7/16/2019 Consecintele Acordului Schengen Asupra Liberei Circulatii a Persoanelor in Cadrul UE
http://slidepdf.com/reader/full/consecintele-acordului-schengen-asupra-liberei-circulatii-a-persoanelor-in 1/14
Consecințele acordului Schengen asupra liberei circulații a persoanelor în cadrul UE
CUPRINSUL LUCRARII
I. Spațiul Schengen ............................................................................... pg 2
1.1. Intrarea Bulgariei și României în spațiul european Schengen ................ pg 2
1.2. Reacții ale României și Bulgariei la amânarea repetată .......................... pg 4
1.3. Controverse UE privind extinderea Spațiului Schengen ......................... pg 5
II. Obiective asupra liberei circulații a persoanelor în cadrul UE ... pg 5
2.1 Consecinte privind acordul Schengen asupra liberei circulații a persoanelor în
cadrul UE ………………………………………………………………….. pg 10
2.2 Miza şi beneficiile Schengen privind libera circulație a persoanelor pentru
România ........................................................................................................ pg 12
III. Concluzii ............................................................................................ pg 13
IV. Bibliografie ....................................................................................... pg 14
7/16/2019 Consecintele Acordului Schengen Asupra Liberei Circulatii a Persoanelor in Cadrul UE
http://slidepdf.com/reader/full/consecintele-acordului-schengen-asupra-liberei-circulatii-a-persoanelor-in 2/14
Consecințele acordului Schengen asupra liberei circulații a persoanelor în cadrul UE
I. Spațiul Schengen
Spațiul Schengen este o zonă de circulație liberă în Europa, conformă cu Acordul de
la Schengen. Statele membre ale acestui spațiu au eliminat sau vor elimina controalele pentru
persoane la frontierele dintre ele, astfel încât este (sau va fi) posibilă trecerea frontierei între
oricare două asemenea state fără prezentare de acte de identitate și fără opriri pentru control.
Acordul de liberă circulație a fost semnat la 14 iunie 1985 în mica localitate
luxemburgheză Schengen. Primele state care l-au implementat au fost Belgia, Franța,
Germania, Luxemburg, Portugalia, Spania și Țările de Jos, care și-au deschis între ele
granițele la 26 martie 1995.
Până în prezent, 30 de state au aderat la Acordul Schengen, dintre care 27 l-au și
implementat. Într-un moment istoric, la 21 decembrie 2007, nouă state, majoritatea din
centrul și estul Europei, și-au deschis granițele, astfel încât pentru prima dată este posibilă
călătoria liberă peste fosta Cortină de Fier .
Din Spațiul Schengen fac parte și Elveția, Liechtenstein, Norvegia și Islanda, care nu
sunt membre ale UE. În același timp, Regatul Unit și Irlanda, țări membre ale Uniunii
Europene, au optat să nu implementeze acordul Schengen pe teritoriul lor.
Statele membre ale Acordului de la Schengen care totodată sunt membre ale Uniunii
Europene România, Bulgaria și Cipru, respectiv statele care sunt doar membre ale Acordului,
dar nu ale UE, Elveția și Liechtenstein, nu au început încă să aplice prevederile acordului, dar
urmează să o facă în viitor. Cetățenii lor se pot aștepta în continuare la controale de granițǎ
între țările lor și țǎrile vecine.
1.2 Intrarea Bulgariei și României în spațiul european Schengen
Intrarea Bulgariei și României în spațiul european Schengen de liberă circulație, în
luna martie 2011, s-a izbit de opoziția unor state membre, ca cea din partea Germaniei,
Finlandei și a Austriei. Asta a reieșit din consultările din ianuarie 2012 ale Consiliului UE în
Gödöllo (lângă Budapesta), Ungaria.
7/16/2019 Consecintele Acordului Schengen Asupra Liberei Circulatii a Persoanelor in Cadrul UE
http://slidepdf.com/reader/full/consecintele-acordului-schengen-asupra-liberei-circulatii-a-persoanelor-in 3/14
Consecințele acordului Schengen asupra liberei circulații a persoanelor în cadrul UE
Intrate în Uniunea Europeană în anul 2007, România și Bulgaria ar fi trebuit, conform
înțelegerii inițiale la nivelul UE și în spiritul importantului Tratat de la Maastricht, să fie
primite în zona Schengen în luna martie 2011.
Intrarea s-a amânat însă, statele opozante, - oficial unul, două la număr -, motivând că
în cele două țări ar fi unele lacune în domeniul reformelor de justiție și (tot motivație) din
cauza corupției1 .
Ca urmare a numărului mare de refugiați originari din Asia, Africa de Nord etc.,
Franța și Italia par să fi cerut în 2011 modificarea Acordului Schengen. Această poziție este
sprijinită și de alte state membre, între care Grecia și România.
Totuși, România, prin opinia președintelui Traian Băsescu, a exprimat părerea că o
eventuală modificare a Acordului ar trebui să se facă abia după admiterea Bulgariei și
României, cu alte cuvinte în spirit de corectitudine să nu se schimbe regulile jocului în timpul
jocului.
Poziția germană și austriacă
Ministrul de interne al Germaniei între 2009-2011, Thomas de Maizière, participant la
respectivele discuții, a justificat opoziția Berlinului prin aceea că „există lipsuri în sistemul
justițiar și în domeniul corupției” în cele două țări sud-est europene, care ar fi incompatibile
cu apartenența la „Schengen”. Ministrul federal de interne al Austriei, Maria Fekter , își
expr ima până în 2011, de asemenea, opoziția la admiterea celor două țări (Bulgaria și
România) dar ulterior această poziție nu a fost oficial reconfirmată.
Ministrul (în 2013) german de interne, Friedrich, a declarat revistei "Spiegel", că dacă
bulgarii și românii vor ridica problema acceptării lor în Spațiul Schengen la Consiliul pe
Justiție și Afaceri Interne al UE din martie 2013, li se va opune Veto-ul german. Ministrul a
motivat această opoziție prin corupția ce ar fi în cele două state.
Opoziția Olandei față de aderarea României și Bulgariei
În vara anului 2011 a intervenit modificarea treptată în raport cu intrarea României și
Bulgariei a pozițiilor Germaniei, Austriei și Finlandei în sens favorabil. În iunie 2011
Parlamentul UE s-a pronunțat pentru intrarea României și Bulgariei în Spațiul Schengen, dar
Consiliul Ministerial UE nu a acceptat opinia acestuia (Parlamentului), cu motivația unor
nemulțumiri (insatisfacții) exprimate de guvernele Olandei și Finlandei față de pretinse
1 Vezi articol la Deutsche Welle în germană: http://www.dw-world.de/dw/article/0,,14872655,00.html
7/16/2019 Consecintele Acordului Schengen Asupra Liberei Circulatii a Persoanelor in Cadrul UE
http://slidepdf.com/reader/full/consecintele-acordului-schengen-asupra-liberei-circulatii-a-persoanelor-in 4/14
Consecințele acordului Schengen asupra liberei circulații a persoanelor în cadrul UE
lacune în domeniul măsurilor anticorupție și combaterii crimelor organizate ce ar exista în
Bulgaria și România.
Aceste nemulțumiri (insatisfacții) au fost, colateral, legate de Olanda și Finlanda de
ivirea potențială a pericolulului imigrației ilegale, din Turcia prin Bulgaria și România în
țările UE din Spațiul Schengen, un argument opozițional ce ține exclusiv de politica
internațională și nu este influențabil din România și Bulgaria.
Astfel, Olanda, care mai devreme nu exprimase decât unele rețineri, și-a accentuat în
toamna lui 2011 poziția opozantă (inclusiv în decembrie) în pofida încercărilor diplomatice
ale Bucureștiului de a concilia problema.
Există păreri la București, că opoziția oficială a Olandei față de intrarea Bulgariei și
R omâniei ar veni de la confruntări politice interne existente în această țară membră a UE, și
nu reliefează fondat realitatea politică din sudestul Europei.
Este evident că, dat fiind poziția geografică și mărimea teritorială a Olandei, această
țară vest-europeană nu ar fi direct afectată de traficul de persoane din și spre Bulgaria și
România, dacă politicienii olandezi (guvernul) ar fi și ei de acord cu intrarea celor două țări
UE în Spațiul Schengen.
1.3 Reacții ale României și Bulgariei la amânarea repetată
România și Bulgaria sunt nemulțumite și intrigate de aceste poziții politice, ele
argumentând că argumentele contra citate nu fac parte din criteriile de acceptare (condiții) în
zona europeană Schengen, aplicate concret la intrarea altor state ale Uniunii Europene.
Președintele Traian Băsescu a susținut la București, în fața diplomaților străini
prioritatea politică pentru România a intrării în spațiul Schengen.
El a reafirmat că România este la fel de angajată ca și celelalte țări ale UE pentruasigurarea securității interne în Uniunea Europeană.
Cele două țări sud-est europene speraseră că, așa cum era programat și îndeplinind
condițiile prevăzute de Tratatul de la Maastricht din 1992, ele vor intra în zonă în luna martie
2011.
Nici până acum nu este încă stabilit un termen până la care România și Bulgaria să fie
admise, singurul opozant oficial între cele 27 de state ale UE fiind doar Olanda și conform
unui interviu al unui ministru german dat la Spiegel (2013) ar fi și Germania .
7/16/2019 Consecintele Acordului Schengen Asupra Liberei Circulatii a Persoanelor in Cadrul UE
http://slidepdf.com/reader/full/consecintele-acordului-schengen-asupra-liberei-circulatii-a-persoanelor-in 5/14
Consecințele acordului Schengen asupra liberei circulații a persoanelor în cadrul UE
1.4 Controverse UE privind extinderea Spațiului Schengen
Consiliul pe Justiție și Afaceri Interne (JAI) din UE, reunit la 22 septembrie 2011 la
Bruxelles, a decis amânarea votului privind aderarea Romaniei și Bulgariei la Spațiul
Schengen, în urma opoziției ferme exprimate de Olanda și de Finlanda.
Același Consiliu, ce s-a reunit în martie 2013 nu are o clară agendă în privința
acceptării României și Bulgariei, deși purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Mark Gray,
a declarat că cele două state îndeplinesc condițiile specifice acceptării, condiții conforme cu
Acordul Schengen (Tratat).
II. Obiective asupra liberei circulații a persoanelor în cadrul UE
Libera circulaţie a persoanelor şi eliminarea controalelor la frontierele interne
constituie o parte integrantă a unui concept mai larg, şi anume piaţa internă, potrivit căruia
nu pot exista frontiere interne, iar circulaţia persoanelor nu poate fi împiedicată. Conceptul
de liberă circulaţie a persoanelor şi-a modificat înţelesul iniţial. Primele dispoziţii privind
subiectul în cauză făceau referire doar la libera circulaţie a persoanelor considerate drept
agenţi economici, fie angajaţi, fie furnizori de servicii .
Conceptul s-a extins treptat astfel încât acesta cuprinde totalitatea cetăţenilor UE,
indiferent de activitatea economică a acestora, precum şi cetăţenii ţărilor terţe, întrucât, în
urma eliminării controalelor la frontierele interne, persoanele nu mai puteau fi supuse
controlului în vederea verificării cetăţeniei.
Esența acestei libertăți constă în eliminarea tuturor discriminărilor între cetățenii
unui stat membru și cetățenii celorlalte state membre, ce stau sau muncesc pe teritoriulstatului respectiv. Aceste discriminări se referă la condițiile de intrare, deplasare,
recunoașterea pe bază de reciprocitate a calificărilor și a diplomelor dobândite pe teritoriul
statului ai cărui cetățeni sunt, precum și condițiile de muncă, angajare sau remunerație.
Conform Directivei 2004/38/EC, ca afirmație generală, șederea liberă a unui
cetățean european și a membrilor săi de familie într -un alt stat al UE durează maxim trei
luni.
7/16/2019 Consecintele Acordului Schengen Asupra Liberei Circulatii a Persoanelor in Cadrul UE
http://slidepdf.com/reader/full/consecintele-acordului-schengen-asupra-liberei-circulatii-a-persoanelor-in 6/14
Consecințele acordului Schengen asupra liberei circulații a persoanelor în cadrul UE
De asemenea, statele UE pot interzice intrarea pe teritoriul lor a cetățenilor din alte
state UE care reprezintă un pericol pentru sănătatea publică, siguranța publică sau al căror
acces este interzis printr-o măsură de administrație publică. „În țările membre ale Spațiului
Schengen, cetățenii români au dreptul legal de ședere o perioadă de 90 zile într -un interval
de 6 luni, potrivit articolul 20, paragraful 1, din Convenția de aplicare a Acordului
Schengen. Pot fi făcute mai multe călătorii în acest interval, dar totalul zilelor de ședere nu
trebuie sa depășească 90, de la data primei intrări în Spațiul Schengen.
După consumarea celor 90 zile, cetățeanul român are obligația de a părăsi Spațiul
Schengen, putând reintra, la finalul perioadei celor 6 luni, calculate de la data primei
intrări.” —Poliția de frontieră, România
Pentru șederea de mai mult de trei luni trebuiesc îndeplinite condițiile de la Art. 7 al
directivei. Acesta prevede că au drept de ședere cetățenii Uniunii care îndeplinesc unul din
punctele (a), (b) sau (c) și membrii lor de familie, conform punctului (d):
a) cei care muncesc (legal, adică având drept de muncă) sau sunt self -employed
(persoană fizică autorizată) în statul respectiv;
b) au suficiente resurse materiale pentru ei și membrii lor de familie pentru a nu
constitui o povară pentru sistemul de asistență socială al statului respectiv și au totodată oasigurare medicală cuprinzătoare;
c) - sunt înscriși ca studenți la o unitate de învățământ publică sau privată acreditată
sau finanțată de statul respectiv, inclusiv în învățământul profesional, și
- au o asigurare medicală cuprinzătoare și asigură totodată statul respectiv printr -o
declarație sau alt mijloc echivalent că au suficiente resurse materiale pentru ei și membrii
lor de familie pentru a nu constitui o povară pentru sistemul de asistență socială al statuluirespectiv pe durata șederii lor;
d) sunt membri de familie ai unui cetățean al Uniunii care îndeplinește condițiile de
la punctele (a), (b) sau (c).
Conform art. 14, dacă cetățenii europeni și membrii lor de familie au intrat în statul
gazdă pentru a căuta de muncă, ei nu vor fi expulzați dacă dovedesc că ei continuă să -și
caute de muncă și că au o șansă reală de a fi angajați, cu excepția cazurilor prevăzute demăsuri de administrare publică, de siguranță publică sau de sănătate publică.
7/16/2019 Consecintele Acordului Schengen Asupra Liberei Circulatii a Persoanelor in Cadrul UE
http://slidepdf.com/reader/full/consecintele-acordului-schengen-asupra-liberei-circulatii-a-persoanelor-in 7/14
Consecințele acordului Schengen asupra liberei circulații a persoanelor în cadrul UE
Unele state impun cererea unui document de ședere într -un anumit număr de zile de la
intrarea în tar a respectivă într -un scop de ședere care cade sub art. 7. A nu-l cere la timp poate
fi pedepsit cu amendă sau reținere (detenție), dacă dreptul acelui stat prevede acest lucru.
A comite infracțiuni grave sau a primi ajutor social (peste 50% din venit) constituie
temeiuri de expulzare. Cel din urmă temei nu se aplică azilanților recunoscuți și rezidenților
pe termen lung ai UE. Expulzarea cetățenilor europeni dintr -un stat al UE poate fi contestată
în trei instanțe înainte de rămâne definitivă.
Dovedirea cetățeniei europene se face în baza pașaportului sau buletinului de
identitate, care constituie documente de călătorie (permisul de conducere și documentul de
ședere nu constituie dovezi ale cetățeniei). Legitimarea cu documentul de ședere se poate facedoar în statul în care a fost emis, în restul țărilor UE el are doar valoare de viză de intrare în
statul care l-a emis sau de viză Schengen în cazul emiterii de către un stat membru al
Acordului de la Schengen.
Cei care au permis de rezident pe termen lung al Uniunii Europene îl pot preschimba
pe un nou permis de rezident pe termen lung al Uniunii Europene, emis de statul în care se
mută, cu condiția să aibă un scop de ședere permanentă recunoscut de lege. Acest permis
conferă drept de muncă și drept la ajutor social în statul care l-a emis. Danemarca, Irlanda și
Marea Britanie nu participă la preschimbarea acestor permise.
Cetățenii români (și bulgari) care au muncit în mod legal timp de 12 luni neîntrerupt
(cu excepția vacanțelor legale sau a concediului de boală/maternitate) ca angajați într -un stat
al UE primesc liber la muncă în respectivul stat. Acest drept se pierde la părăsirea statului
respectiv.
„(8) Pe durata suspendării aplicării articolelor 1 - 6 din Regulamentul (CEE) nr.
1612/68 în temeiul alineatelor (2) - (5) și (7) de mai sus, în ceea ce privește dreptul
membrilor familiilor lucrătorilor de a accede la un loc de muncă, se aplică articolul 23 din
Directiva 2004/38/CE în România cu privire la resortisanții actualelor state membre
și în actualele state membre cu privire la resortisanții români, în următoarele condiții:
— soțul unui lucrător și descendenții acestora care nu depășesc vârsta de 21 de ani sau care
se află în întreținerea acestora, care locuiesc legal împreună cu lucrătorul pe teritoriul unui
stat membru la data aderării, beneficiază, de acces imediat pe piața forței de muncă din acel
7/16/2019 Consecintele Acordului Schengen Asupra Liberei Circulatii a Persoanelor in Cadrul UE
http://slidepdf.com/reader/full/consecintele-acordului-schengen-asupra-liberei-circulatii-a-persoanelor-in 8/14
Consecințele acordului Schengen asupra liberei circulații a persoanelor în cadrul UE
stat membru. Aceasta nu se aplică membrilor familiei unui lucrător care a fost admis legal
pe piața forței de muncă din acel stat membru pentru o perioadă de mai puțin de 12 luni;
— soțul unui lucrător și descendenții acestora care nu depășesc vârsta de 21 de ani sau care
se află în întreținerea acestora, care locuiesc legal împreună cu lucrătorul pe teritoriul unui
stat membru la o dată ulterioară aderării, dar în cursul perioadei de aplicare a dispozițiilor
tranzitorii stabilite mai sus, beneficiază de acces pe piața forței de muncă din respectivul stat
membru în cazul în care au locuit în acel stat membru cel puțin optsprezece luni sau din al
treilea an du pă data aderării, oricare din aceste date intervine prima în ordine cronologică.
Aceste dispoziții nu aduc atingere măsurilor mai favorabile, indiferent dacă acestea
sunt de drept intern sau rezultă din acorduri bilaterale.2”
România asigură de facto securitatea frontierelor externe ale UE din momentuladerării sale la UE, în ianuarie 2007. Eliminarea controalelor la frontierele interne ale Uniunii
Europene este unul dintre cele mai vizibile şi mai importante efecte ale procesului de
integrare europeană.
În conformitate cu prevederile acquis-ului Schengen, aderarea la spaţiul Schengen
presupune parcurgerea următoarelor etape:
transmiterea Declaraţiei de pregătire privind aderarea la spaţiul Schengen;
completarea şi transmiterea chestionarului Schengen;
vizitele de evaluare Schengen (în cadrul acestor misiuni, UE evaluează stadiul
implementării acquis-ului Schengen pe cele cinci domenii: cooperare poliţienească, protecţia
datelor personale, vize, frontiere maritime, aeriene şi terestre şi SIS/SIRENE.);
redactarea rapoartelor privind rezultatele vizitelor de evaluare (raportul include
şi recomandări pentru remedierea eventualelor aspecte mai puţin satisfăcătoare) şi aprobarea
acestora în cadrul grupului de lucru Evaluare Schengen de la Bruxelles;
adoptarea de către Consiliul UE a deciziei privind eliminarea controalelor la
frontierele interne.
Subiectul aderării României la spaţiul Schengen a fost abordat în cadrul reuniunii
Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne din 25-26 octombrie 2012, prilej cu care Pr eşedinţia
cipriotă a UE a prezentat eforturile României şi Bulgariei şi a indicat necesitatea adoptării
deciziei politice cât mai curând posibil. În cadrul intervenţiei sale, Comisarul european pentru
2 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, ANEXA VII. Lista menționată la articolul 20 din
protocol: măsuri tranzitorii, România
7/16/2019 Consecintele Acordului Schengen Asupra Liberei Circulatii a Persoanelor in Cadrul UE
http://slidepdf.com/reader/full/consecintele-acordului-schengen-asupra-liberei-circulatii-a-persoanelor-in 9/14
Consecințele acordului Schengen asupra liberei circulații a persoanelor în cadrul UE
Afaceri Interne, Cecilia Malmström a exprimat susţinerea pentru concretizarea acestui
obiectiv.
Finalizarea de către România a măsurilor complementare şi revenirea la subiectul
extinderii Schengen la Consiliul JAI din martie 2013 au fost cuprinse în declaraţia la minut a
Consiliului European din 13-14 decembrie 2012: „The European Council, in response to
concerns raised by RO and BG regarding the Commission report on Schengen governance
and its references to measures which would contribute to the succesful enlargement of the
Schengen area, noted that when the Mixed Committee discussed this matter on the 6-7th of
December, the Presidency recalled that it had reported on the implications of those measures
in October 2012 and stated that the progress made on their implementation was such as to
enable the process to be considered as now completed. The European Council invites the
Council to revert to this issue in March 2013.”
În urma solicitării Consiliului European din decembrie 2012, Consiliul JAI din 6 - 7
martie 2013 a revenit asupra dosarului, decizia fiind de a aborda din nou acest subiect până la
sfârşitul anului 2013, în vederea abordării în etape a aderării la spaţiul Schengen a celor două
state.
Principalele măsuri legislative ale UE în vederea extinderii dreptului la libera
circulaţie al resortisanţilor din ţări terţe:
Directiva 2003/86/CE a Consiliului din 22 septembrie 2003 privind dreptul la
reîntregirea familiei (JO L 251, 3.10.2003);
Directiva 2003/109/CE a Consiliului din 25 noiembrie 2003 privind statutul
resortisanţilor ţărilor terţe care sunt rezidenţi pe termen lung, în temeiul articolului 63
alineatul (4) (JO L 16, 23.1.2004);
Directiva 2004/114/CE a Consiliului din 13 decembrie 2004 privind condiţiile
de admisie a resortisanţilor ţărilor terţe pentru studii, schimb de elevi, formare profesională
neremunerată sau servicii de voluntariat (JO L 375, 23.12.2004); Directiva Consiliului şi două propuneri de recomandări privind admiterea
resortisanţilor ţărilor terţe în vederea realizării de cercetări ştiinţifice în Uniunea Europeană,
COM(2004) 178 din16 martie 2004;
Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7
septembrie 2005 privind recunoaşterea calificării profesionale (JO L 255, 30.9.2005);
Directiva 2005/71/CE a Consiliului din 12 octombrie 2005 privind o procedură
specială de admisie a resortisanţilor ţărilor terţe în scopul desfăşurării unei activităţi decercetare ştiinţifică (JO L 289, 3.11.2005);
7/16/2019 Consecintele Acordului Schengen Asupra Liberei Circulatii a Persoanelor in Cadrul UE
http://slidepdf.com/reader/full/consecintele-acordului-schengen-asupra-liberei-circulatii-a-persoanelor-in 10/14
Consecințele acordului Schengen asupra liberei circulații a persoanelor în cadrul UE
Regulamentul (CE) nr. 635/2006 al Comisiei din 25 aprilie 2006 de abrogare a
Regulamentului (CEE) nr. 1251/70 privind dreptul lucrătorilor de a rămâne pe teritoriul unui
stat membru după ce au ocupat un loc de muncă (JO L 112, 26.4.2006);
Directiva 2006/100/CE a Consiliului din 20 noiembrie 2006 de adaptare a
anumitor directive din domeniul libertăţii de circulaţie a persoanelor, având în vedere
aderarea Bulgariei şi a României (JO L 363, 20.12.2006);
Decizia Consiliului din 18 decembrie 2006 de numire a membrilor titulari şi
supleanţi italieni, maltezi şi suedezi ai Comitetului consultativ pentru libera circulaţie a
lucrătorilor (JO C 320, 28.12.2006);
Regulamentul (CE) 1430/2007 al Comisiei din 5 decembrie 2007 de
modificare a anexelor II şi III la Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European şi a
Consiliului privind recunoaşterea calificărilor profesionale (JO L 320, 6.12.2007);
Decizia 2007/172/CE a Comisiei din 19 martie 2007 de instituire a grupului de
coordonatori pentru recunoaşterea calificărilor profesionale (JO L 79, 20.3.2007);
propunerea de directivă a Consiliului privind o procedură unică de solicitare a
unui permis unic pentru resortisanţii din ţările terţe în vederea şederii şi ocupării unui loc de
muncă pe teritoriul statelor membre şi un set comun de drepturi pentru lucrătorii din ţările
terţe cu şedere legală pe teritoriul unui stat membru [SEC(2007) 1393] [SEC(2007) 1408] şi
propunerea de directivă a Consiliului privind condiţiile de intrare şi şedere a
resortisanţilor din ţările terţe pentru ocuparea unor locuri de muncă înalt calificate
[SEC(2007) 1382] [SEC(2007) 1403].
2.1 Consecinte privind acordul Schengen asupra liberei circulatii a persoanelor
in cadrul UE
Avantaje Ridicarea controalelor intre frontierele interne ale statelor membre Schengen. Astfel,
trecerea frontierei se poate realiza indiferent de ora si prin orice loc iar cetatenii statelor
membre care calatoresc in spatiul Schengen trebuie sa aiba asupra lor un document de
identitate valabil. Trecerea frontierelor interne poate fi asemanata cu o calatorie in interiorul
tarii.
Controalele la frontierele interne Schengen pot fi introduse pentru o perioada limitata
in timp din motive de ordine publica sau securitate nationala, decizie ce este luata la nivelulfiecarui stat membru Schengen.
7/16/2019 Consecintele Acordului Schengen Asupra Liberei Circulatii a Persoanelor in Cadrul UE
http://slidepdf.com/reader/full/consecintele-acordului-schengen-asupra-liberei-circulatii-a-persoanelor-in 11/14
Consecințele acordului Schengen asupra liberei circulații a persoanelor în cadrul UE
Libertatea de miscare a cetatenilor statelor membre reprezinta beneficiul adus de
aderarea la spatiul Schengen fara ca acesta sa fie inteles ca absolut. Odata cu eliminarea
controalelor la frontiere ar putea creste pericolele pentru securitatea interna a tarilor implicate
prin faptul ca, din acest moment, se lasa “cale libera” infractorilor.
Astfel, se impune o cooperare transfrontaliera, in special prin infiintarea serviciilor
comune ale politiei, vamii si politiei de frontiera (in cadrul Centrelor, Birourilor, Punctelor
comune de contact) pentru toate statele contractante care sa aiba ca scop protectia propriilor
cetateni. De asemenea, Sistemul Informatic Schengen, asistenta operativa reciproca si
schimbul direct de informatii intre fortele de politie precum si supravegherea transfrontaliera
a infractorilor reprezinta mijloace de lupta impotriva terorismului, crimei organizate,
traficului de fiinte umane si a imigratiei ilegale. A fost adoptat un set de reguli uniform care
sa asigure cetatenilor statelor membre protectia datelor cu caracter personal impotriva
oricarei incalcari a drepturilor fundamentale.
Dezavantaje
Odată cu eliminarea controalelor la frontieră ar putea creşte pericolele pentru
securitatea internă. În România ar putea intra infractori din spaţiul Schengen, dar în acelaşi
timp şi mulţi membri ai reţelelor interlope din ţara noastră ar putea să exploateze faptul că nu
mai există control la vamă. Ar putea creşte traficul de fiinţe umane, precum şi prostituţia.
România ar putea deveni ţară principală de destinaţie pentru imigranţii
extracomunitari. Ar putea creşte numărul celor care vor încerca să intre în spaţiul Schengen
prin România. Din această cauză, în ultimii ani au fost derulate mai multe proiecte pentru a
întări sistemul vamal românesc. Proiectele au fost sponsorizate de comunitatea europeană.
Set de măsuri compensatorii:
Eliminarea controalelor la frontiere interne poate avea un impact negativ pentru
securitatea interna a statelor membre. Pentru prevenirea unor astfel de inconveniente, stateleSchengen introduc un set de măsuri compensatorii prevazute in detaliu de acquis-ul Schengen
si recomandari referitoare la punerea acestor masuri in practica.
Masurile compensatorii ale CAAS pot fi clasificate dupa cum urmeaza:
-circulatia persoanelor,
-cooperarea politieneasca:
1. sprijinul reciproc al politiilor in domeniul asistentei judiciare
2. schimbul de ofiteri de legatura intre politii3. cooperarea transfrontaliera la granitele interne, in special prin infiintarea serviciilor
7/16/2019 Consecintele Acordului Schengen Asupra Liberei Circulatii a Persoanelor in Cadrul UE
http://slidepdf.com/reader/full/consecintele-acordului-schengen-asupra-liberei-circulatii-a-persoanelor-in 12/14
Consecințele acordului Schengen asupra liberei circulații a persoanelor în cadrul UE
comune ale politiei, vamii si politiei de frontiera pentru toate statele contractante
4. misiuni de supraveghere si urmarire transfrontaliera a politiei
- cooperarea judiciara a statelor membre Schengen
Cea mai semnificativa masura compensatorie o reprezinta infiintarea unui sistem
comun european de urmarire politieneasca transfrontaliera, numit Sistemul Informatic
Schengen. Toate statele membre introduc date in sistem direct de la bazele de date nationale.
O alta masura compensatorie se refera la protectia datelor cu caracter personal care
reprezinta dreptul persoanei fizice de a-i fi aparate acele caracteristici care conduc la
identificarea sa si obligatia corelativa a statului de a adopta masuri adecvate pentru a asigura
o protectie eficienta pornind de la faptul ca numeroase informatii privind datele personale se
transfera intre statele membre.
2.2 Miza şi beneficiile Schengen privind libera circulație a persoanelor pentru
România
Miza este în principal psihologică şi de imagine. Ştiindu -se cu temele tehnice făcute
românii nu vor să mai înregistreze încă un eşec. Uniunea a fost mereu privită cu mare
încredere în România. A fi în Uniune înseamnă pentru români a avea drepturi egale.
Chiar dacă drepturile de circulaţie nu sunt afectate, la nivel psihologic, trecerea prin
puncte de graniţă într -o Uniune fără graniţe este de natură să creeze o impresie artificială de
departajare.
Nici drepturile de muncă şi nici drepturile de şedere nu sunt afectate de neintrarea în
Schengen. Principalele efecte se simt la nivel primar în rândul afacerilor din domeniile
transporturilor şi turismului.
Acestea înregistrează costuri adiacente induse de timpii suplimentari petrecuţi lagraniţa de Vest. La nivel secundar, chiar competitivitatea produselor româneşti este afectată
în mică măsură deoarece costurile de transport se regăsesc în costurile finale cu care sunt
comercializate produsele româneşti în Uniunea Europeană. Iar apropare 80% din exporturile
R omâniei se duc către Uniunea Europeană.
7/16/2019 Consecintele Acordului Schengen Asupra Liberei Circulatii a Persoanelor in Cadrul UE
http://slidepdf.com/reader/full/consecintele-acordului-schengen-asupra-liberei-circulatii-a-persoanelor-in 13/14
Consecințele acordului Schengen asupra liberei circulații a persoanelor în cadrul UE
III. Concluzii
In concluzie, libera circulație a persoanelor în cadrul UE înseamnă a avea drepturi
egale astfel încat circulaţia persoanelor sa nu poata fi împiedicată. Esența acestei libertăți
constă în eliminarea tuturor discriminărilor între cetățenii unui stat membru și cetățenii
celorlalte state membre, ce stau sau muncesc pe teritoriul statului respectiv. Aceste
discriminări se referă la condițiile de intrare, deplasare, recunoașterea pe bază de
reciprocitate a calificărilor și a diplomelor dobândite pe teritoriul statului ai cărui cetățeni
sunt, precum și condițiile de muncă, angajare sau remunerație.
7/16/2019 Consecintele Acordului Schengen Asupra Liberei Circulatii a Persoanelor in Cadrul UE
http://slidepdf.com/reader/full/consecintele-acordului-schengen-asupra-liberei-circulatii-a-persoanelor-in 14/14
Consecințele acordului Schengen asupra liberei circulații a persoanelor în cadrul UE
IV. BIBLIOGRAFIE
Uniunea Europeană, Acquis-ul comunitar, Capitolul 2: Libera circulaţie a persoanelor
Decizia CE 95/553 cu privire la protecţia cetăţenilor Uniunii euroepene prin
reprezentanţele lor diplomatice şi consulare din 19 decembrie 1995;
Parlamentul României, Legea nr.248/2005 privind regimul liberei circulaţii a
cetăţenilor români în străinătate;
DRAGOMIR Eduard, Constituţia Europeană între deziderat şi realitate
MANOLACHE Octavian, Tratat de drept comunitar, Editura C.H. Beck, Bucureşti,
2006,
SARCINSCHI Alexandra, Migraţie şi securitate, Editura Universităţii Naţionale de
Apărare “Carol I”, Bucureşti, 2008;
ONLINE:
http://www.wikipedia.org
http://www.ancaboagiu.ro
http://www.schengen.mira.gov.ro
http://www.editura.mai.gov.ro
http://www.wall-street.ro
Top Related