării principalelor blocaje

care frânează creșterea economică la nivelul UE, inclusiv

cele referitoare la funcționarea pieței interne și a infrastruc-

turii, precum și a necesității unei politice energetice comune

și a unei noi politici industriale ambițioase.

6. În special, trebuie ca, printr-un set cuprinzător de inițiative,

piața unică europeană să atingă o nouă etapă. Consiliul

European salută raportul prezentat de dl Mario Monti pri-

vind o nouă strategie pentru piața unică și intenția Comisiei

de a da curs acesteia prin prezentarea de măsuri concrete.

Consiliul European va reveni asupra acestei chestiuni în

decembrie 2010.

7. În continuarea prezentării de către Comisie a primei

inițiative emblematice privind „O agendă digitală pentru

Europa”, Consiliul European aprobă stabilirea unei agende

de acțiune ambițioase, pe baza unor propuneri concrete și

solicită tuturor instituțiilor să se implice în deplina punere

în aplicare a acesteia, inclusiv în crearea unei piețe digitale

unice pe deplin funcționale până în 2015. Comisia este invi-

tată să prezinte un raport cu privire la progresele înregistrate

până la sfârșitul anului 2011.

8. Consiliul European așteaptă cu interes prezentarea celor-

lalte inițiative emblematice până la sfârșitul anului.

Consolidarea guvernanței economice

9. Criza a pus în evidență slăbiciuni clare în guvernanța noas-

tră economică, în special în ceea ce privește supravegherea

bugetară și, în general, supravegherea macroeconomică. În

consecință, consolidarea coordonării politicii economice

reprezintă o prioritate crucială și absolută.

10. Consiliul European salută raportul privind progresele reali-

zate al președintelui Grupului operativ privind guvernanța

economică și își exprimă acordul referitor la un prim set de

orientări.

11. Normele actuale privind disciplina bugetară trebuie să fi e

puse integral în aplicare. În ceea ce privește consolidarea

acestora, Consiliul European convine asupra următoarelor

orientări:

a) consolidarea atât a componentei preventive, cât și a celei

de corecție a Pactului de stabilitate și de creștere, asociind

procesul de consolidare către obiectivul pe termen mediu

cu o serie de sancțiuni; acestea vor fi evaluate, astfel încât

să existe un sistem coerent și progresiv, asigurând condiții

de concurență echitabile între statele membre. Se va ține

seama în mod adecvat de situația specifi că a statelor mem-

bre care sunt membre ale zonei euro, iar obligațiile care

revin fi ecărui stat membru în temeiul tratatelor vor fi res-

pectate pe deplin;

b) acordarea, în cadrul supravegherii bugetare, a unui rol mult

mai important nivelurilor și evoluțiilor datoriei, precum

și sustenabilității globale, astfel cum se prevedea inițial în

Pactul de stabilitate și de creștere;

c) începând cu 2011, în contextul unui „semestru european”,

prezentarea către Comisie, în primăvară, a programelor de

stabilitate și de convergență pentru anii următori, luând în

considerare procedurile bugetare naționale;

d) garantarea faptului că toate statele membre dispun de

norme bugetare naționale și de cadre bugetare pe termen

mediu în conformitate cu Pactul de stabilitate și de creștere;

efectele acestora ar trebui să fi e evaluate de către Comisie

și Consiliu;

e) asigurarea calității datelor statistice, esențiale pentru o poli-

tică bugetară și o supraveghere bugetară solide; institutele

de statistică ar trebui să fi e pe deplin independente în ceea

ce privește furnizarea datelor.

12. În ceea ce privește supravegherea macroeconomică, Con-

siliul European convine asupra următoarelor orientări:

a) dezvoltarea unui grafi c de realizări pentru mai buna evalua re

a evoluțiilor competitivității și a dezechilibrelor, pentru

a permite detectarea din timp a tendințelor care nu sunt

viabile sau care sunt periculoase;

b) dezvoltarea unui cadru de supraveghere efi cient, care să

refl ecte situația specifi că a statelor membre din zona euro.

13. Consiliul European invită grupul operativ și Comisia să

dezvolte rapid în continuare aceste orientări și să le facă

operaționale. Acesta așteaptă cu interes raportul fi nal al


32

grupului operativ, care acoperă toate aspectele mandatului

acestuia, pentru reuniunea sa din octombrie 2010.

Reglementarea serviciilor fi nanciare

14. Reformele necesare în vederea restabilirii solidității și

stabilității sistemului fi nanciar european trebuie fi nalizate

urgent. Trebuie asigurate reziliența și transparența sec-

torului bancar. Este esențială înregistrarea de progrese în

următoarele câteva luni. Consiliul European convine asu-

pra faptului că rezultatele testelor de rezistență efectuate

în prezent de către autoritățile de supraveghere bancară

vor fi comunicate cel târziu în a doua jumătate a lunii iulie.

Comunicarea Comisiei „Reglementarea serviciilor fi nanci-

are în folosul creșterii sustenabile” din 2 iunie 2010 detaliază

o listă cuprinzătoare de inițiative care trebuie întreprinse și

fi nalizate înainte de sfârșitul anului 2011. UE trebuie să își

dovedească voința fermă de a crea un sistem fi nanciar mai

singur, mai solid, mai transparent și mai responsabil.

15. Consiliul European, în special:

a) solicită Consiliului și Parlamentului European să adopte

rapid propunerile legislative privind supravegherea fi nan-

ciară pentru a asigura faptul că cele trei autorități europene

de supraveghere și Comitetul european pentru riscuri siste-

mice pot începe să funcționeze de la începutul anului 2011;

b) solicită găsirea unui acord referitor la propunerea legislativă

privind administratorii de fonduri de investiții alternative

înainte de această vară și rapida examinare a propunerii

Comisiei privind îmbunătățirea supravegherii de către UE

a agențiilor de rating al creditelor;

c) așteaptă cu interes propunerile anunțate de Comisie pri-

vind piețele instrumentelor fi nanciare derivate și, în special,

măsuri adecvate privind vânzarea în lipsă (inclusiv vânzarea

în lipsă fără prevalidare) și credit default swaps.

16. Consiliul European convine asupra faptului că statele

membre ar trebui să introducă sisteme de taxe și impozite

asupra instituțiilor fi nanciare pentru a asigura o repartizare

echitabilă a sarcinilor și pentru a stabili stimulente în vede-

rea limitării riscului sistemic1. Astfel de taxe sau impozite ar

trebui să fi e parte a unui cadru de soluționare credibil. Se

solicită de urgență continuarea lucrărilor privind principa-

lele caracteristici ale acestora și ar trebui evaluate cu atenție

aspectele condițiilor de concurență echitabile și impacturile

cumulative ale diferitelor măsuri de reglementare. Consiliul

European invită Consiliul și Comisia să continue această

activitate și să prezinte un raport în octombrie 2010.

II. SUMMITUL G20 DE LA TORONTO

17. Răspunsul Uniunii la criză trebuie să continue să fi e coor-

donat la nivel global, pentru a garanta faptul că măsurile

1 Republica Cehă își rezervă dreptul de a nu introduce aceste măsuri.

sunt coerente la nivel internațional. Acțiunea Uniunii în

vederea sporirii competitivității, a consolidării fi nanțelor

publice și a reformării sectorului fi nanciar îi va permite să

prezinte poziții consolidate pentru acțiuni similare la nivel

internațional în cadrul următorului summit G20.

UE ar trebui să coordoneze eforturile de stabilire a unei

abordări globale pentru introducerea sistemelor de taxe

și impozite asupra instituțiilor financiare în vederea

menținerii unor condiții de concurență echitabile la nivel

mondial și își va apăra cu fermitate poziția la reuniunea cu

partenerii G20. Introducerea unei taxe pe tranzacțiile fi nan-

ciare la nivel mondial ar trebui examinată și dezvoltată în

continua re în acest context.

18. În vederea summitului de la Toronto, Consiliul European

confi rmă orientările aprobate de Consiliu și refl ectate în

mandatul pregătit pentru reuniunea ministerială de la

Busan. Având în vedere riscurile majore pe care o renunțare

tardivă la măsurile extraordinare de stimulare fi scală le-ar

avea asupra sustenabilității conturilor publice, G20 ar tre-

bui să convină asupra unei strategii de ieșire coordonate

și diferențiate, pentru a asigura sustenabilitatea fi nanțelor

publice. Toate economiile majore trebuie să contribuie la

realizarea obiectivelor convenite de creștere economică

puternică, durabilă și echilibrată. G20 trebuie să își rea-

fi rme angajamentul de a reforma sistemul fi nanciar și să

realizeze progrese rapide în mod coerent și coordonat în

privința întregii serii de acțiuni asupra cărora s-a convenit

la Pitt sburgh, pentru a consolida reziliența și transparența

sistemului nostru fi nanciar, inclusiv prin capital suplimentar

de o mai bună calitate și prin noi cerințe privind rezervele

de lichidități. În cadrul FMI, cotele ar trebui să fi e revizu-

ite ca parte a unui pachet mai larg al chestiunilor privind

guvernanța FMI, care ar trebui să cuprindă toate elementele

asupra cărora s-a convenit la Pitt sburgh și la Istanbul, și să

fi e stabilite integral până în noiembrie 2010 sub forma unui

pachet cuprinzător unic.

III. OBIECTIVELE DE DEZVOLTARE ALE MILENIULUI

19. Viitoarea reuniune plenară la nivel înalt a ONU privind

Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (ODM) consti-

tuie o oportunitate unică de a consolida eforturile noastre

colective și parteneriatele noastre cu țările în curs de dez-

voltare pentru a elimina sărăcia, foametea și inegalitatea la

nivel global. Concluziile adoptate de Consiliu la 14 iunie

asigură Uniunii Europene o poziție puternică pentru

această reuniune.

20. Uniunea Europeană este în continuare hotărâtă să sprijine

îndeplinirea ODM la nivel mondial până în 2015. Acest

lucru este posibil dacă toți partenerii dau dovadă de un

angajament politic ferm, pun în aplicare schimbările de

politică necesare și întreprind acțiuni concrete. Uniunea

Europeană solicită reuniunii plenare la nivel înalt să convină


33

asupra unor acțiuni concrete menite să crească asumarea

responsabilității de către țările în curs de dezvoltare; să

concentreze eforturile; să îmbunătățească impactul politi-

cilor; să mobilizeze într-o mai mare măsură și de o manieră

mai previzibilă fi nanțarea pentru dezvoltare, inclusiv surse

inovatoare de fi nanțare și să utilizeze în mod mai efi cace

resursele pentru dezvoltare. Consiliul European își rea-

fi rmă angajamentul de a îndeplini obiectivele în materie

de ajutor pentru dezvoltare până în anul 2015, astfel cum

se menționează în concluziile sale din iunie 2005. Consiliul

European convine să revină anual asupra acestei chestiuni

pe baza unui raport din partea Consiliului.

IV. SCHIMBĂRILE CLIMATICE

21. Consiliul European ia act de comunicarea Comisiei în

care se analizează opțiunile pentru a depăși procentul de

20 % stabilit pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect

de seră și care evaluează riscul relocării emisiilor de dioxid

de carbon. În conformitate cu concluziile Consiliului din

11 iunie, Comisia va efectua noi analize, inclusiv în ceea

ce privește consecințele pentru fi ecare stat membru, iar

Consiliul va examina în continuare aspectele prezentate în

comunicare. După cum se arată în raportul ECOFIN, UE

și statele sale membre au înregistrat progrese în respectarea

angajamentelor privind fi nanțarea inițială rapidă pentru

2010 și vor prezenta un raport în cadrul conferinței de la

Cancún într-o manieră coordonată cu privire la progresele

înregistrate. Consiliul European va reveni asupra chestiunii

schimbărilor climatice în toamnă, înainte de conferința de

la Cancún.

V. ALTE CHESTIUNI

22. Consiliul European își exprimă aprecierea față de activitatea

realizată de Grupul de refl ecție. Raportul grupului privind

„Proiectul Europa 2030 – Provocări și oportunități” va con-

tribui în mod util la acțiunile Uniunii Europene în viitor.

23. Consiliul European salută progresele înregistrate în pune-

rea în aplicare a Pactului european privind imigrația și azilul

și aprobă concluziile Consiliului din 3-4 iunie.

24. Consiliul European salută avizul Comisiei privind cererea

Islandei de aderare la UE și recomandarea de deschidere

a negocierilor de aderare. Având în vedere că a luat în con-

siderare cererea pe baza avizului și a concluziilor sale din

decembrie 2009 privind consensul reînnoit în favoarea

extinderii, Consiliul European ia act de faptul că Islanda

întrunește criteriile politice stabilite de Consiliul European

de la Copenhaga din 1993 și decide că ar trebui să fi e des-

chise negocierile de aderare.

25. Consiliul European invită Consiliul să adopte un cadru

general de negociere. Consiliul European reamintește că

negocierile vor viza adoptarea în întregime de către Islanda

a acquis-ului UE și asigurarea punerii în aplicare și a impu-

nerii pe deplin a acestuia, abordând obligațiile existente,

precum cele identifi cate de Autoritatea AELS de Supra-

veghere în temeiul Acordului privind SEE, și alte domenii

defi citare identifi cate în avizul Comisiei, inclusiv cele din

domeniul serviciilor fi nanciare. Consiliul European salută

angajamentul Islandei de a aborda aceste chestiuni și își

exprimă încrederea că Islanda va continua în mod activ

eforturile în sensul soluționării chestiunilor pendinte. Con-

siliul European confi rmă faptul că negocierile se vor baza

pe realizările specifi ce ale Islandei și că ritmul va depinde de

progresele înregistrate de Islanda în îndeplinirea cerințelor

stabilite în cadrul de negociere, care va aborda, inter alia,

cerințele respective.

26. Consiliul European felicită Estonia pentru convergența rea-

lizată pe baza unor politici economice și fi nanciare adecvate

și salută îndeplinirea de către aceasta a tuturor criteriilor

de convergență menționate în tratat. Consiliul European

salută propunerea Comisiei ca Estonia să adopte moneda

euro la 1 ianuarie 2011.

27. Consiliul European adoptă o declarație privind Iranul

(anexa II).

28. Confi rmând concluziile sale precedente din decembrie

2008 și iunie 2009 și ca urmare a propriei decizii din decem-

brie 2009 de a examina măsurile tranzitorii privind adău-

garea a 18 locuri în Parlamentul European până la fi nalul

actualei legislaturi 2009-2014, Consiliul European adoptă

o decizie (doc. EUCO 11/10) pentru a urmări procedura

necesară pentru adoptarea respectivelor măsuri.

ANEXE

I. NOUA STRA TEGIE EUROPEANĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ ȘI CREȘTERE ECONOMICĂ OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE UE

– obiectivul de a se ajunge la o rată de ocupare de 75 % pentru

femeile și bărbații cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani,

inclusiv printr-o mai mare participare a tinerilor, a lucrători-

lor în vârstă, a celor mai puțin califi cați și printr-o mai bună

integrare a migranților legali;

– îmbunătățirea condițiilor pentru cercetare și dezvoltare,

în special pentru ca nivelurile combinate ale investițiilor

publice și private din acest sector să ajungă la 3 % din PIB;

Comisia va elabora un indicator menit să refl ecte intensi-

tatea cercetării, dezvoltării și a inovării;

– reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20 % față de

nivelurile din 1990; creșterea până la 20 % a ponderii sur-

selor regenerabile în consumul fi nal de energie și urmărirea

unei creșteri cu 20 % a efi cienței energetice;

UE se angajează să decidă trecerea la o reducere cu 30 %

până în 2020 față de nivelurile din 1990, aceasta reprezen-

tând oferta sa condiționată în vederea stabilirii unui acord


34

global și cuprinzător pentru perioada de după 2012, cu

condiția ca și celelalte țări dezvoltate să se angajeze să efec-

tueze reduceri comparabile ale emisiilor și ca țările în curs

de dezvoltare să contribuie în mod adecvat în conformitate

cu responsabilitățile și capacitățile lor proprii;

– îmbunătățirea nivelurilor de educație, în special prin fi xa-

rea obiectivului de reducere a ratei de părăsire timpurie

a școlii la sub 10 % și prin creșterea de până la 40 %, cel

puțin, a numărului absolvenților de învățământ terțiar sau

echivalent acestuia, cu vârste cuprinse între 30 și 34 de ani2;

– promovarea incluziunii sociale, în special prin reducerea

sărăciei, stabilind obiectivul de a elimina pentru cel puțin

20 de milioane de persoane riscul de sărăcie sau excluziune3.

II. DECLARA ȚIE PRIVIND IRA NUL

1. Consiliul European subliniază îngrijorarea sa crescândă cu

privire la programul nuclear al Iranului și salută adoptarea

de către Consiliul de Securitate al ONU a Rezoluției 1929

privind introducerea unor noi măsuri restrictive împotriva

Iranului.

2. Consiliul European salută eforturile recente ale Braziliei și

ale Turciei de a asigura faptul că se realizează progrese în

ceea ce privește Acordul privind reactorul de cercetare de

la Teheran, propus Iranului de către AIEA în octombrie

2009. Un acord satisfăcător cu Iranul privind reactorul

sus-menționat ar putea servi drept măsură de consolidare

a încrederii. Consiliul European subliniază însă faptul că

aceasta nu va soluționa esența chestiunii nucleare a Iranu-

lui. Consiliul European îndeamnă Iranul să se angajeze în

negocieri pe marginea programului său nuclear.

3. Consiliul European reafi rmă drepturile și responsabilitățile

Iranului în temeiul Tratatului de neproliferare. Consiliul

European regretă profund faptul că Iranul nu a valorizat

numeroasele posibilități care i-au fost oferite pentru a înlă-

tura îngrijorarea comunității internaționale referitoare la

natura programului nuclear iranian. Decizia Iranului de

a îmbogăți uraniul până la nivelul de 20 %, care contravine

obligațiilor sale internaționale în temeiul rezoluțiilor actuale

ale CSONU și ale Consiliului guvernatorilor AIEA, a spo-

rit și mai mult această îngrijorare. În acest sens, Consiliul

European ia act de ultimul raport al AIEA din 31 mai.

2 Consiliul European evidențiază competența statelor membre de a defi ni și a implementa obiectivele cantitative din domeniul educației.

3 Această categorie de populație se defi nește ca numărul de persoane expuse riscului de sărăcie sau de excluziune, în conformitate cu trei indicatori (riscul de sărăcie; starea de sărăcie; gospodării fără persoane ocupate), statele membre având libertatea de decizie în ceea ce privește stabilirea obiectivelor naționale pe baza celor mai adecvați indicatori, ținând seama de circumstanțele și prioritățile lor naționale.

4. În aceste circumstanțe, luarea de noi măsuri restrictive

a devenit inevitabilă. Consiliul European, reamintind

declarația sa din 11 decembrie 2009 și având în vedere

lucrările realizate ulterior de Consiliul Afaceri Externe,

invită Consiliul Afaceri Externe să adopte în cadrul urmă-

toarei sale reuniuni măsurile de punere în aplicare a măsu-

rilor cuprinse în Rezoluția 1929 a Consiliului de Securitate

al ONU, precum și măsurile de însoțire aferente, pentru

a contribui la soluționarea tuturor preocupărilor rămase

în privința dezvoltării de către Iran a unor tehnologii sen-

sibile în sprijinul programelor sale nucleare și de rachete,

prin intermediul negocierilor. Aceste măsuri ar trebui să se

axeze pe domeniul comerțului, în special în ceea ce privește

bunurile cu dublă utilizare și restricțiile suplimentare pri-

vind asigurarea referitoare la schimburile comerciale; pe

sectorul fi nanciar, inclusiv prin înghețarea activelor altor

bănci iraniene și prin restricții impuse activității bancare și

de asigurări; pe sectorul transporturilor din Iran, în special

în privința Islamic Republic of Iran Shipping Line (IRISL)

și a fi lialelor acesteia, precum și a transportului aerian de

mărfuri; pe sectoarele-cheie ale industriei gazului și a petro-

lului, cu interzicerea noilor investiții, a asistenței tehnice și

a transferurilor de tehnologie, echipamente și servicii legate

de aceste domenii și în special de tehnologiile de rafi nare,

lichefi ere și GNL; pe noi interdicții privind regimul vize-

lor și pe înghețarea activelor, îndeosebi în ceea ce privește

Garda Revoluționară Islamică (IRGC).

5. Consiliul European confi rmă încă o dată angajamentul

Uniunii Europene de a depune eforturi în vederea unei

soluționări pe cale diplomatică a chestiunii referitoare la

programul nuclear al Iranului. Consiliul European solicită

Iranului să își demonstreze disponibilitatea de a consolida

încrederea comunității internaționale și de a răspunde

invitației de reluare a negocierilor și reafi rmă valabilitatea

propunerilor făcute Iranului în iunie 2008.

6. O serie de negocieri serioase cu privire la programul nuclear

al Iranului și la alte chestiuni de interes reciproc reprezintă

o necesitate. Consiliul European subliniază faptul că Înal-

tul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de

securitate este pregătit să relanseze dialogul în acest sens.


35

I. RELAȚIILE CU PARTENERII STRA TEGICI

O lume în schimbare: o provocare pentru UE

1. Europa se confruntă cu multe provocări într-o lume afl ată

într-un proces accelerat de schimbare, iar toate aceste pro-

vocări necesită o reacție internațională concertată. Recenta

criză economică și fi nanciară a ilustrat în mod pregnant

măsura în care bunăstarea, securitatea și calitatea vieții euro-

penilor depind de evoluțiile pe plan extern. Apariția unor

noi actori, care au propriile lor interese și viziuni despre

lume, este de asemenea o nouă caracteristică importantă

în mediul internațional.

2. Uniunea Europeană trebuie să acționeze ca un actor global

efi cace, pregătit să își asume responsabilitatea în privința

securității mondiale și să preia inițiativa în defi nirea unor

răspunsuri comune la provocările cu care ne confruntăm

împreună. O economie puternică, alături de coeziunea pe

plan intern, va consolida capacitatea Uniunii de a-și pro-

iecta infl uența la nivel mondial. Uniunea se poate baza pe

puternica sa încredere în multilateralismul efi cient, în spe-

cial în ceea ce privește rolul ONU, pe valorile universale,

pe o economie mondială deschisă, precum și pe gama sa

unică de instrumente. Aceasta rămâne cel mai mare dona-

tor pentru țările afl ate în situații difi cile, este prima putere

comercială mondială și și-a dezvoltat o politică de securi-

tate și apărare comună, susținută de instrumente de gestio-

nare a crizelor care ar trebui consolidate în continuare. De

asemenea, Uniunea Europeană joacă un rol stabilizator

important în vecinătatea sa. Uniunea a asigurat stabilitatea

în Balcanii de Vest, în special prin oferirea unei perspective

europene regiunii respective; Consiliul European va reveni

asupra acestui subiect în cadrul unei viitoare reuniuni.

3. În conformitate cu Tratatul de la Lisabona și procedând în

conformitate cu Strategia europeană de securitate, Uniunea

Europeană și statele sale membre vor acționa într-un mod

mai strategic, astfel încât Europa să își poată impune adevărata

greutate pe scena internațională. În acest sens este nevoie de

o identifi care clară a intereselor și a obiectivelor sale strategice în

orice moment și de o refl ecție aprofundată asupra mijloacelor de

realizare a acestora într-un mod mai ferm. Consiliul European

invită la îmbunătățirea sinergiilor dintre Uniunea Europeană

și nivelurile naționale, respectându-se dispozițiile tratatelor, la

o mai bună coordonare între actorii instituționali, la o mai bună

integrare a tuturor instrumentelor și politicilor relevante, precum

și la o valorifi care mai efi cace a reuniunilor la nivel înalt cu țări

terțe, astfel cum se prevede mai pe larg în anexa I.

4. Parteneriatele strategice ale Uniunii Europene cu actori-che-

-ie la nivel mondial oferă un instrument util pentru urmări-

rea obiectivelor și intereselor europene. Acesta va funcționa

numai dacă parteneriatele respective sunt create în virtutea

reciprocității, bazându-se pe interese și benefi cii mutuale

și pe recunoașterea faptului că toți actorii au atât drep-

turi, cât și îndatoriri. Participarea deplină a economiilor

emergente în cadrul sistemului internațional ar trebui să

permită repartizarea benefi ciilor în mod echilibrat și parta-

jarea responsabilităților în mod echitabil. În acest context,

consolidarea relațiilor comerciale cu partenerii strategici

reprezintă un obiectiv esențial, care contribuie la redresa-

rea economică și la crearea de locuri de muncă. Trebuie

să adoptăm măsuri concrete pentru a asigura acorduri de

liber schimb ambițioase, un acces pe piață sigur și mai sem-

nifi cativ pentru întreprinderile europene și pentru a apro-

funda cooperarea în materie de reglementare cu partenerii

comerciali majori.

Orientări pentru evenimentele viitoare

5. Uniunea Europeană va organiza o serie de reuniuni impor-

tante la nivel internațional în săptămânile care urmează.

Consiliul European prevede astăzi orientări inițiale în per-

spectiva acestor reuniuni. În viitor, Consiliul European va

purta discuții periodice pe tema relațiilor externe în scopul

de a stabili orientări strategice în pregătirea evenimente-

lor-cheie, în special în vederea defi nirii mesajelor-cheie cu

privire la obiectivele noastre și la mijloacele de atingere

a acestor obiective. Acestea necesită furnizarea de orientări

strategice clare din partea Consiliului European, pe baza

pregătirii efi cace de către Înaltul Reprezentant și Consiliu.

6. În luna octombrie se vor desfășura reuniuni la nivel înalt

cu China și Republica Coreea și Reuniunea Asia-Europa

(ASEM), urmate spre sfârșitul anului de o reuniune la nivel

înalt cu India. Acestea reprezintă o bună oportunitate de

relaționare cu parteneri-cheie dintr-o parte foarte dinamică

a lumii. Pe ordinea de zi vor fi gura chestiuni precum rolurile

CONSILIUL EUROPEAN – 16 SEPTEMBRIE 2010

CONCLUZII

Consiliul European a discutat modalitățile prin care se poate imprima o nouă dinamică relațiilor externe ale Uniunii, valorifi când pe deplin oportunitățile oferite de Tratatul de la Lisabona. Consiliul European a convenit asupra necesității ca Europa să își apere interesele și valorile într-un mod mai ferm și într-un spirit de reciprocitate și de benefi ciu reciproc. Ca prim pas, Consiliul European a stabilit orientări generale în perspectiva unei serii de evenimente importante care se vor desfășura pe parcursul săptămânilor și lunilor următoare. Acesta a luat de asemenea decizii cu privire la o serie de măsuri concrete în vederea creșterii la un nivel mai general a efi cacității politicii externe a Uniunii. Consiliul European a făcut un bilanț al progreselor realizate în cadrul Grupului operativ privind guvernanța economică.


36

fi ecăruia în realizarea unei redresări durabile în urma crizei

economice și în căutarea unor soluții globale la provocările

universale. Ar trebui adoptate măsuri concrete în domenii

prioritare ale cooperării dintre Europa și Asia, precum coo-

perarea în ceea ce privește schimbările climatice, inclusiv

cu privire la promovarea unor reduceri efective și verifi ca-

bile ale emisiilor, precum și cu privire la sursele de energie

regenerabile și efi ciența energetică; chestiuni de securitate

presante, precum proliferarea, terorismul, securitatea infor-

matică și pirateria; cooperarea cu privire la chestiuni regio-

nale precum Iranul și Coreea de Nord, precum și în ceea

ce privește chestiuni globale de tipul migrației, al energiei și

al accesului la materii prime; conlucrarea privind politicile

de dezvoltare, precum și promovarea bunei guvernanțe,

a standardelor în materie de muncă, a drepturilor omului

și dezvoltarea relațiilor interpersonale.

Avându-se în vedere în special reuniunea la nivel înalt UE-

China, Uniunea Europeană ar trebui să își urmărească în

mod activ interesele strategice, inclusiv în ceea ce privește

promovarea comerțului bilateral, a accesului pe piață pen-

tru bunuri și servicii și a condițiilor de investiții; proteja-

rea drepturilor de proprietate intelectuală și deschiderea

piețelor de achiziții publice; o disciplină mai strictă în

domeniul subvențiilor la export, precum și dialogul privind

politicile în materie de curs de schimb.

7. Pe parcursul lunilor care urmează, Consiliul European va

trebui să abordeze o serie de alte chestiuni importante cu

privire la relațiile externe.

a. Reuniunea la nivel înalt a G20 de la Seoul va permite evalua-

rea redresării economice globale și a angajamentelor asumate

de membrii G20. Aceasta va permite în special Uniunii să

sublinieze importanța păstrării puternicului dinamism din

domeniul reformei fi nanciare; în acest sens, recentul acord

dintre Parlamentul European și Consiliu privind pachetul de

supraveghere fi nanciară și încheierea reformei cadrului de

reglementare până la sfârșitul lui 2011 consolidează poziția

UE. Acesta ar trebui de asemenea să servească la transmiterea

unui semnal clar privind necesitatea de a încheia negocierile

OMC-ADD și de a pune în aplicare cadrul pentru o creștere

puternică, durabilă și echilibrată. Cu ocazia reuniunii sale din

octombrie 2010, Consiliul European va discuta pregătirea

detaliată a reuniunii la nivel înalt de la Seoul și va stabili

poziția Uniunii. G8 și G20 vor rămâne foruri importante

pentru defi nirea răspunsurilor la nivel mondial la multe dintre

provocările cu care ne confruntăm, iar UE trebuie să contri-

buie activ la lucrările acestora, prin poziții coordonate. Prin

urmare, Consiliul European salută obiectivele ambițioase ale

președinției franceze, care urmează în 2011, de a valorifi ca

întregul potențial al structurilor G20 și G8 în acest scop.

b. Relația transatlantică se bazează pe valori comune și consti-

tuie un element de bază al sistemului internațional. Contextul

actual necesită imprimarea unei noi dinamici acestei relații

și o nouă refl ecție asupra modalităților de creare a unui par-

teneriat veritabil bazat pe atuurile și particularitățile noastre

respective. Reuniunea la nivel înalt cu președintele Obama

din noiembrie 2010 va reprezenta o oportunitate reală

în această privință și va necesita o pregătire aprofundată.

Consiliul European din octombrie 2010 va conveni asupra

mesajelor politice fundamentale pe care le vor transmite

reprezentanții Uniunii Europene cu ocazia acestei reuniuni

majore. Pe baza unei înțelegeri aprofundate a intereselor

noastre reciproce și a contribuțiilor fi ecăruia, parteneriatul

transatlantic ar trebui să se concentreze pe maximizarea posi-

bilelor avantaje ale relației noastre economice, pe coopera-

rea mai strânsă în ceea ce privește chestiunile internaționale

majore și abordarea provocărilor globale din domeniul

economic și al securității într-o manieră concertată. În acest

sens, Înaltul Reprezentant este invitat să dezvolte idei referi-

toare la modul în care ar putea fi consolidată în continua re

cooperarea UE-NATO în privința gestionării crizelor, în

conformitate cu Carta Națiunilor Unite și cu rezoluțiile

relevante ale Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite.

Acest lucru ar trebui realizat în spiritul consolidării reciproce

și cu respectarea autonomiei decizionale a celor două părți,

ca urmare recomandărilor privind măsuri concrete pe care

UE le-a transmis NATO în februarie 2010.

c. În cadrul reuniunii sale din octombrie, Consiliul Euro-

pean va trece în revistă pregătirile în vederea Conferinței

de la Cancún privind schimbărilor climatice și va conveni

asupra poziției UE. Conferința de la Cancún ar trebui să

fi e o bază de pornire pentru negocierile internaționale pe

tema schimbărilor climatice, prin convenirea asupra unor

rezultate realizabile pentru ca toți participanții să creeze

impulsul necesar și să se mențină în poziția de a încheia un

acord fi nal ambițios.

d. Procesul de refl ecție viitor cu privire la punerea în aplicare

a politicii europene de vecinătate va oferi o ocazie de a apro-

funda relațiile cu partenerii estici ai Uniunii prin interme-

diul Parteneriatului estic, precum și cu vecinii săi din sud.

Punerea în aplicare în condiții optime a proiectelor lansate

în cadrul Parteneriatului estic promovează valorile UE, pre-

cum și apropierea din punct de vedere juridic, economic și

social a țărilor vizate față de UE. Cea de a doua reuniune la

nivel înalt a Uniunii pentru Mediterana va oferi la momen-

tul potrivit ocazia de a consolida cooperarea euro-medite-

raneeană și de a sprijini reluarea negocierilor directe între

părțile la procesul de pace din Orientul Mijlociu.

e. Relațiile UE-Africa au fost marcate de o nouă dinamică în

decursul ultimilor ani. Reuniunea la nivel înalt UE-Africa

de Sud din 28 septembrie 2010 și reuniunea la nivel înalt

UE-Africa din 29-30 noiembrie 2010 ar trebui să contri-

buie la consolidarea relațiilor. UE, în parteneriat cu țările

africane, va continua să urmărească obiectivele în materie

de dezvoltare economică, bună guvernanță, transparență și

responsabilitate, în contextul strategiei comune UE-Africa.

f. Reuniunea plenară la nivel înalt a ONU din 20-22 sep-

tembrie privind Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului

se va desfășura la New York. Uniunea Europeană și-a luat


37

angajamentul ferm de a sprijini realizarea ODM la nivel

global până în 2015, împreună cu partenerii din comuni-

tatea internațională.

g. Următoarele reuniuni la nivel înalt cu Ucraina în noiem-

brie și cu Rusia în decembrie ar trebui utilizate în vederea

consolidării cooperării în domenii care prezintă benefi cii

reciproce, pentru a spori stabilitatea și previzibilitatea aces-

tor două relații importante, precum și pentru a promova

drepturile omului.

Reuniunea la nivel înalt cu Ucraina ar trebui în special să facă

să avanseze negocierile în ceea ce privește acordul de asoci-

ere, inclusiv acordul de liber schimb aprofundat și general,

precum și să evidențieze rolul UE în cadrul reformelor eco-

nomice și democratice ale acestui vecin important.

Reuniunea la nivel înalt cu Rusia va oferi o oportunitate de

a consolida cooperarea cu Rusia și în special de a discuta

agenda sa în materie de modernizare. Ar trebui să fi e conso-

lidată cooperarea cu privire la chestiuni economice precum

energia, investițiile și inovarea, cu privire la chestiunile de

securitate, incluzând confl ictele înghețate, combaterea tero-

rismului și a criminalității organizate, precum și cu privire la

chestiuni legate de mediu, incluzând schimbările climatice.

Consiliul European din octombrie va reveni asupra mesa-

jelor-cheie ale Uniunii Europene în cadrul acestor reuniuni

la nivel înalt în vederea asigurării unor rezultate fructuoase.

h. Pe baza succesului înregistrat de reuniunea la nivel înalt

desfășurată în acest an cu partenerii săi din America Latină

și din zona Caraibilor, UE s-a angajat să continue să cola-

boreze îndeaproape cu țările din regiune pentru a răspunde

provocărilor globale cu care ne confruntăm.

8. Dezvoltarea și stabilitatea Pakistanului prezintă

o importanță strategică pentru Uniunea Europeană. În

contextul inundațiilor devastatoare, Uniunea Europeană

și statele sale membre au răspuns printr-o sporire a ajuto-

rului umanitar bilateral și multilateral. Consiliul European

a adoptat o declarație privind Pakistanul (anexa II).

9. Uniunea Europeană va rămâne angajată și implicată activ,

inclusiv prin intermediul Cvartetului, pentru a sprijini și

a asigura succesul negocierilor dintre Israel și Autoritatea

Palestiniană. Consiliul European a adoptat o declarație

privind procesul de pace din Orientul Mijlociu (anexa III).

II. GRUPUL OPERA TIV PRIVIND GUVERNANȚA ECONOMICĂ

10. Pe baza unui raport intermediar prezentat de președintele

Grupului operativ privind guvernanța economică, Consiliul

European salută progresele importante înregistrate, în spe-

cial cu privire la semestrul european, dezvoltarea unui nou

cadru de supraveghere macroeconomică pentru a moni-

toriza și a corecta în timp util divergențele și dezechilibrele

în materie de competitivitate nesustenabilă și cu privire la

consolidarea cadrelor fi scale naționale.

11. Consiliul European subliniază necesitatea menținerii dina-

micii în ceea ce privește reforma guvernanței economice

europeane și așteaptă cu interes să primească în vederea

reuniunii sale din octombrie 2010 raportul fi nal al grupu-

lui operativ, care să înglobeze toate aspectele mandatului

acordat de Consiliul European din martie 2010 și care să

prezinte un set cuprinzător de măsuri care vor ghida acti-

vitatea legislativă.

ANEXE

I. DISPOZIȚII INTERNE PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA POLITICII EXTERNE A UNIUNII EUROPENE

a) Luând în considerare măsuri concrete pentru a îmbunătăți

la un nivel mai general funcționarea politicii externe a Uni-

unii Europene, Consiliul European invită la o abordare mai

integrată, asigurându-se că toate instrumentele și politicile

relevante la nivel național și la nivelul UE sunt mobilizate

pe deplin și în mod coerent, respectându-se dispozițiile

tratatelor, pentru a sprijini interesele strategice ale Uniunii

Europene. În pregătirea reuniunilor la nivel înalt și a eveni-

mentelor la nivel internațional trebuie să se țină seama pe

deplin de importanța unor chestiuni precum schimbările

climatice, politica energetică, comerțul, chestiunile din

domeniul dezvoltării sau al justiției și afacerilor interne,

inclusiv migrația și politica în materie de vize, în relațiile

cu partenerii și la nivel multilateral. În acest sens, Uniu-

nea Europeană ar trebui să îmbunătățească în continuare

coerența și complementaritatea între politicile sale interne

și externe. Practica organizării de dezbateri de orientare cu

mult timp înaintea reuniunilor la nivel înalt ar trebui să fi e

dezvoltată în continuare, punându-se accentul în special pe

stabilirea de priorități și pe atribuirea de sarcini concrete.

b) Trebuie dezvoltate sinergii între relațiile externe ale Uniunii

Europene și relațiile bilaterale ale statelor membre cu țări

terțe, astfel încât, acolo unde este oportun, acțiunile între-

prinse la nivelul Uniunii Europene să completeze și să con-

solideze acțiunile întreprinse la nivelul statelor membre și

viceversa. Ar trebui ca schimbul de informații și consultările

în privința evoluțiilor la nivelurile respective să se desfășoare

în mod mai activ și la intervale mai regulate de timp, în

funcție de calendarul în curs al UE și de reuniunile la nivel

înalt ale statelor membre cu parteneri strategici majori.

c) Este necesară coordonarea strânsă și periodică între toți

actorii instituționali diferiți implicați în defi nirea și punerea

în aplicare a relațiilor externe ale Uniunii Europene, pen-

tru a se garanta că reprezentanții UE pot prezenta poziții

coerente cu privire la întreaga gamă de interese și obiective

strategice ale Uniunii.

d) S-au înregistrat numeroase progrese în pregătirea, la nive-

lul Uniunii Europene, a reuniunilor multilaterale la nivel


38

înalt, în special prin modalitățile practice asupra cărora au

convenit președintele Consiliului European și președintele

Comisiei cu privire la reprezentarea UE în cadrul struc-

turilor G8 și G20. Consiliul European îi invită pe aceștia

să își continue lucrările în sensul îmbunătățirii modului în

care Uniunea Europeană își prezintă pozițiile în cadrul unor

astfel de foruri.

e) Uniunea Europeană are nevoie de o imagine de ansamblu

clară asupra chestiunilor specifi ce care decurg din relațiile

cu fi ecare dintre statele partenere. Aceasta trebuie să ela-

boreze o planifi care pe termen mediu care să stabilească

obiectivele care trebuie atinse în timp, fi ecare reuniune la

nivel înalt concentrându-se asupra a două sau trei chesti-

uni fundamentale. Prin urmare, Consiliul European solicită

Înaltului Reprezentant, în colaborare cu Comisia și cu Con-

siliul Afaceri Externe, să evalueze perspectivele relațiilor cu

toți partenerii strategici și să evidențieze în special interesele

noastre și posibilele pârghii prin care pot fi realizate. Înaltul

Reprezentant este invitat să prezinte în cadrul reuniunii din

decembrie 2010 a Consiliului European un prim raport

privind progresele înregistrate. În acest context, ar trebui să

se desfășoare un proces de refl ecție cu privire la frecvența,

formatul și rezultatele respectivelor reuniuni la nivel înalt,

care trebui să fi e mai bine direcționate în sensul realizării

obiectivelor UE. Consiliul European invită președintele său

să ia, împreună cu președintele Comisiei și cu Înaltul Repre-

zentant, toate măsurile necesare în vederea îmbunătățirii

procesului.

f) Serviciul European de Acțiune Externă va fi un instrument

esențial de sprijinire a eforturilor depuse în direcția consoli-

dării politicii externe a Uniunii Europene. La nivel de servi-

ciu, acesta va oferi, sub autoritatea Înaltului Reprezentant,

sprijin Consiliului European, Consiliului și Comisiei cu

privire la viziunea strategică globală și coordonarea stra-

tegică necesare pentru a asigura coerența acțiunii externe

a Uniunii Europene în ansamblu.

II. DECLARA ŢIE PRIVIND PAKISTANUL

1. Consiliul European este șocat de impactul devastator al

inundațiilor din Pakistan, care continuă să distrugă vieți

omenești și comunități în întreaga țară. Dimensiunea dez-

astrului este fără precedent în istoria Pakistanului. Costul în

termeni de nevoi umanitare și în ceea ce privește economia

acestuia, deja fragilă, este imens. Gravitatea crizei necesită

un răspuns imediat și substanțial, luând de asemenea în

considerare importanța strategică a dezvoltării Pakistanu-

lui, a securității și a stabilității în regiune. Ca urmare a celui

de al doilea summit UE-Pakistan, organizat în luna iunie

a acestui an, Consiliul European își reiterează intenția de

a consolida cooperarea în ceea ce privește chestiunile poli-

tice. Un Pakistan stabil, democratic și prosper este esențial

în procesul de abordare a chestiunilor globale de tipul

combaterii terorismului, al neproliferării și al combaterii

narcoticelor. Buna guvernanță va fi , de asemenea, esențială

pentru asigurarea unui proces de reconstrucție rapidă a țării.

2. Consiliul European reamintește eforturile recente ale UE

(statele membre și Comisia) în cadrul răspunsului față de

criză, în special furnizarea unui ajutor umanitar semnifi -

cativ. Acesta recunoaște importanța continuării susținerii

Pakistanului pentru acordarea unui ajutor imediat și

a unei asistențe pe termen mai lung în vederea redresării

și a reconstrucției.

3. În acest scop, Consiliul European decide să mandateze

miniștrii să convină urgent asupra unui pachet cuprinză-

tor de măsuri pe termen scurt, mediu și mai lung, care vor

ajuta la susținerea redresării Pakistanului și a dezvoltării vii-

toare a acestuia. Acestea ar trebui să cuprindă o asistență

suplimentară semnifi cativă de natură umanitară și pen-

tru dezvoltare, precum și măsuri comerciale ambițioase,

esențiale pentru creșterea și redresarea economică. În

această privință, Consiliul European își subliniază angaja-

mentul ferm de a acorda în mod exclusiv Pakistanului un

acces sporit pe piața UE prin intermediul reducerii ime-

diate și limitate în timp a taxelor la importurile-cheie din

Pakistan, în conformitate cu normele OMC, urmând să

fi e pusă în aplicare cât mai curând posibil, și de a se angaja

față de eligibilitatea Pakistanului pentru SGP+ pentru 2014,

cu condiția ca acesta să îndeplinească criteriile necesare.

Comisia este invitată să exploreze opțiunile cu partenerii

de la nivelul OMC și să își prezinte propunerea fi nalizată în

luna octombrie ținând seama de sensibilitățile industriale

existente în UE.

III. DECLARA ŢIE PRIVIND PROCESUL DE PACE DIN ORIENTUL MIJLOCIU

Uniunea Europeană salută cu fermitate lansarea negocierilor

directe dintre Israel și Autoritatea Palestiniană, anunțate la Washin-

gton la 2 septembrie 2010, și felicită israelienii, palestinienii și Sta-

tele Unite, precum și Cvartetul și partenerii arabi, pentru eforturile

lor. Decizia părților de a se angaja în discuții de fond reprezintă un

pas esențial în calea către o pace justă, durabilă și cuprinzătoare

în regiune.

Reamintind Concluziile Consiliului din decembrie 2009 privind

procesul de pace din Orientul Mijlociu, Uniunea Europeană subli-

niază faptul că aceste negocieri privind toate chestiunile referitoare

la statutul fi nal ar trebui să conducă spre o soluție care să prevadă

două state, statul Israel și un stat palestinian învecinat independent,

democratic și viabil, care să conviețuiască în pace și securitate.

În acest context, Uniunea Europeană consideră indispensabil ca

ambele părți să își păstreze calmul și să se abțină de la acțiuni care

ar putea infl uența în mod negativ procesul de negociere. Uniu-

nea Europeană solicită ambelor părți să își respecte angajamen-

tele anterioare și să facă toate eforturile necesare pentru a crea un

mediu care să ducă la un rezultat încununat de succes. Uniunea

Europeană reamintește faptul că, în conformitate cu prevederile

dreptului internațional, coloniile sunt ilegale și solicită prelungirea


39

moratoriului decis de Israel. Uniunea Europeană continuă să soli-

cite o oprire completă a tuturor violențelor, în special a atacurilor

cu rachete și a atacurilor teroriste.

Uniunea Europeană nu va precupeți niciun efort, la fel ca și par-

tenerii săi din Cvartet și partenerii arabi, în sprijinirea eforturilor

conduse de Statele Unite pentru desfășurarea unor negocieri încu-

nunate de succes care să conducă spre un acord-cadru în termen

de un an, ceea ce este în interesul israelienilor și palestinienilor, al

popoarelor din regiune și al comunității internaționale. Uniunea

Europeană este primul donator al palestinienilor și un partener

politic și economic crucial al ambelor părți, precum și al vecinilor

acestora. În această privință, Uniunea Europeană subliniază faptul

că va rămâne angajată și implicată în mod activ, inclusiv prin Cvar-

tet, pentru a sprijini și asigura succesul negocierilor și invită Înaltul

Reprezentant să continue să implice pe deplin Uniunea Europeană

în eforturile în desfășurare. Uniunea Europeană subliniază că este

necesar ca, în procesul de pace, Cvartetul să continue să joace un rol

esențial. De asemenea, subliniază importanța crucială a continuării

procesului construirii statului palestinian pe care Uniunea Euro-

peană va continua să îl sprijine în mod activ, inclusiv prin punerea

în aplicare a planului Fayyad.

Reamintind Concluziile Consiliului din iunie 2010 privind Gaza,

Uniunea Europeană subliniază, de asemenea, că, pentru ca pacea

să fi e sustenabilă, trebuie identifi cată o soluție durabilă pentru

Gaza. Uniunea Europeană salută măsurile recente anunțate de

guvernul israelian drept un important pas înainte. Uniunea Euro-

peană solicită deplina punere în aplicare și măsuri complementare

pentru a reuși o schimbare de politică fundamentală care să per-

mită reconstrucția și revenirea economică a Gazei. UE și-a oferit

sprijinul pentru realizarea acestui obiectiv. Uniunea Europeană

solicită o soluție care să răspundă preocupărilor legitime ale Isra-

elului legate de securitate.

Uniunea Europeană reamintește faptul că pacea în Orientul Mij-

lociu ar trebui să fi e cuprinzătoare și reiterează importanța nego-

cierilor pe linia Israel-Siria și Israel-Liban.


40

I. GRUPUL OPERA TIV PRIVIND GUVERNANȚA ECONOMICĂ

1. Consiliul European aprobă raportul Grupului operativ pri-

vind guvernanța economică. Punerea în aplicare a acestuia

ne va permite sporirea disciplinei fi scale, extinderea supra-

vegherii economice, aprofundarea coordonării și stabilirea

unui cadru solid pentru gestionarea crizelor și pentru con-

solidarea instituțiilor. Consiliul European invită la urma-

rea unei proceduri accelerate pentru adoptarea legislației

secundare necesare pentru punerea în aplicare a multora

dintre aceste recomandări. Obiectivul este ca Parlamentul

European și Consiliul să ajungă la un acord până în vara

anului 2011 cu privire la propunerile legislative ale Comi-

siei, cu precizarea că raportul grupului operativ nu acoperă

toate chestiunile abordate în respectivele propuneri și

vice-versa. Aceasta va asigura punerea în aplicare efi cientă

a noilor modalități de supraveghere cât mai curând posibil.

Rezultatul va fi o consolidare substanțială a pilonului eco-

nomic al UEM, ceea ce va întări încrederea, contribuind

astfel la o creștere economică durabilă, la ocuparea forței

de muncă și la competitivitate.

Consiliul European invită Consiliul să accelereze lucrările

referitoare la modul în care este luat în considerare impac-

tul reformei pensiilor în punerea în aplicare a Pactului de

stabilitate și de creștere și să raporteze Consiliului European

din decembrie. Recunoscând importanța reformelor siste-

melor de pensii, ar trebui asigurate condiții de concurență

echitabile în cadrul PSC.

2. În urma raportului grupului operativ și pentru a se asigura

o creștere echilibrată și durabilă, șefi i de stat sau de guvern

sunt de acord cu privire la necesitatea stabilirii de către sta-

tele membre a unui mecanism permanent de criză pentru

a garanta stabilitatea fi nanciară a zonei euro în ansamblu

și invită președintele Consiliului European să întreprindă

consultări cu membrii Consiliului European cu privire la

o modifi care minoră a tratatului, necesară în acest sens, fără

a se modifi ca articolul 125 din TFUE (așa-numita clauză

„no bail-out”).

Consiliul European salută intenția Comisiei de a desfășura,

în strânsă consultare cu președintele Consiliului European,

lucrări pregătitoare cu privire la caracteristicile generale ale

unui viitor nou mecanism, precum rolul sectorului privat,

rolul FMI și condiționalitatea foarte strictă care ar trebui să

caracterizeze funcționarea programelor în cadrul respecti-

vului mecanism.

Consiliul European va reveni asupra acestei chestiuni în

cadrul reuniunii sale din decembrie, cu scopul de a lua

decizia fi nală privind atât conturarea unui mecanism de

criză, cât și o modifi care minoră a tratatului, astfel încât orice

modifi care să poată fi ratifi cată cel târziu până la jumătatea

anului 2013.

Ulterior, președintele Consiliului European intenționează

să examineze, în consultare cu statele membre, chestiunea

dreptului statelor membre ale zonei euro de a participa la

procesul decizional din cadrul procedurilor privind UEM

în cazul unei amenințări permanente la adresa stabilității

zonei euro în ansamblul său.

3. Șefii de stat sau de guvern au subliniat că, în paralel cu

consolidarea disciplinei fiscale în Uniunea Europeană,

este esențial ca bugetul Uniunii Europene și viitorul cadru

fi nanciar multianual să refl ecte eforturile de consolidare

pe care statele membre le depun pentru a aduce defi citul

și datoria pe o traiectorie mai sustenabilă. Respectând rolul

diferitelor instituții și necesitatea realizării obiectivelor

Europei, Consiliul European va discuta, în cadrul viitoarei

sale reuniuni, modalitățile de a garanta faptul că cheltuielile

la nivel european pot aduce o contribuție adecvată în acest

sens.

II. REUNIUNEA LA NIVEL ÎNALT A G20 DE LA SEOUL

4. Economia mondială este în proces de redresare în urma

crizei. Cu toate acestea, există în continuare o serie de ches-

tiuni care necesită o atenție sporită la nivel global, printre

care se numără riscurile la adresa sustenabilității fi nanciare,

redresarea incompletă a sectorului fi nanciar, rata ridicată

CONSILIUL EUROPEAN – 28-29 OCTOMBRIE 2010

CONCLUZII

În vederea abordării provocărilor puse în evidență de recenta criză fi nanciară, se impune o schimbare fundamentală la nivelul guvernanței economice europene. În acest scop, Consiliul European a aprobat raportul Grupului operativ privind guvernanța economică. Punerea în aplicare a acestuia va constitui un pas major în direcția consolidării pilonului economic al UEM: acesta va spori disciplina fi scală, va extinde supravegherea economică și va aprofunda coordonarea. De asemenea, raportul prezintă principii directoare privind un cadru solid pentru gestionarea crizelor și pentru consolidarea instituțiilor. Consiliul European a convenit asupra căii de urmat în ceea ce privește acțiunile ulterioare grupului operativ. Ca urmare a discuțiilor sale din 16 septembrie 2010, Consiliul European a desfășurat, de asemenea, un schimb de opinii în vederea pregătirii reuniunii la nivel înalt a G20 de la Seoul și a Conferinței de la Cancún privind schimbările climatice, precum și a reuniunilor la nivel înalt cu Statele Unite ale Americii, Rusia, Ucraina, India și Africa.


41

a șomajului, volatilitatea prețurilor produselor de consum la

nivel mondial, precum și reapariția dezechilibrelor macro-

economice globale. Consiliul European a confi rmat orien-

tările convenite de către Consiliu și a discutat prioritățile

pe care reprezentanții UE și statele membre ale UE care

fac parte din G20 le vor promova în cadrul reuniunii la

nivel înalt de la Seoul. Reuniunea la nivel înalt trebuie să

transmită un semnal ambițios în ceea ce privește punerea

în aplicare concretă și în timp util a măsurilor convenite în

Cadrul pentru o creștere puternică, durabilă și echilibrată,

îndeosebi în privința planurilor de consolidare fiscală,

a reformei reglementării financiare, a coeziunii sociale,

a creării de locuri de muncă și a necesității unor reforme

structurale suplimentare. Chestiunea reechilibrării creșterii

economice mondiale necesită, de asemenea, o atenție deo-

sebită. Uniunea Europeană așteaptă cu interes confi rmarea

acordului Basel de către reuniunea la nivel înalt a G20, ceea

ce va reprezenta un pas important în direcția consolidării

stabilității fi nanciare la nivel global. Uniunea Europeană

subliniază necesitatea menținerii în continuare a deschi-

derii piețelor, a impulsionării negocierilor de la Doha și

a adoptării unei agende pentru dezvoltare orientate spre

creștere. Uniunea Europeană subliniază necesitatea evi-

tării oricăror forme de protecționism și a evitării utilizării

fl uctuațiilor ratei de schimb pentru obținerea unor avantaje

concurențiale pe termen scurt.

5. Acordul convenit în cadrul reuniunii ministeriale a G20

din 23 octombrie 2010 privind reforma Fondului Monetar

Internațional va contribui la crearea unui FMI mai efi cient,

mai credibil și mai legitim și va permite acestuia să joace un

rol în sprijinirea funcționării sistemului monetar și fi nanciar

internațional. Reformele referitoare la sistemul cotelor și

la guvernanța extinsă ar trebui prezentate împreună, sub

forma unui pachet unic cuprinzător cu același calendar.

6. Este necesar să se continue lucrările cu privire la taxele

și impozitele impuse instituțiilor fi nanciare, atât la nivel

internațional, cât și în plan intern. Conform raportului Con-

siliului, ar trebui să existe un grad mai mare de coordonare

între diferitele sisteme de taxare existente în vederea evitării

dublei taxări. Consiliul este invitat să raporteze Consiliului

European în decembrie 2010. Diferitele opțiuni în ceea ce

privește impozitarea sectorului fi nanciar ar trebui să fi e de

asemenea examinate, precum și bunele practici care vizează

blocarea paradisurilor fi scale și a evaziunii fi scale.

III. CONFERINȚA DE LA CANCÚN PRIVIND SCHIMBĂRILE CLIMATICE

7. Înregistrarea de progrese în abordarea schimbărilor clima-

tice devine tot mai presantă. Prin urmare, este important

ca la Conferința de la Cancún să se înregistreze o etapă

intermediară semnifi cativă care să se bazeze pe Protocolul

de la Kyoto, pregătind calea către un cadru cu forță juridică

obligatorie global și cuprinzător, și care să integreze orientă-

rile politice date de Acordul de la Copenhaga. Este esențial

ca Uniunea Europeană și statele sale membre să continue să

joace un rol constructiv și să transmită un unic mesaj. Consi-

liul European aprobă concluziile Consiliului din 14 octom-

brie 2010 privind pregătirea Conferinței de la Cancún și

confi rmă disponibilitatea Uniunii Europene de a lua în

considerare o a doua perioadă de angajament în temeiul

Protocolului de la Kyoto, cu condiția îndeplinirii condițiilor

prevăzute de aceste concluzii. Uniunea Europeană va îna-

inta la Cancún, și ulterior anual, un raport cuprinzător și

transparent privind punerea în aplicare a angajamentului

său referitor la fi nanțarea rapidă și va sublinia importanța

creșterii în continuare a transparenței fi nanțării eforturilor

de combatere a schimbărilor climatice. Uniunea Europeană

va reevalua situația după Conferința de la Cancún și va exa-

mina opțiunile pentru depășirea obiectivului de reducere

cu 20 % a emisiilor de gaze cu efect de seră, pentru a fi pre-

gătită să reacționeze în cadrul negocierilor internaționale

în curs privind schimbările climatice; Consiliul este invitat

să prezinte un raport cu privire la această chestiune până

în primăvara anului 2011. Paralel cu urmărirea unui acord

internațional, UE va elabora de asemenea o abordare mai

diversifi cată a cooperării cu parteneri-cheie în domeniile de

interes reciproc care îi ajută pe aceștia să își reducă emisiile.

În acest context, UE încurajează inițiativele regionale care

abordează schimbările climatice și promovează creșterea

ecologică, precum recenta Inițiativă mediteraneeană pen-

tru combaterea schimbărilor climatice.

IV. REUNIUNI LA NIVEL ÎNALT CU ȚĂRI TERȚE

8. În conformitate cu concluziile sale din septembrie 2010,

Consiliul European a discutat mesajele politice-cheie pe

care președintele Consiliului European și președintele

Comisiei le vor promova în cadrul viitoarelor reuniuni la

nivel înalt cu Statele Unite ale Americii, Rusia, Ucraina,

India și Africa.

—În marja Consiliului European s-a desfășurat o reuniune la nivel

înalt pe teme sociale, care s-a axat pe guvernanța economică, ca

urmare a raportului fi nal al grupului operativ, din perspectiva con-

cluziilor adoptate de Consiliu (EPSCO) la 21 octombrie 2010.

—


42

I. POLITICA ECONOMICĂ

1. Consiliul European a salutat raportul prezentat de

președintele său ca urmare a concluziilor sale din

28-29 octombrie 2010. Acesta a convenit că tratatul ar

trebui modifi cat pentru ca statele membre din zona euro

să instituie un mecanism permanent pentru a garanta

stabilitatea fi nanciară a zonei euro în ansamblu (Mecanis-

mul european de stabilitate). Acest mecanism va înlocui

Fondul european de stabilitate fi nanciară (FESF) și meca-

nismul european de stabilizare fi nanciară (MESF), care

vor rămâne în vigoare până în iunie 2013. Întrucât acest

mecanism este destinat să garanteze stabilitatea fi nanciară

a zonei euro în ansamblu, Consiliul European a convenit

că articolul 122 alineatul (2) din TFUE nu va mai fi necesar

în acest scop. Prin urmare, șefi i de stat sau de guvern au

convenit că acesta nu ar trebui să fi e utilizat în acest scop.

2. Consiliul European a convenit asupra textului proiectului

de decizie de modifi care a TFUE care fi gurează în anexa I.

Acesta a decis să lanseze imediat procedura de revizuire

simplificată prevăzută la articolul 48 alineatul (6) din

TFUE. Consultarea instituțiilor vizate ar trebui încheiată

la timp pentru a permite adoptarea formală a deciziei în

martie 2011, fi nalizarea procedurilor naționale de apro-

bare până la sfârșitul anului 2012 și intrarea în vigoare la

1 ianuarie 2013.

3. Consiliul European a făcut apel de asemenea la miniștrii

fi nanțelor din zona euro și Comisie să fi nalizeze lucrările

privind acordul interguvernamental de instituire a viitoru-

lui mecanism până în martie 2011, care va include carac-

teristicile generale prevăzute în declarația Eurogrup din

28 noiembrie 2010, pe care Consiliul European a apro-

bat-o (anexa II). Mecanismul va fi activat printr-un acord

reciproc al statelor membre din zona euro în cazul apariției

unui risc pentru stabilitatea zonei euro în ansamblu.

4. Dacă doresc acest lucru, statele membre a căror monedă

nu este euro vor fi implicate în aceste lucrări. Acestea pot

decide să participe la operațiuni desfășurate în temeiul

mecanismului în mod ad-hoc.

5. Consiliul European a solicitat intensificarea lucrărilor

pe marginea celor șase propuneri legislative privind

guvernanța economică, pe baza recomandărilor grupului

operativ aprobate în luna octombrie, menținându-se un

nivel ridicat de ambiție, astfel încât acestea să poată fi adop-

tate până în luna iunie 2011. Consiliul European a salutat

raportul Consiliului privind tratamentul reformei sistemice

a pensiilor în temeiul Pactului de stabilitate și de creștere

(PSC) și a solicitat ca raportul să se refl ecte în specifi cațiile

privind punerea în aplicare a PSC reformat.

6. Reamintind concluziile sale din luna octombrie 2011, Con-

siliul European a așteptat cu interes intenția Comisiei de

a face propuneri pentru noul cadru fi nanciar multianual

până în luna iunie 2011 și a invitat instituțiile să coopereze

pentru a facilita adoptarea rapidă a acestuia.

7. Noua Strategie Europa 2020 pentru ocuparea forței de

muncă și creștere economică va continua să ofere orientări

Uniunii și statelor membre în răspunsul acestora la criză și

în promovarea obținerii de rezultate în cadrul reformelor

structurale. Consiliul European a salutat progresul realizat

din momentul lansării strategiei, astfel cum se indică în

raportul prezentat de Președinție.

8. Consiliul European a salutat Declarația șefi lor de stat sau

de guvern din zona euro și a instituțiilor UE (anexa III).

II. ALTE CHESTIUNI

9. Consiliul European a salutat primul raport privind progre-

sele înregistrate prezentat de Înaltul Reprezentant privind

relațiile Uniunii Europene cu partenerii săi strategici. Pe

această bază, Consiliul European a invitat Înaltul Repre-

zentant ca, în strânsă cooperare cu Comisia și Consiliul

Afaceri Externe, să avanseze aceste lucrări în conformitate

cu concluziile sale din septembrie 2010, prezentând intere-

sele europene comune, identifi când toate efectele de levier

posibile pentru realizarea acestora. Consiliul European va

CONSILIUL EUROPEAN – 16-17 DECEMBRIE 2010

CONCLUZII

Pe parcursul crizei, am întreprins acțiuni decisive pentru menținerea stabilității fi nanciare și promovarea revenirii la o creștere durabilă. Vom continua să acționăm în acest sens, iar UE și zona euro vor ieși mai puternice din criză.

Perspectivele de creștere economică se consolidează, iar fundamentele economiei europene sunt solide. Instrumentele de stabilitate temporare instituite la începutul acestui an și-au dovedit utilitatea, însă criza a demonstrat că nu există motive de automulțumire. Iată motivul pentru care am convenit astăzi asupra textului unei modifi cări limitate a tratatului în ceea ce privește instituirea unui viitor mecanism permanent pentru a garanta stabilitatea fi nanciară a zonei euro în ansamblul său. Această modifi care ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2013. De asemenea, ne-am reafi rmat angajamentul de a obține un acord în privința propunerilor legislative privind guvernanța economică până la sfârșitul lunii iunie 2011, în scopul consolidării pilonului economic al uniunii economice și monetare și al continuării punerii în aplicare a Strategiei Europa 2020.


43

evalua progresele o dată pe an și, acolo unde este necesar,

va stabili orientări. Lansarea SEAE și rolul său coordona-

tor constituie o oportunitate majoră pentru intensifi carea

acestor lucrări.

10. Consiliul European a adoptat concluziile Consiliului din

14 decembrie 2010 privind extinderea și a convenit să

acorde Muntenegrului statutul de țară candidată.

11. Consiliul European a condamnat actele de violență

comise de la a doua rundă a alegerilor prezidențiale din

Côte d’Ivoire, în special recurgerea la violență împotriva

populației civile la 16 decembrie. Acesta a solicitat ferm

tuturor părților să acționeze cu reținere. Consiliul European

a reamintit disponibilitatea exprimată de Curtea Penală

Internațională de a urmări persoanele responsabile de astfel

de acte. Acesta a făcut apel la toți liderii ivoirieni, atât civili,

cât și militari, să se plaseze sub autoritatea președintelui ales

în mod democratic, dl Alassan Ouatt ara. Acesta a confi rmat

hotărârea UE de a adopta măsuri restrictive specifi ce împo-

triva celor care vor continua să obstrucționeze respectarea

voinței suverane exprimate de poporul ivoirian.

12. Consiliul European a salutat rezultatul de succes al COP 16

la Cancún ca un pas important înainte în eforturile glo-

bale pentru atingerea obiectivului convenit de a menține

creșterea temperaturilor globale sub 2° C și a luat act cu

satisfacție de punerea în aplicare cu succes a strategiei asu-

pra căreia a convenit în martie.

ANEXE

I. PROIECT DE DECIZIE A CONSILIULUI EUROPEAN

din …

de modifi care a articolului 136 din Tratatul privind funcționarea

Uniunii Europene cu privire la un mecanism de stabilitate pentru

statele membre a căror monedă este euro

CONSILIUL EUROPEAN,

Având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special

articolul 48 alineatul (6),

Având în vedere propunerea de revizuire a articolului 136 din Tra-

tatul privind funcționarea Uniunii Europene, prezentată Consiliu-

lui European de guvernul belgian la 16 decembrie 2010,

[Având în vedere avizul Parlamentului European1,]

[Având în vedere avizul Comisiei Europene2,]

[După obținerea avizului Băncii Centrale Europene3,]

1 Avizul din … (nepublicat încă în Jurnalul Ofi cial).2 Avizul din … (nepublicat încă în Jurnalul Ofi cial).3 Avizul din … (nepublicat încă în Jurnalul Ofi cial).

întrucât:

(1) Articolul 48 alineatul (6) din Tratatul privind Uniunea

Europeană (TUE) permite Consiliului European, hotă-

rând în unanimitate și după consultarea Parlamentului

European, a Comisiei și, în anumite cazuri, a Băncii Cen-

trale Europene, să adopte o decizie de modifi care, integrală

sau parțială, a dispozițiilor părții a treia din Tratatul privind

funcționarea Uniunii Europene (TFUE). O astfel de deci-

zie nu poate extinde competențele atribuite Uniunii prin

tratate și intrarea sa în vigoare este condiționată de apro-

barea sa ulterioară de către statele membre în conformitate

cu normele lor constituționale.

(2) Cu ocazia reuniunii Consiliului European din 28 și

29 octombrie 2010, șefi i de stat sau de guvern au convenit

cu privire la necesitatea instituirii de către statele membre

a unui mecanism permanent de criză pentru a garanta sta-

bilitatea fi nanciară a zonei euro în ansamblu și au invitat

președintele Consiliului European să întreprindă consultări

cu membrii Consiliului European cu privire la o modifi care

restrânsă a tratatului, necesară în acest sens.

(3) La 16 decembrie 2010, guvernul belgian a prezentat, în con-

formitate cu articolul 48 alineatul (6) primul paragraf din

TUE, o propunere de revizuire a articolului 136 din TFUE,

constând în adăugarea unui alineat în temeiul căruia statele

membre a căror monedă este euro pot institui un meca-

nism de stabilitate care urmează să fi e activat în cazul în care

este indispensabil, pentru a garanta stabilitatea zonei euro

în ansamblu și care prevede că acordarea oricărei asistențe

fi nanciare necesare în conformitate cu acest mecanism va fi

supusă unei stricte condiționări. În același timp, Consiliul

European a adoptat concluzii privind viitorul mecanism de

stabilitate (punctele 1-4).

(4) Mecanismul de stabilitate va oferi instrumentul necesar

pentru abordarea unor astfel de cazuri de risc la adresa

stabilității fi nanciare a zonei euro în ansamblu, astfel cum

au fost experimentate în 2010, și prin urmare va contribui

la menținerea stabilității economice și fi nanciare a Uniunii

înseși. În cadrul reuniunii sale din 16-17 decembrie 2010,

Consiliul European a convenit că, întrucât acest mecanism

este destinat să garanteze stabilitatea fi nanciară a zonei euro

în ansamblu, articolul 122 alineatul (2) din TFUE nu va

mai fi necesar în acest scop. Prin urmare, șefi i de stat sau de

guvern au convenit că acesta nu ar mai trebui să fi e utilizat

în acest scop.

(5) La 16 decembrie 2010, Consiliul European a decis, în con-

formitate cu articolul 48 alineatul (6) al doilea paragraf din

TUE, să consulte Parlamentul European și Comisia cu pri-

vire la propunerea respectivă. De asemenea, acesta a decis

să consulte Banca Centrală Europeană. [La […date…],

Parlamentul European, Comisia și, respectiv, Banca Cen-

trală Europeană au adoptat avize cu privire la propunere.]

(6) Modifi carea se referă la o dispoziție inclusă în partea a treia

din TFUE și nu extinde competențele atribuite Uniunii

prin tratate,


44

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1La articolul 136 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Euro-

pene, se introduce un alineat cu următorul text:

„(3) Statele membre a căror monedă este euro pot institui un

mecanism de stabilitate care urmează să fi e activat în cazul

în care este indispensabil, pentru a garanta stabilitatea zonei

euro în ansamblu. Acordarea oricărei asistențe fi nanciare

necesare în temeiul mecanismului va face obiectul unei

stricte condiționări.”.

Articolul 2Statele membre notifi că fără întârziere Secretariatului General al

Consiliului fi nalizarea procedurilor pentru aprobarea prezentei

decizii în conformitate cu normele lor constituționale.

Prezenta decizie intră în vigoare la 1 ianuarie 2013, cu condiția

primirii tuturor notifi cărilor menționate la primul paragraf, sau,

în caz contrar, în prima zi a lunii următoare celei în care s-a primit

ultima notifi care menționată la primul paragraf.

Articolul 3Prezenta decizie se publică în Jurnalul Ofi cial al Uniunii Europene.

Adoptată la,

Pentru Consiliul European Președintele

II. CARA CTERISTICI GENERA LE ALE VIITORULUI MECANISM – DECLARA ȚIA EUROGRUP DIN 28 NOIEMBRIE 2010

„Evenimentele recente au demonstrat că problemele fi nanciare ale

unui stat membru pot amenința rapid stabilitatea macrofi nanciară

a UE în ansamblul său, prin diverse canale de contaminare. Acest

lucru este valabil mai ales pentru zona euro, în care economiile și

în special sectoarele fi nanciare sunt strâns interconectate.

Pe parcursul crizei actuale, statele membre din zona euro au

demonstrat hotărârea lor de a adopta măsuri decisive și coordonate

pentru a garanta stabilitatea fi nanciară a zonei euro în ansamblul

său, dacă este necesar, și pentru a readuce creșterea pe o traiectorie

durabilă.

În special, a fost înfi ințat Fondul european de stabilitate fi nanciară

(FESF) pentru a oferi asistență rapidă și efi cace privind lichidi-

tatea, împreună cu Mecanismul european de stabilizare fi nan-

ciară (MESF) și Fondul Monetar Internațional, și pe baza unor

programe stricte de ajustări ale politicii economice și fi scale care

urmează a fi puse în aplicare de către statele membre afectate și

care asigură sustenabilitatea datoriilor.

La 28-29 octombrie, Consiliul European a convenit asupra

necesității de a institui un mecanism permanent de criză pentru

a garanta stabilitatea fi nanciară a zonei euro în ansamblu. Miniștrii

Eurogrup au convenit că acest Mecanism european de stabilitate

(MES) se va baza pe Fondul european de stabilitate financi-

ară, capabil să furnizeze pachete de asistență fi nanciară statelor

membre din zona euro, a cărui funcționare va face obiectul unei

condiționalități stricte, conform normelor actualului FESF.

MES va completa noul cadru de guvernanță economică consoli-

dată, vizând o supraveghere economică efi cace și riguroasă, care

se va axa pe prevenire și va reduce în mod substanțial pe viitor

probabilitatea apariției unei crize.

Normele vor fi adaptate pentru a include participarea de la caz la

caz a creditorilor din sectorul privat, în deplină coerență cu politi-

cile FMI. În orice situație, pentru a proteja banii contribuabililor și

pentru a transmite un semnal clar creditorilor din sectorul privat

că creanțele lor sunt subordonate celor ale sectorului ofi cial, un

împrumut MES va benefi cia de un statut de creditor privilegiat,

care va urma în ordinea preferinței numai unui împrumut FMI.

Asistența oferită unui stat membru din zona euro se va baza pe un

program strict de ajustare economică și fi scală și pe o analiză rigu-

roasă a sustenabilității datoriilor, întreprinsă de Comisia Europeană

și FMI, în colaborare cu BCE.

Pe această bază, miniștrii Eurogrup vor adopta o decizie în unani-

mitate privind furnizarea asistenței.

Pentru țările considerate solvabile, pe baza analizei sustenabilității

datoriilor, întreprinsă de Comisie și FMI, în colaborare cu BCE,

creditorii din sectorul privat vor fi încurajați să-și mențină anga-

jamentele conform normelor internaționale și în deplină confor-

mitate cu practicile FMI. În eventualitatea puțin probabilă în care

o țară pare a fi insolvabilă, statul membru trebuie să negocieze

un plan cuprinzător de restructurare cu creditorii săi din secto-

rul privat, în conformitate cu practicile FMI în vederea restabilirii

sustenabilității datoriilor. În cazul în care sustenabilitatea datorii-

lor poate fi atinsă prin aceste măsuri, MES poate furniza asistență

privind lichiditatea.

Pentru facilitarea acestui proces, începând din luna iunie 2013, în

termenii și condițiile tuturor noilor obligațiuni de stat din zona euro

vor fi incluse clauze standardizate și identice de acțiune colectivă

(CAC), astfel încât să se mențină lichiditatea pieței. Respectivele

CAC vor fi coerente cu cele comune în legislația Regatului Unit și

SUA în urma raportului G10 privind CAC, inclusiv cu clauzele de

agregare care permit ca toate titlurile de datorie emise de un stat

membru să fi e considerate împreună în cadrul negocierilor. Aceasta

ar permite creditorilor să adopte o decizie cu majoritate califi cată,

prin care se convine asupra unei modifi cări cu forță juridică obli-

gatorie a termenilor de plată [moratoriu, prelungirea scadenței,

reducerea ratei dobânzii și/sau „haircut” (reducerea valorii nomi-

nale a obligațiunilor de stat)] în cazul în care debitorul se afl ă în

incapacitate de plată.

Statele membre vor depune eforturi pentru prelungirea scadenței

noilor emisiuni de obligațiuni ale acestora pe termen mediu pentru

a evita vârfurile de refi nanțare.

Efi cacitatea globală a acestui cadru va fi evaluată în 2016 de către

Comisie, în colaborare cu BCE.

Precizăm din nou că orice implicare a sectorului privat pe baza

acestor termeni și condiții nu va deveni efectivă înainte de jumă-

tatea anului 2013.


45

c) Accelerarea reformelor structurale destinate îmbunătățirii

creșterii: suntem hotărâți să accelerăm reformele structu-

rale de îmbunătățire a creșterii.

d) Consolidarea Pactului de stabilitate și de creștere și punerea

în aplicare a noului cadru de macro-supraveghere din vara

anului 2011.

e) Asigurarea disponibilității sprijinului fi nanciar adecvat prin

intermediul Fondului european de stabilitate fi nanciară

(FESF), în așteptarea intrării în vigoare a mecanismului

permanent: menționăm că doar o sumă foarte mică a fost

angajată din FESF pentru sprijinirea programului irlandez.

f) Continuarea consolidării sistemului fi nanciar în ceea ce

privește atât cadrele de reglementare, cât și cele de suprave-

ghere și efectuarea unor noi teste de stres în sectorul bancar.

g) Exprimarea sprijinului deplin pentru acțiunea BCE:

susținem BCE în responsabilitatea sa independentă de

a garanta stabilitatea prețurilor, de a ancora solid așteptările

în ceea ce privește infl ația și, prin urmare, de a contribui

la stabilitatea financiară a zonei euro. Suntem dedicați

asigurării independenței fi nanciare a băncilor centrale din

Eurosistem.

Elementele acestei strategii vor fi dezvoltate în continuare

în următoarele luni ca un răspuns cuprinzător la orice pro-

vocări, ca parte a noii noastre guvernanțe economice.

Președintele Consiliului European Herman Van Rompuy a indicat

că propunerea sa privind modifi carea limitată a tratatului în cadrul

următoarei reuniuni a Consiliului European va refl ecta decizia luată

astăzi.”

III. DECLARA ȚIA ȘEFILOR DE STAT SAU DE GUVERN DIN ZONA EURO ȘI A INSTITUȚIILOR UE

Șefi i de stat sau de guvern din zona euro și instituțiile UE au indi-

cat clar, astfel cum este prevăzut mai jos, că sunt pregătiţi să facă

tot ceea ce va fi necesar pentru a garanta stabilitatea zonei euro în

ansamblul său. Moneda euro este și va rămâne o parte centrală

a integrării europene. În special, șefi i de stat sau de guvern au făcut

apel la o acțiune hotărâtă în următoarele domenii:

a) Punerea în aplicare integrală a programelor existente:

salutăm progresul impresionant înregistrat în punerea în

aplicare a programului elen și programul de ajustare con-

venit pentru Irlanda, inclusiv adoptarea bugetului pentru

exercițiul fi nanciar 2011.

b) Menținerea responsabilității fi scale: suntem cu toții dedicați

unei stricte puneri în aplicare a recomandărilor politicii

bugetare, respectării depline a obiectivelor fi scale pentru

2010 și 2011 și corectării defi citelor excesive în termenele

convenite.


46

Referințe fotografi ce© Uniunea Europeană

Pagina 171. Photo: G. Seibold

2. © Administraţia prezidenţială/autor Sorin Lupsa

3. Gabinete do Primeiro - Ministro

4. © Copyright RVD / foto: Richard van Elferen

5. Creative Commons (Some rights reserved)

6. © Grzegorz Rogiński/Chancellery of the Prime Minister

7. © 2009 SIP / Charles Caratini, tous droits réservés

8. Courtesy of the offi ce of the Prime Minister

9. © UK Parliament


Secretariatul General al Consiliului


Luxemburg: Ofi ciul pentru Publicații al Uniunii Europene

2011 — 46 p. — 21,0 � 29,7 cm

ISBN 978-92-824-2815-3doi:10.2860/7222

kg_RO_012083_cover_b.indd 2 14/03/11 08:23

doi:10.2860/7222

Rue de la Loi/Wetstraat 1751048 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIËTel. +32 22816111

www.european-council.europa.eu

ISBN 978-92-824-2815-3

QC

-30-10-507-RO-C

kg_RO_012083_cover_b.indd 1 14/03/11 08:23

Consiliul European în 2010 - consilium.europa.eu · stabilității zonei euro în ansamblu și...

Documents

Transcript of Consiliul European în 2010 - consilium.europa.eu · stabilității zonei euro în ansamblu și...