7/16/2019 Consecintele Acordului Schengen Asupra Liberei Circulatii a Persoanelor in Cadrul UE

http://slidepdf.com/reader/full/consecintele-acordului-schengen-asupra-liberei-circulatii-a-persoanelor-in 1/14

Consecințele acordului Schengen asupra liberei circulații a persoanelor în cadrul UE

CUPRINSUL LUCRARII

I.  Spațiul Schengen ............................................................................... pg 2

1.1. Intrarea Bulgariei și României în spațiul european Schengen ................ pg 2

1.2. Reacții ale României și Bulgariei la amânarea repetată .......................... pg 4

1.3. Controverse UE privind extinderea Spațiului Schengen ......................... pg 5

II.  Obiective asupra liberei circulații a persoanelor în cadrul UE ... pg 5

2.1 Consecinte privind acordul Schengen asupra liberei circulații a persoanelor în

cadrul UE ………………………………………………………………….. pg 10

2.2 Miza şi beneficiile Schengen privind libera circulație a persoanelor pentru

România ........................................................................................................ pg 12

III.  Concluzii ............................................................................................ pg 13

IV.  Bibliografie ....................................................................................... pg 14

7/16/2019 Consecintele Acordului Schengen Asupra Liberei Circulatii a Persoanelor in Cadrul UE

http://slidepdf.com/reader/full/consecintele-acordului-schengen-asupra-liberei-circulatii-a-persoanelor-in 2/14

Consecințele acordului Schengen asupra liberei circulații a persoanelor în cadrul UE

I.  Spațiul Schengen 

Spațiul Schengen este o zonă de circulație liberă în Europa, conformă cu Acordul de

la Schengen. Statele membre ale acestui spațiu au eliminat sau vor elimina controalele pentru

 persoane la frontierele dintre ele, astfel încât este (sau va fi) posibilă trecerea frontierei între

oricare două asemenea state fără prezentare de acte de identitate și fără opriri pentru control. 

Acordul de liberă circulație a fost semnat la 14 iunie 1985 în mica localitate

luxemburgheză  Schengen. Primele state care l-au implementat au fost Belgia,  Franța, 

Germania,  Luxemburg,  Portugalia,  Spania și Țările de Jos, care și-au deschis între ele

granițele la 26 martie 1995. 

Până în prezent, 30 de state au aderat la  Acordul Schengen, dintre care 27 l-au și

implementat. Într-un moment istoric, la 21 decembrie 2007, nouă state, majoritatea din

centrul și estul Europei, și-au deschis granițele, astfel încât pentru prima dată este posibilă

călătoria liberă peste fosta Cortină de Fier . 

Din Spațiul Schengen fac parte și Elveția, Liechtenstein, Norvegia și Islanda, care nu

sunt membre ale UE. În același timp, Regatul Unit și Irlanda, țări membre ale Uniunii

Europene, au optat să nu implementeze acordul Schengen pe teritoriul lor. 

Statele membre ale Acordului de la Schengen care totodată sunt membre ale Uniunii

Europene România, Bulgaria și Cipru, respectiv statele care sunt doar membre ale Acordului,

dar nu ale UE, Elveția și Liechtenstein, nu au început încă să aplice prevederile acordului, dar 

urmează să o facă în viitor. Cetățenii lor se pot aștepta în continuare la controale de granițǎ

între țările lor și țǎrile vecine. 

1.2 Intrarea Bulgariei și României în spațiul european Schengen

Intrarea Bulgariei și României în spațiul european Schengen de liberă circulație, în

luna martie 2011, s-a izbit de opoziția unor state membre, ca cea din partea Germaniei, 

Finlandei și a Austriei. Asta a reieșit din consultările din ianuarie 2012 ale Consiliului UE în

Gödöllo (lângă Budapesta), Ungaria. 

7/16/2019 Consecintele Acordului Schengen Asupra Liberei Circulatii a Persoanelor in Cadrul UE

http://slidepdf.com/reader/full/consecintele-acordului-schengen-asupra-liberei-circulatii-a-persoanelor-in 3/14

Consecințele acordului Schengen asupra liberei circulații a persoanelor în cadrul UE

Intrate în Uniunea Europeană în anul 2007, România și Bulgaria ar fi trebuit, conform

înțelegerii inițiale la nivelul UE și în spiritul importantului Tratat de la Maastricht, să fie

 primite în zona Schengen în luna martie 2011. 

Intrarea s-a amânat însă, statele opozante, - oficial unul, două la număr -, motivând că

în cele două țări ar fi unele lacune în domeniul reformelor de justiție și (tot motivație) din

cauza corupției1 .

Ca urmare a numărului mare de refugiați originari din Asia,  Africa de Nord etc.,

Franța și Italia par să fi cerut în 2011 modificarea Acordului Schengen. Această poziție este

sprijinită și de alte state membre, între care Grecia și România.

Totuși, România, prin opinia președintelui Traian Băsescu, a exprimat părerea că o

eventuală modificare a Acordului ar trebui să se facă abia după admiterea Bulgariei și

României, cu alte cuvinte în spirit de corectitudine să nu se schimbe regulile  jocului în timpul

 jocului.

Poziția germană și austriacă 

Ministrul de interne al Germaniei între 2009-2011, Thomas de Maizière, participant la

respectivele discuții, a justificat opoziția Berlinului  prin aceea că „există lipsuri în sistemul

 justițiar și în domeniul corupției” în cele două țări sud-est europene, care ar fi incompatibile

cu apartenența la „Schengen”. Ministrul federal de interne al Austriei,  Maria Fekter , își

expr ima până în 2011, de asemenea, opoziția la admiterea celor două țări (Bulgaria și

România) dar ulterior această poziție nu a fost oficial reconfirmată. 

Ministrul (în 2013) german de interne, Friedrich, a declarat revistei "Spiegel", că dacă

bulgarii și românii vor ridica problema acceptării lor în Spațiul Schengen la Consiliul pe

 Justiție și Afaceri Interne al  UE din martie 2013, li se va opune Veto-ul german. Ministrul a

motivat această opoziție prin corupția ce ar fi în cele două state. 

Opoziția Olandei față de aderarea României și Bulgariei 

În vara anului 2011 a intervenit modificarea treptată în raport cu intrarea României și

Bulgariei a pozițiilor Germaniei, Austriei și Finlandei în sens favorabil. În iunie 2011

Parlamentul UE s-a pronunțat pentru intrarea României și Bulgariei în Spațiul Schengen, dar 

Consiliul Ministerial UE nu a acceptat opinia acestuia (Parlamentului), cu motivația unor 

nemulțumiri (insatisfacții) exprimate de guvernele Olandei și Finlandei față de pretinse

1 Vezi articol la Deutsche Welle în germană: http://www.dw-world.de/dw/article/0,,14872655,00.html

7/16/2019 Consecintele Acordului Schengen Asupra Liberei Circulatii a Persoanelor in Cadrul UE

http://slidepdf.com/reader/full/consecintele-acordului-schengen-asupra-liberei-circulatii-a-persoanelor-in 4/14

Consecințele acordului Schengen asupra liberei circulații a persoanelor în cadrul UE

lacune în domeniul măsurilor anticorupție și combaterii crimelor organizate ce ar exista în

Bulgaria și România.

Aceste nemulțumiri (insatisfacții) au fost, colateral, legate de Olanda și Finlanda de

ivirea potențială a pericolulului imigrației  ilegale, din Turcia  prin Bulgaria și România în

țările UE din Spațiul Schengen, un argument opozițional ce ține exclusiv de politica

internațională și nu este influențabil din România și Bulgaria.

Astfel, Olanda, care mai devreme nu exprimase decât unele rețineri, și-a accentuat în

toamna lui 2011 poziția opozantă (inclusiv în decembrie) în pofida încercărilor diplomatice

ale Bucureștiului de a concilia problema.

Există păreri la București, că opoziția oficială a Olandei față de intrarea Bulgariei și

R omâniei ar veni de la confruntări politice interne existente în această țară membră a UE, și

nu reliefează fondat realitatea politică din sudestul Europei.

Este evident că, dat fiind poziția geografică și mărimea teritorială a Olandei, această

țară vest-europeană  nu ar fi direct afectată de traficul de persoane din și spre Bulgaria și

România, dacă politicienii olandezi (guvernul) ar fi și ei de acord cu intrarea celor două țări

UE în Spațiul Schengen. 

1.3 Reacții ale României și Bulgariei la amânarea repetată 

România și Bulgaria sunt nemulțumite și intrigate de aceste poziții politice, ele

argumentând că argumentele contra citate nu fac parte din criteriile de acceptare (condiții) în

zona europeană Schengen, aplicate concret la intrarea altor state ale Uniunii Europene.

Președintele Traian Băsescu  a susținut la București, în fața diplomaților străini

 prioritatea  politică pentru România a intrării în spațiul Schengen.

El a reafirmat că România este la fel de angajată ca și celelalte țări ale UE pentruasigurarea securității interne în Uniunea Europeană.

Cele două țări sud-est europene speraseră că, așa cum era programat și îndeplinind

condițiile prevăzute de Tratatul de la Maastricht din 1992, ele vor intra în zonă în luna martie

2011.

 Nici  până acum nu este încă stabilit un termen până la care România și Bulgaria să fie

admise, singurul opozant oficial între cele 27 de state ale UE fiind doar Olanda și conform

unui interviu al unui ministru german dat la Spiegel  (2013) ar fi și Germania . 

7/16/2019 Consecintele Acordului Schengen Asupra Liberei Circulatii a Persoanelor in Cadrul UE

http://slidepdf.com/reader/full/consecintele-acordului-schengen-asupra-liberei-circulatii-a-persoanelor-in 5/14

Consecințele acordului Schengen asupra liberei circulații a persoanelor în cadrul UE

1.4 Controverse UE privind extinderea Spațiului Schengen 

Consiliul pe Justiție și Afaceri Interne (JAI) din UE, reunit la 22 septembrie 2011 la

Bruxelles, a decis amânarea votului privind aderarea Romaniei și Bulgariei la Spațiul

Schengen, în urma opoziției ferme exprimate de Olanda și de Finlanda. 

Același Consiliu, ce s-a reunit în martie 2013 nu are o clară agendă în privința

acceptării României și Bulgariei, deși purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Mark Gray,

a declarat că cele două state îndeplinesc condițiile specifice acceptării, condiții conforme cu

Acordul Schengen (Tratat).

II.  Obiective asupra liberei circulații a persoanelor în cadrul UE

Libera circulaţie a persoanelor şi eliminarea controalelor la frontierele interne

constituie o parte integrantă a unui concept mai larg, şi anume piaţa internă, potrivit căruia

nu pot exista frontiere interne, iar circulaţia persoanelor nu poate fi împiedicată. Conceptul

de liberă circulaţie a persoanelor şi-a modificat înţelesul iniţial. Primele dispoziţii privind

subiectul în cauză făceau referire doar la libera circulaţie a persoanelor considerate drept

agenţi economici, fie angajaţi, fie furnizori de servicii .

Conceptul s-a extins treptat astfel încât acesta cuprinde totalitatea cetăţenilor UE,

indiferent de activitatea economică a acestora, precum şi cetăţenii ţărilor terţe, întrucât, în

urma eliminării controalelor la frontierele interne, persoanele nu mai puteau fi supuse

controlului în vederea verificării cetăţeniei. 

Esența acestei libertăți constă în eliminarea tuturor discriminărilor între cetățenii 

unui stat membru și  cetățenii celorlalte state membre, ce stau sau muncesc pe teritoriulstatului respectiv. Aceste discriminări se referă la condițiile de intrare, deplasare,

recunoașterea pe bază de reciprocitate a calificărilor și a diplomelor dobândite pe teritoriul

statului ai cărui cetățeni sunt, precum și condițiile de muncă, angajare sau remunerație. 

Conform Directivei 2004/38/EC, ca afirmație generală, șederea liberă a unui

cetățean european și a membrilor săi de familie într -un alt stat al UE durează maxim trei

luni.

7/16/2019 Consecintele Acordului Schengen Asupra Liberei Circulatii a Persoanelor in Cadrul UE

http://slidepdf.com/reader/full/consecintele-acordului-schengen-asupra-liberei-circulatii-a-persoanelor-in 6/14

Consecințele acordului Schengen asupra liberei circulații a persoanelor în cadrul UE

De asemenea, statele UE pot interzice intrarea pe teritoriul lor a cetățenilor din alte

state UE care reprezintă un pericol pentru sănătatea publică, siguranța publică sau al căror 

acces este interzis printr-o măsură de administrație publică. „În țările membre ale Spațiului

Schengen, cetățenii români au dreptul legal de ședere o perioadă de 90 zile într -un interval 

de 6 luni, potrivit articolul 20, paragraful 1, din Convenția de aplicare a Acordului

Schengen. Pot fi făcute mai multe călătorii în acest interval, dar totalul zilelor de ședere nu

trebuie sa depășească 90, de la data primei intrări în Spațiul Schengen.  

 După consumarea celor 90 zile, cetățeanul român are obligația de a părăsi Spațiul 

Schengen, putând reintra, la finalul perioadei celor 6 luni, calculate de la data primei

intrări.”  —Poliția de frontieră, România 

Pentru șederea de mai mult de trei luni trebuiesc îndeplinite condițiile de la Art. 7 al

directivei. Acesta prevede că au drept de ședere cetățenii Uniunii care îndeplinesc unul din

 punctele (a), (b) sau (c) și membrii lor de familie, conform punctului (d): 

a) cei care muncesc (legal, adică având drept de muncă) sau sunt self -employed

(persoană fizică autorizată) în statul respectiv; 

 b) au suficiente resurse materiale pentru ei și membrii lor de familie pentru a nu

constitui o povară pentru sistemul de asistență socială al statului respectiv și au totodată oasigurare medicală cuprinzătoare; 

c) - sunt înscriși ca studenți la o unitate de învățământ publică sau privată acreditată

sau finanțată de statul respectiv, inclusiv în învățământul profesional, și 

- au o asigurare medicală cuprinzătoare și asigură totodată statul respectiv printr -o

declarație sau alt mijloc echivalent că au suficiente resurse materiale pentru ei și membrii

lor de familie pentru a nu constitui o povară pentru sistemul de asistență socială al statuluirespectiv pe durata șederii lor; 

d) sunt membri de familie ai unui cetățean al Uniunii care îndeplinește condițiile de

la punctele (a), (b) sau (c).

Conform art. 14, dacă cetățenii europeni și membrii lor de familie au intrat în statul

gazdă pentru a căuta de muncă, ei nu vor fi expulzați dacă dovedesc că ei continuă să -și

caute de muncă și că au o șansă reală de a fi angajați, cu excepția cazurilor prevăzute demăsuri de administrare publică, de siguranță publică sau de sănătate publică. 

7/16/2019 Consecintele Acordului Schengen Asupra Liberei Circulatii a Persoanelor in Cadrul UE

http://slidepdf.com/reader/full/consecintele-acordului-schengen-asupra-liberei-circulatii-a-persoanelor-in 7/14

Consecințele acordului Schengen asupra liberei circulații a persoanelor în cadrul UE

Unele state impun cererea unui document de ședere într -un anumit număr de zile de la

intrarea în tar a respectivă într -un scop de ședere care cade sub art. 7. A nu-l cere la timp poate

fi pedepsit cu amendă sau reținere (detenție), dacă dreptul acelui stat prevede acest lucru. 

A comite infracțiuni grave sau a primi ajutor social (peste 50% din venit) constituie

temeiuri de expulzare. Cel din urmă temei nu se aplică azilanților recunoscuți și rezidenților 

 pe termen lung ai UE. Expulzarea cetățenilor europeni dintr -un stat al UE poate fi contestată

în trei instanțe înainte de rămâne definitivă. 

Dovedirea cetățeniei europene se face în baza pașaportului sau buletinului de

identitate, care constituie documente de călătorie (permisul de conducere și documentul de

ședere nu constituie dovezi ale cetățeniei). Legitimarea cu documentul de ședere se poate facedoar în statul în care a fost emis, în restul țărilor UE el are doar valoare de viză de intrare în

statul care l-a emis sau de viză Schengen în cazul emiterii de către un stat membru al

Acordului de la Schengen.

Cei care au permis de rezident pe termen lung al Uniunii Europene îl pot preschimba

 pe un nou permis de rezident pe termen lung al Uniunii Europene, emis de statul în care se

mută, cu condiția să aibă un scop de ședere permanentă recunoscut de lege. Acest permis

conferă drept de muncă și drept la ajutor social în statul care l-a emis. Danemarca, Irlanda și

Marea Britanie nu participă la preschimbarea acestor permise. 

Cetățenii români (și bulgari) care au muncit în mod legal timp de 12 luni neîntrerupt

(cu excepția vacanțelor legale sau a concediului de boală/maternitate) ca angajați într -un stat

al UE primesc liber la muncă în respectivul stat. Acest drept se pierde la părăsirea statului

respectiv.

„(8) Pe durata suspendării aplicării articolelor 1 - 6 din Regulamentul (CEE) nr.

1612/68 în temeiul alineatelor (2) - (5) și (7) de mai sus, în ceea ce privește dreptul 

membrilor familiilor lucrătorilor de a accede la un loc de muncă, se aplică articolul 23 din

 Directiva 2004/38/CE în România cu privire la resortisanții actualelor state membre

 și în actualele state membre cu privire la resortisanții români, în următoarele condiții: 

 —   soțul unui lucrător și descendenții acestora care nu depășesc vârsta de 21 de ani sau care

 se află în întreținerea acestora, care locuiesc legal împreună cu lucrătorul pe teritoriul unui

 stat membru la data aderării, beneficiază, de acces imediat pe piața forței de muncă din acel 

7/16/2019 Consecintele Acordului Schengen Asupra Liberei Circulatii a Persoanelor in Cadrul UE

http://slidepdf.com/reader/full/consecintele-acordului-schengen-asupra-liberei-circulatii-a-persoanelor-in 8/14

Consecințele acordului Schengen asupra liberei circulații a persoanelor în cadrul UE

 stat membru. Aceasta nu se aplică membrilor familiei unui lucrător care a fost admis legal 

 pe piața forței de muncă din acel stat membru pentru o perioadă de mai puțin de 12 luni; 

 —   soțul unui lucrător și descendenții acestora care nu depășesc vârsta de 21 de ani sau care

 se află în întreținerea acestora, care locuiesc legal împreună cu lucrătorul pe teritoriul unui

 stat membru la o dată ulterioară aderării, dar în cursul perioadei de aplicare a dispozițiilor 

tranzitorii stabilite mai sus, beneficiază de acces pe piața forței de muncă din respectivul stat 

membru în cazul în care au locuit în acel stat membru cel puțin optsprezece luni sau din al 

treilea an du pă data aderării, oricare din aceste date intervine prima în ordine cronologică. 

 Aceste dispoziții nu aduc atingere măsurilor mai favorabile, indiferent dacă acestea

 sunt de drept intern sau rezultă din acorduri bilaterale.2” 

România asigură de facto securitatea frontierelor externe ale UE din momentuladerării sale la UE, în ianuarie 2007. Eliminarea controalelor la frontierele interne ale Uniunii

Europene este unul dintre cele mai vizibile şi mai importante efecte ale procesului de

integrare europeană. 

În conformitate cu prevederile acquis-ului Schengen, aderarea la spaţiul Schengen

 presupune parcurgerea următoarelor etape: 

  transmiterea Declaraţiei de pregătire privind aderarea la spaţiul Schengen; 

 completarea şi transmiterea chestionarului Schengen; 

  vizitele de evaluare Schengen (în cadrul acestor misiuni, UE evaluează stadiul

implementării acquis-ului Schengen pe cele cinci domenii: cooperare poliţienească, protecţia

datelor personale, vize, frontiere maritime, aeriene şi terestre şi SIS/SIRENE.); 

  redactarea rapoartelor privind rezultatele vizitelor de evaluare (raportul include

şi recomandări pentru remedierea eventualelor aspecte mai puţin satisfăcătoare) şi aprobarea

acestora în cadrul grupului de lucru Evaluare Schengen de la Bruxelles;

  adoptarea de către Consiliul UE a deciziei privind eliminarea controalelor la

frontierele interne.

Subiectul aderării României la spaţiul Schengen a fost abordat în cadrul reuniunii

Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne din 25-26 octombrie 2012, prilej cu care Pr eşedinţia

cipriotă a UE a prezentat eforturile României şi Bulgariei şi a indicat necesitatea adoptării

deciziei politice cât mai curând posibil. În cadrul intervenţiei sale, Comisarul european pentru

2 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, ANEXA VII. Lista menționată la articolul 20 din

 protocol: măsuri tranzitorii, România 

7/16/2019 Consecintele Acordului Schengen Asupra Liberei Circulatii a Persoanelor in Cadrul UE

http://slidepdf.com/reader/full/consecintele-acordului-schengen-asupra-liberei-circulatii-a-persoanelor-in 9/14

Consecințele acordului Schengen asupra liberei circulații a persoanelor în cadrul UE

Afaceri Interne, Cecilia Malmström a exprimat susţinerea pentru concretizarea acestui

obiectiv.

Finalizarea de către România a măsurilor complementare şi revenirea la subiectul

extinderii Schengen la Consiliul JAI din martie 2013 au fost cuprinse în declaraţia la minut a

Consiliului European din 13-14 decembrie 2012: „The European Council, in response to

concerns raised by RO and BG regarding the Commission report on Schengen governance

and its references to measures which would contribute to the succesful enlargement of the

Schengen area, noted that when the Mixed Committee discussed this matter on the 6-7th of 

 December, the Presidency recalled that it had reported on the implications of those measures

in October 2012 and stated that the progress made on their implementation was such as to

enable the process to be considered as now completed. The European Council invites the

Council to revert to this issue in March 2013.” 

În urma solicitării Consiliului European din decembrie 2012, Consiliul JAI din 6 - 7

martie 2013 a revenit asupra dosarului, decizia fiind de a aborda din nou acest subiect până la

sfârşitul anului 2013, în vederea abordării în etape a aderării la spaţiul Schengen a celor două

state.

Principalele măsuri legislative ale UE în vederea extinderii dreptului la libera

circulaţie al resortisanţilor din ţări terţe: 

  Directiva 2003/86/CE a Consiliului din 22 septembrie 2003 privind dreptul la

reîntregirea familiei (JO L 251, 3.10.2003);

  Directiva 2003/109/CE a Consiliului din 25 noiembrie 2003 privind statutul

resortisanţilor ţărilor terţe care sunt rezidenţi pe termen lung, în temeiul articolului 63

alineatul (4) (JO L 16, 23.1.2004);

  Directiva 2004/114/CE a Consiliului din 13 decembrie 2004 privind condiţiile

de admisie a resortisanţilor ţărilor terţe pentru studii, schimb de elevi, formare profesională  

neremunerată sau servicii de voluntariat (JO L 375, 23.12.2004);   Directiva Consiliului şi două propuneri de recomandări privind admiterea

resortisanţilor ţărilor terţe în vederea realizării de cercetări ştiinţifice în Uniunea Europeană,

COM(2004) 178 din16 martie 2004;

  Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7

septembrie 2005 privind recunoaşterea calificării profesionale (JO L 255, 30.9.2005); 

  Directiva 2005/71/CE a Consiliului din 12 octombrie 2005 privind o procedură

specială de admisie a resortisanţilor ţărilor terţe în scopul desfăşurării unei activităţi decercetare ştiinţifică (JO L 289, 3.11.2005); 

7/16/2019 Consecintele Acordului Schengen Asupra Liberei Circulatii a Persoanelor in Cadrul UE

http://slidepdf.com/reader/full/consecintele-acordului-schengen-asupra-liberei-circulatii-a-persoanelor-in 10/14

Consecințele acordului Schengen asupra liberei circulații a persoanelor în cadrul UE

  Regulamentul (CE) nr. 635/2006 al Comisiei din 25 aprilie 2006 de abrogare a

Regulamentului (CEE) nr. 1251/70 privind dreptul lucrătorilor de a rămâne pe teritoriul unui

stat membru după ce au ocupat un loc de muncă (JO L 112, 26.4.2006); 

  Directiva 2006/100/CE a Consiliului din 20 noiembrie 2006 de adaptare a

anumitor directive din domeniul libertăţii de circulaţie a persoanelor, având în vedere

aderarea Bulgariei şi a României (JO L 363, 20.12.2006); 

  Decizia Consiliului din 18 decembrie 2006 de numire a membrilor titulari şi

supleanţi italieni, maltezi şi suedezi ai Comitetului consultativ pentru libera circulaţie a

lucrătorilor (JO C 320, 28.12.2006);

   Regulamentul (CE) 1430/2007 al Comisiei din 5 decembrie 2007 de

modificare a anexelor II   şi III la Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European  şi a

Consiliului privind recunoaşterea calificărilor profesionale (JO L 320, 6.12.2007); 

  Decizia 2007/172/CE a Comisiei din 19 martie 2007 de instituire a grupului de

coordonatori pentru recunoaşterea calificărilor profesionale (JO L 79, 20.3.2007); 

   propunerea de directivă a Consiliului privind o procedură unică de solicitare a

unui permis unic pentru resortisanţii din ţările terţe în vederea şederii şi ocupării unui loc de

muncă pe teritoriul statelor membre şi un set comun de drepturi pentru lucrătorii din ţările

terţe cu şedere legală pe teritoriul unui stat membru [SEC(2007) 1393] [SEC(2007) 1408] şi 

   propunerea de directivă a Consiliului privind condiţiile de intrare şi şedere a

resortisanţilor din ţările terţe pentru ocuparea unor locuri de muncă înalt calificate

[SEC(2007) 1382] [SEC(2007) 1403].

2.1 Consecinte privind acordul Schengen asupra liberei circulatii a persoanelor

in cadrul UE

Avantaje Ridicarea controalelor intre frontierele interne ale statelor membre Schengen. Astfel,

trecerea frontierei se poate realiza indiferent de ora si prin orice loc iar cetatenii statelor 

membre care calatoresc in spatiul Schengen trebuie sa aiba asupra lor un document de

identitate valabil. Trecerea frontierelor interne poate fi asemanata cu o calatorie in interiorul

tarii.

Controalele la frontierele interne Schengen pot fi introduse pentru o perioada limitata

in timp din motive de ordine publica sau securitate nationala, decizie ce este luata la nivelulfiecarui stat membru Schengen.

7/16/2019 Consecintele Acordului Schengen Asupra Liberei Circulatii a Persoanelor in Cadrul UE

http://slidepdf.com/reader/full/consecintele-acordului-schengen-asupra-liberei-circulatii-a-persoanelor-in 11/14

Consecințele acordului Schengen asupra liberei circulații a persoanelor în cadrul UE

Libertatea de miscare a cetatenilor statelor membre reprezinta beneficiul adus de

aderarea la spatiul Schengen fara ca acesta sa fie inteles ca absolut. Odata cu eliminarea

controalelor la frontiere ar putea creste pericolele pentru securitatea interna a tarilor implicate

 prin faptul ca, din acest moment, se lasa “cale libera” infractorilor. 

Astfel, se impune o cooperare transfrontaliera, in special prin infiintarea serviciilor 

comune ale politiei, vamii si politiei de frontiera (in cadrul Centrelor, Birourilor, Punctelor 

comune de contact) pentru toate statele contractante care sa aiba ca scop protectia propriilor 

cetateni. De asemenea, Sistemul Informatic Schengen, asistenta operativa reciproca si

schimbul direct de informatii intre fortele de politie precum si supravegherea transfrontaliera

a infractorilor reprezinta mijloace de lupta impotriva terorismului, crimei organizate,

traficului de fiinte umane si a imigratiei ilegale. A fost adoptat un set de reguli uniform care

sa asigure cetatenilor statelor membre protectia datelor cu caracter personal impotriva

oricarei incalcari a drepturilor fundamentale.

Dezavantaje 

Odată cu eliminarea controalelor la frontieră ar putea creşte pericolele pentru

securitatea internă. În România ar putea intra infractori din spaţiul Schengen, dar în acelaşi

timp şi mulţi membri ai reţelelor interlope din ţara noastră ar putea să exploateze faptul că nu

mai există control la vamă. Ar putea creşte traficul de   fiinţe umane, precum şi prostituţia. 

România ar putea deveni ţară principală de destinaţie pentru imigranţii

extracomunitari. Ar putea creşte numărul celor care vor încerca să intre în spaţiul Schengen

 prin România. Din această cauză, în ultimii ani au fost derulate mai multe proiecte pentru a

întări sistemul vamal românesc. Proiectele au fost sponsorizate de comunitatea europeană. 

Set de măsuri compensatorii:

Eliminarea controalelor la frontiere interne poate avea un impact negativ pentru

securitatea interna a statelor membre. Pentru prevenirea unor astfel de inconveniente, stateleSchengen introduc un set de măsuri compensatorii prevazute in detaliu de acquis-ul Schengen

si recomandari referitoare la punerea acestor masuri in practica.

Masurile compensatorii ale CAAS pot fi clasificate dupa cum urmeaza:

-circulatia persoanelor,

-cooperarea politieneasca:

1. sprijinul reciproc al politiilor in domeniul asistentei judiciare

2. schimbul de ofiteri de legatura intre politii3. cooperarea transfrontaliera la granitele interne, in special prin infiintarea serviciilor 

7/16/2019 Consecintele Acordului Schengen Asupra Liberei Circulatii a Persoanelor in Cadrul UE

http://slidepdf.com/reader/full/consecintele-acordului-schengen-asupra-liberei-circulatii-a-persoanelor-in 12/14

Consecințele acordului Schengen asupra liberei circulații a persoanelor în cadrul UE

comune ale politiei, vamii si politiei de frontiera pentru toate statele contractante

4. misiuni de supraveghere si urmarire transfrontaliera a politiei

- cooperarea judiciara a statelor membre Schengen

Cea mai semnificativa masura compensatorie o reprezinta infiintarea unui sistem

comun european de urmarire politieneasca transfrontaliera, numit Sistemul Informatic

Schengen. Toate statele membre introduc date in sistem direct de la bazele de date nationale.

O alta masura compensatorie se refera la protectia datelor cu caracter personal care

reprezinta dreptul persoanei fizice de a-i fi aparate acele caracteristici care conduc la

identificarea sa si obligatia corelativa a statului de a adopta masuri adecvate pentru a asigura

o protectie eficienta pornind de la faptul ca numeroase informatii privind datele personale se

transfera intre statele membre.

2.2 Miza şi beneficiile Schengen privind libera circulație a persoanelor pentru

România

Miza este în principal psihologică şi de imagine. Ştiindu -se cu temele tehnice făcute

românii nu vor să mai înregistreze încă un eşec. Uniunea a fost mereu privită cu mare

încredere în România. A fi în Uniune înseamnă pentru români a avea drepturi egale.

Chiar dacă drepturile de circulaţie nu sunt afectate, la nivel psihologic, trecerea prin

 puncte de graniţă într -o Uniune fără graniţe este de natură să creeze o impresie artificială de

departajare.

 Nici drepturile de muncă şi nici drepturile de şedere nu sunt afectate de neintrarea în

Schengen. Principalele efecte se simt la nivel primar în rândul afacerilor din domeniile

transporturilor şi turismului.

Acestea înregistrează costuri adiacente induse de timpii suplimentari petrecuţi lagraniţa de Vest. La nivel secundar, chiar competitivitatea produselor româneşti este afectată

în mică măsură deoarece costurile de transport se regăsesc în costurile finale cu care sunt

comercializate produsele româneşti în Uniunea Europeană. Iar apropare 80% din exporturile

R omâniei se duc către Uniunea Europeană. 

7/16/2019 Consecintele Acordului Schengen Asupra Liberei Circulatii a Persoanelor in Cadrul UE

http://slidepdf.com/reader/full/consecintele-acordului-schengen-asupra-liberei-circulatii-a-persoanelor-in 13/14

Consecințele acordului Schengen asupra liberei circulații a persoanelor în cadrul UE

III.  Concluzii

In concluzie, libera circulație a persoanelor în cadrul UE înseamnă a avea drepturi

egale astfel încat circulaţia persoanelor sa nu poata fi împiedicată. Esența acestei libertăți

constă în eliminarea tuturor discriminărilor între cetățenii  unui stat membru și cetățenii

celorlalte state membre, ce stau sau muncesc pe teritoriul statului respectiv. Aceste

discriminări se referă la condițiile de intrare, deplasare, recunoașterea pe bază de

reciprocitate a calificărilor și a diplomelor dobândite pe teritoriul statului ai cărui cetățeni

sunt, precum și condițiile de muncă, angajare sau remunerație. 

7/16/2019 Consecintele Acordului Schengen Asupra Liberei Circulatii a Persoanelor in Cadrul UE

http://slidepdf.com/reader/full/consecintele-acordului-schengen-asupra-liberei-circulatii-a-persoanelor-in 14/14

Consecințele acordului Schengen asupra liberei circulații a persoanelor în cadrul UE

IV.  BIBLIOGRAFIE

  Uniunea Europeană, Acquis-ul comunitar, Capitolul 2: Libera circulaţie a persoanelor  

  Decizia CE 95/553 cu privire la protecţia cetăţenilor Uniunii euroepene prin

reprezentanţele lor  diplomatice şi consulare din 19 decembrie 1995;

  Parlamentul României, Legea nr.248/2005 privind regimul liberei circulaţii a

cetăţenilor români în străinătate; 

  DRAGOMIR Eduard, Constituţia Europeană între deziderat şi realitate 

  MANOLACHE Octavian, Tratat de drept comunitar, Editura C.H. Beck, Bucureşti,

2006,

  SARCINSCHI Alexandra, Migraţie şi securitate, Editura Universităţii Naţionale de

Apărare “Carol I”, Bucureşti, 2008; 

ONLINE:

http://www.wikipedia.org

http://www.ancaboagiu.ro

http://www.schengen.mira.gov.ro

http://www.editura.mai.gov.ro

http://www.wall-street.ro