RO RO

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 15.6.2016

COM(2016) 349 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN,

CONSILIUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Al doilea raport privind progresele realizate în ceea ce privește punerea în aplicare a

Declarației UE-Turcia

2

1. Introducere

Tendința prezentată în Primul raport privind punerea în aplicare a Declarației UE-Turcia1

continuă: Declarația UE-Turcia2 a început să dea rezultate, în pofida multor provocări.

Scăderea drastică a numărului de migranți aflați în situație neregulamentară și de solicitanți de

azil care traversează marea din Turcia în Grecia demonstrează eficacitatea acestei declarații și,

în special, faptul că modelul de afaceri al persoanelor care introduc ilegal migranți poate fi

destructurat. Mesajul clar pentru migranți este că urcarea pe o ambarcațiune în Turcia și

punerea în pericol a vieților pe tot acest parcurs nu merită acest risc, având în vedere că există

o cale de acces legală și sigură prin intermediul relocării. Primul raport a constatat progresele

însemnate în ceea ce privește punerea în aplicare a declarației și a evidențiat domeniile care

necesită măsuri urgente, în special în ceea ce privește consolidarea funcționării zilnice a

proceselor de returnare și de relocare, cu respectarea deplină a normelor UE și a celor

internaționale.

Prezentul raport prezintă progresul considerabil înregistrat de la primul raport în punerea în

aplicare a Declarației UE-Turcia și identifică următoarele etape necesare pentru consolidarea

acestor realizări, astfel încât să se mențină dinamica actuală. Aceste etape sunt necesare,

având în vedere că acest context rămâne dificil și riscurile geopolitice sunt în continuare

prezente, în timp ce nu toate aspectele prezentate în Declarația UE-Turcia sunt instituite pe o

bază solidă.

Situația actuală

De la primul raport, publicat în aprilie, numărul migranților care pleacă din Turcia către

insulele grecești a continuat să scadă. În luna dinaintea punerii în aplicare a declarației,

aproximativ 1 740 de migranți traversau Marea Egee către insulele grecești, în fiecare zi. În

schimb, începând cu 1 mai, media zilnică a numărului de sosiri a scăzut la 47. Cel mai

important, numărul persoanelor care își pierd viața în Marea Egee s-a redus semnificativ;

înainte de Declarația UE-Turcia, de exemplu în cursul lunii ianuarie, s-au pierdut 89 de vieți

pe mare, în timp ce, începând cu 20 martie, s-au înregistrat șapte pierderi de vieți omenești pe

mare, însemnând șapte oameni care nu trebuiau să moară.

Intensificarea coordonării și a sprijinului acordat de Comisie

Astfel cum s-a raportat în aprilie, un coordonator UE – care conduce trei echipe, în Bruxelles,

Atena și Ankara – asigură monitorizarea zilnică împreună cu autoritățile elene și turce,

agențiile UE, organizațiile internaționale și statele membre implicate.

Agențiile UE oferă, de asemenea, sprijinul necesar pentru punerea în aplicare a declarației.

Efectivele detașate în prezent3 în Grecia sunt: 43 de interpreți, 47 de experți în materie de azil

și 51 de ofițeri de escortă, ceea ce corespunde nevoilor actuale identificate.

1 COM(2016) 231 final, 20 aprilie 2016 („primul raport”). 2 http://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2016/03/07-eu-turkey-meeting-statement/ 3 Numărul de experți detașați este stabilit de Biroul European de Sprijin pentru Azil și de FRONTEX, în

cooperare cu Comisia și cu autoritățile elene și depinde de nevoile operaționale identificate. De exemplu,

Biroul European de Sprijin pentru Azil a emis, la 13 iunie, o solicitare suplimentară de 20 de experți în

materie de azil. Frontex este pregătită să trimită pe teren și/sau să sporească numărul de experți în materie de

readmisie și de agenți de escortă pentru operațiunile de returnare și să continue să furnizeze mijloacele de

3

Cooperarea dintre UE și Turcia în domeniul prevenirii migrației neregulamentare

Activitățile de patrulare întreprinse în permanență de autoritățile turce și elene de-a lungul

zonelor lor de coastă sunt un factor important pentru a-i împiedica pe migranți să traverseze

Marea Egee. În prezent, autoritățile elene și turce fac schimb de informații cu regularitate4. În

primele cinci luni ale anului 2016, paza de coastă elenă a avertizat omologii turci cu privire la

120 de cazuri de căutare și salvare, care au condus la un răspuns specific în 42 de cazuri și, de

asemenea, a trimis 189 de mesaje referitoare la 268 de ambarcațiuni cu migranți, care au

condus la un răspuns din partea autorităților turce cu privire la 31 de ambarcațiuni.

Operațiunile desfășurate de Frontex și NATO în prezent continuă să îmbunătățească

activitățile de avertizare timpurie și de supraveghere și schimbul de informații operaționale cu

paza de coastă greacă și turcă. Începând din luna aprilie, Frontex a detașat un ofițer de

legătură pe nava amiral „Bonn” a NATO, însă NATO nu a numit încă un ofițer de legătură la

Frontex. Frontex și NATO lucrează în prezent la elaborarea unor proceduri standard de

operare și a unui tablou situațional comun care să acopere zonele de acțiune pentru a permite

ca activitatea desfășurată de NATO în Marea Egee să sporească și mai mult nivelul de

detectare ridicat și să accelereze schimbul de informații cu privire la incidentele legate de

introducerea ilegală de migranți, rute și metode.

UE continuă să sprijine capacitatea gărzii de coastă turcești în Marea Egee cu un program

de 14 milioane EUR, menit să contribuie la achiziționarea de ambarcațiuni de reacție rapidă și

de sisteme radar mobile. În luna mai, Comisia a angajat 20 de milioane EUR pentru a

consolida capacitatea gărzii de coastă turcești în materie de căutare și salvare.

Cooperarea operațională continuă, de asemenea, prin intermediul ofițerilor de legătură.

Detașarea unui ofițer de legătură Frontex în Ankara, începând din luna aprilie, a permis

realizarea de contacte operaționale regulate și întocmirea de rapoarte zilnice5 cu punctul

național de contact Frontex din Turcia. Începând cu 2 mai 2016, a fost delegat un ofițer de

legătură turc la sediul Europol.

Autoritățile turce au înființat unități de combatere a introducerii ilegale de migranți și a

traficului de persoane – deși aceste unități nu dispun încă de întregul personal necesar – și iau

măsuri legislative pentru a institui sancțiuni mai mari pentru persoanele care introduc ilegal

migranți. De asemenea, schimbul de date și activitățile legate de analiza comună a riscurilor la

nivelul autorităților responsabile cu gestionarea frontierelor sunt accelerate prin adoptarea

unui regulament privind înființarea unui centru național de coordonare și analiză comună a

riscului. În prezent există unități analitice în cel puțin trei aeroporturi internaționale.

Comisia a instituit un grup operativ interinstituțional privind Strategia de informare a

migranților în scopul de a recenza canalele utilizate de solicitanții de azil și de migranți pentru

transport necesare pentru asigurarea returnării migranților în situație neregulamentară din Grecia către

Turcia. 4 Centrul comun de coordonare a acțiunilor de căutare și salvare și Centrul de operațiuni ale Pazei de Coastă

elene la Pireu, precum și Centrul de coordonare a operațiunilor de salvare pe mare al Pazei de Coastă turce la

Ankara. Comandanții regionali din Marea Egee ai Pazei de Coastă elene și turce s-au reunit la 26 mai 2016 la

Izmir, în vederea intensificării cooperării de zi cu zi. 5 Ofițerul de legătură a facilitat, de asemenea, o vizită la sediul Frontex a unei delegații din partea Direcției

generale turce pentru gestionarea migrației (DGGM) și, în prezent, pregătește o vizită de reciprocitate a

Frontex la DGGM în luna iulie 2016.

4

a obține informații, de a defini și de a identifica mesajele esențiale, precum și de a pregăti

și distribui conținutul. Biroul European de Sprijin pentru Azil a întocmit materiale de

informare și comunicare pe care le-a pus la dispoziția hotspoturilor și delegațiilor UE din

țările de origine și de tranzit ale migranților. Comisia a pregătit, de asemenea, materiale video

privind transferul și relocarea. Comisia a inițiat cu succes o campanie de informare comună cu

Înaltul Comisar al Organizației Națiunilor Unite pentru Refugiați, pe baza mărturiilor

prezentate de victime ale traficanților de persoane și ale călăuzelor6 și elaborează în prezent

proiecte noi menite să combată propaganda persoanelor care introduc ilegal migranți, în

special în Afganistan.

De asemenea, Comisia recurge la canalele media obișnuite, astfel încât mesajele sale să

ajungă la refugiații și migranții din țările terțe, utilizând în acest sens rețelele de jurnaliști

locali, corespondenți și bloggeri, care se adresează principalelor categorii de public în propria

lor limbă. De asemenea, în prezent se lucrează la crearea unei platforme centrale online de

informare („information hub”) pentru mai mult de 300 de milioane de migranți și de refugiați

din întreaga lume7.

2. Returnarea tuturor noilor migranți aflați în situație neregulamentară din Grecia în

Turcia

În declarație se prevede returnarea tuturor noilor migranți în situație neregulamentară și

solicitanți de azil, ale căror cereri au fost declarate inadmisibile sau neîntemeiate, care au

traversează marea din Turcia către insulele grecești. Aceste măsuri sunt puse în aplicare în

strictă conformitate cu cerințele care decurg din dreptul UE și din dreptul internațional, cu

respectarea deplină a principiului nereturnării („non-refoulement”).

2.1 Situația actuală

Începând din 4 aprilie, când a început returnarea migranților aflați în situație neregulamentară,

și în cadrul Declarației UE-Turcia, 462 de persoane8 care au intrat în mod neregulamentar

după data de 20 martie și nu au solicitat azil ori și-au revocat în mod voluntar cererea de azil

au fost returnate din Grecia în Turcia, inclusiv 31 de sirieni a căror returnare a fost voluntară.

Printre celelalte naționalități se numără: pakistanezi, afgani, cetățeni din Bangladesh și

iranieni, precum și persoane din Irak, India, Congo, Algeria, Sri Lanka, Maroc, Nepal,

Somalia, Côte d’Ivoire, Egipt și Autoritatea Palestiniană. În total, în cursul anului 2016 au

fost returnați din Grecia în Turcia 1 546 de migranți aflați în situație neregulamentară.

Ritmul returnărilor a fost mai lent decât s-a preconizat, din cauza timpului necesar pentru

detașarea și formarea de experți în materie de azil și pentru crearea de spații de lucru necesare

pentru prelucrarea cererilor de azil în cadrul hotspoturilor. Numărul cererilor de azil a crescut

considerabil: aproape toți migranții care au sosit neregulamentar în insulele grecești începând

din 20 martie au depus o cerere de azil. Comitetele de apel responsabile cu tratarea cererilor

nesoluționate9, însărcinate cu examinarea tuturor căilor de atac formulate împotriva

hotărârilor privind inadmisibilitatea luate în primă instanță de către Serviciul elen pentru azil

6 tellingtherealstory.org 7 Conținutul pentru un astfel de portal ar urma să fie furnizat de mijloace de comunicare în masă renumite din

UE, în cadrul unui consorțiu care va include Deutsche Welle, Radio France Internationale, France 24, RMC

Arabic, ANSA și Radio Netherlands International. 8 Aceasta reprezintă o creștere cu 137 de returnări față de primul raport al Comisiei, din 20 aprilie 2016. 9 Instituite prin Decretul prezidențial 114/2010, pentru o perioadă de tranziție până când vor deveni

operaționale noua autoritate de apel și noile comitete de apel.

5

în cazul solicitanților de azil care au ajuns în insulele grecești după data de 20 martie 2016, au

avut nevoie de timp pentru emiterea deciziilor – majoritatea acestora anulând hotărârile

pronunțate în primă instanță privind inadmisibilitatea: din totalul hotărârilor emise până în

prezent în urma unui apel, în legătură cu 70 de persoane, numai două au confirmat hotărârile

primei instanțe privind inadmisibilitatea.

2.2 Măsuri juridice

Pentru a asigura respectarea deplină a dreptului UE și a dreptului internațional, atât Grecia,

cât și Turcia au luat o serie de măsuri legislative și administrative. Autoritățile elene au

convenit să își modifice în continuare legislația în vederea înființării noii autorități de apel și

noilor comitete de apel responsabile cu reexaminarea deciziilor privind cererile de protecție

internațională adoptate de Serviciul elen pentru azil.

Pe lângă asigurările date conform cărora tuturor sirienilor returnați li se va acorda protecție

temporară la returnare, autoritățile turce au oferit Comisiei asigurări suplimentare, formulate

în scris, potrivit cărora fiecare cetățean care nu este sirian și care solicită protecție

internațională în Turcia va beneficia de protecție împotriva returnării, în conformitate cu

standardele internaționale și cu respectarea Legii turce privind străinii și protecția

internațională. Turcia a adoptat, de asemenea, un regulament privind permisele de muncă

pentru persoanele care solicită protecție internațională și pentru persoanele care au statutul de

protecție internațională. De asemenea, Turcia a început să pună în aplicare o foaie de parcurs

care are drept obiectiv reducerea semnificativă (cu 12 000 - 13 000 pe lună) a cererilor încă

nesoluționate de protecție internațională, ceea ce va accelera prelucrarea cererilor de azil

depuse de către resortisanți care nu sunt sirieni. Cu aceste eforturi sporite, obiectivul este ca

orice nouă cerere de protecție internațională să fie prelucrată în decurs de șase luni.

De asemenea, Turcia a fost de acord să îi permită UE să monitorizeze cu regularitate situația

resortisanților sirieni și a celor de altă cetățenie decât cea siriană care au fost returnați Turciei,

inclusiv permițând accesul în taberele și centrele de refugiați, și a încheiat un acord cu

UNHCR de a acorda accesul la centrele de cazare temporară în scopul monitorizării

implementării procedurilor referitoare la protecția internațională. Primele vizite în aceste

tabere și centre de retenție au avut loc deja. Parlamentul turc a aprobat intrarea în vigoare, de

la 1 iunie, a dispozițiilor privind resortisanții țărilor terțe, prevăzute de acordul de readmisie

dintre UE și Turcia. Legea relevantă a fost semnată de Cabinetul președintelui la 18 mai și a

fost publicată în Jurnalul Oficial al Turciei la 20 mai. Sunt întrunite astfel toate condițiile

pentru intrarea în vigoare anticipată a acordului de readmisie, inclusiv în ceea ce privește

resortisanții din țări terțe. Cu toate acestea, înainte de a se realiza în mod efectiv readmisia

resortisanților țărilor terțe, este nevoie și de o decizie a Consiliului de Miniștri turc pentru

punerea în aplicare a legii.

În conformitate cu prevederile Declarației UE-Turcia, Comisia a continuat să sprijine Grecia,

furnizându-i toate elementele pe baza cărora să poată concluziona că Turcia este o țară terță

sigură și/sau o primă țară de azil în sensul Directivei privind procedurile de azil, în scopul de

a returna Turciei migranții aflați în situație neregulamentară care au efectuat în

mod neregulamentar traversarea către insulele grecești trecând prin Turcia, începând din

20 martie 2016.

Mai recent, la 5 mai 2016 Comisia a trimis autorităților elene o evaluare scrisă a măsurilor

luate de Turcia. În opinia Comisiei, Turcia a luat toate măsurile legislative necesare, precum

6

și alte măsuri indicate în comunicarea Comisiei din 16 martie 201610

, astfel încât Grecia să fie

în măsură să declare, pe baza evaluărilor individuale, inadmisibilitatea unei cereri de azil, în

conformitate cu articolul 33 alineatul (2) litera (b) sau (c) din Directiva privind procedurile de

azil, atât pentru solicitanții de azil sirieni, cât și pentru cei de altă cetățenie decât cea siriană

care au trecut în mod neregulamentar în insulele grecești prin Turcia, începând din

20 martie 2016. În plus, în cadrul reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne din

20 mai 2016, statele membre au arătat că susțin această evaluare11

.

Declarația UE-Turcia a specificat foarte clar faptul că toate cererile de azil trebuie să fie

tratate pe baza unei evaluări individuale, în conformitate cu legislația UE și cu dreptul

internațional, inclusiv cu principiul nereturnării. Până la 12 iunie 2016, din totalul de 1 429 de

cereri de azil depuse de persoane care au efectuat traversarea din Turcia către insulele grecești

începând din 20 martie 2016, 267 au fost declarate inadmisibile de către Serviciul elen pentru

azil. Toate cererile de azil au fost analizate în mod individual.

Până la 12 iunie 2016 au fost formulate 252 de căi de atac împotriva acestor decizii în fața

comitetelor de apel din Grecia care au adoptat 70 de hotărâri de admitere a căii de atac și

2 hotărâri de respingere a căii de atac. Toate căile de atac au fost analizate în mod individual.

Unul dintre cei doi resortisanți al căror recurs a fost respins a formulat o cale de atac la

instanța administrativă elenă, solicitând efectul suspensiv al căii de atac (persoana în cauză

trebuie să rămână în Grecia până la pronunțarea unei hotărâri privind recursul). Se așteaptă

hotărârea Curții cu privire la efectul suspensiv al căii de atac.

Această experiență recentă demonstrează în mod clar că garanțiile oferite de Directiva privind

procedurile de azil, astfel cum au fost enunțate în Comunicarea din 16 martie, sunt puse în

aplicare și respectate. Sprijinul permanent (prin intermediul proiectelor finanțate în cadrul

Instrumentului pentru refugiații din Turcia) și îmbunătățirea capacității de primire și de azil a

Turciei va facilita și mai mult evaluarea individuală a cererilor de azil. Acest lucru ilustrează

fragilitatea punerii în aplicare a declarației până în prezent.

2.3 Măsuri operaționale

Cu sprijinul Comisiei și al Frontex, hotspoturile au fost adaptate pentru a facilita

returnările rapide din insule în Turcia și pentru a integra ofițerii experți în materie de

returnare și de azil, atât în infrastructura, cât și în fluxul de lucru al hotspoturilor. În pofida

acestor îmbunătățiri, aproximativ 8 450 de migranți se află în continuare pe insulele grecești,

ceea ce depășește capacitățile de primire concepute pentru primi 7 450 de persoane. Această

situație duce la infrastructuri supraaglomerate și generează o presiune excesivă asupra acestor

infrastructuri, inclusiv pentru minori și alte grupuri vulnerabile. Deficiențele în ceea ce

privește coordonarea asigurată de către autorități în cadrul hotspoturilor continuă să

îngreuneze gestionarea eficace a acestei situații.

Capacitatea totală de primire pe continent și pe insule trebuie să fie sporită urgent, în mod

semnificativ. Grecia a început să transfere migranții între insule, iar grupurile cele mai

10 COM(2016) 166 final, 16 martie 2016. 11 „Statele membre au împărtășit analiza efectuată de Comisie cu privire la măsurile adoptate de Turcia

începând cu 20 martie, inclusiv evaluarea sa conform căreia Turcia a luat toate măsurile necesare identificate

în comunicarea din 16 martie. Statele membre și-au exprimat convingerea că migranții pot fi și ar trebui să

fie returnați în Turcia în conformitate cu declarația UE-Turcia din 18 martie.” Rezultatul reuniunii

Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 20 mai 2016, 9183/16.

7

vulnerabile către infrastructuri specifice. Acest proces ar trebui să fie accelerat, în special prin

mutarea din insule a persoanelor ale căror cereri de azil au fost considerate admisibile.

S-au realizat unele îmbunătățiri pentru consolidarea securității în hotspoturi, în special în

zonele în care își desfășoară activitatea Serviciul pentru azil și Biroul European de Sprijin

pentru Azil; cu toate acestea, securitatea în centrele de primire și în hotspoturile grecești

trebuie să fie îmbunătățită în continuare12

pentru protejarea migranților și a agenților de pe

teren, având în vedere suprapopularea, frustrarea acumulată și tulburările recurente dintre

grupurile de migranți.

2.4 Asistența financiară a UE

De la primul raport din 20 aprilie, Comisia a acordat o finanțare suplimentară de urgență de

56 de milioane EUR din Fondul pentru azil, migrație și integrare pentru a crește capacitatea

autorităților elene de a înregistra migranții nou-veniți și de a prelucra cererile lor de azil.

Finanțarea va crea condiții mai bune pentru migranții vulnerabili și va consolida procesul de

înregistrare și de azil cu resurse umane suplimentare, o mai bună infrastructură informatică, o

creștere a disponibilității interpreților și o îmbunătățire a accesului la informații. Această

finanțare, acordată la 20 mai, va fi distribuită astfel:

30 de milioane EUR pentru a sprijini activitatea UNHCR în ceea ce privește planul de

răspuns de urgență pentru Grecia, precum și pentru a consolida capacitatea

Serviciului elen pentru azil și a Serviciului de primire și identificare, nou-înființat.

13 milioane EUR pentru Organizația Internațională pentru Migrație pentru a oferi

asistență categoriilor celor mai vulnerabile din rândul migranților blocați în Grecia.

13 milioane EUR pentru Ministerul grec al Internelor și Reconstrucției Administrative

și Serviciul elen pentru azil pentru a spori eficiența procedurii de azil, pentru a

consolida procesul de înregistrare și a acorda sprijin operațional poliției elene la

frontierele externe.

În plus, la 24 mai, Comisia a acordat o finanțare de urgență de 25 de milioane EUR

Biroului European de Sprijin pentru Azil, în vederea consolidării capacității acestuia de a

sprijini în continuare autoritățile elene. Această finanțare suplimentară va permite detașarea

unui număr suplimentar de experți și interpreți din statele membre, precum și înființarea unor

birouri mobile în hotspoturi, pentru a ajuta la prelucrarea cererilor de azil, contribuind astfel la

punerea în aplicare a Declarației UE-Turcia, precum și a mecanismului UE de transfer de

urgență.

În prezent sunt în desfășurare discuții cu autoritățile elene în ceea ce privește cererile de

asistență de urgență suplimentare, în special o cerere din partea Ministerului Sănătății din

Grecia. Acest ultim lot de cereri de asistență de urgență ar permite finalizarea punerii în

aplicare a planului de răspuns de urgență pentru Grecia, care a fost instituit în martie 2016.

Această asistență de urgență recentă se adaugă fondurilor de urgență acordate anterior Greciei

și sumei de 509 milioane EUR alocate Greciei pentru perioada 2014-2020 prin intermediul

programelor sale naționale din fondurile disponibile (Fondul pentru azil, migrație și integrare

12 Scrisoarea din 9 iunie 2016, trimisă de ministrul delegat al politicii în domeniul migrației, Ioannis Mouzalas,

înaintea reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 9 și 10 iunie 2016, menționează faptul că situația

în materie de securitate în hotspoturi este dificilă, dar poate fi gestionată, și că poliția elenă se află într-un

proces de consolidare a aparatului lor de securitate în interiorul și în jurul fiecărui hotspot.

8

și Fondul pentru securitate internă), în cadrul cărora sunt disponibile, de asemenea, fonduri

substanțiale pentru sprijinirea punerii în aplicare a politicilor în materie de azil și returnare.

În plus, se continuă analizarea ideii de a consolida bugetele operaționale ale Biroului

European de Sprijin pentru Azil (începând din iulie).

Principalele provocări și etapele următoare

Grecia, cu sprijinul coordonat al UE și al statelor sale membre, ar trebui:

să își sporească propria capacitate de a se ocupa de evaluarea individuală a cererilor de

azil și a căilor de atac în cel mai scurt timp posibil, în special prin utilizarea conceptului

de țară terță sigură;

să ia măsurile necesare pentru a asigura readmisia rapidă în Turcia a migranților aflați în

situația neregulamentară care au sosit după 20 martie 2016;

să extindă capacitatea de primire în insule și să transfere către continent solicitanții ale

căror cereri de azil au fost considerate admisibile;

să îmbunătățească în mod semnificativ coordonarea, furnizarea de servicii și securitatea în

centrele de primire ale Greciei din cadrul hotspoturilor;

să utilizeze mai bine finanțarea acordată Greciei de către UE, asigurând

complementaritatea dintre asistența de urgență și acțiunile finanțate prin programele

naționale și, de asemenea, consolidând bugetul operațional al Biroului European de

Sprijin pentru Azil.

3. Mecanismul de relocare „unu la unu” din Turcia către UE

Conform declarației, UE va reloca un sirian din Turcia în UE pentru fiecare sirian returnat în

Turcia din insulele grecești. Se acordă prioritate migranților care anterior nu au intrat sau nu

au încercat să intre în mod neregulamentar în UE, în cadrul angajamentelor existente. Acest

mecanism „unu la unu” este menit să contribuie atât la ameliorarea situației din Turcia, cât și

la îndeplinirea angajamentului UE de a asigura căi legale de a se stabili în UE pentru

victimele crizei din Siria.

3.1 Situația actuală

S-au înregistrat progrese substanțiale privind instituirea unui cadru operațional pentru

efectuarea operațiunilor de relocare din Turcia în UE. Pe lângă cei 103 sirieni relocați

menționați în primul raport, până la 8 iunie au fost relocați încă 408 sirieni din Turcia în

Suedia, Germania, Țările de Jos, Luxemburg, Italia, Lituania și Portugalia13

, numărul total al

relocărilor efectuate din Turcia ajungând astfel la 511. În acest moment, numărul de sirieni

relocați depășește considerabil numărul celor returnați în temeiul Declarației UE-Turcia.

Cu toate acestea, este important să se continue efectuarea unui număr considerabil de relocări,

astfel încât sirienilor să le fie transmis mesajul clar că a fost creată o cale sigură și legală

pentru ca ei să poată ajunge în UE. În plus, există în prezent peste 2 300 de sirieni în insulele

grecești care fac obiectul procesului de evaluare a inadmisibilității cererii de azil.

13 Al treilea raport privind transferul și relocarea [COM(2016) 360 final] se referă la numărul de persoane

relocate între 12 aprilie și 13 mai 2016. Acest al doilea raport se referă la numărul de persoane relocate între

20 aprilie și 13 iunie 2016.

9

3.2 Măsuri juridice

La 28 aprilie 2016 au fost convenite procedurile standard de operare în regim de urgență

menite să contribuie la accelerarea procesului de relocare14

.

Au fost continuate într-un ritm lent discuțiile legislative cu privire la propunerea Comisiei din

21 martie de a transforma cele 54 000 de locuri prevăzute inițial pentru transfer în locuri

disponibile pentru admiterea legală a sirienilor din Turcia în UE, prin mecanismele de

relocare, admisie umanitară sau alte căi legale, cum ar fi vizele din motive umanitare, bursele

de studii sau programele de reîntregire a familiei15

. Comisia colaborează îndeaproape cu

colegiuitorii pentru o adoptare rapidă a acestei propuneri.

3.3 Măsuri operaționale

O echipă care se ocupă de relocări, înființată de Comisie la delegația UE la Ankara,

continuă să coordoneze și să sprijine operațiunile statelor membre și cooperarea cu principalii

parteneri [Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), UNHCR și Direcția generală

pentru gestionarea migrației a Turciei]. Această activitate a standardizat aspectele logistice ale

procesului de relocare pe baza unui model comun al UNHCR pentru transmiterea dosarelor

către statele membre. Metodologia oferă informații esențiale standard cu privire la candidați.

Un centru comun pentru interviuri, situat în Ankara și instituit cu ajutorul Organizației

Internaționale pentru Migrație, se află și la dispoziția statelor membre pentru ca acestea să

poată desfășura interviuri cu candidații sirieni pentru relocare.

Principalele provocări și etapele următoare

Efectuarea în continuare a unui număr semnificativ de relocări din Turcia în UE.

Adoptarea cu celeritate a propunerii de decizie privind utilizarea în scopul relocării și al

altor forme de admisie a celor 54 000 de locuri prevăzute inițial pentru transfer.

Asigurarea funcționării armonioase a operațiunilor de relocare, al căror număr a crescut

substanțial, prin intermediul coordonării pe teren în Ankara.

4. Prevenirea apariției de noi rute maritime sau terestre de migrație neregulamentară

din Turcia

Reducerea treptată a fluxurilor neregulamentare pe ruta est-mediteraneană riscă să crească

presiunea asupra altor rute. Comisia, Serviciul European de Acțiune Externă și Frontex sunt

monitorizează îndeaproape situația. Până în prezent, nu există dovezi substanțiale că se

dezvoltă rute noi drept consecință directă a Declarației UE-Turcia. Eforturile de a controla

fluxurile pe ruta est-mediteraneană continuă.

14 Confirmate printr-o scrisoare din data de 10 mai 2016 din partea autorităților turce și printr-o scrisoare din

12 mai 2016 a Comisiei în numele statelor membre, precum și al Islandei, Liechtensteinului, Norvegiei și

Elveției. 15 Propunere de Decizie a Consiliului de modificare a Deciziei (UE) 2015/1601 a Consiliului din

22 septembrie 2015 de instituire a unor măsuri provizorii în domeniul protecției internaționale în beneficiul

Italiei și al Greciei, COM(2016) 171 final din 21 martie 2016.

10

Deși s-au înregistrat câteva incidente izolate care implică ambarcațiuni ce sosesc direct din

Turcia, nu există nicio probă directă care să arate că acestea sunt rezultatul unei deplasări a

fluxurilor de pe ruta est-mediteraneană către ruta central-mediteraneană.

S-a observat o creștere a activităților de introducere ilegală de migranți pe ruta Balcanilor de

Vest, ca urmare a măsurilor luate la frontiere de închidere efectivă a coridorului Balcanilor de

Vest. Oamenii continuă să caute oportunități de a trece prin țările din Balcanii de Vest către

statele membre din Europa Centrală, în special Austria și Germania. S-a constatat o mică

creștere a numărului de traversări ale frontierei între Grecia și Bulgaria și între Turcia și

Bulgaria însă numărul total al acestora este scăzut.

Un număr de refugiați au ajuns de curând pe țărmurile insulei Creta, aceștia venind din

Antalya, sudul Turciei, după ce traficanții le-au promis că îi duc în Italia. Facilitarea imigrației

neregulamentare pe mare, cu ambarcațiuni cu vele sau iahturi dinspre Turcia către Italia nu

este un fenomen nou. Se desfășoară în continuare investigații cu privire la un eveniment

tragic, care a avut loc recent, atunci când o navă s-a răsturnat în apropiere de Creta, dar sunt

indicii că aceasta plecase din Egipt.

5. Sistemul de admisie umanitară pe bază de voluntariat

Declarația UE-Turcia prevedea activarea sistemului de admisie umanitară pe bază de

voluntariat gestionat împreună cu Turcia în momentul în care trecerile neregulamentare ale

frontierei dintre Turcia și UE vor înceta sau cel puțin se vor reduce în mod substanțial și

durabil. În cadrul Consiliului, în strânsă colaborare cu Comisia, Biroul European de Sprijin

pentru Azil, UNHCR și Organizația Internațională pentru Migrație, sunt în curs de elaborare

proceduri standard de operare pentru sistemul de admisie umanitară pe bază de voluntariat.

Textul a fost comunicat Turciei la 7 iunie. Odată ce procedurile standard de operare vor fi

convenite, ar trebui să se evalueze dacă sunt îndeplinite condițiile de activare a punerii în

aplicare a acestui sistem.

6. Liberalizarea vizelor

Raportul Comisiei de la 4 mai 2016 privind progresele înregistrate16

în punerea în aplicare a

foii de parcurs privind liberalizarea vizelor a constatat că autoritățile turce au realizat progrese

semnificative și le-a încurajat să își intensifice eforturile pentru a îndeplini toate cerințele în

vederea obținerii liberalizării vizelor. La acea dată nu fuseseră încă îndeplinite șapte cerințe

din 72 – toate acestea stând la baza procesului de liberalizare a vizelor cu Turcia începând din

2013 – , iar unele dintre ele sunt de o importanță deosebită. Raportul a fost însoțit de o

propunere17

ca Turcia să fie transferată pe lista țărilor care beneficiază de un regim de

călătorii fără viză18

. Această propunere a fost elaborată plecând de la premisa că autoritățile

turce ar îndeplini, în regim de urgență, obiectivele de referință restante din foaia de parcurs,

astfel cum s-au angajat să procedeze, la 18 martie 2016. Raportul a explicat, de asemenea,

17 COM(2016) 279 final, 4 mai 2016. 18 Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 539/2001 al Consiliului din 15 martie 2001 de stabilire a listei țărilor terțe

ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror

resortisanți sunt exonerați de această obligație, JO L 81, 21.3.2001, p. 1. Acest calendar a permis

parlamentelor naționale să efectueze un control parlamentar eficace.

11

faptul că, în acel moment, din motive practice și procedurale, două19

dintre cele șapte

obiective de referință restante necesită o perioadă mai lungă pentru punerea în aplicare, fiind

așadar imposibil ca acestea să fie îndeplinite la momentul publicării respectivului raport

privind progresele înregistrate. În consecință, Comisia și autoritățile turce au convenit asupra

modalităților practice de punere în aplicare a acestor obiective de referință înainte de

îndeplinirea lor deplină.

Celelalte cinci obiective de referință identificate în raportul din 4 mai, care trebuie îndeplinite,

sunt:

adoptarea de măsuri pentru a se preveni corupția, astfel cum se prevede în foaia de

parcurs, asigurându-se punerea în aplicare eficace a recomandărilor formulate de

Grupul de state împotriva corupției (GRECO) al Consiliului Europei;

alinierea legislației privind protecția datelor cu caracter personal la standardele UE, în

special pentru a se asigura că autoritatea responsabilă cu protecția datelor poate să

acționeze în mod independent și că activitățile serviciilor de aplicare a legii intră în

domeniul de aplicare al legii;

încheierea unui acord de cooperare operațională cu Europol;

asigurarea unei cooperări judiciare eficace în materie penală cu toate statele membre

ale UE;

revizuirea legislației și a practicilor privind combaterea terorismului, în conformitate

cu standardele europene, în special printr-o mai bună aliniere a definiției terorismului

în scopul de a se restrânge domeniul de aplicare al acestei definiții și prin introducerea

unui criteriu de proporționalitate.

Comisia va continua să sprijine Turcia în activitatea care trebuie desfășurată în continuare

pentru îndeplinirea obiectivelor rămase din foaia de parcurs privind liberalizarea vizelor.

Comisia recunoaște noile progrese realizate de autoritățile turce până în prezent, inclusiv după

cel de-al treilea raport privind progresele înregistrate, adoptat la 4 mai 201620

, în special

intrarea în vigoare, la 1 iunie 2016, a dispozițiilor privind resortisanții țărilor terțe, astfel cum

sunt prevăzute în Acordul de readmisie UE-Turcia, care ar trebui să fie completată în regim

de urgență cu o decizie a Consiliului de miniștri din Turcia pentru a permite readmisia

efectivă. În timpul misiunii sale tehnice din perioada 2-3 iunie 2016, Comisia a avut discuții

promițătoare cu autoritățile turce asupra unor soluții concrete și măsuri practice, inclusiv cu

privire la modificările legislative și procedurale necesare privind obiectivele de referință

nerealizate încă. Cooperarea dintre Turcia și Consiliul Europei cu privire la punerea în

executare a hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului poate contribui la acest proces.

Grupul de lucru al Consiliului Europei s-a întrunit la 13 iunie 2016.

În paralel cu examinarea propunerilor Comisiei de modificare a listei țărilor care beneficiază

de un regim de călătorii fără viză, colegiuitorii examinează, de asemenea, propunerea

Comisiei21

privind consolidarea mecanismului de suspendare actual, care stabilește

circumstanțele care pot conduce la o eventuală suspendare a regimului de călătorii fără viză

pentru cetățenii tuturor țărilor care, în principiu, nu sunt supuse acestei obligații.

19 Acestea două vizează (a) actualizarea pașaportului biometric existent, astfel încât să se includă elemente de

securitate, în conformitate cu cele mai recente standarde ale UE, precum și (b) punerea în aplicare deplină a

dispozițiilor Acordului de readmisie UE-Turcia, inclusiv cele referitoare la resortisanții țărilor terțe. 20 COM(2016) 278 final, 4 mai 2016. 21 COM(2016) 290 final, 4 mai 2016.

12

7. Instrumentul pentru refugiații din Turcia

Instrumentul dispune de un buget de 3 miliarde EUR pentru perioada 2016-2017. Acesta este

alcătuit din 1 miliard EUR din bugetul UE și 2 miliarde EUR din partea statelor membre ale

UE. Toate statele membre au trimis în certificatele de contribuție22

pentru cele 2 miliarde

EUR la care s-au angajat23

. Așadar, Instrumentul pentru refugiații din Turcia este acum pe

deplin operațional.

Finanțarea în cadrul acestui instrument este pusă în executare ca asistență umanitară sau fără

caracter umanitar din partea UE. În cadrul ajutorului umanitar, Comisia pune la dispoziție o

alocare din Instrumentul pentru refugiați și invită organizațiile umanitare selectate să înainteze

propuneri de acțiuni prevăzute pentru a ajuta refugiații din Turcia. În cadrul asistenței fără

caracter umanitar, Comisia trebuie să identifice cu Turcia proiectele care sunt compatibile cu

obiectivele și cu domeniile prioritare ale instrumentului, pe care le poate finanța pentru a ajuta

refugiații. După aprobarea de către statele membre, Comisia rezervă alocări în buget ca

angajamente specifice, care îi permit să semneze contracte, care, la rândul lor, declanșează

plăți la intervale regulate, în funcție de progresele înregistrate în executarea contractului.

Comitetul de coordonare al instrumentului

La 12 mai, Comitet de coordonare al instrumentului a convenit că instrumentul ar trebui să se

axeze pe șase domenii prioritare: (1) asistență umanitară, (2) gestionarea migrației,

(3) educație, (4) sănătate, (5) infrastructură municipală și (6) sprijin socioeconomic.

De asemenea, Comitetul a convenit asupra celor două modalități de punere în aplicare a

instrumentului – asistență umanitară și asistență fără caracter umanitar – și a analizat proiectul

de evaluare a nevoilor, care va fi finalizat în iunie 2016. Comisia s-a angajat să impulsioneze

punerea în aplicare, pe baza principiilor esențiale care guvernează punerea în aplicare a

instrumentului: viteza, eficiența, eficacitatea și o relație de lucru strânsă cu autoritățile turce.

Execuția bugetară a instrumentului până în prezent

Din suma de 1 miliard EUR din bugetul UE prevăzută pentru Instrumentul pentru refugiați,

defalcarea este de 250 de milioane EUR în 2016 și 750 de milioane EUR în 2017. Această

sumă va fi combinată cu cele 2 miliarde EUR provenind de la statele membre sub formă de

venituri alocate externe. Din totalul de 3 miliarde EUR, până în prezent au fost alocate, în

total, 740 de miliarde EUR, atât pentru asistența umanitară, cât și pentru cea fără caracter

umanitar (a se vedea mai jos defalcarea). Din cele 740 de milioane EUR alocate s-au

contractat 150 de milioane EUR. Din cele 150 de milioane EUR contractate, până în prezent

s-au plătit 105 milioane EUR.

Situația în detaliu:

În cadrul pachetului financiar pentru asistență umanitară al instrumentului,

Comisia a publicat, la 3 iunie 2016, un plan de punere în aplicare a ajutorului umanitar

cu un buget de peste 500 de milioane EUR. În cadrul acestui plan se va contracta,

înainte de sfârșitul lunii iulie 2016, o sumă suplimentară de 75 de milioane EUR din

bugetul UE. Planul acoperă, de asemenea, pentru prima dată, contribuțiile statelor

22 De la primul raport din 20 aprilie 2016, 12 state membre și-au prezentat certificatele de contribuție. 23 Din această sumă de 2 miliarde EUR angajată, până în prezent s-a primit suma de 1 285 de milioane EUR, iar

suma rămasă, de 715 milioane EUR, va fi primită în săptămânile următoare.

13

membre care vor fi contractate treptat începând cu luna septembrie 2016 până la

sfârșitul anului. Aceste contribuții vin în completarea sumei de 90 de milioane EUR

pentru asistență umanitară, contractată înainte de 15 aprilie 2016, în vederea

intensificării activităților umanitare concentrate pe asistența alimentară și

nealimentară, punerea la dispoziție de adăposturi, protecție, sănătate și educație. În

total, până în prezent s-au alocat 595 de milioane EUR pentru asistența umanitară, din

care a fost contractată suma de 90 de milioane EUR. Din cele 90 de milioane EUR

contractate, până în prezent s-au plătit 70 de milioane EUR.

În cadrul pachetului financiar pentru asistență fără caracter umanitar au fost

contractate, începând din 20 aprilie 2016, patru proiecte noi orientate către Turcia, în

valoare de aproximativ 28 de milioane EUR în cadrul Fondului fiduciar regional al UE

ca răspuns la criza siriană (denumit în continuare „Fondul fiduciar al UE), finanțat din

fondurile instrumentului24

. Aceste proiecte furnizează infrastructuri educaționale

suplimentare pentru 24 000 de copii refugiați, activități de formare pentru dobândirea

de competențe pentru 24 000 de tineri sirieni25

, sprijin social pentru peste

74 000 dintre cei mai vulnerabili sirieni26

, precum și îmbunătățirea accesului pentru

tinerii sirieni la universitățile turce în următorul an universitar.27

Tot în cadrul

asistenței fără caracter umanitar, s-a alocat o sumă suplimentară de 20 de milioane

EUR pentru consolidarea capacității Pazei de coastă turce. În total, până în prezent s-

au alocat 145 de milioane EUR pentru asistență fără caracter umanitar, din care a fost

contractată suma de 60 de milioane EUR. Din cele 60 de milioane EUR contractate,

până în prezent s-au plătit 35 de milioane EUR.

Comisia pregătește, în prezent, un nou set de măsuri finanțate prin instrument în domeniile

educației, sănătății, infrastructurii municipale și sociale, precum și pentru sprijin

socioeconomic, care ar trebui prezentate statelor membre pentru aprobare înainte de sfârșitul

lunii iulie. Alocarea estimată pentru aceste măsuri s-ar ridica la aproximativ 1,25 de miliarde

EUR.

Suma totală angajată în cadrul instrumentului atât pentru asistența umanitară, cât și

pentru asistența fără caracter umanitar ar trebui, înainte de sfârșitul verii 2016, să

crească la 2 miliarde EUR pentru perioada 2016-2017 și, tot până atunci, sumele

contractate ar trebui să crească la 1 miliard EUR, sub rezerva cooperării armonioase și

rapide cu autoritățile turce. De asemenea, Comisia va depune toate eforturile necesare

pentru a asigura o accelerare a plăților în cadrul instrumentului.

Etapele următoare în ceea ce privește asistența umanitară

Planul menționat anterior privind punerea în aplicare a ajutorului umanitar are două

componente-cheie:

i. crearea unei „plase de siguranță socială de urgență” pentru refugiații din Turcia.

Aceasta va funcționa prin intermediul unui sistem de transfer de resurse, cu utilizarea

unui card electronic, pentru a se acoperi nevoile de bază ale persoanelor refugiate cele

mai vulnerabile prin transferuri lunare către familii. În acest mod, refugiații vor putea

24 Mai multe informații privind proiectele finanțate prin Instrumentul pentru refugiații din Turcia pot fi găsite la

adresa http://ec.europa.eu/enlargement/news_corner/migration/index_ro.htm. 25 Gesellschaft für Internationale Zusammenarbeit (GIZ) (18,2 milioane EUR). 26 Search for Common Ground (1,75 milioane EUR). 27 Stichting SPARK (5 milioane EUR) și DAAD (2,7 milioane EUR).

14

să își acopere nevoi precum hrana, adăpostul și educația, într-un mod mai previzibil și

mai demn, sistemul fiind, în același timp, rentabil și eficient;

ii. punerea în aplicare a unui cadru solid pentru protecția celor mai vulnerabili refugiați,

incluzând proiecte în domeniile educației nonformale, sănătății și gestionării

informațiilor. Va fi inclusă, de asemenea, o rezervă de fonduri pentru a se oferi un

răspuns rapid nevoilor umanitare urgente și neprevăzute. Activitățile din cadrul

planului de punere în aplicare a ajutorului umanitar vor fi lansate începând cu sfârșitul

lunii iulie 2016.

Furnizarea de asistență umanitară în cadrul Instrumentului pentru refugiații din Turcia

continuă să fie pusă în aplicare în conformitate cu legislația UE privind ajutorul umanitar și

cu principiile prevăzute în Consensul european privind ajutorul umanitar28

.

Etapele următoare în ceea ce privește asistența fără caracter umanitar

Comisia pregătește în prezent un sprijin substanțial prin măsuri speciale, pe trei componente

diferite:

i. asigurarea unui acces durabil la educație pentru copiii refugiați și a accesului la

asistență medicală, puse în aplicare prin subvenții directe cu ministerele turce

relevante, care ar urma să fie finanțate și plătite pe baza costurilor reale suportate și

plătite. Acest lucru ar trebui să asigure rapiditate, eficiență și sustenabilitate;

ii. furnizarea de finanțare substanțială pentru infrastructura municipală și socială, inclusiv

pentru sănătate și educație, precum și furnizarea de sprijin socioeconomic, în

colaborare cu instituțiile financiare internaționale. Un pachet de intervenții va fi

pregătit pentru consultare și pentru a fi convenit cu autoritățile turce până la sfârșitul

lunii iunie 2016;

iii. finanțare suplimentară pentru Fondul fiduciar al UE, în special pentru sprijinirea

proiectelor de tip ascendent, inclusiv în domenii noi, precum formarea profesională și

accesul la piața forței de muncă.

Principalele provocări și etapele următoare

Asigurarea punerii depline în aplicare a proiectelor deja lansate, astfel încât să se asigure

alimente și educație, a măsurii speciale de sprijinire a migranților returnați și a măsurii

excepționale pentru Paza de coastă turcă.

Implementarea planului de punere în aplicare a ajutorului umanitar adoptat la

3 iunie 2016.

Pregătirea și adoptarea de măsuri specifice privind educația și sănătatea, infrastructura

socială și municipală și sprijinul socioeconomic, precum și majorarea Fondului fiduciar

regional al UE ca răspuns la criza siriană, până la sfârșitul lunii iulie 2016.

Punerea în aplicare a cinci proiecte suplimentare finanțate (84 de milioane EUR) în cadrul

Fondului fiduciar regional al UE ca răspuns la criza siriană, până în vara anului 2016.

Programarea, pregătirea și adoptarea de intervenții suplimentare care vor fi finanțate în

cadrul Fondului fiduciar regional al UE ca răspuns la criza siriană, destinate educației,

sănătății și altor domenii specifice, precum formarea profesională și accesul la piața forței

de muncă.

Organizarea celui de-al treilea Comitet de coordonare, la 30 iunie 2016.

28 Declarație comună a Consiliului și reprezentanților guvernelor statelor membre reuniți în cadrul Consiliului,

a Parlamentului European și a Comisiei Europene (2008/C 25/01).

15

8. Îmbunătățirea Uniunii vamale

Relațiile economice cu Turcia sunt în continuare puternice, în contextul în care comerțul

bilateral a ajuns la 140 de miliarde EUR în 2015, iar UE a realizat două treimi din investițiile

străine în Turcia. Acest nivel al integrării economice și industriale și reformele necesare

pentru consolidarea încrederii investitorilor au fost discutate în cadrul primului dialog

economic la nivel înalt care a avut loc între UE și Turcia la sfârșitul lunii aprilie, în prezența

unor instituții financiare internaționale și a sectorului privat. S-a discutat, de asemenea,

necesitatea îmbunătățirii și modernizării uniunii vamale, fondată în urmă cu 20 de ani,

principalul motor al acestei integrări economice consolidate.

Comisia realizează progrese în pregătirea unei evaluări a impactului29

. Au fost primite 173 de

răspunsuri în cadrul consultării publice30

care s-a încheiat la 9 iunie. Majoritatea răspunsurilor

au provenit de la întreprinderi din UE și din Turcia sau de la asociații de întreprinderi, dintre

care multe beneficiază deja de avantajele oferite de actuala uniune vamală. Aceste informații

vor fi incluse în raportul de evaluare a impactului pe care Comisia îl va finaliza în

octombrie 2016, valorificând, de asemenea, rezultatele unui studiu extern la care se lucrează

în prezent. Se preconizează ca, ulterior, să fie pregătite proiecte de directive de negociere în

vederea adoptării de către Comisie în cursul celui de al 4-lea trimestru din 2016, urmând ca

acestea să fie prezentate Consiliului.

9. Procesul de aderare

La Consiliul din 29 aprilie, Comisia a înaintat proiectul de poziție comună cu privire la

capitolul 33 (dispoziții financiare și bugetare), ceea ce permite Consiliului să decidă cu

privire la deschiderea acestui capitol până la sfârșitul lunii iunie.

Lucrările pregătitoare continuă într-un ritm accelerat pentru a se avansa cu privire la alte cinci

capitole, fără a se aduce atingere pozițiilor statelor membre, în conformitate cu normele

existente. În primăvară, Comisia și SEAE au lucrat la documentele pregătitoare, în vederea

transmiterii acestora către Consiliu, astfel:

Au fost finalizate lucrările de pregătire în domeniul energiei (capitolul 15). La

29 aprilie 2016, Comisia a prezentat un raport de evaluare (screening) actualizat.

În domeniile-cheie, și anume sistemul judiciar și drepturile fundamentale, și justiția,

libertatea și securitatea (capitolele 23 și 24), după consultările tehnice din aprilie și pe

baza informațiilor actualizate primite din partea Turciei în cursul lunii mai, Comisia își

propune să finalizeze documentele până la sfârșitul lunii iunie. Aceste capitole acoperă o

serie de aspecte esențiale, printre care drepturile fundamentale, cum ar fi libertatea de

exprimare, sistemul judiciar, politica anticorupție, migrația și azilul, normele în materie de

vize, gestionarea frontierelor, cooperarea polițienească și lupta împotriva criminalității

organizate și a terorismului. UE se așteaptă ca Turcia să respecte cele mai înalte standarde

în ceea ce privește democrația, statul de drept, respectarea libertăților fundamentale,

inclusiv a libertății de exprimare.

29 http://ec.europa.eu/smart-regulation/roadmaps/docs/2015_trade_035_turkey_ro.pdf. 30 http://trade.ec.europa.eu/consultations/index.cfm?consul_id=198.

16

În ceea ce privește educația și cultura (capitolul 26), Turcia a transmis, la 24 martie,

poziția sa de negociere actualizată și, pe această bază, Comisia a finalizat versiunea

actualizată a proiectului de poziție comună la 2 mai 2016.

Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și-a actualizat raportul de evaluare

(screening) privind politica externă, de securitate și de apărare (capitolul 31), care a

fost publicat la 20 mai 2016.

10. Condițiile umanitare din Siria

UE și Turcia au obiectivul comun de a aborda situația umanitară din Siria și de a preveni alte

strămutări de populație. Mobilizarea asistenței necesare și asigurarea accesului în scopuri

umanitare la persoanele aflate în nevoie în Siria necesită o cooperare strânsă UE-Turcia.

Atât UE, cât și Turcia au continuat să aloce resurse substanțiale pentru asistență umanitară.

Activitatea grupului operativ umanitar al Grupului internațional de sprijin pentru Siria și

cooperarea cu Turcia au o mare importanță pentru această activitate. UE și Turcia colaborează

pentru a promova accesul deplin și neîngrădit pe întreg teritoriul Siriei și pentru a depăși

obstacolele, inclusiv în cadrul grupului operativ umanitar al Grupului internațional de sprijin

pentru Siria (ISSG), care, în 2016, a facilitat accesul la 820 000 de persoane aflate în nevoie

din zonele asediate și greu accesibile.

Furnizarea de asistență transfrontalieră din țări vecine cum ar fi Turcia rămâne un element

esențial al răspunsului și a devenit tot mai important ca urmare a intensificării luptelor și a

accesului scăzut în nordul Siriei. În 2015, 27 % din asistența umanitară a UE în Siria a fost

furnizată prin Turcia. Asistența umanitară reprezintă în continuare o prioritate, la fel ca și

furnizarea de asistență vitală pentru cele 160 000 de persoane strămutate în interiorul țării,

care, conform estimărilor, sunt blocate în nordul Siriei de-a lungul frontierei cu Turcia, din

cauza escaladării luptelor pe întreg teritoriul Siriei, în special în jurul orașelor Alep, Idlib și

Al-Hasakeh. De asemenea, la rândul ei, Turcia continuă să furnizeze asistență esențială pentru

oamenii blocați pe partea siriană a graniței. Turcia joacă un rol deosebit de important și prin

faptul că ajută ONG-urile în ceea ce privește procedurile de eliberare a vizelor și de

înregistrare, astfel încât acestea să poată desfășura activități transfrontaliere.

UE va continua să furnizeze asistență umanitară populației siriene și, în acest sens, a alocat o

sumă inițială de 140 de milioane EUR pentru activități de salvare de vieți omenești în 2016,

din care aproape jumătate a fost deja contractată. Această finanțare va sprijini sectoare

precum sănătatea, igiena, protecția și serviciile de primă intervenție pentru a se oferi un

răspuns rapid la situații de urgență și la noile cazuri de strămutare, acordându-se în continuare

prioritate zonelor asediate, greu accesibile și propice pentru astfel de strămutări.

11. Concluzii

Declarația UE-Turcia continuă să dea rezultate. S-au înregistrat noi progrese importante în

ceea ce privește punerea în practică a declarației. Eforturile comune depuse de autoritățile

elene și autoritățile turce, de Comisie, statele membre și agențiile UE au început să dea

rezultate în efectuarea zi de zi a procedurilor de returnare și de relocare, în conformitate

deplină cu normele UE și cu cele internaționale.

În prezent, având în vedere faptul că toate statele membre au transmis certificatele de

contribuție pentru suma de 2 miliarde EUR asumată pentru perioada 2016-2017, se poate

pune pe deplin în executare plata accelerată în cadrul Instrumentului pentru refugiați. Au fost

17

lansate proiecte care vor sprijini persoanele care se refugiază din Siria în Turcia și UE este pe

cale să încheie contracte în valoare de 1 miliard EUR până la sfârșitul verii. Acest lucru va

garanta faptul că persoanele care au nevoie de protecție internațională primesc sprijinul de

care au nevoie.

Cu toate acestea, succesele obținute până în prezent sunt fragile și este prea devreme să

concluzionăm că punerea în practică a tuturor chestiunilor la care se face referire în Declarația

UE-Turcia este pe deplin funcțională. Într-adevăr, așa cum se menționează în primul raport,

nu ne putem permite să ne mulțumim cu ce am realizat până în prezent, mai ales în condițiile

în care, deocamdată, nu putem considera că am îndeplinit pe deplin unul dintre elementele

cele mai problematice la care se referă declarația – efectuarea zi de zi a procedurilor efective

de returnare și de relocare, cu asigurarea conformității depline cu normele UE și

internaționale. Reușita punerii în aplicare depinde, în principal, de voința politică a tuturor

părților de a lua măsurile care se impun. În acest context, Comisia consideră că, înainte de

toate, este imperios necesar să se acorde atenție următoarelor etape:

Grecia ar trebui să își consolideze capacitatea de a efectua evaluarea individuală a

cererilor de azil și a căilor de atac cât mai rapid posibil pentru a asigura returnările și

readmisiile, în special prin utilizarea conceptului de țară terță sigură, precum și să

crească capacitatea de primire pe insule și să îmbunătățească gestionarea și

coordonarea de zi cu zi a hotspoturilor, cu sprijinul coordonat pe care îl acordă UE și

statele sale membre.

UE și statele sale membre ar trebui să își consolideze eforturile în ceea ce privește

operațiunile de relocare din Turcia în UE.

Parlamentul European și Consiliul ar trebui să finalizeze rapid procesul decizional cu

privire la propunerea Comisiei din 21 martie 2016 cu privire la utilizarea în scopul

relocării a celor 54 000 de locuri prevăzute inițial pentru transfer.

Turcia ar trebui să ia măsurile necesare pentru a îndeplini cât mai cât mai curând

posibil obiectivele de referință rămase de liberalizare a vizelor pentru a permite UE să

elimine obligativitatea vizelor pentru cetățenii turci.

Comisia își va prezenta cel de Al treilea raport privind progresele realizate în ceea ce privește

punerea în aplicare a Declarației UE-Turcia în septembrie 2016.