CONSIDERAŢII ASUPRA PROCESULUI DE PROIECTARE

8/19/2019 CONSIDERAŢII ASUPRA PROCESULUI DE PROIECTARE

1/14

ARH. STROE CRISTINA

CONSIDERAŢII ASUPRA PROCESULUI DEPROIECTARE

Implicaţiile designului de algoi!m "n !eoia de a#i!ec!u$


2/14

Cuprins

%. In!oducee

&. A'od$i con!empoane ale u!ili($ii algoi!mului "n a#i!ec!u$

&.%. Nei O)man * +aia'le Pope!, -a!eial&.&. Neail Leac# * Peoma!i/e Ac#i!ec!ue

&.0. Pa!ic1 Sc#umac#e * Paame!icism

&.2. P#ilip 3eesle, * A#i!ec!ua in!eac!i/$

&.4. 5OA * Copacul 5ilogene!ic

0. Pemise ale sc#im'$ii de paadigm$

0.%. CAD con!a algoi!m0.&. Dispaiţia modelului omal 6i al medieii es!e!ice

0.0. Re(ul!a!ul 7nal ca domeniu de /aloi. In!oduceea/i!uali!$ţii

0.2. 8eome!ie con!a !opologie

0.4. Dispaiţia epe(en!$ilo "n plan. Taseu diec! 7le9!o9ac!o,

0.:. O';ec!s o !#e ma1e! o one

2. Consideaţii !eoe!ice


3/14

1. INTRODUCERE

A#i!ec!ua es!e o om$ de epe(en!ae "n$d$cina!$ "ncon!e)!ul pe cae "l modelea($. Pins$ "n in!edependenu)uile genea!e de aglomeaţiileu'ane.

?n slu;'a aces!ei c$u!$i pen!u ome cae s$ conce!i(e(emomen!ul !e#nologic 6i !eoe!ic 6i s$ se pe!e(e la e/oluţia non9linia$a oa6ului= /in noile ins!umen!ele de anali($= pu!eea de calcul "ncon!inu$ ce6!ee a compu!eelo= noile ma!eiale peoman!e cae po!7 ele "nsele pogama!e s$ eacţione(e 'ac!eii cae po! peomaopeaţii de !ip i9!#en9else 6i cae= cnd sun! e)puse la lumin$= "6isc#im'$ culoaea. ?n!9o lume "n cae cece!$!oii cau!$ me!ode de acea o'iec!e cae se cons!uiesc singue 8es#eneld= %FFF= a#i!ecţiiau p$!uns "n cu!ia neag$ a pocesului de poiec!ae 6i= cu ins!umen!e

"mpumu!a!e din ma!ema!ic$= 7(ic$= c#imie 6i 'iologie= au poni!

demesuile de compunee a omei de la in!eio spe e)!eio= pinpocese algoi!mice cae oe$ soluţii comple)e.


4/14

R$mnnd "n cmpul !eoiei 6i "n scopul cons!uiii pemiselopen!u o discuţie despe numi!oul comun al c!o/a a'od$icon!empoane a po'lema!icii comple)i!$ţii "n a#i!ec!u$= pesupunemc$= daca nu imedia!= a!unci "n /ii!oul apopia!ins!umen!ele de anali($ sau di/ese modele de sen(oi po!

oei da!e pecise despe si! "n !imp eal "n ceea ce pi/e6!e ogani(aea "n !imp= modele non liniae de

compo!amen! po! simula pocese de ce6!ee a oa6ului= sau decompo!ae a u!ili(a!oilo 6i punc!ele de in>e)iune "n cae sepoduc sc#im'$i

pu!eea de calcul a compu!eelo poa!e peluca o pale!$ oa!ecomple)$ de !ipae 6i paame!ii "n pocese de o'ţinee a omei

oda!$ s!a'ili!e popie!$ţile necesae pen!u ma!eialul necesapen!u a'icaţia omei as!el o'ţinu!e= aces!a poa!e 7 podus=sau e)is!$ de;a

e7cien!i(aea economic$ a me!odelo de a'icaţie es!e doa o

c#es!iune de !imp?n con!inuae= /om pe(en!a cinci a'od$i !eoe!ice diei!e caes!a'ilesc punc!e de plecae diei!e 6i olosesc noile !e#nici 6i !e#nologiipe cae le pun "n slu;'a poceselo de o'ţinee a omei.

2. ABORDĂRI CONTEMPORANE ALE UTILIZĂRII ALGORITMULUI ÎNARHITECTURĂ

2.1. NERI O@-AN * +ARIA3LE PROPERTG -ATERIAL

Nei O)man se "n!ea'$ ce se "n!mpl$ cnd in/ese(i pocesul om$9s!uc!u$9ma!eial "n a6a el "nc! ma!eialul s$ 7e mo!oul de geneaea omei Ea a s!udia! medicina 6i a#i!ec!ua= ia "n pe(en!cece!ea($ ma!eiale peoman!e cae s$ pemi!$ o a#i!ec!u$ ce numai depinde de poducţia "n mas$= da /ia'il$ din punc! de /edeeeconomic. O)man se apo!ea($ la na!u$ ca la mu(a esenţial$ "n luculomului cu unel!e= mecanisme 6i ma!eiale 6i anali(ea($ sis!emelepeoman!e o'ţinu!e cu esuse minime 6i cae se adap!ea($ mediului.Ca umae a unui s!udiu al 'iologiei plan!elo= O)man a dedus c$na!ua cons!uie6!e cu un num$ limi!a! de ma!eiale s!uc!ui dee(is!enţa /aia'il$. A6ada= ea popune o me!od$ de poducţie caecopia($ ogani(aea in!en$ a ma!eialelo g$si!e "n na!u$ , cu o a!enţiedeose'i!$ pen!u modul "n cae plan!ele "6i s!uc!uea($ 6i aloc$ma!eialul= dup$ ci!eiile de peomanţ$ necesae= de la scaa micopn$ la "n!eg.O)man= Cece!$ile lui O)man se ma!eiali(ea($ pinc!e/a poiec!e e)peimen!ale pecum 3eas!= Ca!esian Ja)= CapalS1in m$nu6$ din ma!eial cu popie!$ţi /aia'ile cae po!e;ea($

"mpo!i/a sindomului Capel Tunnel= -onocoKue= Ra,coun!ing 6ial!ele.

2.2. NEIL LEACH 9 PER5OR-ATI+E ARCHITECTURE

Neil Leac# accen!uea($ aspec!ul peoma!i/ al a#i!ec!uii

paame!ice. El deplasea($ a!enţia pen!u om$ c$!e pocesul deomae 6i conside$ c$ aces!a e compus pe concep!ele de inomae 6i


5/14

peomanţ$= cae po! poduce e(ul!a!e ce diminuea($ cos!uile 6iconsumul= a!! "n !impul poiec!$ii= c! 6i ul!eio.Leac#=N.= &BBF 0&904

2.3. PATRI SCHU-ACHER * PARA-ETRICIS-arametricism-ul este marele nou stil după modernism, postmodernism şi deconstructivism= spune Pa!ic1 Sc#umac#e. Elde7ne6!e paame!icismul ca s!il= ia s!ilul ca pogam de cece!ae "ndomeniul design9ului. -e!odologia de implemen!ae apaame!icismului popune pocedee pecum in!e9a!iculaea=#i'idi(aea= !ansom$ile= de!ei!oiali(aea= deomaea= i!eaţiile=olosiea de NUR3S= componen! genea!i/e 6i scip! "n locul modelului.Sc#umac#e e/idenţia($ dep! !a'u9ui= "n scopul e/i!$ii unei c$dei "n!ipae /ec#i= cae nu se leag$ de !eoia paame!icismului !ipologiileamiliae= o'iec!ele eme!ice= (onele cla delimi!a!e= epe!iţia= liniile 6iung#iuile dep!e= colţuile.Ccel mai impo!an! sa! al lui es!e s$= nu seadauge sau elimine elemen!e $$ a ela'oa un s,s!em comple) dein!ea!iculaţii. Sc#umac#e= &BBM

&.2. PHILIP 3EESLEG * RESPONSI+E ARCHITECTURES

Un e)emplu conce! al unui e(ul!a! cae se manies!$ pin ins!anţemul!iple es!e poiec!ul de a#i!ec!u$ e)peimen!al$ al lui P#ilip3eesle,= H,lo(oic 8ound= pe(en!a! la 3ienala din +eneţia "n anul&BBM. Ins!alaţia $mne "n!9un poces con!inuu deoaece con7guaţiaei se modi7c$ "n uncţie de pe(enţa oamenilo. Es!e /o'a de un mediua!i7cial cea! s$ eacţione(e la pe(enţa omului pin mi6c$i empa!ice

6i pocese cae mimea($ espiaţia. Implemen!aea a numeo6i sen(oide mi6cae 6i de po)imi!a!e a $cu! posi'il$ !ansmi!eea inomaţiei lacen!ii de eacţie ai ins!alaţiei= cae pun "n mi6cae elemen!e a!icula!e=lic#ide 6i po/oac$ c#ia eacţii c#imice. Acela6i concep! 'a(a! peeacţie la sen(o= oe$ paame!ii /aia'ili necesai pen!u di/esesis!eme cae eacţionea($ >e)i'il la condiţii e)!ene. Aceas!$ gam$ deeacţii es!e ceea ce am numi! re'ultate multiple. ?n ca(ul unui o'iec!7nal igid in>e)i'il= e(ul!a!ele sun! !oa!e con7guaţiile /i!uale caecoespund !u!uo /aloilo posi'ile ale paame!ilo ce modi7c$pocesul.

&.4. FOA PHGLO8ENETIC TREE

5oeign Oce Ac#i!ec!s 5OA au considea! c$ "n lucul cu poceselede omae es!e ne/oie de o uneal!$ pen!u /i(uali(ae 6i e)plicae ae!apelo de omae. Ei au ecus a o anali($ de !ip a'oescen! ae/oluţiei unui poiec!= 6i anuma copacul 7logen!ic. Aces!a con!i'uie laiden!i7caea punc!elo de in>e)iune ale pocesului de omae 6i alposi'ilelo gade de "nudie din!e diei!e poiec!e= cae nu se e>ec!$

"n o'iec!ul 7nal. -ai mul!= o asemenea ogani(ae a poceselo poa!ee/idenţia posi'ili!$ţi de #i'idi(ae "n!e !ipui cae s$ genee(e o'iec!e

7nale cu caac!eis!ici omale popii= ceea ce poa!e idica copacul7logene!ic de la gadul de ins!umen! de anali($ la cel de in!umen! de


6/14

poiec!ae. T$s$!ua undamen!al$ a !u!uo aces!o a'od$i= 6i cea caegeneea($ o sc#im'ae de paadigm$ "n a#i!ec!u$= es!e ceea ce NeilLeac# omula ca o s!$mu!ae a a!enţiei de la om$ c$!e omae.Leac#= &BBF 0&904 Aceas!$ sc#im'ae ae consecinţe ma;oe pen!u

a#i!ec!= deoaece an!enea($ !oa!e aspec!ele meseiei "n!9o dinamic$a adap!$ii la noile opo!uni!$ţi 6i cons!ngei. Compe!enţeledesigneului de omae sun! al!ele dec! cele ale designeului deom$= deoaece ul!imul modelea($ o'iec!e= ia pimul concepe pocesede omae. Dieenţele din!e cei doi se manies!$ pe mai mul!e planui6i se ami7c$ de 7ecae da!$ "n domeniile adiacen!e a#i!ec!uii= alec$o e/oluţie es!e con/egen!$ c$!e c$u!aea elaţiilo simple din!eelemen!e 6i admi!eea comple)i!$ţii socie!$ţii umane. +om a'odasuccesi/ c!e/a din!e !$s$!uile noii pac!ici de a#i!ec!u$genea!i/$= pen!u a con!ua cadul geneal "n cae se pe!ece pocesulde poiec!ae "n pe(en!.

3. PREMI!E ALE !CHIMBĂRII DE PARADIGME

0.%. CAD CONTRA ALGORITM

Consecinţa imedia!$ a !eceii de la modelaea de om$ la cons!uieade poces moogene!ic es!e de na!u$ in!umen!al$. Dac$ pn$ acuma#i!ecţii s9au olosi! de so!ui cae acili!au modelaea omelo "n 0dimensiuni= "mpeun$ cu mul!e al!e opţiuni= pecum Au!oCad= A#icad=Neme!sc#ec1= e!c= aces!ea nu se pe!ea($ 6i la implemen!aeaalgoi!milo. So!ae9ul de !ip CAD oe$ pac#e!e de cod pede7ni!ede la ome geome!ice simple la peeţi cu popie!$ţi pede7ni!e=elemen!e de !mpl$ie= "n/eli!oi= 6amd pe cae a#i!ec!ul le poa!ea!icula conom unui scop omal pes!a'ili!= pen!u a manipula 6icon!ola ul!eio modelul 0D o'ţinu! "n uncţie de ci!eii uncţionale=es!e!ice= sau concep!uale.

Pen!u ma;oi!a!ea designeilo= compu!eul es!e doa o uneal!$a/ansa!$ pen!u poducţia de ome. La!ua de!eminis!$ a a#i!ec!uiium$e6!e concepeea un poiec! cu scopul de a 7 cons!ui! 6i de ase/i uncţiuni pes!a'ili!e. De aceea= "n poiec!ul de a#i!ec!u$ /omdelimi!a & e!ape cons!i!u!i/e ale pocesului de poiec!ae. Pima e!ap$es!e cea de design= cae es!e un poces /ag 6i am'iguu 6i ţine deconcep!uali(ae= in!epe!ae 6i ino/aţie= ia ce9a de9a doua es!epoiec!aea= cae se ee$ la concepeea unei me!ode= sc#eme caese/e6!e la a!ingeea unui o'iec!i/. /er'idis, 0112( )$

+om discu!a= "n cele ce umea($ despe e!apa iniţial$= cea adesignului= pen!u a e/idenţia sal!ul pe cae "l ace a#i!ec!ul de lau!ili(a!o de ins!umen!e la cea!o de ins!umen!e. Idem 4: ?n luculcu algoi!mul= a#i!ec!ul se olose6!e de elemen!ele de 'a($ ale coduluipen!u a cons!ui cu ele pocese genea!i/e 6i a se eli'ea deomul$ile igide incluse "n so!uile CAD.

3n algoritm este o procedură de adresare a unei probleme într-un

număr fnit de etape, 4olosind operaţii logice de tipul i4-then-else/er'idis, 0112( xii El poa!e e)is!a independen! de o calcula!o= pe


7/14

cnd so!ae9ul !e !ip CAD= pin de7niţie= es!e dependen! de aces!a.Aceas!a oe$ posi'ili!a!ea de implemen!ae a aces!uia "n oice el depla!om$ so!ae.Dieenţa din!e cele dou$ me!ode nu su/ine doa din posi'ili!$ţilecom'ina!oice sau /esa!ili!a!ea algoi!mului= ci se manies!$ 6i

con!e)!ual 6i pin coelaea pocesului de design cu momen!ul 6!iinţi7c6i !e#nologic "n cae se des$6oa$. Dac$ a'od$ile peceden!e alepoiec!$ii de a#i!ec!u$ au ţinu! "n!i de a's!ac!i(aea na!uiipecum apo!aea la modelul coli'ei pimi!i/e "n an!ic#i!a!e= apoi deu!opia mecani($ii ma6ina de locui! ca model= +idle &BB0 acuma#i!ec!ua se "ndeap!$ spe aţionali(aea pocesului de poiec!aepin decodi7caea "n eguli ma!ema!ice a poceselo moogene!ice din'iologie= gene!ic$ sau c#imie= sau pin op!imi(aea soluţiilo da!oi!$pu!eii de calcul spoi!e a calcula!oaelo.

Con!e)!ul 6!iinţi7c al aces!ei a'od$i de !ip 'o!!om9up& es!e unul "ncae 7(ica 6i c#imia= da 6i al!e 6!iinţe deopo!i/$= se a)ea($ pe s!udiulenomenelo de !ip compo!amen!al= cae manies!$ !endin


8/14

o'ţinu!e= sau a geome!iei ei nu conţine nici o inomaţie despepocesul de omae. Popie!$ţile o'iec!ului o'ţinu! pin moogene($nu sun! al!ce/a dec! răspunsul pe care îl o4eră 6obiectele7evenimentelor la care participă. Reise= Umemo!o= &BB::

Discu!nd despe clasi7c$i= Deleu(e susţine e/i!aea unei anali(e

cae se 'a(ea($ pe ci!eii de asem$nae= iden!i!a!e= analogie sauopo(iţie= ia "ndemnul 7losoului es!e s$ ne "ndep!$m spe ceea ce ne permite să 4acem ast4el de judecăţi sau să stabilim ast4el de relaţii.&e8anda,0110(2&920.

0.0. REZULTATUL FINAL CA DOMENIU DE $ALORI. INTRODUCEREA$IRTUALITĂ"II

Am /a(u! "n poiec!ul lui P#ilip 3eesle, cum o ins!alaţie ocup$ "n!imp eal di/ese con7guaţii posi'ile= "n uncţie de !ansom$ile caese pe!ec "n ;uul ei. ?n ca(ul unui o'iec! cu om$ 7nal$ 7)$= e(ul!a!elemul!iple nu dispa oda!$ cu ma!eiali(aea aces!eia. Ele $mn "n/i!ual= ia o'iec!ul podus epe(in!$ doa una din!e omele posi'ile=

"n cae paame!ii nu mai /aia($. Discu!nd despe ma!eiali(aeae(ul!a!ului unui poces genea!i/= Deleu(e ace dieenţa "n!ereali'are 6i actuali'are 6i plasea($ mul!iplici!a!ea e(ul!a!elo posi'ile

"n virtualitate. 9irtualul= spune Deleu(e= nu se opune realului, ciactualului 6i trebuie defnit ca parte a obiectului real. Idem 00 Acela6iconcep! es!e elua! de Reise 6i Umemo!o. Ace6!ia a7m$ c$ un pocesnu conduce la un singur re'ultat material, în schimb o4eră posibilitateamai multor instanţe materiale. Reise= Umemo!o= &BB::F

Oicae a 7 me!oda de ogani(ae a omei= 7e ea cea asupaeţelo minimale= sau g#ida!$ de a!ac!oi= sau oice egul$ma!ema!ic$= "n cadul pocesului paame!ii nu acţionea($ punc!ual= cica un domeniu de /aloi= "n cae po! ocupa oice po(iţie. Ace6!ipaame!ii po! 7 epe(en!aţi de po(iţia soaelui "n apo! cu un punc!=sau de dis!anţa pn$ la un a!ac!o cae aec!ea($ cu'ua unei aţade.5ie c$ paame!ii /aia($ "n !imp= sau "n spaţiu= /aloile aces!oag#idea($ pocesul. Aceas!$ /aiaţie es! pe(en!$ "n na!u$ "n !eceilede la o s!ae la al!a !empea!ua= s!$i de agegae= umidi!a!e= e!c=cae sun! gada!e 6i "n >u) con!inuu= ceea ce "nseamn$ c$ nu pu!eme)!age paame!ul ideal cae /a in>uenţa oma pe cae doim s$ oma!eiali($m= $$ ca aceas!a s$ nu 7e un pocedeu educ!i/. ?nmanies!ul paame!icismului= Sc#umac#e insis!$ asupa impo!anţei

!an(iţiei gada!e de la o om$ la al!a. Scumac#e= &BBM.Pin umae= !oa!e /aloile cae po! modi7ca s!aea 7nal$ de

ec#ili'u omal $mn "n /i!uali!a!e= "n a#i!ec!u$= da 6i "n pocesepecum em'iogene(a= deoaece s!aea de dieenţiee ma)im$ a!ins$=cae pemi!e ac!uali(aea omei "n spaţiu= depinde de condiţiile demediu= cae sun! /aia'ile. Din punc! de /edee moogene!ic= a eali(ao posi'ili!a!e nu adaug$ nimic la o om$ pede7ni!$= cu e)cepţiaeali!$ţii DeLanda= %FFM. Un al! mod "n cae omulea($ DeLandaaceea6i idee a!es!$ c$ singua dieenţ$ din!e un mem'u al uneispecii 6i ceilalţi es!e de odin spaţio9!empoal. DeLanda= &BB& 2&920?n 7loso7a deleu(ian$ ac!uali(aea es!e lega!$ de dieenţiee. /ot ce se

petrece şi tot ce se 4ormea'ă este corelat cu ordine de di4erenţe(di4erenţe de nivel, temperatură, presiune, tensiune, potenţial,


9/14

di4erenşe de intensitate. DeLanda= &BBM. Pin umae= a#i!ec!ullucea($ cu pocese cae poduc e(ul!a!e cae se dieenţia($ din ce "nce mai mul!= "n uncţie de comple)i!a!ea omei= de la concep!= pn$ laac!uali(aea lo "n spaţiul 7(ic.

0.2. GEOMETRIE CONTRA TOPOLOGIEDin an!ic#i!a!e pn$ "n pe(en! omele a#i!ec!uale au os!undamen!a!e pe pincipiile geome!iei Euclidiene 6i ma!ema!iciiCa!e(iene. Sis!emul Euclidian9Ca!e(ian s9a iden!i7ca! cu geome!iapin punc!e cu po(iţia s!a'ili!$ "n cele 0 dimensiuni ale spaţiului!idimensional. ?n ul!imii 4B de ani= ce6!eea pu!eii de calcul acompu!eelo a $cu! posi'il$ apaiţia de noi amui ale ma!ema!icii cepemi! descieea omei "n !emeni noi ma!ema!ica non9euclidian$=ac!al$= pocedual$ 6i paame!ic$. ăsurătorile şi repre'entarea lor,care p:nă acum ţineau de domeniul meşteşugului, sunt conduse acum

prin maşinării din ce în ce mai sofsticate pentru a producetrans4ormări continue şi directe între coordonatele numerice şi spaţiulf'ic. S#elden= Ji!!= &B%% 0F

Pen!u a ac!uali(a mul!iplici!$ţile /i!uale pin a!iculaea ma!eiei!e'uie s$ ai'$ loc o geome!i(ae gada!$ a egulilo cae s!uc!uea($oma= cae es!e ec#i/alen!$ pocesului de dieenţiee despe cae/o'e6!e Deleu(e. Reise 6i Umemo!o /o'esc 6i ei 6i ei despedieenţieea gada!$ a geome!iilo pin com'inaea uno !ipae deogani(ae supapuse pes!e oma iniţial$= cae ac /i(i'il$ leg$!uadin!e geome!ie 6i ma!eie. &BB::F

Pn$ la a de/eni o geome!ie cae poa!e 7 ma!eiali(a!$= oma

!ece pin cea mai puţin dieenţia!$ din!e geome!ii= !opologia./opologia priveşte acele proprietă;i ale fgurilor geometrice care sunt invariabile chiar la îndoire, întindere sau alte de4ormări care nu creea'ănoi puncte şi nu uneşte punctele deja existente. DeLanda= &BB& &:DeLanda a7m$ c$ !eceea de la spaţiul /i!ual la cel eal se ace pine!apele cae dieenţia($ din ce "n ce mai mul! geome!ia !opologic9dieenţial9poiec!a!9a7n9euclidian= pn$ la cea Euclidian$= "n cae= dee)emplu= dou$ !iung#iui sun! ec#i/alen!e doa dac$ la!uile lo aaceea6i lungime= deci "n cae omele sun! cel mai 'ine dieenţia!e.

Dieenţa cae se con!uea($ "n!e poiec!aea de om$ 6i poiec!aepoceselo moogene!ice= pi/e6!e= a6ada= lucul cu spaţiul non9

me!ic= cel al elaţiilo din!e elemen!e= al geome!iilo disce!e cae sepo! ma!eiali(a "n ome diei!e. Lim'a;ul con!empoan al omei ade/eni! un a#ipelag de geome!ii cu semn$!u$ !opologic$ unic$=genea!e "n mul!iple ins!anţe. S#elden= Ji!!&B%%0Nu doa pecepţia omelo geome!ice s9a sc#im'a! oda!$ cuin!oduceea aces!o geome!ii 6i ce6!eea pu!eii de calcul= ci 6ipespec!i/a asupa spaţiului.


10/14

cu pac!ica de a#i!ec!ua pin pisma ma!ema!icii modene. Ace6!iacon!uea($ con!e)!ul "n cae pecepţia spaţiului "n !emeni euclidienies!e una aleas$ a'i!a. Dimensionali!a!ea speci7c$= m$sua!$ de unsis!em de coodona!e pecis 6i nomali(aea omei pin !aduceea ei

"n !emeni euclidieni "6i piede sensul "n!9o !eoie a ma!ema!icii "n cae

spaţiul es!e elaţional= locali(a! 6i in!econec!a!.S#elden 6i Ji!! conside$ c$ e/oluţia pecepţiei asupa spaţiului es!ecea mai impo!an!$ de(/ol!ae a pocesului de o'ţinee a omeicon!empoan. Cea mai impo!an!$ pen!u designei= a7m$ ace6!ia=es!e noua "nţelegee a locali($ii omei= cae nu mai es!e pecepu!$s!ic! ca ocupan! al spaţiului ca!e(ian= sau ca descieea coodona!eloei numeice= ci es!e de7ni!$ ca 6i de cone)iunile din!e cadele spaţiale.S#elden= Ji!!&B%%

0.4. DI!PARI"IA REPREZENTĂRILOR ÎN PLAN. TRA!EU DIRECT FILE%TO%FACTOR&

Oda!$ simula!$ /aian!a considea!$ 7nal$ a unui poiec!= cude!alieea !ipaelo geome!ice cae /o compune an/elopan!a= aelemen!elo s!uc!uale 6i a a!iculaţiilo sau noduilo= dac$ aces!aes!e scopul= se poa!e !ece mai depa!e la ma!eiali(aea o'iec!ului.

Ec#eul= compasul sau !eul sun! ins!umen!ele necesaeepe(en!$ii de geome!ii euclidiene= a liniilo dep!e 6i a cecuilo. ?n!ecu!= aces!e modele de epe(en!ae au $cu! necesae ma6in$iilecae s$ poa!$ poduce elemen!e de cons!ucţie liniae sau cu'e.Consecin


11/14

poeminen!e in>uenţe "n poducţia de a#i!ec!u$. oul structuralismdetermină întoarcerea de la 4ormalism către practicile materialedeschise către potenţialul lor ecologic Idem

0.:. OB'ECT! FOR THE MAR(ET OF ONE3

Implicaţiile noilo unel!e de a'icaţie se "n!ind mul! pes!e ganiţelea#i!ec!uii 6i cons!ucţiilo. Neil 8es#eneld= cece!$!o la -IT a pus'a(ele pimului 5a'La'. 2Cece!$!oii de la -IT= pin!e cae 6i Neil8es#eneld au implemen!a! la'oa!oae de a'icaţie la o scaa mul!mai mic$ 6i la peţul de cca %BQ al la'oa!oului iniţial "n mai mul!eoa6e ale lumii= pen!u a oei oamenilo posi'ili!a!ea de a de7nipo'leme= gndi po!o!ipui 6i pen!u a in>uenţa economia la scaamic$. Lassi!e= &BBF

Nu doa a#i!ecţii se po! olosi de posi'ili!a!ea de a pa!iculai(a7ecae elemen! a#i!ec!ual 6i s!uc!ual= ci oice poduc$!o cae

lucea($ la sca$ mic$. 5a'La'9uile com'in$ >e)i'ili!a!e so!9uiloopen9souce cu ec#ipamen! pen!u po!o!ipae pen!u a pemi!e oicuis$ poduc$ o'iec!e 6i unel!e pa!iculai(a!e ne/oilo sau doinţelo lo.Scopul iniţial al 5a'La'9uilo es!e s$ pemi!$ oamenilo s$ poduc$!e#nologie "n loc s$ o consume.

Pen!u designeii de podus= posi'ili!a!ea de a96i a'ica singuipodusele es!e o e"n!oacee la designeul9me6!e6uga cae nudepinde de poducţia "n mas$ 6i poa!e cea piese dieenţia!e.

Pen!u a#i!ecţi= noile me!ode de a'icaţie "nseamn$ posi'ili!a!eae)plo$ii uno noi ome de a "m'$ca ac!i/i!a!ea uman$. ?n!9un cadu

mai lag= "n discuţia despe compo!amen!ele comple)e "n caduloa6ului= pa!iculai(aea "n mas$ se e/idenţia($ ca o soluţie pen!u "mpo!i/a s!andadi($ii impuse a locuinţelo. C#ia dac$s!andadi(aea oe$ a#i!ecţilo a/an!a;ul unui $spuns apid=in>e)i'ili!a!ea ei= lipsa de con!ol de c$!e u!ili(a!o 6i eliminaea/aiaţiei sun! de(a/an!a;e impo!an!e "n mediul u'an= cae es!ecaac!ei(a de ac!oi mul!iplii= mai mul!e sc$i= 6i comple)i!a!e.8a#am= &B%% %0&. Dup$ cum a7m$ Da/id 8a#am "n a!icolul saudespe poiec!aea oa6ului comple)= designeii a !e'ui s$ seecunoasc$ pu!eea cons!uc!oilo indi/iduali 6i na!ua comple)$=#i'idi!a!ea 6i di/esi!a!ea oa6ului. El "ncua;ea($ designeii s$ se

oloseasc$ de noile !e#nologii pen!u a cons!ui noi $spunsui lains!a'ili!a!ea mediului u'an. Peceden!ele is!oice cae a!es!$ pu!eeacons!uc!oului indi/idual sun! sa!ele u'ane din ameica la!in$= cae s9au e)!ins necon!ola! pe aii oa!e "n!inse. A#i!ec!ul o#n 5. Tune= aa7ma!= comen!nd si!uaţia a/elas9uilo= c$ moologia 'o!!om9up 6icons!ui!$ indi/idual oe$= da!oi!$ >e)i'ili!$ţii= o soluţie mai 'un$ pe!emen lung pen!u


12/14

inspi$ !e#nici noi pen!u soluţionaea oic$ei misiuni= 7e ea ele/an!$sau nu pen!u 'inele omeniii cae lup!$ "mpo!i/a consumeismului 6ipo!e;ea($ plane!a din Pius.In!edependenţa din!e domenii es!e apoape palpa'il$ "n 7ecaediscus !eoe!ic cae !ece= ine/i!a'il= pin disciplinele adiacen!e pen!u

a pu!ea cons!ui o imagine comple)$. Pen!u c$ lumea es!e comple)$.E/oluţia !e#nologic$ pae s$ 7 s!ni! upeea sime!iei= !an(iţia c$!eo s!ae mai comple)$ dieenţia!$= pe cae le e)plic$ a!! de de!alia!DeLanda %FFM= %:9%F. Teoia s9a piedu! "n aceas!$ s!ae cu en!opiecescu!$= "ncecnd sa mon!e(e noul pe !ipa /ec#i.

C#is!op#e Hig#! scie despe moa!ea !eoiei 6i despe "ncec$ile de a omula pos!9!eoia "n a#i!ec!u$ 6i 7lm.

Astă'i, post-teoria de arhitectură şi flm pretinde că 4uncţiateoriei a 4ost preluată de noul val de stiinţe cibernetice, de lastudii de management la biotehnologie, la ştiinţele cognitive saudirect la in4rastructurile in4ormaţionale cibernetice caresugerea'ă o regrupare 4undamentală, sau chiar di4u'ia graniţelor dintre obiect şi subiect, şi a cunoaşterii în sine.Hig#!= &BBF 20

-oa!ea !eoiei a os! un enomen !ansdisciplina= cae pune "n ci($idea a#i!ec!uii 6i ceea ce "nseamn$ a 7 a#i!ec!. ?n ma;oi!a!eadiscusuilo despe aplicaţiile 6i implicaţiile a#i!ec!uii genea!i/e sepunc!ea($ "n!9un el sau al!ul necesi!a!ea unei undamen!$i !eoe!iceale noilo demesui a#i!ec!uale. Soţii O)man a7m$ "n discusul lodespe nouls !uc!ualism c$ pen!u a opeaţionali(a in!edependenţadin!e ma!eial 6i design este nevoie de o 4undamentare teoreticăsufcient de comprehensivă pentru a putea integra teoriile, metodele şitehnologiile emergente în design, practică şi educaţia arhitecţilor.

O)man= O)man= &B%B &0Pa!ic1 Sc#umac#e mili!ea($ pen!u o !eoie uni7ca!$. =u

ajutorul unei teorii unifcate= spune el= 6designerul7 este maai bine pregătit să administre'e designuri şi designeri di4eriţi, şi abordări careau direcţii di4erite, potenţial chiar opuse, contradictorii şi care ar puteasta una în calea celeilalte.Sc#umac#e= &B%B To! el con!inu$ cu ideeac$ o undamen!ae!eoe!ic$ omogen$ a elimina con!adicţiile cae seceea($ "n acela6i eo! cea!o.?n a!icolul in!oduc!i/ din num$ul despe ma!ema!ica spaţiului ae/is!ei Architectural &esign= 8eoge Legende ace o o'se/aţieasem$n$!oae celo peceden!e cnd spune c$= "n !imp ce cul!uadesignului 6i9a "nsu6i! ino/aţiile din domeniul calculului= ea ae maipu!in !imp pen!u !eoia cae s!$ c#ia la 'a(a eali($ilo "n domeniu.Legende= &B%% F

To! mai mul!e discusui !eoe!ice i(ea($ /agul pe m$su$ ce seapopie de elaţiile comple)e din!e discipline= cae se in>uenţea($ecipoc "n!9o sc#em$ i(oma!ic$. Teceea c$!e anali(a aţional$=gu/ena!$ de inas!uc!uile inomaţionale popune un nou modelinomaţional de gndie= cae a eli'ea! po'lemele cunoa6!eii dela!ua lo !e#nic$.Dac$ o !eoie uni7ca!oae mai poa!e 7 lua!$ "n consideaţie "n domeniula#i!ec!uii= ce el de noţiuni a pu!ea s$ gupe(e= ţinnd con! de ap!ul

c$ oice consideaţii omale sun! dep$6i!e "n lucul cu poceselemoogene!ice Se poa!e pune po'lema uno modele de pocese i


13/14

daca da= conţine aces! demes o a!i!udine adec/a!$ aţ$ decomple)i!a!ea sis!emelo "n cae se des$soa$ a#i!ec!ua

BIBLIOGRAFIEC*+s,-+is M./200 A Passage !o Comple) S,s!ems "n =omplex s>stems and Bel4-

organi'ation odeling= Spinge= 3elinDL,n4, M. /2002 In!ensi/e Science and +i!ual P#ilosop#,=Con!inuum= London

DL,n4, M. /15 Deleu(e on !#e genesis o om "n A! O'i!= n%= accesa! la adesa

#!!p.a!node.sea!o'i!issue%Vdeleu(eVdeleu(eVdelanda.#!ml= "n da!a de %&.BF.&B%%

D6u7 G. /13 /he


14/14

Architectural &esign –athematics o4 BpaceF, Jile, Pu'lis#ing=

Indianapolis= Iul9AugO>9,n N. /2010; WS!uc!uing -a!eiali!, 9 Design 5a'ica!ion o He!eogenous -a!eials

in Architectural &esign – /he eE Btructuralism –&esign, Gngineeringand Architectural /echnologies = Jile, Pu'lis#ing=Indianapolis= +ol MB= N 2= Iul9Aug

O>9,n R. O>9,n R. /2010 T#e Ne S!uc!ualism * DesignEngineeing and Ac#i!ec!ual

Tec#nologies in Architectural &esign – /he eEBtructuralism – &esign,

Gngineering and Architectural /echnologies = Jile,Pu'lis#ing= Indianapolis= +ol MB= N 2= Iul9Aug

Risr '. U99*+* N. /200? A!las o No/el Tec!onics= Pince!on

Ac#i!ec!ual Pess= Ne Go1!,46r !. /200@; Archigram ( architecture Eithout architecture= T#e-IT Pess= Cam'idge=

-assac#use!!s

!=8u9,=8r P. /2005 arametricism as Bt>le - arametricist ani4esto accesa! la adesa

#!!p.pa!i1sc#umac#e.comTe)!sPaame!icismQ&BasQ&BS!,le.#!m "n da!a %0.BF.&B%%

!=8u9,=8r P. /2010 arametricism and the Autopoiesis o4 Architecture accesa! la adesa#!!p.pa!i1sc#umac#e.comTe)!sPaame!icismQ&BandQ&B!#eQ&BAu!opoiesisQ&BoQ&BAc#i!ec!ue.#!ml "n da!a %2.BF.&B%%

!864n D. i++A. /2011Con!inui!, and Rup!ue "n Architectural&esign – athematics o4

BpaceF, Jile, Pu'lis#ing= Indianapolis= Iul9AugTr7i4is (. /200?; Algorithmic Architecture= Else/ie Ac#i!ec!ualPess= O)od

$i46r A. /2003; XT#e T#id T,polog,X. "n Cu!#'e!= Ale)ande R.&esigning cities( critical

CONSIDERAŢII ASUPRA PROCESULUI DE PROIECTARE

Documents

Transcript of CONSIDERAŢII ASUPRA PROCESULUI DE PROIECTARE